Proiect
de licenta medicina
CAPITOLUL I - PREZENTAREA TEORETICA A BOLII
1.1.
PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT
1.1.1.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PROSTATEI
Prostata este un organ fibromusculos si grandular, situat sub vezica urinara
in loja prostatica si anterior de rect. Are o greutate normala de 20 g. Este in
raport direct cu uretra, care strabate glanda pe o lungime de 2,5 cm. Posterior
prostata este traversata oblic de canalele ejaculatoare care se deschid in
peretele posterior al uretrei, la nivelul veru montanum.
Orificiile canalelor ejaculatoare si veru montanum sunt situate imediat
deasupra sfincterului striat al uretrei.
Segmentul uretral care traverseaza prostata poarta numele de uretra prostatica
si contine un strat propriu de fibre musculare longitudinale, acestea fiind
continuarea stratului similar a1 peretelui muscular vezical numit detrusorul
vezical. In masa prostatei sunt inglobate fibre musculare netede, care provin
din stratul extern al detrusorului, strat muscular care formeaza sfincterul
neted al uretrei.
Glandei prostatei i se pot recunoaste doua portiuni: caudala si craniala.
Limita dintre acestea ar fi un plan care trece prin orificiile canalelor ejaculatorii.
Prostata caudala formata din doi lobi postero-laterali uniti printr-o comisura
posterioara, iar anterior prin lobul intermediar, va forma o palnie cu axul in
jos si in spate, in care este cuprinsa prostata craniala. Aceasta are forma de
prisma, cu baza in sus si inconjoara uretra supramontanala. Este formata din
trei grupe glandulare, unele situate intrasfincterian (formand lobul
prespermatic), si a treia categorie situata in jurul canalelor ejaculatoare (lobul
intermediar).
1.2.
PREZENTAREA TEORETICA A LUCRARII
1.2.1. DEFINITIE
Adenomul de prostata, cunoscut si sub denumirea de adenom periuretral
sau supertrofic de prostata, este definit clasic ca o tumora benigna, dezvoltata
din glandele periuretrale situate submucos si intrasfincterian.
Adenomul de prostata este cea mai frecventa tumora benigna a barbatului.
Apare in general dupa varsta de 50 de ani si se manifesta clinic la cel trecut
de 60 de ani. Reprezinta cauza cea mai frecventa de obstructie subvezicala, punand
in pericol viata bolnavului prin insuficienta renala consecutiva.
1.2.2. ETIOPATOGENIE
Nu se cunoaste in mod precis cauza hipertrofiei portiunii craniale a prostatei.
Au fost invocati mai multi factori:
§
congestia venoasa pelviana;
§
ateroscleroza;
§
inflamatiile cronice ale prostatei;
§
excesele sau absenta sexuala.
In cazul aterosclerozei s-a crezut ca arterele prostatei caudale fiind afectate,
procesul va avea ca urmare atrofia acesteia, in timp ce prostata craniala, mai
bine vascularizata, se va dezvolta mai amplu, ducand la hipertrofie.
Mai plauzibila este ipoteza adenomului de perturbarile hormonale, legate
de varsta. Conform teoriei hormonale, adenomul de prostata este considerat o adevarata
endocrinopatien in principal un dismetabolism al hormonilor androgeni, survenit
pe fondul dezechilibrului androgeno-estrogenic.
Cresterea adenomului nu este posibila in directia caudala din cauza musculaturii
perineale. Ea se realizeaza de obicei in sens dorsal, dar mai ales superior
(col si trigon vezical).
Dezvoltarea craniala este hotaratoare pentru instalarea simptomatologiei
clinice si a suferintei aparatului urinal supraiacent. Astfel, adenomul de
prostata reprezinta o entitate morbida numai in masura in care antreneaza obstructia colului si altereaza functia
sa normala de deschidere, disectazie de col vezical. Exista “purtatori de adenom”
si “bolnavi de adenom”. Gradul de disectazie este dependent in parte si de
structura histologica a hiperplaziei, preponderent fibroasa (consistenta ferma),
fiind mult mai disectaziata decat cea miomatoasa (consistenta moale).
Obstructia cervico-prostatica se traduce din punct de vedere fiziopatologic
prin lupta dintre vezica urinara, care tinde sa-si expulzeze continutul, si
segmentul cervixo-prostatic a1 uretrei, care ii opune rezistenta progresiva
(rezistenta uretrala). In actul mictional normal colul se deschide la 25-40 cm3
apa, pe cand in caz de adenom, aceste valori pot ajunge la 50-100 cm3
apa.
Vezica, organ musculos cavitar, identic colului, reactioneaza initial
la aceasta suprasolicitare prin hipertrofiere (faza compensata), iar in faza de
decompensare prin dilatare si subtiere.
Hipertrofia constituie primul semn al suferintei vezicale, detrusorul reusind
in acest fel sa se opuna temporar obstacolului cervical, daca acesta nu este indepartat
la timp.
Se instaleaza treptat decompensarea vezicala, caracterizata prin aparitia
reziduului vezical - bolnavul nu mai reuseste sa-si goleasca complet vezica, aparand
retentia cronica incompleta. Aceasta stagnare vezicala reprezinta cauza
principala a tuturor complicatiilor vezicoureteropielorenale aparute in cursul evolutiei
adenomului de prostata.
Cand decompensarea vezicala progreseaza si reziduul vezical depaseste 200
ml - capacitatea fiziologica a vezicii, apare retentia cronica incompleta cu
distensie vezicala.
Persistenta in continuare a obstacolului vezical determina aparitia si
a complicatiilor evolutive (diverticuli vezicali, reflux vezico-renal. infectii,
litiaza vezicala, etc.) ca in final detrusorul sa-si piarda complet capacitatea
de contractie si sa intre in asistolie - retentie cronica completa de urina.
Aparatul urinal inalt sufera modificari
paralele si identice cu vezica: ureterul, bazinetul si sistemul caliceal se hipertrofiaza.
Functia renala este cu atat mai periclitata cu cat durata si gradul
hiperpresiunii sunt mai importante.
Alterarea functiei renale este in parte si consecinta altor doua mecanisme:
ischemia si infectia. Orice staza renala se infecteaza mai repede sau mai tarziu,
contribuind la instalarea mai rapida a insuficientei renale si agravand
prognosticul adenomului. Daca leziunile renale initiale sunt reversibile, cele
avansate nu au sanse revenirii lor.
Rezumand modificarile patologice ale aparatului urinar., date de un adenom,
acestea sunt: pentru uretra prostatica - odata cu cresterea volumetrica a
prostatei, uretra supramontanala se alungeste, se incurbeaza si se turteste
transversal (scade diametrul latero-lateral, pe cand cel anteroposterior se mareste).
Uretra ia forma de iatagan.
1.2.3. SIMPTOMATOLOGIE
Clinic, adenomul de prostata evolueaza in
trei faze:
§
faza de prostatism;
§
faza de retentie cronica incompleta
fara distensie;
§
faza de retentie cronica incompleta
cu distensie.
a) Faza de
prostatism, se caracterizeaza prin manifestari premonitorii. In mod obisnuit suferinta
clinica este legata de evolutia unui adenom ce apare in jurul varstei de 60 de
ani si mult mai rar inainte de aceasta, cunoscandu-se cazuri operate in jurul varstei
de 40 de ani.
Polakiuria
nocturna, in a doua jumatate a noptii, disuria, diminuarea fortei jetului
urinar marcheaza debutul afectiunii. Dupa predominanta si intensitatea uneia
din manifestarile simptomatologice, se pot cunoaste trei forme clasice:
- polakiuria moderata nocturna (1-2 mictiuni), ce apare in a doua jumatate
a noptii, insotita de diminuarea fortei de proiectie a jetului. Durata mictiunii
este mai prelungita. Dimineata dupa trezire apar doua mictiuni apropiate, apoi in
cursul zilei tulburarile mictionale dispar. Acest aspect corespunde de obicei
unui adenom ferm, de consistenta unei mingi de tenis.
- evolutia clinica se caracterizeaza prin perioade de exacerbari ale polakiuriei
nocturne (4-5 mictiuni) de durata variabila, legate mai ales de excesele
alimentare, de ingestia de bauturi alcoolice, de pastrarea indelungata a pozitiei
sezand, la suprimarea carora totul intra in normal. De cele mai multe ori la acesti
bolnavi se gaseste un adenom de volum mare, edematos, moale.
- evolutia clinica este dominata de disurie. Controlul rectal arata de cele
mai multe ori un adenom mic, si deseori explorarile evidentiaza un lob median.
In faza de prostatism, pe langa simptomele enuntate se mai pot observa senzatia
de corp strain in rect, erectii si polutii nocturne.
b) Faza de retentie cronica incompleta fara
distensie sau stadiul II se caracterizeaza prin aparitia reziduului vezical
care nu va depasii capacitatea normala a vezicii urinare. Clinic, pe langa manifestarile
din prima faza apare polakiuria diurna, iar ureea sanguina va incepe sa creasca
ajungand pana la 10 g.
Din momentul aparitiei
stazei urinare si a reziduului vezical, functia renala va fi afectata. In afara
de manifestarile urinare se pot observa inapetenta, anemie, cefalee. Vezica urinara
nu se palpeaza suprapubian, dar poate fi perceputa prin tact rectal bimanual.
Cantitatea de
urina restanta dupa mictiune poate fi evaluata prin sondaj vezical sau poate fi
pusa in evidenta prin cistografie urografica post-mictionala.
c) Faza de retentie cronica incompleta cu distensie, in care reziduul vezical depaseste 300 ml, putand ajunge capacitatea
anatomica maxima a rezervorului. Pe langa manifestarile urinare apar si cele de
ordin general.
Manifestarile urinare: polakiuria si disuria se accentueaza
atat ziua cat si noaptea. Bolnavul poate deveni incontinent datorita cresterii reziduului
vezical. Falsa incontinenta este datorata mictiunii prin prea plin. Aceasta este
mai intai nocturna si apoi diurna. Nu apare la toti bolnavii din acest stadiu.
La examenul regiunii hipogastrice se palpeaza globul vezical. Urina daca nu
este infectata are aspect palid, datorita pierderii puterii rinichiului. Aceasta
este explicatia si a unui grad mai mare sau mai mic de poliurie.
Manifestarile de ordin general: sunt legate de
insuficienta renala. Se poate observa paloare, sete, uneori edeme ale membrelor
inferioare. Nu rareori se observa apatie, somnolenta (forma nervoasa) sau inapetenta,
greata, limba uscata. Ureea sanguina poate fi cuprinsa intre 10-30 gr % sau mai mult.
Initial apar o serie de asa-zise “semne minore”:
§
greutate perineala sau rectala;
§
dureri sacrate;
§
erectii matinale si falsa impresie
de revenire a virilitatii;
§
polakiurie discreta (survenita dupa
mese copioase, consum de alcool sau variatii de temperatura);
§
scurgeri ureterale spontane sau
provocate de defecatie.
Prima tulburare
urinara caracteristica este polakiuria nocturna urmata de disurie.
Odata cu aparitia
reziduului vezical polakiuria devine si diurna iar disuria totala.
Daca polakiuria
are preponderenta diurna, se explica prin litiaza vezicala, daca este insotita
de dureri si urina tulbure, este data de
infectia supraadaugata.
In faza de
distensie vezicala polakiuria devine extrema si apare falsa incontinenta de
urina; bolnavul scade in greutate, este palid, are greturi si varsaturi, limba uscata.
1.2.4. TRATAMENT
Tratamentul
adenomului de prostata este chirurgical (adenomectomie), si se realizeaza fie
pe cale operatorie deschisa, fie prin rezectia sa transuretrala.
Indicatiile adenomectomiei
Adenomectomia
este indicata in urmatoarele cazuri:
§
retentii acute repetate de urina;
§
rezidiu limpede mai mare de 100 ml;
§
rezidiu tulbure, indiferent de
cantitate;
§
prezenta calculilor si a
diverticulilor;
§
hemoragii repetate
§
tulburari urinare foarte suparatoare
pentru bolnav;
§
dilatatie marcata a cailor urinare
superioare, fara rezidiu vezical (uretre in forma de “carlig de undita”).
Interventia nu
este intotdeauna practicabila de la inceput, fiind necesara foarte adesea
tratarea prealabila a accidentelor sau complicatiilor evolutive ale adenomului.
Infectia urinara
necesita un tratament antibiotic.
Hemoragia grava,
daca determina o retentie completa de urina, prin cheaguri, va fi rezolvata
astfel: prin sonda uretrovezicala, decaiotare - spalaturi cu apa calda sterila,
aspiratii cu seringa Guyon.
Retentia completa
de urina va fi tratata tinand cont de rolul major care ii revine sondei
uretrovezicale in generarea infectiilor urinare.
Evacuarea
urinilor neinfectate (limpezi) se va face prin punctie suprapubiana; daca situatia
de retentie se repeta, se va efectua cistostomia.
CAPITOLUL
II - SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN
MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNlCILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
2.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL
Internarea bolnavului in sectia de urologie se face respectand urmatoarele
etape:
- internarea se face la secretariatul sectiei, unde bolnavul va
prezenta urmatoarele acte necesare: buletin de identitate, adeverinta de la
locul de munca, bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la alt
medic;
- pacientii sunt inscrisi in registrul de internari si in functie de numarul
de paturi disponibile li se va preciza numarul de salon unde sunt repartizati. Tot
aici li se face internarea, li se va completa foaia de observatie si datele de identitate. ldentitatea si cunoasterea
precisa a adresei bolnavului are o deosebita importanta, pentru a putea
instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sau in caz de deces.
- asistenta va observa igiena pacientului la internare, unghiile vor fi
taiate scurt, rotunjite si pilite, parul va fi spalat. Daca bolnavul nu a facut
dus acasa, va fi invitat sa faca, daca sanatatea ii permite, daca nu, i se va
efectua toaleta pe regiuni.
Inainte ca pacientul sa fie transportat in sectia de urologie asistenta
medicala se va ingriji de imbracamintea pacientului, transportand-o la punctul
de prelucrari sanitare, in vederea deparazitarii, daca este cazul, depozitarii
la magazie, apoi i se va oferi pacientului
imbracaminte de spital.
Asistenta va supraveghea preluarea de catre persoana desemnata in sectie
a obiectelor personale ale pacientului, pe baza de inventar, obiectele de
valoare fiind trimise acasa prin apartinatori. Bolnavul va fi transportat in salon.
2.2.
ASIGURAREA CONDITIIILOR DE SPITALIZARE
Scopul spitalizarii bolnavilor in majoritatea cazurilor, este
vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create niste conditii
prielnice necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului. Bolnavul
va fi primit cu caldura si condus in salon, unde i se va arata patul. Cu aceasta
ocazie, asistenta ii va arata salonul si baia, ii va prezenta si colegii de
camera, creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavii vechi si
bolnavul nou intrat.
Dupa ce i s-a repartizat patul, inainte de a se culca, bolnavul va fi initiat
asupra regulamentului de ordine interioara a spitalului. I se vor arata locul si
modul de functionare a robinetelor de apa, amplasarea salilor de examinare si
tratamente, a oficiilor, precum si modul de functionare a aparatelor
semnalizatoare, obligatiile lui in timpul spitalizarii, drepturile lui precum si
raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei, atragandu-i-se atentia
sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile, asistentei sau medicului de
salon.
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru bolnav spatiul in
care isi pe trece majoritatea timpului si unde i se asigura ingrijire. De aceea
bolnavii trebuie sa fie asigurati cu lenjerie compusa din:
- lenjerie de corp: camasi, pijamale, batiste;
- lenjerie de pat: saltea, 1-2 perne, 2 cearsafuri (1 simplu, 1 plic),
fete de perna.
Bolnavii trebuie feriti de frig, ei vor fi ingrijiti in saloane calduroase,
fara curenti de aer, cu temperaturi constante de 20-22 0C: din acest
punct de vedere este bine daca saloanele
bolnavilor sunt mai mici si cu cat mai putine paturi.
Dupa ce bolnavul a fost culcat in pat, asistenta ii completeaza foaia
de observatie, ii masoara temperatura, ii ia pulsul si TA. Datele obtinute se inscriu
in foaia de observatie. Asistenta instiinteaza apoi asistenta sefa despre
bolnavul nou venit, aceasta va nota numele si datele personale ale bolnavului impreuna
cu diagnosticul de internare, in registrul de internare al sectiei.
Pentru asigurarea alimentelor necesare bolnavului, pentru ziua respectiva,
se va completa foaia de alimentatie, trimisa ulterior la bucatarie, cu o anexa
privind necesarul de alimente a1 bolnavului nou venit. In ziua urmatoare,
bolnavul figureaza in toate evidentele si bonurile de cerere ale sectiei.
2.3.
ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE A PACIENTILOR INTERNATI
2.3.1. PREGATIREA PATURILOR SI A ACCESORIILOR LUI
Din cauza ca pacientul isi petrece majoritatea timpului de boala si de convalescenta
in pat, acesta trebuie sa-i confere bolnavului un anumit confort:
- sa
fie comod;
- sa
prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca cerintele de confort atat ale
pacientului cat si ale personalului de ingrijire;
- sa-i
permita pacientului sa se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata
la nevoie sa coboare din pat, sa poata sa stea in pozitie sezand sprijinindu-si
picioarele comod pe podea;
-
sa fie usor de manipulat si de curatat;
-
salteaua sa fie puternica, elastica, bine intinsa pentru a nu ceda sub greutatea
pacientului.
Mobilierul trebuie sa fie usor de curatat, mesele, noptierele si patul trebuie
curatate si dezinfectate dupa fiecare bolnav.
Se sterge fiecare mobilier in parte si se dezinfecteaza, pentru a asigura
pacientului o ingrijire buna.
2.3.2. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT
Materiale
necesare:
- cearsaf simplu;
- cearsaf plic;
- 2 fete de perna;
- 2 perne;
- 2 paturi;
Tehnica: se indeparteaza noptiera de langa pat, se aseaza un scaun cu spatar
la capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata.
Se aranjeaza salteaua si se pregateste patul.
2.3.3.
ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE SI VESTIMENTARE A PACIENTULUI
Pentru indepartarea murdariei de pe suprafata pielii, bolnavul trebuie supus
unei bai generale, cel putin odata pe saptamana. Deoarece bolnavii cu adenom de
prostata pot prezenta si transpiratii din cauza durerii, asistenta medicala va sfatui
bolnavii sa faca baie ori de cate ori este nevoie, schimbandu-li-se lenjeria de
corp si de pat.
La efectuarea toaletei zilnice trebuie avut in vedere ca bolnavii sunt sensibili
fata de scaderea temperaturii ambiente. Din acest motiv ei vor fi dezbracati
numai in incaperi bine incalzite.
Igiena pacientului cuprinde si taierea unghiilor scurt, rotunjirea si
pilirea lor, spalarea si pieptanarea
parului. O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale.
2.3.4. EFECTUAREA TOALETEI GENERALE SI PE REGIUNl, A PACIENTULUI IMOBILIZAT
Daca starea generala a pacientului nu-i permite acestuia, asigurarea
igienei personale, se va proceda la efectuarea toaletei pe regiuni, la patul
bolnavului.
La sfarsit se va face toaleta organelor genitale si a regiunii
perianale. Daca starea bolnavului permite, acesta isi va efectua singur
toaleta. daca nu asistenta va aseza sub regiunea sacrata a bolnavului, bazinetul, care va fi izolat cu saltea cu musama
cu traversa, va aseza bolnavul in pozitie ginecologica, apoi va incepe spalarea
bolnavului.
Se indica folosirea unui sapun neutru, care nu irita pielea si mucoasele:
indepartarea lui se face atent, resturile de sapun putand produce prurit, eventual
inflamatii. Se limpezeste cu apa curata, se indeparteaza bazinetul si se sterg
cu prosopul organele genitale si regiunea din jur. Se pudreaza cu pudra de
talc, pentru prevenirea intetrigoului.
2.3.5. OBSERVAREA POZITIEI PACIENTULUI IN PAT
In functie de starea generala, de varsta si de perioada internarii, pozitia
poate fi activa, pasiva sau fortata.
Pozitia activa: pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor in perioada
preoperatorie .
Pozitia pasiva: pacientul nu poate sa-si schimbe pozitia si are nevoie de
ajutorul altei persoane, mai ales varstnicii si cei cu tub de dren si pungi colectoare.
Pozitia fortata: pacientul are o pozitie neobisnuita, imobilizat dupa anestezie
rahidiana care, poate fi determinata de afectiunea de baza. Poate fi ca o masura
profilactica, in prevenirea unor complicatii, sau ca o masura terapeutica.
2.3.6. SCHIMBAREA POZITIEI SI MOBILIZAREA PAClENTULUl
Schimbarile pot fi active - le executa pacientul singur; sau pasive - sunt
efectuate cu ajutorul asistentei.
Schimbarile pasive se efectueaza la pacientii adinamici, imobilizati, paralizati
.
Pentru schimbarile de pozitie sunt necesare 1-2 asistente. Acestea trebuie
sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica pacientul cu mai multa usurinta
si cu efort fizic cat mai mic.
Prinderea pacientului se face precis, sigur, cu toata mana, asezand mana
pe suprafata corpului pacientului, protejand regiunile dureroase. Asistenta
trebuie sa se aseze cat mai aproape de pat, cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai
mare, genunchii flexati, coloana vertebrala usor aplecata.
Miscarile pasive mai frecvente sunt:
§
intoarcerea pacientului din decubit
dorsal in decubit lateral si inapoi;
§
asezarea pacientilor in pozitie
sezanda;
§
readucerea la loc a pacientilor
care au alunecat in jos de pe perna.
2.3.7.
CAPTAREA ELIMINARILOR
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
Determinarea cantitatii de urina emisa in 24 h are scopul de a cunoaste
volumul diurezei si de a efectua unele determinari calitative din cantitatea totala
de urina emisa in 24 h.
Scaunul: resturile alimentare supuse procesului de digestie sunt eliminate
din organism prin anus, prin actul defecatiei.
Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a scaunelor are
o deosebita importanta pentru stabilirea diagnosticului.
Urmarirea tranzitului intestinal se face prin observarea caracterelor scaunelor
si notarea lor in foaia de observatie.
Se urmareste frecventa, orarul eliminarii,
cantitatea, forma, consistenta, culoarea si mirosul.
2.4.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Una dintre atributiile asistentei medicale care isi desfasoara
activitatea in Clinica de Urologie langa pacientul cu adenom de prostata este
urmarirea functiilor vitale si vegetative si a aparitiei unor schimbari in
starea bolnavului (care pot amana interventia chirurgicala):
- Masurarea functiilor vitale si vegetative, inclusiv notarea lor. Se masoara
si se noteaza temperatura (seara si dimineata), pulsul, TA, diureza si la indicatia
medicului, respiratia si scaunul;
- Observarea aparitiei unor schimbari in starea bolnavului trebuie semnalata
medicului: aparitia febrei, aparitia unor infectii oto-rino-laringiene si pulmonare,
cardiace pentru ca cei mai multi sunt in varsta.
2.5.
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Regimul dietetic preoperator va tine seama de afectiunile asociate de
hipertensiunea arteriala, diabet, de varsta si greutatea pacientului, astfel
incat sa-i asigure caloriile necesare, sa fie usor digerabil si bogat in
vitamine.
Bolnavul inainte de operatie mananca regim normal. In seara zilei preoperatorie,
bolnavul nu mananca si se efectueaza o clisma evacuatoare.
2.6. ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI
In seara zilei preoperatorie se administreaza o tableta de Fenobarbital,
pentru ca bolnavul sa aiba un somn linistit si profund.
Daca pacientul are tratament pentru o alta afectiune cronica - hipertensiune
arteriala, diabet zaharat , cardiopatie ischemica - va lua in ziua interventiei
chirurgicale doar medicatia indicata de medicul anestezist.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Adrenostazin - se gaseste sub forma de fiole de 5 ml. Este un hemostatic ce mentine
stabilitatea peretelui capilar. Nu are reactii adverse.
Algocalmin - se gaseste sub forma de comprimate continand
0,500 g matanizol solid, fiole de 2 ml matanizol solid 1 g (50 %), are actiune analgezica,
antipiretica, antiinflamatoare. Reactii adverse: eruptii cutanate, leucopenie.
Augmentin - se gaseste sub forma de flacoane de 1,2 g i.m. sau i.v., antibiotic
cu spectru larg, se administreaza de 3 ori pe zi cate 1,2 g. Reactii adverse
rare.
Etamsilat - se gaseste sub forma de fiole de 2 ml, continand
0.25 g etamsilat. Este un hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar,
reduce timpul de sangerare fara sa afecteze coagularea - scade timpul de sangerare
cu 40-45%. este indicat in cursul interventiilor chirurgicale: se administreaza
i.m. sau i.v. Reactii adverse: rareori hipotensiune trecatoare, cefalee si
eruptii
cutanate.
Se gaseste in cutii de 10 fiole a cate 2 ml.
Fenobarbital - 1 comprimat a 15 mg pe zi,
pacientul putand prezenta si reactii adverse ca oboseala, somnolenta, rareori
confuzie, eruptii cutanate alergice in administrarea indelungata; cazuri rare de
anemie megaloblastica (se administreaza acid folic); osteomalacie la nou
nascuti de la mame tratate cu Fenobarbital.
Furosemid - se gaseste sub forma de fiole a 0.02 g / 2
ml, este un diuretic, are efect in decurs de cateva minute dupa injectarea i.v.
Indicatii: edeme cardiace, hepatice, renale. Reactii adverse: rareori pot
aparea fenomene de alergie cutanata sau leucotrombopenie. Uneori pot avea loc
modificari hemodinamice nefavorabile.
Fortral - se gaseste sub forma de fiole a 1 ml continand
pentazocina lactat, in cantitate echivalenta cu 30 mg pentazocina bazia, are actiune
analgezica, sedativa si slab spastica. Indicatii: pentru calmarea durerilor
moderate sau severe, acute sau cronice, in traumatisme, dupa interventii
chirurgicale. Reactii adverse: relativ frecvent greata, voma, ameteli, sedare,
euforie, cefalee.
Glucoza 10 % - solutie perfuzabila, se gaseste in pungi sau flacoane de 500 ml; se administreaza
i.v.. Substituent energezic deshidratant a1 tesuturilor, diuretic prin
hidremie.
Paracetamol 100 - comprimate continand 100 mg, este un analgezic si antipiretic cu actiune
de intensitate moderata. Indicatii:stari febrile, cefalee, mialgii, nevralgii. Reactii
adverse: rareori eruptii cutanate, alergie, anemie
Piafen – se gaseste sub forma de fiole de 5 ml; se administreaza i.v. sau
i.m., pacientul putand prezenta reactii adverse ca eruptii cutanate, foarte rar
reactii grave ca
soc
anafilactic, anemii. Dozele mari pot provoca fenomene atropinice; uscaciunea
gurii, tulburari de vedere, tahicardie. Injectarea rapida i.v. poate cauza
hipotensiune si soc .
Ser fiziologic - solutie perfuzabila se gaseste sub forma de pungi sau flacoane de 500 ml sau 1000 ml. Indicat
in mentinerea si refacerea echilibrului hidric in starile de deshidratare. Vehicul
pentru administrarea parenterala a medicamentelor.
Sulperazon- antibiotic cu spectru larg; i.v.; 1 flacon=2g; Reactii adverse- rare
si tranzitorii;
Innohep- prevenirea coagularii in circuitul circulatiei extracorporeale;
subcutan; 3500u.i.; Reactii adverse- hemoragii, mici echimoze la locul
injectiei;
Cefrom- antibiotic cu spectru larg; i.v.; 2X1flac/zi; reactii adverse-rare si
in majoritate tranzitorii;
Dormicum- sedativ anticonvulsiv; i.m.; 1 f seara; Reactii adverse-poate provoca
fenomene paradoxale de excitatie nervoasa;
Metoclopramid-
antiemetic; la nevoie; Reactii adverse- somnolenta, oboseala, insomnie;
2.7. RECOLTAREA PRODUSELOR
BIOLOGICE SI PATOLOGICE
Examenele biologice in adenomul de prostata sunt obligatorii deoarece apreciaza
functia renala (uree, creatinina, ionograma), deceleaza o infectie urinara
(urocultura cu antibiograma) si precizeaza terenul - diabet, aparat
cardio-vascular, respiratie, functie hepatica. Ele sunt importante pentru
realizarea viitoarei operatii (grupa sanguina, factor Rh, hemoleucograma, probe
de coagulare).
Asistenta medicala va anunta bolnavul sa nu se alimenteze de dimineata,
pentru ca urmeaza sa i se recolteze sange pentru examenele de laborator.
Asistenta medicala va pregatii materialele necesare pentru punctia venoasa:
tavita renala, eprubete, tampoane cu alcool, mediul steril pentru punctia
venoasa, manusi de cauciuc.
Asistenta medicala va indica bolnavului pozitia in care sa se aseze
pentru a i se recolta sange, care se va trimite
impreuna cu biletul de trimitere atasat la eprubeta.
Pentru a urina, bolnavul va primi recipiente colectoare curate si o eprubete
sterile pentru urocultura. Pentru obtinerea unor rezultate de laborator reale,
bolnavul va fi instiintat cu o seara inainte sa nu manance si sa nu bea dimineata.
- Uree - se recolteaza sange venos fara anticoagulant; valori normale 20-40 mg %.
- Creatinina - se recolteaza 5 ml sange venos fara anticoagulant;
valori normale 1 - 1,2 mg %
- Hematocrit - valori normale 40-48 %
- Hemoglobina - valori normale 12-15 g/dl
- Glicemie - valori normale 70-110 mg %
- Ts - valori normale 2-4 min
- Tc - valori normale 3-6 min
Urina pentru urocultura: se recolteaza urina, dupa efectuarea toaletei
organelor genitale externe, din prima urina de dimineata, din jetul mijlociu in
eprubeta sterila, avand grija ca dopul eprubetei din interior sa nu vina in
contact cu mana, pentru a nu se desteriliza.
Urocultura pozitiva este atunci cand exista peste 100.000 germeni/ml.
Daca in urina s-au gasit 3 tipuri de germeni sau peste 3 tipuri, se cere
sa se repete urocultura, deoarece se presupune ca nu s-a recoltat in conditii
sterile, considerandu-se greseala de
recoltare.
2.8.
PREGATIREA PAClENTULUl SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE IMPUSE DE AFECTIUNE
A. CATETERISM URETRO - VEZICAL
Materiale necesare pentru cateterism uretro-vezical:
a) de protectie:
- musama de cauciuc;
- manusi sterile de cauciuc.
b) sterile:
- sonda uretro-vezicala tip Foley Ch 16, 18, 20;
- 1 -2 eprubete pentru urocultura;
- medii de cultura in functie de germenii cautati;
- ser fiziologic;
- casoleta cu tampoane de vata.
c) sterile:
- materiale pentru toaleta organelor genitale;
- tavita renala;
- recipient pentru colectare.
d) medicamente:
- ulei de parafina steril.
Pregatirea pacientului :
- psihic - se anunta si se explica necesitatea si
inofensivitatea tehnicii
- fizic:
§
se izoleaza patul cu paravan;
§
se aseaza pacientul in decubit
dorsal cu picioarele intinse si usor departate;
§
se acopera pacientul lasand
accesibila regiunea genitala;
§
se face toaleta organelor genitale;
§
se aseaza tavita renala intre
coapse.
Tehnica: Este efectuata de
medicul urolog. Asistenta pregateste materialele necesare, supravegheaza
pacientul in timpul tehnicii si il ajuta dupa tehnica. Medicul imbraca manusile
de cauciuc sterile, alege sonda si o lubrifiaza. Este ajutat de o asistenta
medicala. Dezinfecteaza meatul urinar de 3 ori cu ser fiziologic. Cu mana stanga se fixeaza organul genital, adica penisul,
iar cu mana dreapta, cu capatul liber al sondei, intre degetele inelar si mic,
iar intre degetele 2-3 si police fixam varful sondei, apoi o introducem in meat
impingand usor in timp ce cu mana stanga intindem penisul cit mai bine, ca sa rectilizam uretra
pentru a usura traversarea sondei in uretra.
B. EXAMENUL RADIOLOGIC
Este o metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si a cailor
urinare, utilizandu-se substante iodate, hidrosolubile, administrate i.v..
Este centrat pe UIV - urografie intraravenoasa - precedata de cliseul pe
gol. In vederea examinarii radiologice a bolnavului asistenta va pregati bolnavul
pentru UIV cu 2-3 zile inaintea examinarii; pacientul va consuma numai alimente care sa nu contina celuloza (fructe,
legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine si ape gazoase).
In ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe,
ceai, apa negazoasa). In ziua examinarii, pacientul nu mai mananca si nu mai
bea (pentru reducerea volumului urinei).
Cu doua zile inaintea examinarii se administreaza carbune animal si Triferment,
cate 2 tablete de 3 ori pe zi. In seara precedenta se administreaza 2 linguri
de ulei de ricin. Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie si va fi
ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de radiologie. Se comunica pacientului
sa stea linistit, si sa nu se sperie. Unele simptome care pot sa aparea sunt: ameteli,
greturi, dureri abdominale care dispar repede,
fara consecinte.
Daca toleranta organismului este buna, se administreaza i.v. substanta de
contrast 20 ml Odiston 75 % si Hidrocortizon hemisuccinat dizolvate in 200 ml
ser fiziologic.
La 8-10 minute de la efectuarea injectiei medicul executa radiografia renala
(urografia).Injectarea substantei de contrast se face pe masa de radiologie,
foarte incet. Urografia este contraindicata in insuficienta renala si hepatica,
boala Basedow, stari alergice, anemie hemolitica, tuberculoza pulmonara
evolutiva.
C. ECOGRAFIA
Isi gaseste o mare utilitate in afectiunile obstructive subvezicale in primul
rand in adenomul de prostata. Ea poate fi realizata pe 3 cai: suprapubiana,
transrectala, transuretrala.
Informatiile furnizate de ecografie sunt multiple si importante:
- determina dimensiunile si volumul adenomului
- apreciaza reziduul vezical
- recunoaste o eventuala ureterohidronefroza
- identifica calculi vezicali si prostatici, diverticuli
vezicali sau o tumora vezicala
2.9.
PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIRILE POSTOPERATORII
Adenomul de prostata nu este o boala care sa necesite interventie chirurgicala
de urgenta. El permite o pregatire preoperatorie de cateva zile, care consta in
examenul clinic si paraclinic, pregatirea psihica, ingrijiri igienice, urmarirea
functiilor vitale si vegetative.
Examenul clinic pune in evidenta starea psihologica a bolnavului, dand totodata
si posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului si a unor boli insotitoare.
Pregatirea psihica - bolnavul este informat despre riscuri si i se cere
consimtamantul. Asistenta medicala va avea grija ca bolnavul sa fie inconjurat
cu atentie si solicitudine, va reduce starea de anxietate prin informatii privind
interventia chirurgicala si punandu-l in contact cu convalescenti care au o evolutie
postoperatorie optima.
Ingrijirea igienica - daca starea bolnavului o permite, zilnic bolnavul
va fi indrumat si ajutat sa faca dus, urmat de igiena cavitatii bucale. Ingrijirea
parului, taierea unghiilor si a barbii.
Pregatirea mai presupune urmarirea functiilor vitale si vegetative si a
aparitiei unor schimbari in starea bolnavului (care pot amana interventia chirurgicala):
§
masurarea functiilor vitale si
vegetative si notarea lor; se masoara si se noteaza temperatura (seara si dimineata),
pulsul, TA, diureza si la indicatia medicului - respiratia, scaunul.
§
observarea aparitiei unor schimbari
in starea bolnavului trebuie semnalata
medicului: aparitia febrei, aparitia unor infectii otorinolaringiene si
pulmonare, etc.
§
regimul dietetic preoperator va tine
seama de varsta si de greutatea pacientului, astfel incat sa-i asigure
caloriile necesare, si sa fie usor digerabil si bogat in vitamine.
INGRIJREA DIN PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE
Daca pacientul a folosit cardionotice, antiaritmice, coronaro-dilatatoare,
insulina sau alti hormoni, va exista preocuparea ca acestea sa fie administrate
si in preziua operatiei, daca este cazul, inainte de operatie. Pentru asigurarea
unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va
primii seara, inainte de culcare, ca si premedicamentatie, o tableta de
Fenobarbital si Romergan. Se pot administra in locul acestora si Diazepam,
Nitrazepam, Distonocalm.
Regimul alimentar:
In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si in cantitate
nu prea mare, seara nu mananca nimic, pentru ca tubul digestiv sa fie mai liber
in seara dinaintea operatiei bolnavului si i se va efectua o clisma.
INGRIJIREA IN ZIUA OPERATIEI
In ziua operatiei este bine ca bolnavul sa nu fie trezit devreme, mai ales
daca este sub influenta somniferelor. Pacientul va fi invitat sa faca o baie
sau un dus. Cu 30 de minute inainte de a fi dus in sala de operatie, bolnavului
i se va administra Atropina, Fentanzol i.m. (medicatie preanestezica).
In toata aceasta perioada preoperatorie, asistenta medicala de anestezie
si din blocul operator, se va preocupa de starea psihica a bolnavului, asigurandu-l
ca operatia va decurge fara ca bolnavul sa simta vreo durere. Asistenta medicala
ii va explica fiecare gest pe care il face.
INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR OPERATI DE ADENOM DE PROSTATA
Ingrijirile postoperatorii incep imediat dupa interventia chirurgicala si
dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului.
Ingrijirile acordate pana la instalarea bolnavului la pat cuprind:
- pregatirea
camerei: se aeriseste si se schimba
lenjeria de pat; se protejeaza patul cu o aleza de cauciuc acoperita de o aleza
de panza.
- pregatirea
materialelor in vederea reanimarii
postoperatorii:
§
se verifica sursa de oxigen;
§
se pregateste trusa de urgenta;
§
se pregateste material pentru
tratament medicamentos (analeptice cardiovasculare si respiratorii).
- pregatirea
materialelor pentru supravegherea bolnavului: termometru, tensiometru, borcane
pentru diureza.
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIRILE IMEDIAT POSTOPERATORII
1. Supravegherea faciesului
§
aparitia palorii insotita de transpiratii
reci si racire a extremitatilor indica o scadere a TA, o stare de soc;
§
aparitia cianozei, chiar redusa,
indica insuficienta respiratorie sau circulatorie; se administreaza oxigen;
§
se masoara TA , se numara respiratia
si pulsul;
§
se anunta medicul anestezist –
reanimator;
§
se noteaza valorile in foaia de observatie
terapie intensiva.
2. Supravegherea comportamentului
§
se supravegheaza comportamentul,
deoarece operatul poate sa prezinte o stare de agitatie, trebuie avut grija sa
nu-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia, sa nu se ridice din pat.
3. Supravegherea respiratiei
§
este ampla si rara imediat dupa operatie,
datorita anesteziei; devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si
anxietatii;
§
revine la normal dupa 24-36 h;
§
mentinerea precoce are un rol
deosebit in prevenirea complicatiilor
postoperatorii, de asemenea tusea asistata, tapotajul toracic, exercitiile
respiratorii;
§
mentinerea unui ritm alert arata o
complicatie pulmonara, iar respiratia zgomotoasa arata o obstructie.
4. Supravegherea pulsului
§
trebuie urmarit deoarece cresterea
frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau
hemoragiei in primele patru ore;
§
in urmatoarele zile trebuie
corelat cu valoarea temperaturii, dat fiind faptul ca in interventiile pe micul
bazin, complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente;
§
se verifica aspectul membrelor inferioare.
5. Supravegherea TA
§
TA va fi controlata ritmic;
§
prabusirea TA, insotita de
accelerarea pulsului indica starea de soc provocata de hemoragie.
Se
anunta medicul si se pregateste pentru interventie.
6. Supravegherea diurezei
§
este foarte importanta la bolnavii
operati de adenom de prostata;
§
se va urmarii permeabilitatea
sondelor, culoarea urinei si pozitia sondelor pentru a nu colaha.
7. Supravegherea pansamentului
§
incepe dupa iesirea din sala;
§
se urmareste imediat dupa interventie
sa nu sangereze, iar in urmatoarele zile sa fie uscat;
§
in cazul tuburilor de dren se urmareste
permeabilitatea, calitatea si cantitatea secretiilor.
8. Starea abdominala
§
bolnavul cu adenomectie transvezicala
prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperestezie moderata
si dureri in primele 2-3 zile de la operatie;
§
combaterea balonarii se face prin
mobilizarea precoce, prin stimularea peristaltismului;
§
se aplica la nevoie tubul de gaze
24 h;
§
la indicatia medicului se administreaza
Miostin.
9. Combaterea durerii
§
este importanta in primele zile,
deoarece durerea face sa creasca anxietatea, favorizeaza insomnia si impiedica bolnavul
sa se odihneasca;
§
pentru calmare si pentru
asigurarea a cel putin 8-10 ore de somn se administreaza analgezice,
tranchilizante si barbiturice.
10. Reluarea alimentatiei
§
se face cu prudenta;
§
in ziua operatiei regimul va fi
hidric;
§
alimentatia parenterala cu solutii
glucozate si ser fiziologic cu rol de echilibrare hidroelectrolitica.
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIRILE ACORDATE IN PRIMELE DOUA ZILE DUPA
INTERVENTIA CHIRURGICALA
1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
§
temperatura se masoara dimineata si
seara. In prima zi se poate produce o usoara hipertermie 37,8 – 380C
(febra de resorbtie)
§
pulsul si TA se urmaresc cu atentie;
§
se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric.
2. Ingrijiri igienice
§
va fi efectuata toaleta bolnavului
pe regiuni in fiecare zi si a cavitatii bucale;
§
se schimba lenjeria ori de cate
ori este nevoie.
3. Prevenirea escarelor
§
se efectueaza frectii, masaj in
regiunile expuse, pudraj in vederea mentinerii igienei tegumentelor;
§
schimbarea in mod frecvent a pozitiei.
4. Exercitii respiratorii
§
se efectueaza exercitii de
gimnastica respiratorie; in timpul exercitiilor se va proteja peretele
abdominal cu palmele, pentru a preveni durerile la nivelul inciziei.
5. Mobilizarea bolnavului
§
bolnavul operat cu rezectie transuretrala
de prostata ( TUR-P ) in prima zi dupa operatie se poate plimba;
§
in adenomectomia transvezicala mobilizarea
se face progresiv, in prima zi nu are voie sa se ridice, a doua zi se poate
ridica in sezut la marginea patului si in a treia zi se poate da jos din pat.
6. Restabilirea tranzitului intestinal
§
este o problema pe care asistenta
trebuie sa o aiba permanent in atentie;
§
dupa ce trece perioada de pareza
intestinala postoperatorie, bolnavul incepe sa emita gaze, semn ca
peristaltismul s-a stabilit
§
dupa reluarea tranzitului pentru
gaze, alimentatia poate fi mai abundenta
si mai variata;
§
clisma se face a doua zi de la interventia
chirurgicala pentru a mari peristaltismul intestinal si pentru a relua tranzitul;
se face numai la cei operati de adenomectomie transvezicala. In operatiile prin
TUR-P clisma nu este obligatorie.
ALIMENTATIA IN PRIMELE DOUA ZILE DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA
In prima zi operatul prin TUR-P va manca un regim lacto sau usor digerabil
(branza de vaci, lapte, iaurt, supa strecurata, piure, etc.), a doua zi va
putea manca normal.
In adenomectomiile transevezicale in prima zi regimul va fi unul hidric,
a doua zi dupa efectuarea clismei, bolnavul poate manca o supa strecurata la pranz,
ceaiuri indulcite, lapte, iaurt, biscuiti in prima seara, a treia zi va manca
lacto urmand sa treaca cu a patra zi la alimentatie normala cu carne, paine.
MOBILIZAREA
§
trebuie sa se realizeze cat mai
precoce intrucat diminueaza frecventa complicatiilor venoase, evita escarele de
decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii;
§
se face progresiv pana cand
bolnavul capata incredere in fortele proprii.
2.10.
EDUCATIA PENTRU SANATATE
PROFILAXIA BOLII
Implicarea asistentei medicale in diverse activitati care il privesc
strict pe pacient face ca viata sa fie mai mult decat un proces, ea devenind un
ansamblu de relatii sociale, ocupatii recreative sau utile. In alti termeni asistenta
medicala este cea care ajuta omul suferind sa-si mentina un regim de viata pe
care l-ar fi avut singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele
necesare. Educatia bolnavului pentru sanatate se va face de catre asistenta
astfel incat in limita posibilului starea de sanatate a bolnavului sa fie mentinuta.
2.11.
EXTERNAREA
Momentul externarii este stabilit de catre medic. Sarcina asistentei medicale
este de a aduna documentatia despre bolnav pe baza careia medicul va formula
epicriza.
Asistenta medicala va instiinta bolnavul despre ziua si ora externarii si
va anunta familia cu 1-2 zile inainte. Externarea se face la secretariatul sectiei
de urologie, bolnavul prezentand biletul de externare.
CAPITOLUL III - PREZENTAREA
CELOR 3 CAZURI
PLANURI
DE INGRIJIRE
Analiza cazurilor de boala prezentate in planurile de ingrijire:
In cele trei cazuri am avut ocazia sa observ bolnavii fizic si psihic, atitudinea
lor fata de boala, sa-i ajut sa treaca peste perioadele de crize si sa aiba incredere
in ei si in personalul medical. Examenele paraclinice si biologice au ajutat la
stabilirea unui tratament corect.
In urma masurilor luate - de evitare a transmiterii infectiilor, de evitare
a suprasolicitarii fizice si psihice, discutiile purtate cu pacientii si efectul
benefic al tratamentului prescris de medic, pacientii se simt mai bine si in siguranta.
CAZUL I
CULEGEREA
DATELOR
Ø Nume: R
Ø Prenume: V
Ø Varsta: 70 ani
Ø Inaltime: 1,60 m
Ø Greutate: 58 kg
Ø Localitatea: Bistrita-Nasaud
Ø Profesia: pensionar
Date de spitalizare
Ø Data internarii: 04.01.2009
Ø Data interventiei chirurgicale: 07.01.2009
Ø Operatia : adenomectomie transvezicala
Ø Data externarii: 14.01.2009
Diagnostic medical de
internare: adenom de prostata
Problemele pacientului: disurie,
polakiurie, jet intrerupt
Motivul
internarii: polakiurie, nicturie, jet intrerupt
Istoricul bolii: bolnavul cunoscut cu adenom de prostata din 2003, sustinut medicamentos
cu Prostamol, Omnic, la intreruperea tratamentului simptomele reapar sub forma
de polakiurie, nicturie. Se interneaza pentru examinari si tratament de
specialitate.
Examen clinic general:
Ø Stare generala: buna
Ø Stare de nutritie: buna
Ø Tegumente: normal colorate
Ø Mucoase: normal colorate
Ø Aparat respirator: torace normal conformat, participa simetric la miscarile
respiratorii
Ø Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice
Ø Ficat, splina: in limite normale
Ø Sistem nervos: orientat temporo-spatial
Ø Aparat uro-genital: mictiuni pe sonda u.v.
PARAMETRII FIZILOGICI
PREOPERATOR
Examinari paraclinice:
05.01.2009 :
§
analize de laborator
§
radiografie reno-vezicala pe gol
(fara substanta de contrast)
06.01.2009 :
§
consult intern
§
urosonografie (ECO)
§
pregatirea preoperatori.
Pregatirea psihica:
§
bolnavul este informat despre
riscuri si i se cere consimtamantul scris pentru anestezie si interventie
chirurgicala.
Pregatirea fizica:
§
repaus fizic, seara se administreaza
o tableta de Fenobarbital;
§
bolnavul mananca normal, dimineata
si la amiaza, iar seara nu mananca deloc;
§
se va efectua o clisma seara;
§
se va efectua un dus sau o baie pe
regiuni, la pat, bolnavilor cu probleme.
Pregatirea locala:
§
se curata pielea de pe abdomen, sapunind
regiunea, insistandu-se la pliuri si ombilic;
§
se rade cu grija pielea paroasa;
§
se dezinfecteaza pielea cu
antiseptic (ex: alcool).
Ingrijirile postoperatorii
pana la instalarea bolnavului in pat:
§
pregatirea patului;
§
pregatirea camerei prin aerisire (
temp. 20-22 0C );
§
pregatirea materialelor in vederea
reanimarii postoperatorii.
Supravegherea si ingrijirile
imediate:
§
supravegherea faciesului;
§
supravegherea comportamentului;
§
supravegherea respiratiei,
pulsului, TA;
§
supravegherea diurezei,
pansamentului;
§
combaterea durerii.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
§
cura de diureza zilnica (minim
2000 ml/zi)
§
evitarea efortului fizic si a frigului
§
revenirea la control dupa 6 saptamani.
