Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SEMIOLOGIA ARTERELOR SI VENELOR

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Importanta kinetoterapiei respiratorii in bolile neuromusculare
Bolile ochiului
NOTIUNI DE PSIHOLOGIE A COPILULUI – MEDIC DENTIST
SIDA (Sindromul Imunodeficientei Dobandite)
Replicare
Kinetoterapia respiratorie
Teste grila de ortopedie si traumatologie osteoarticulara
APARATUL URINAR
Bioetica si Deontologie in Medicina Legala
TRICHINOZA

SEMIOLOGIA ARTERELOR SI VENELOR

In mod normal, dupa terminarea examinarii cordului, urmeaza examenul arterelor si venelor, toate fiind in stransa corelatie.

  1. SEMIOLOGIA ARTERELOR



Anamneza in afectiunile arteriale

Varsta – poate aduce date importante in anumite afectiuni congenitale, cum ar fi stenoza de istm aortic sau coarctatia de aorta, care duce la o dezvoltare relativ normala a extremitatii superioare dar cu hipotrofia celei inferioare; in acelasi timp la acesti copii se deceleaza dezvoltarea unei HTA la nivel brahial si cefalic cu hipotensiune la nivelul membrelor inferioare.

La adulti, mai ales la marii fumatori, se descrie frecvent trombangeita obliteranta sau boala BΫRGER , hipertensiunea arteriala, emboliile periferice la valvulari, etc.

Dupa varsta de 50 de ani se instaleaza ateroscleroza cu diferite manifestari, arterita temporala HORTON, etc.

Sexul

La barbati se descriu mai frecvent arteritele obliterante cu ischemii periferice iar la femei, apar arteriopatii functionale cum ar fi sindromul RAYNAUD, acrocianoza, dar si ischemii acute la valvulare, mai ales SM, complicata cu FA si cu emboli periferici.

Antecedentele heredo-colaterale si personale

Se descriu boli cu incidenta crescuta familiala: sindroamele dismetabolice cu ateroscleroza si arterite secundare; HTA; abuzul de sulfamide; expunerea la arsenic si plumb; tifosul exantematic; diabetul zaharatcu diferite arteriopatii secundare.

Diabetul, ca si antecedent personal, are un rol important, ca si cauza a arteriopatiilor, respectiv micro si macroangiopatia diabetica.

Prezenta altor boli precum: colagenoze (PAN, SD), hiperlipoproteinemia pot predispune la boli arteriale cronice sau acute.

Conditii de viata si munca

Fumatul este unul din cei mai incriminati factori ai vasoconstrictiei arterial cu aparitia arteritei obliterante si a cardiopatiei ischemice.

Obezitatea, sedentarismul, munca in conditii de frig si umezeala, traumatizarea prelungita a extremitatilor, pot afecta in final si sistemul arterial.

Simptomatologia in afectiunile arteriale

In cadrul afectiunilor arteriale pot sa apara urmatoarele simptome:

  • Parestezii: sub forma de arsuri, furnicaturi, senzatia de raceala,intepaturi
  • Scaderea fortei musculare: manifestata prin oboseala la mers datorita irigatiei deficitare prin afectarea de tip obstructie partiala a arterelor
  • Durere la nivelul zonei afectate, cel mai frecvent la nivelul membrelor. Durerea poate fi acuta sa cronica.

Exemple:

- embolie periferica secundara unei stenoze mitrale complicate cu fibrilatie atriala (mai frecvent la nivelul membrelor inferioare), manifestata prin durere atroce, raceala extremitatii cu paloare initiala, urmata de cianoza si gangrena, daca nu se iau masuri imediate;

- la un bolnav cu splenomegalie, pe un teren emboligen, poate aparea o durere intensa la nivelul hipocondrului stang prin infarct splenic, urmat de aparitia de frecaturi, decelate palpator sau stetacustic; acestea sunt datorate perisplenitei suprajacente unui infarct splenic;

- dureri abdominale intense, urmate de ileus si varsaturi, posibil si melena, la un bolnav cu conditie emboligena, pot sa semnifice infarct sautromboza mezenterica

Durerea cronica din bolile arteriale este datorata ischemiei periferice din diferite boli urmate de reducerea irigatiei zonei aferente musculare. Aceasta durere apare initial la cresterea necesarului de oxigen muscular prin efort fizic. Ea se manifesta prin durere in molet accentuata la efort din ce in ce mai mic, mai precis la un numar tot mai mic de pasi, cedand chiar la oprirea mersului. Este cunoscuta sub denumirea de claudicatie intermitenta si este cu atat mai grava cu cat numarul de pasi la care apare este tot mai mic.

Cauze: arteriopatia diabetica (micro si macroangiopatie), trombangeita obliteranta,arterita aterosclerotica, arterite infectioase, etc

Variante de arterite obliterante:

Ø      arterita temporala HORTON, din insuficienta circulatorie cerebrala;

Ø      sindromul ORTNER din arteriopatiile mezenterice;

Ø      sindromul RAYNAUD, apare la pacienti sub forma durerilor prin spasmul arteriolelor digitale, declansat de expunerea la frig si prin existenta unor crioglobuline la rece care precipita, ingloband si hematiile, producand microtrombi. Expunerea la frig a degetelor de la maini (mai ales) determina aparitia palorii, durere intensa, amorteala si ulterior cianoza lor. Expunerea imediata la caldura determina aparitia unor dureri intense, furnicaturi, roseata lor, care se pastreaza mai mult timp.

Examenul arterelor

Atitudine – nu exista o atitudine specifica la bonavii cu arterita cronica. Putem mentiona doar accentuarea durerilor la nivelul membrelor inferioare in clinostatism, multe din dureri fiind date si de neuropatia ischemica care se dezvolta concomitent. Aceasta determina pacientii sa adopte pozitia cu picioarele atarnate, reducerea necesarului de oxigen fiind data de racirea degetelor in aceasta pozitie si ameliorarea tranzitorie a durerilor.

Inspectia

Culoarea tegumentelor – se refera la nivelul extremitatii afectate, aceasta fiind examinata comparativ cu cea normala. Culoarea depinde de tipul de obstructie arteriala, cronica sau acuta precum si daca obstructia este partiala sau totala. Datorita acestei obstructii, culoarea tegumentelor in zona neirigata va fi palida. In cazul obstructiei complete prin embol la nivelul unei artere principale, va apare durerea acuta urmata de paloare intensa, cianoza si gangrena, daca nu se iau masuri imediate de dezobstructie. In caz de obstructie lenta, progresiva, apar modificari locale, insotite de durere dar in timp se pot dezvolta colaterale suplimentare si durerea se atenueaza.

Examenul clinic care pune in evidenta tulburarile de circulatie periferica si localizarea aproximativa consta in 2 teste de postura:

  • testul de postura BURGER: consta in ridicarea membrului inferior in pozitie verticala timp de 3 minute. Tegumentele talpii devin galben-galbui pentru ca dupa readucerea la pozitia orizontala, sa devina marmorate.
  • testul lui RATSCHOW:urmareste mai mult umplerea venoasa a membrului inferior.

Ridicat vertical membrul inferior, venele de pe fata dorsala a piciorului se vor goli; daca este lasat in pozitia orizontala, normal ele se vor umple dupa 15 secunde dar in caz de ischemie periferica acest proces va fi mult intarziat.

Arteriografia este investigatia de electie care ne poate ajuta sa evidentiem locul obstructiei mai ales inaintea interventiei chirurgicale. Ea a demonstrat ca sediul obstructiei arteriale este mai sus situat decat indica paloarea tegumentelor din zona afectata.

Eritromelalgia – reprezinta o afectiune vasculara prin care tegumentele sunt rosietice si se caracterizeaza prin crize paroxistice de vasodilatatie, urmata de cresterea caldurii local si durere. Boala poate fi idiopatica sau secundara (HTA, policitemia vera, tabes, intoxicatii cu arsenic sau mercur, nevrite). Crizele apar la ambele sexe, pot fi determinate de mers sau ortostatism prelungit, de expunerea la caldura si pot dispare la frig. Cauza ar fi o hipersensibilitate anormala, dureroasa la unii pacienti, cu vasodilatatie si cresterea temperaturii locale.

Acrocianoza -reprezinta culoarea rosie-albastruie a tegumentelor extremitatilor periferice(maini, urechi, nas) mai ales la expunerea la frig si mai ales la femei si nu este dureroasa. In timpul iernii poate aparea edematirea acestor zone si pot deveni dureroase. Pulsatiile arteriale sunt normale, cauza acestei boli fiind neuro-endocrina sau genetica.

Livedo reticularis – reprezinta coloratia rosie-albastruie, marmorata, persistenta insotita de amorteala, raceala, parestezii, dureri surde. Cauza acestei boli se pare ca este de tip tulburare vasospastica a extremitatilor.

Inspectia va continua prin examenul complet al tuturor zonelor corpului pentru evidentierea anumitor modificari:

·        examenul capului – poate evidentia expresia venelor temporale, sinuoase, dure in regiunea temporala la pacientii cu ateroscleroza, caracteristic pentru arterita HORTON; dansul arterial la pacientii cu insuficienta aortica; prezenta xantelasmelor la cei cu ateroscleroza precoce

·        examenul toracelui si abdomenului – artere pulsatile intercostale, uneori dureroase, in caz de anevrisme aortice gigante toracice sau coarctatia de aorta; pulsatii in epigastru, semnul HARZER, in caz de HVD; pulsatii supraombilicale la persoane slabe cu anevrisme aortice gigante, etc.

Tulburarile trofice – pot interesa tegumentele si fanerele irigate normal de arterele acum afectate. Aceste modificari constau in:

Ø      piele uscata, subtiata, unghii friabile, deformate, ingrosate, uneori cu striatii; caderea parului pe zona respectiva;

Ø      reducerea tesutului celular subcutanat urmate de subtierea degetelor

Ø      ulceratii, necroze cicatrici ale degetelor; in angiopatia diabetica si arterita aterosclerotica apare mumificarea halucelui si ulceratia pe partea dorsala a piciorului, cunoscuta sub numele de' mal perforant plantar'



Palparea reprezinta o metoda importanta in examinarea arterelor, practic cea mai importanta clinic.

Se va incepe cu palparea temperaturii cutanate la nivelul zonelor modificate la inspectie. Ea se va face cu dosul degetelor, comparativ cu zona opusa. Se va pune in evidenta raceala tegumentelor in zonele neirigate, uneori cu prezenta unei hipersensibilitati locale.

Palparea arterelor reprezinta metoda de investigare cea mai importanta. Examinarea se face cu doua sau trei degete palpand artera periferica prin comprimare usoara pe planul osos subjacent. In acest mod se simt pulsatiile care sunt sincrone cu bataile cordului.

Examinarea se incepe de la extremitatea cefalica:

·        palparea arterei temporale superficiale se face simetric dreapta stanga

modificari patologice:

Ø      artere ingrosate in ateroscleroza

Ø      artere ingrosate si dureroase in arterita Horton ( aspect de 'teava de pipa' sau 'trahee de gasca')

·        palparea arterelor carotide se face pe rand comprimand artera carotida inaintea muschiului sterno-cleido-mastoidian pe apofiza transversa a vertebrei cervicale

·        palparea arterei axilare se face sprijinand bratul bolnavului cu o mana in timp ce cu cealalta se palpeaza artera axilara prin comprimarea ei pe cutia toracica in varful piramidei axilare

·        palparea arterei brahiale se facecomprimand cu degetele artera pe osul humerus la nivelul culisei bicipitale

·        palparea arterei radiale se face prin palparea ei la nivelul santului radial si este cea mai frecvent efectuata

·        palparea arterei cubitale se face prin comprimarea ei pe fata interna cubitala (mai dificil de efectuat)

·        palparea aortei in furculita sternala se poate efectua doar in caz de anevrism de aorta

·        palparea aortei abdominale se face doar la pacientii mai slabi, in clinostatism palpand paraombilical stanga

·        palparea arterei femurale comune se face la nivelul arcadei crurale la nivelul triunghiului lui Scarpa, artera fiind comprimata pe osul femural. Pentru a face mai accesibila palparea arterei femurale se poate aplica o perna sub soldul pacientului.

·        Palparea arterei femurale interne se face la nivelul fetei interne a coapsei deasupra genunchiului la iesirea ei din canalul lui Hunter

·        palparea arterei poplitee se face la nivelul spatiului popliteu cu pacientul in clinostatism cu genunchiul flectat, policele pe rotula si indexul si mediusul pe artera

·        palparea arterei tibiale posterioare se face la nivelul portiunii ei distale situate in santul retromaleolar intern

·        palparea arterei pedioase sau artera dorsala a piciorului se face prin depistarea ei la nivelul primului spatiu intermetatarsian, locul ei putand avea diferite variante anatomice pe fata dorsala a piciorului

Palparea ultimelor doua artere este foarte importanta in sindromul de ischemie periferica acuta si cronica, fiind obligatorie palparea consecutiva la ambele picioare.

Aspecte de semiologie a pulsului

In urma palparii pulsului se descriu:

·        frecventa pulsului depinde de frecventa cardiaca, ea fiind normala intre 70-80 batai/minut; sub aceasta frecventa se descrie bradicardia, iar peste tahicardia. Pulsul se poate lua numarand bataile pe minut in cazul ritmului neregulat sau pe 15 secunde, inmultind cu 4 in cazul pulsului regulat. In caz de puls neregulat de recomanda luarea pulsului cu stetoscopul mezocardiac si a pulsului la radiala, diferenta intre ele constituind deficitul de puls. Transmiterea concomitenta a batailor cardiace cu pulsul chiar si neregulata poate sa semnifice prezenta posibilaa extrasistolelor, fiind obligatorie inregistrarea electocardiogramei

·        ritmicitatea pulsuluieste in mod normal regulata, intervalele intre pulsatii fiind aproximativ egale. Exista posibilitatea fiziologica a diferentei intre bataile cardiace din inspir (mai frecvente) si expir (mai rare), fiind cunoscuta sub numele de aritmie respiratorie. Patologic pot apare modificari ale ritmului in tulburarile de ritm cardiac:

Ø      in extrasistolie apare o bataie prematura, uneori putand sa apara o pauza compensatorie postextrasistolica

Ø      in tahicardii paroxistice, pulsul este foarte frecvent, ritmic; in cazul TP complicate cu soc pulsul este slab batut, filiform

Ø      in fibrilatia atriala pulsul este total neregulat si de cele mai multe ori la frecvente crescute poate fi decelat deficitul de puls

·        amplitudinea pulsului are o mare valoare semiologica in unele boli cardiace.Pentru depistarea modificarilor de amplitudine este necesara o experienta clinica a examinatorului. Modificari patologice:

Ø      amplitudine mare a pulsului apare in insuficiensa aortica ('pulsus magnus' sau 'celer et altus'), hipertensiunea arteriala, sindroame hiperkinetice (boala basedow, anemii asociate cu tahicardie)

Ø      amplitudine mica, abia perceptibila – 'pulsus parvus'- apare in stenoza aortica, stenoza mitrala strinsa, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, stari de soc evoluate spre colaps

·        celeritatea pulsului reprezinta rapiditatea cu care unda pulsatila loveste degetele examinatorului, fiind direct proportionala cu diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si diastolica. Este cea mai mare in insuficienta aortica – 'celer et altus' (pulsul lui Corrigan sau 'saltaret si depresibil') si cea mai mica in stenoza aortica, puls numit 'parvus et tardus'

·        presiunea pulsului reprezinta forta cu care unda pulsatila loveste degetele examinatorului. Se descriu : un puls durin hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si un puls moale in insuficienta cardiaca globala, soc, colaps. Inregistrarea pulsului – sfigmograma – in mod normal prezinta o panta ascendenta, un varf si o panta descendenta mai lenta, intrerupta de o bucla numita unda dicrota care este determinata de inchiderea valvulelor sigmoide aortice si lovirea coloanei de sange de acestea. Se descriu:

Ø      pulsul alternant se caracterizeaza printr-o pulsatie ampla, normala dupa care apare o pulsatie de amplitudine mai mica, cu pauze egale intre ele.Cauza aparitiei acestui puls este alterarea functiei contractile a miocardului, contractiile ventriculare avand loc in mod diferit de la o bataie la alta: pulsatia ampla corespunzand contractiei tuturor miofibrilelor, pe cand in cea de amploare mica se contracta doar o parte din ele. Apare in cardiopatia ischemica, postinfarct miocardi, insuficiensa cardiaca globala




Ø      pulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii, una ampladata de revolutia cardiaca normala, urmata dupa o scurta pauza, de o pulsatie mai mica data de contractia ventriculara efectuata pe ventriculi partial umpluti cu sange, urmata de o pauza mai lunga dupa care ciclul se reia. Apare in extrasistolele sistematizate, bigeminate.

Ø      pulsul paradoxal (Kussmaul) se caracterizeaza prin diminuarea pana la disparitia amplitudinii in timpul inspirului, cand se produce o scadere accentuata a presiunii intratoracice cu o acumulare crescuta sanguina in venele mari si in atrii urmata de scaderea debitului cardiac si implicit a undelor de puls. Apare in tumori mediastinale, pericardita exudativa si constrictiva, simfize pleurale mari stangi.

Ø      pulsul dicrot reprezinta o exagerare a undei dicrote fiziologice care in mod normal nu se palpeaza (unda dicrota ia nastere in urma izbirii coloanei de sange de sigmoidele aortice). In conditii patologice grave: febra tifoida, anemii severe, granulia TBC se poate palpa o unda dicrota pulsatila

Ø      pulsul anacrot apare destul de rar in semiologia cardiaca si reprezinta o bombare pe panta ascendenta a undei de puls de pe sfigmograma care devine palpabila. Apare in stenoza aortica.

Ø      pulsul bisferiens se caracterizeaza prin doua unde sistolice palpabile si trebuie diferentiat de pulsul bicrot. Apare in ateroscleroza, stenoza aortica subvalvulara.

·        simetria pulsului reprezinta prezenta similara a pulsului la membrele superioare, stang si drept,precum si la membrele inferioare stang si drept. Modificari patologice in sensul absentei pulsului in jumatatea superioara si prezenta lui in jumatatea inferioara semnifica un anevrism de crosa aortica; in boala TAKAYASU, arterita arcului aortic numindu-se si boala fara puls; lipsa bilaterala la arterele femurale este semnificativa pentru tromboza bifurcatiei aortei abdominale in sindromul LERICHE; iar asimetria intre partea stanga si dreapta poate apare in caz de arteriopatii aterosclerotice sau obliterante, embolii arteriale

In cazul absentei pulsului la palpare se pune in discutie prezenta unei obstructii acute sau cronice la nivel arterial in: trombangeita obliteranta, obstructie prin aterom, tromb sau embol pe arterele respective.

In urma palparii arterelor se poate obtine uneori o senzatie particulara de tip senzatie vibratorie care poarta numele de 'tril'. Acesta este dat de anevrismele arteriale, fistulele arterio-venoase frecvent posttraumatice.

Ascultatia arterelor

Ascultatia arterelor are semnificatie minora dar poate fi semnificativa in anumite boli:

Ø      prezenta unui suflu sistolic paraombilical drept sau stang, sau in regiunea paravertebrala lombara,poate semnifica stenoza de artera renala

Ø      prezenta dublului ton, al lui TRAUBE sau a dublului suflu al lui DUROZIER la ascultatia arterei femurale la nivelul tringhiului lui SCARPA, semnifica o insuficienta aortica

Ø      suflu dulce aspirativ diastolic la carortida semnifica o insuficienta aortica

Ø      suflu aspru rugos, sistoloc la carotida semnifica o stenoza aortica

Examene paraclinice

  1. Oscilometria

Reprezinta o investigatie instrumentala a arterelor extremitatilor prin care se poate verifica permeabilitatea arterelor. In acest scop se utilizeaza oscilometrul tip PACHON sau RECKLINGHAUSEN pentru determinarea permeabilitatii arterelor de la membrele inferioare si mai rar de la cele superioare. Oscilometria se face comparativ stanga dreapta avand in vedere ca indicele oscilometric nu are valori foarte precise, ele incadrandu-se intre doua valori maxime si minime.

Valorile orientative ale indicelui oscilometric la nivelul membrelor inferioare ar fi urmatoarele:

  • La gamba: 1/3 inferioara – 2-4 unitati cu medie de 3, iar 1/3 superioara – 4-6 unitati cu medie de 5
  • La coapsa: 1/3 inferioara – 6-7 unitati cu medie de 6, iar 1/3 superioara – 8-10 unitati cu medie de 9

In interpretarea oscilometriei se iau in considerare doar diferentele mai mari de 2 unitati in doua regiuni simetrice.

Scaderea indicelui oscilometric pana la zero apare in arteritele obliterante acute si cronice.

  1. Ultrasonografia Doppler

Reprezinta metoda cea mai utilizata actualmente permitand detectarea fluxului pulsatil in artere si nivelul la care este obstruata artera. Se recomanda in diagnosticul arteriopatiilor cronice obliterante ale membrelor, in ischemiile acute, in stenozele sau obliterarile arterelor cervicale, craniene,sindromul posttrombotic, fistule arterio-venoase.

  1. Arteriografia si aortografia abdominala

Arteriografia reprezinta metoda prin care in urma injectarii unei substante de contrast iodate in trunchiul arterial principal (artera femurala, brahiala) se vizualizeaza radiologic traiectul arterei cu toate modificarile morfologice existente.

Acestea pot fi : stenoze sau obstructii complete arteriale, dilatatii anevrismale, fistule, sunturi arterio-venoase, circulatia colaterala dezvoltata. Se recomanda mai ales in chirurgia cardiovasculara preoperator sau postoperator in caz de grefe vasculare.

Aortografia abdominala reprezinta aceeasimetoda utilizata pentru vizualizarea aortei abdominale si a ramurilor sale (artere renale, trunchi celiac, artere mezenterice, artere iliace, bifurcatia aortei). Se utilizeaza tehnica SELDINGER prin injectarea substantei de contrast pe un cateter retrograd din artera femurala in aorta.

Indicatii: anevrisme sau tromboze aortice, embolii, sunturi arterio-venoase, tumori benigne sau maligne abdominale si mai ales pentru depistarea stenozelor de artera renala din hipertensiunea reno-vasculara.

  1. Explorarea radiologica arteriala

Este utilizata rar la varstnici mai ales prin examenul abdomenului prin care se pot evidentia calcificarisau placi ateromatoase mari la nivelul aortei abdominale, aretrelor iliace.

  1. Explorarea tensiunii arteriale

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de coloana sanguina asupra peretilor arteriali. In masurarea TA deosebim:

  • tensiunea arteriala sistolica care reprezinta valoarea maxima, depinzand de forta de contractie a ventriculului stang, de volumul de sange impins in aorta si de elasticitatea aortei
  • tensiunea arteriala diastolica care reprezinta valoarea minima si depinde de rezistenta periferica arteriala, de functionalitatea valvelor aortice si de vascozitatea sangelui

TA se masoara cu ajutorul tensiometrelor care pot fi de diferite feluri: cu mercur, cu manometru, electronice automate cu afisaj digital.

Tehnica masurarii TA: se aplica mansonul tensiometruluipe brat deasupra cotului, se inchide ventilul; se pompeaza aer in tensiometru, concomitent luandu-se pulsul la artera radiala. In general se lasa sa se ridice indicatorul tensiometrului cu aproximativ 30-40mmHg deasupra valorii la care dispare pulsul radial. Daca tensiometrul nu este dotat cu stetoscop medicul ataseaza stetoscopul la plica cotului pe artera brahiala sub manson, dupa care se desurubeaza incet ventilul. Primul zgomot sesizat atat stetacustic cat si la radiala reprezinta valoarea tensiunii arteriale sistolice sau maxime. Se asculta bataile in continuare, iar momentul disparitiei acestor zgomote reprezinta tensiunea arteriala diastolica sau minima.

Valorile normale ale tensiunii arteriale conform OMS sunt 140/90 mmHg.

Pentru a evalua in mod corect valoarea tensiunii arteriale la un pacient se impune masurarea ei la ambele brate, aceasta diferind de la stanga la dreapta in mod normal cu 10-15 mmHg. De asemenea este necesara masurarea tensiunii in clino si in ortostatism, cunoscut fiind faptul ca in ortostatism TA maxima poate sa scada la unii pacienti (hipotensiunea ortostatica mai frecventala tineri si la femei.

In cazul in care se suspecteaza o coarctatie de aorta este obligatorie masurarea TA si la membrele inferioare. In acest caz manseta tensiometrului se aplica pe coapsa iar stetoscopul fie la nivelul arterei femurale deasupra canalului lui HUNTER, fie la artera poplitee din spatiul popliteu. In mod normal TA la membrele inferioare este mai mare cu 15-20mmHg fata de cea de la brat, dar in coarctatia de aorta vom intalni o hipotensiune arteriala.

La pacientii cu fibrilatie atriala datorita debitului sistolic variabil se masoara TA de 2-3 ori consecutiv si se face o medie a valorilor.

TA bazala reprezinta valorile tensiunii arteriale masurate dimineata dupa un somn normal, in condisii de liniste.

TA incidentala reprezinta valoarea tensiunii gasita la un control de rutina, aceasta uneori putand fiind data si de stressul emotional al pacientului, motiv pentru care ea trebuie masurata din nou dupa 10-15 minute de dialog cu pacientul, precum si repetarea ei periodic pentru a exclude existenta unei hipertensiuni arteriale reale.

Aspecte particulare ale TA:

  • hipertensiunea arteriala divergenta este data de o crestere a valorilor tensiunii maxime fara a fi insotita si de cresterea celei minime diastolice. Aceasta poate sa apara la varstnici, in ateroscleroza, in hipertiroidism, insuficienta aortica.bloc atrio-ventricular gradul III. Exemplu. TA 220/90mmHg
  • hipertensiunea arteriala convergenta este data de o crestere semnificativa a TA diastolice si este intalnita mai ales in nefropatii.

Hipotensiunea arteriala este considerata cand valorile TA sunt sub 105/60mmHg.



Poate fi intalnita: constitutional la femei tinere, in ortostatism, secundar tratamentelor cu antihipertensive.

SINDROAME VASCULARE ARTERIALE

In cadrul acestor sindroame arteriale se intalnesc doua categorii:

  • arteriopatii functionale, reversibile: boala RAYNAUD, eritromelalgia
  • arteriopatii organice: ischemia acuta si cronica periferica
  1. Sindromul de ischemie arteriala periferica acuta

Definitie: reprezinta intreruperea in mod brusc a circulatiei sangelui din artere terminale sau principale secundar unor tromboze sau embolii arteriale.

Cauze:

Ø      stenoza mitrala complicata cu fibrilatie atriala

Ø      endocardite bacteriene acute si subacute

Ø      postinfarct miocardic cu tromb intracavitar mobilizabil

Ø      insuficienta cardiaca globala cu fibrilatie

Ø      tromboze intraarteriale pe aterom

Ø      posttraumatic

In urma obstructiei arterei se produce o ischemie postobstructiva urmata de necroza aferenta arterei respective (gangrena). In cazul emboliilor se poate produce si o trombozare in aval de obstructie si distal emboliei si spasme arteriale reflexe care agraveaza ischemia din zona respectiva.

Simptomatologie:

Ø      durere vie, atroce de-a lungul arterei obliterate

Ø      parestezii, furnicaturi, amorteli la nivelul extremitatii respective

Ø      agitatie psihomotorie

Examenul clinic obiectiv constata:

Ø      paloarea pacientului

Ø      paloarea si raceala tegumentelor la nivelul membrului ischemiat urmate de cianozarea ulterioara

Ø      absenta pulsului

Ø      impotenta functionala a membrului respectiv

Ø      tulburari de sensibilitate

Examene paraclinice:

Ø      ultrasonografia Doppler

Ø      arteriografia

Evolutie

Ischemia acuta periferica este o urgenta medico-chirurgicala care poate raspunde rar la tratament vasodilatator aplicat imediat dupa accident sau conduce la gangrena membrului respectiv, afiliat arterei ischemiate care va fi urmata de amputatia lui; in cazuri grave (gangrene depasite) se produce decesul bolnavului.

  1. Sindromul de ischemie arteriala periferica cronica

Definitie: reprezinta un sindrom frecvent intalnit in patologia vasculara datorita obstructiei treptate la nivelul unor artere principale sau secundare permitand dezvoltarea unei circulatii colaterale

Cauze:

Ø      arteriopatia aterosclerotica (la nivelul arterelor mari)

Ø      macroangiopatia diabetica (la nivelul arterelor mari)

Ø      trombangeita obliteranta la fumatori (la nivelul arterelor mici si mijlocii)

Simptomatologie:

Ø      debut insidios

Ø      oboseala

Ø      durere la mers la distante din ce in ce mai mici, adica prezenta claudicatiei intermitente

Ø      tulburari cutanate trofice

Ø      tulburari de sensibilitate

Examenul clinic:

Ø      depinde de momentul in care se prezinta pacientul, tegumentele membrului respectiv putand fi palide, mai reci sau cianotice

Ø      prezenta de tulburari trofice, tegumente descuamate, suprainfectii

Ø      reducerea pana la absenta pulsului

Examene paraclinice:

Ø      ultrasonografia Doppler

Ø      arteriografia

Evolutie:

Fara tratament evolutia este spre gangrena secundara obstructiei treptate la nivelul membrului respectiv.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5341
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site