REFERAT LA NURSING - Comportamentul - Implicatiile comportamentului in Nursing

Universitatea " Lucian Blaga " din Sibiu

Facultatea de Medicina " Victor Papilian "

Specializarea Nursing

REFERAT LA

NURSING

Comportamentul

Implicatiile comportamentului in Nursing

Cuprins

1. Introducere

2. Comportament normal si patologic

a)      Tulburari de comportament ( de conduita )

3. Implicatiile comportamentului in nursing

a)      Predispozitii psihologice si comportamentale pentru unele boli somatice

b)      Influentele entice si culturale asupra comportamentului si asupra practicii medicale

4. Concluzii

1.Introducere:

Profesiunea medicala implica la maximum relationarea interumana.Asistentul medical,fata in fata cu pacientul sau,este mult mai mult decat un simplu executant al unor ingrijiri medicale calificate.De aici necessitate,pentru asistentul medical,a unei cunoasteri a psihologiei omului bolnav,aflat in suferinta,cat si a unei cat mai bune autocunoasteri.Acestea vor contribui essential la realizarea unei relatii terapeutice optime,in care asistentul medical isi va insoti pacientul atat pe parcursul spitalizarii sale,cat si in afara mediului spitalicesc,cu intelegere,competenta si devotament.

2. Comportament normal si patologic

Comportamentul unei persoane ( felul de a fi, de a actiona, de a reactiona specific ) este o sursa reala de informatii despre acea persoana numai daca sunt cunoscute si cauzele respectivului comportament. Exista variate modalitati de manifestare a unor motivatii constiente si / sau inconstiente. Incadrarea acestor manifestari comportamentale in sfera normalului sau patologicului este adeseori dificila.

Normalitatea, pentru medicina, poate fi in general exprimata de o stare sau desfasurare fireasca a fenomenelor, a proceselor fiziologice. Pentru psihiatrie, normalitatea este insa un concept care reprezinta un " teren nisipos ", confruntat in permanenta cu variabilitatea extreme de mare a formelor de tranzitie spre patologic. Procesul patologic implica tulburarea unitatii fortelor din organism ( integritatea organismului ) si a organismului cu mediul ( integrarea organismului in mediu ).

S-a observat ( K. Kolle ) ca la majoritatea oamenilor exista o dorinta mai mult sau mai putin constienta de a se conforma unui standars al normalului, aflat sub influentele socio - culturale ale momentului. Normalitatea depinde, dupa H. Ey, de coeficientul de inteligenta ( I.Q. ). Krafft concepe normalitatea ca pe o adaptare flexibila a individului la situatiile conflictuale carora trebuie sa le faca fata, cu toate frustarile si anxietatea pe care acestea le genereaza. Klinederg considera ca normal poate fi numai un individ care e dezvoltat optim din punct de vedere fizic, intellectual si emotional. Pamfil si Ogodescu afirma ca normalitatea reflecta echilirul dintre organism si mediul inconjurator.

Exista o dependenta a conceptului de normal - normalitate de caracteristicile culturii fiecarui popor.Membrii tuturor societatilor sunt etnocentrici, adica folosesc credintele si valorile arbitrare pentru a judeca popoarele altor culture. Ceea ce e considerat " normal" sau " anormal ", acceptabil sau inacceptabil, moral sau immoral, variaza de la o cultura la alta si chiar in cadrul subculturilor unei societati.

Intelegerea normelor culturale ale unei societati este importanta in special in contextual bolilor mentale. Ceea ce este considerat boala mentala intr-o societate, poate fin considerat intr-o alta societate doar o deviatie in cadrul standardelor unui comportament previzibil. Astfel, exista o serie de sindroame psihiatrice circumscrise cultural, care in culturile respective nu sunt considerate boli psihice, ci li se atribuie alte cause ( posesiuni demonice, dezechilibre intre elementele corporale etc. ). Spre exemplu furia intense care poate ajunge pana la pierderea cunostintei ( denumita : bilio" sau "colera" ) este considerate in multe grupuri latino ca o reactie emotionala intense in anumite situatii, datorata unui dezechilibru intre elementele " calde" si " reci" din corp. "Maladia fantomelor" este o preocupare pentru moarte si prsoane decedate, incluzand simptome ca sentimentul de pericol, vise rele, pierderea apetitului, lesinul, frica, anxietatea, halucionatiile, pierderea cunostintei. Este observata frecvent printer membri triburilor de indieni americani. "Zar" este denumirea data, in unele societati din Africa de Nord si Orientul Mijlociu, unor experiente de "posedare" de catre spirite a unui individ, manifestate prin apatie, izolare, refuzul alimentatiei sau prin strigate, plans, rasete nemotivate.

A. Tulburarile de comportament ( de conduita )

Se definesc ca abateri de la normalitatea ansamblului de manifestari obiective, direct observabile, ale indivizilor fata de mediul in care traiesc. Depind de varsta, motivatie, structura personaliotatii, gradul de constrangere pe care-l exercita mediul, absenta sau prezenta unei maladii psihice.

O persoana normala este capabila sa isi modifice comportamentul prin invatare sau experineta, fiind constienta de cauzele si de efectele compotamentului sau. In cazul unor conduite maladaptative ( dezadaptative ), insa, se constata o slaba adaptare a persoanei la realitate. Aceste conduite tind sa exprime mai mult dinamica inconstientului persoanei decat un raspuns spontan la realitate. O persoana dezadaptata este in continuare orientate correct asupra mediului, darn u este contienta de motivele comportamentului sau sin u poate sa-si modifice comportamentul in mod voluntar. Multi oameni au tendinte dezadaptative, cum ar fi iritabilitatea exagerata la nivele chiar joase ale stresului sau depresia ca raspuns la sentimental de a fi neajutorat intr-o problema complicate, perceputa ca nerezolvabila.

Tulburarile de conduita pot aparea frecvent la pubertate si adolescenta, care sunt perioade decisive in structurarea viitoarei personalitati, perioade de maxima vulnerabilitate maxima, cand nu se poate stabili o corelatie obligatory intre gravitatea unor tulburari comportamentale si o tulburare psihica ( eventual boala ) posibil existenta. Astfel, pot aparea fugi, abandonuri scolare, incapatanare, furt, prietenii rele, violenta, impulsivitate, nepasare, toxicomanii, tentative suicidare, care sunt cel mai adesea expresia unui dezechilibru psihologic, in special afectiv, sau o modalitate inadecvata de exprimare a unei opozitii, mai degraba decat rezultatul unei trairi patologice.

Tulburarile de comportament generalizate si stabile care survin peste varsta de 18 ani - cand personalitatea s-a structurat afectand in final relatiile interpersonale ale individului, aprtin cadrului tulburarilor de personalitate.

Comportamentul psihologic apare in tulburari psihice grave, denumite psihoze ( schizophrenia, paranoia, tulburarea afectiva bipolara etc.), este un comportament rupt de realitate, constiinta comportamentului propriu putand fi complet peirduta.

3. Implicatiile comportamentului in nursing

A. Predispozitii psihologice si comportamentale pentru unele boli somatice

Exista multe conditii psihologice, comportamentale si sociale care joaca un rol important in etiologia bolilor somatice, precum si in evolutia lor. Stilul de viata, obiceiurile individuale - ca fumatul, consumul de alcool, de droguri, abuzuil de medicamente, nutritia deficitara, seedntarismul s.a. - sunt responsabile de circa 70% din totalul cauzelor de boala si deces in S.U.A. Astfel obezitatea genereaza boli cardiovasculare, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, fumatul - cancer pulmonary, coronaropatii, alcoolismul - ciroza hepatica, ulcer gastric, de menta, accidente de circulatie.

Importanta factorilor ce tin de pesonalitate

S-a constatat ca exista tipuri de personalitate predispose la stress psihic si la un anumit gen de reactie la stress. Astfel, exista tipurile psihocomportamentale A si B, indivizii cu tipul A fiind fiziologic mai reactivi decat cei cu tipul B, la ei constatandu-se o crestere dubla a hormonilor de stres intr-o situatie stresanta fata de persoanele cu tip B.

Principalele caracteristici ale tipului psihocomportamental A sunt ( dupa Thorp, citat de Iamandescu):

- Competitivitate excesiva;

Iritabilitate, impulsivitate;

Agesivitate si ostilitate interiorizate;

Sentimentul urgentei timpului ( starea de alerta );

Insecuritate;

Insetat dupa rasbunarea nedreptatii;

Are o nelimitata dorinta de aprobare si recunoastere;

Incheierea unei lucrari ii da prea putina tihna si satisfactie;

Succesul (economic si social ) este tinta lui constanta.

Consecintele comportamentului de tip A sunt:

Anxietate;

Depresie;

Frustare;

Lipsa de liniste sufleteasca;

Reactivitate crescuta la stress. Hormoni de stress crescuti dublu ( fata de tipul B)

Aapritia unor boli cum ar fi cardiopatiile sau cancerul ( prin slabirea sistemului imunitar.

Influenta factorilor psihosociali asupra evolutiei bolilor:

Stresul crescut si suportul psihosocial slab duc la o evolutie nefavorabila a bolilor. Astfel, s-a constatat in aceste situatii, de trei ori mai multe complicatii ale sarcinii, un risc crescut de deces la cei cu infarct miocardic acut si necesitatea cresterii dozelor de steroizi in tratamentul astmaticilor.

In schimb, interventiile psihosociale afecteaza pozitiv evolutia bolilor. Suportul social bun, educatia pentru sanatate si psihoterapia la bolnavii care au suferit un infarct miocardic acut influenteaza favorabil vindecarea, prevenind contractile. Femeile care sunt pregatite psihoterapeutic si insotite psihologic in timpul travaliului fac, de asemenea mai putine complicatii la nastere.

Implicatii in practica medicala:

Data fiind importanta factorilor psihosociali si comportamentali in medicina, asistenta medical trebuie:

Sa colecteze date cat mai relevante despre boala ( stress, support social, obiceiuri comportamentale: fumat, alcoholism, dieta deficitara, etc )

Sa dezvolte si sa mentina o relatie terapeutica buna cu pacietul;

Sa educe sis a motiveze pacinetul sa urmeze recomandarile terapeutice.

B. Influentele entice si culturale asupra comportamentului si asupra practicii medicale

Cultura este susa fundamentala a diversitatii in gandirea si comportamentul diferitelor grupuri umane. Variatiile culturale pot pune in dificultate cadrul medical pentru ca, spre exemplu, conceptiile despre originea bolilor si despre c ear trebui sa fac o persoana bolnava variaza in functie de cultura individuala si a grupului din care persoana face parte. De asemenea influentele culturale sunt vizibile in stilul de viata ( dieta, fumat, stres etc), modul de interpretare a simptomelor, decizia de a apela la serviciile de sanatate, felul in care este experimentata durerea. Non - compilanta la tratament a unor pacienti rezulta adeseori dintr-o nepotrivire intre viziunea pacintilor asupra a ceea ce se intampla cu ei sic ea a medicului sau a asistentului medical.

Societatile umane se disting prin cultura care reprezinta modele de gandire si comportament transmise din generatie in generatie. Aceste modele include nu numai comportamentele direct observabile, cum ar fi alimentatia sau organizarea sociala, ci si comportamente ideologice, incluzand credinte si sisteme de valori, care clasifica lucrurile si fenomenele in bune si rele, drepte sau nedrepte, dorite sau nedorite.

Pentru a cunoaste modul de gandire si modelul comportamentat al pacientului, asistentul medical poateutiliza urmatoarele intrebari:

Ce crezi ca a cauzat problema ta?

Ce crezi ca iti face boala? Cum actioneaza ea?

Cat de grav bolnav crezi ca esti? Crezi ca te vei insanatosi repde sau nu?

Ce fel de tratament ai vrea sa urmezi?

Care este cel mai importat rezultat pe care speri sa-l obtii in urma tratamentului?

Care este cea mai mare problem ape care ti-a provocat-o boala?

Ce te sperie cel mai tare legat de boala ta?

Cultura influenteaza dezvoltarea personalitatii

Antropologii au examinat relatia dintre practicile culturale, experientele din copilaria timpurie si personalitatea adulta.

Copiilor li se transmit, prin educatie, valorile si standardele comportamentale ale familiei lor. Comportamentul si personalitatea individuala, formate sub influenta familiei, sunt absorbite de mediul cultural, rezultand modul in care persoana va interactiona in societate.

S-a constatat ca deprivarea ( sociala, emotionala, materiala ) excesiva in coplarie, este corelata cu tulburari psihice la varsta adulta. Mai ales conflictele in familie au o influenta nefasta asupra dezvoltarii personalitatii copilului ( problematica de care s-a ocupat mai ales psihanaliza freudiana ).

Importanta clasei sociale

Sociologia medicala si-a adus importante contributii la intelegerea comportamentului uman. Sociologii studiaza comportamentul uman, ca si tulburarile mentale, in contextual grupurilor si al tendintelor generale din socitate. O atentie sociala este acordata variabilelor demografice, cum ar fi: rasa, varsta, sexul, statutul socio-economic (clasa sociala ) si relatia lor cu boala. Dintre toate aceste variabile socio- epidemiologice, clasa sociala are o importanta deosebita pentru ca este implicate intr-o varietate larga de afectiuni.

Statutul socio-economic scazut este corelat cu o vulnerabilitate crescuta la imbolnavire fizica si psihica. Astfel, s-a constatat ca in clasele sociale joase creste prevalenta schizofreniei si a altor psihoze, precum si a tulburarilor anxioase.

4. Concluzii:

Majoritatea bolilor, somatice sau psihice, sunt fenomene biologice, psihocomportamentale si sociale.

Conditiile biologice, psihologice si sociale influenteaza predispozitia la o anumita imbolnavire si evolutia bolii.

Asistentul medical care poate evalua relatia dintre conditiile biologice, psihologice si sociale poate avea interventii terapeutice mai prompte si mai adecvate, si astfel sa obtina rezultate terapeutice mai bune.

Evaluarea corecta a aspectelor psihosociale ale pacientilor permite stabilirea si mentinerea unei relatii terapeutice mai bune cu diferite categorii de pacienti

Bibliografie:

Luminita Beldean, Mihaela Artimon. Psihologie Nursing. Alma Mater, Sibiu