Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

TRATAMENTUL DE RECUPERARE BFT AL DEFORMARILOR IN PLAN SAGITAL AL COLOANEI VERTEBRALE - LORDOZE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA
PREVENIREA TUMORIILOR MALIGNE ORO-FACIALE
IMUNITATEA PIELII
Comparatie intre articaina 4% si lidocaina 2% la pacienti in stomatologia pediatrica
IRISUL
Reumatismul Articular Acut (RAA)
Partile componente ale ochelarului
Fiziologia aparatului urinar
MANAGEMENT SI MARKETING FARMACEUTIC - Managementul terapiei medicamentoase cu medicamente din grupa ANTIDIABETICE ORALE
ENZIMELE

TERMENI importanti pentru acest document

: : elongatie coloana : : aparat elongatii vertebrale :


TRATAMENTUL DE RECUPERARE BFT AL DEFORMARILOR IN PLAN SAGITAL AL COLOANEI VERTEBRALE - LORDOZE

PLANUL LUCRARII.

PARTEA I

1.    Generalitati;

2.    Definitie si etiopatogenie;

3.    Etiologia si anatomie patologica;

4.    Simptomatologia (istoricul bolii, anamneza generala, starea prezenta si simptome);

5.    Criterii pentru sustinerea diagnosticului (examen clinic, radiologic si de laborator);

6.    Evolutie si prognostic;

7.    Tratament;

PARTEA II

8.    Terpia prin masaj:

A.    Definitie

B.    Efectele fiziologice ale masajului

C.    Descrierea anatomica a regiuni

D.    Tehnica masajului.

9.    Kinetoterapia si exercitii C.F.M.

10.                       Presopunctura

11.                       Statiunile balneo-climaterice

PARTEA I

      1.GENERALITATI.

          Coloana vertebrala are directie verticala, insa nu este dreapta. In ansamblul sau prezinta urmatoarele curburi :

·        in plan sagital (antero – posterior), concave posterior, numite lordoze (in regiunea cervicala si lombara) si concave anterior, numite cifoze (in regiunea toracala si a osului sacrum) ;

·        in plan frontal (lateral), numite scolioze ;

Curburile transforma coloana intr-un resort spiralat si ii confera o rezistenta sporita la diferite incarcaturi comparativ cu o coloana dreapta. Rezistenta la presiune creste in raport cu numarul curburilor la patrat plus 1, conform formulei : R = n 2 +1 = 4 x 4 + 1 = 17.

    

CURBURILE ANTERO-POSTERIOARE.

    Coloana vertebrala are patru curburi antero-posterioare:

-          Curbura cervicala are convexitatea orientata anterior si este putin pronuntata. Ea se intinde intre atlas (C1) si a doua vertebra toracala  (T2);

-          Curbura toracala se numeste curbura dorsala. Ea are convexitatea inapoi si este cea mai intinsa dintre toate curburile coloanei vertebrale, fiind cuprinsa intre T1 si T12;

-          Curbura lombara are convexitatea indreptata anterior si se intinde  de-a lungul celor cinci vertebre lombare, fiind mai accentuata in dreptul ultimelor trei vertebre. Aceasta curbura este mai accentuata la femei;

-          Curbura sacro-coccigiana are convexitatea indreptata posterior si se intinde pe toata lungimea sacrului si coccisului.

    Curburile antero-posterioare ale coloanei vertebrale reprezinta un caracter specific omului si aparitia lor este in legatura cu mersul biped, adica cu pozitia ortostatica ; curburile au un rol important in pastrarea pozitiei normale a corpului, atat in pozitie statica cat si in pozitie de mers. Ele au rolul de a amortiza anumite forte care se exercita asupra coloanei vertebrale.

    Curburile coloanei vertebrale care au convexitatea indreptata anterior se mai numesc si lordoze; putem vorbi despre lordoza cervicala si lordoza lombara. Din cauze variate aceste curburi fiziologice isi pot schimba raza de curbura, devenind mai accentuate si dau stari patologice care deformeaza coloana vertebrala si intreg corpul.

     2. DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE.

    Lordoza reprezinta o deviatie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitatea indreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice.

     Lordozele sunt fiziologice in regiunea cervicala si lombara pana la un anumit grad. Exagerarea lor mai ales in regiunea lombara la bolnavii cu scolioza idiopatica, toracala, pune probleme terapeutice deosebite. Limita dintre normal si patologic este destul de greu de precizat in cazul lordozelor.

    Lordoza din regiunea toracala este mai grava daca ajunge la T3 si patologica daca ajunge sa intercepteze T12. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si in special cordul si vasele mari.

    Localizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara sau toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice:

-          Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). De asemenea se poate intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-orizontalizat).

-          Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale, rahitism, tumori, tulburari digestive).

-          Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza dureroasa a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-inflamatorie sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).

Lordozele pot avea cauze multiple de producere: rahitism, osteoporoze, torticolis, afectiuni posttraumatice, boli ale sistemului nervos central, paralizia spastica, spondilita anchilozanta, tulburari de auz, atitudini vicioase si datorita spondilozelor la nivelul coloanei lombare.

Lordoza este mai frecventa la femei, in special cele care poarta tocuri inalte si dupa nastere datorita atoniei musculare abdominale.

   

    Lordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine (din cauza mersului pe varfuri), la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (se produce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi in curbura lombara).

          CLASIFICARE DUPA CAUZE:

    Lordozele pot imbraca diferite forme:

-          inclinarea sau lordoza statica, ce apare la cifotici sau la bolnavi cu pelvisul basculat posterior.

-          lordoze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al unei retractii fibroase postinflamatorii.

-          lordoze de sinergie dinamica rezultat  al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (atoniile abdominale din rahitism, tumori).

 LORDOZA FIXA:

    Este dureroasa in general si apare in urmatoarele circumstante:

-          la adolescenti;

-          post-traumatic ;

-          secundar dezechilibrelor sacro-coccigiene;

-          prin alunecari ale vertebrelor.

     LORDOZA STATICA (PROFESIONALA):

   

    Poate apare si in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare. Deasemenea o putem intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte.

     LORDOZA DINAMICA:

    Aceasta forma clinica are etiologie patologica, neurologica, si distrofica: rahitism, tulburari digestive, tumorale (abdominala), fiziologica (sarcina).

ANATOMIE PATOLOGICA

          Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura lordotica cervicala.

    In regiunea lombara, bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce pe orizontala. Abdomenul proemina inainte, iar membrele inferioare sunt intinse din genunchi sau cu genunchii in hiperextensie (genum recurvatum).

    Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor produce leziuni de uzura.

Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau cand este localizata in regiunea dorsala.

    Dupa Vadervael, statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei, scurtand spinalii, ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciunea axtensorilor. O cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa in miscarea de abductie a membrelor, -450 pentru articulatia coxo-femurala si 900 pentru articulatia scapulo-humerala, iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze.

    Lordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor, pornind de la o amplitudine medie, nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice.

    Prin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte:

-          Abdomenul inainte (cifoza dorsala);

-          Spatele inapoi (cifoza dorsala);

-          Capul inainte (lordoza cervicala).

    Pe de alta parte, miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si de extensie a coapselor peste o anumita limita, nu se poate face decat cu compensare lordotica.

    Muschii spinali, extensori ai coloanei vertebrale, am vazut ca produc lordoza, in compensare - cifoza. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali (sistemul tranzversospinos), ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde rezulta ca la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze.

    S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitate posterioara impreuna cu celelalte doua: lombara si cervicala. Incercand sa intindem picioarele din genunchi, din pozitia sezand, acest lucru nu este posibil decat prin stergerea curburii lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara, aceasta nu se poate face decat indoind usor picioarele din genunchi.

    S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si superioare.

    Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 si chiar 4 lombare.

          Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibila in cazurile urmatoare:

-          Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. Miscarile nesustinute anterior trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina.

-          Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii, lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinerea este facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare.

-          Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischio-gambierilor;

-          Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori.

-          Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare.

-          Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati.

Afectiunile care pot insoti lodoza sunt:

-          Luxatile congenitale de sold bilaterale;

-          Spondilita anchilozanta;

Miopatiile prin lezarea muschilor fesieri.

 

     FIZIOPATOLOGIE:

    Pentru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sa cunoastem particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective.

    De o parte si de alta a santului median se afla masele musculare paravertebrale care se continua lateral cu reliefurile costale. Pielea spatelui este groasa, mobila pe coaste fixata pe linia mediana prin tracte fibroase care se prind pe apofizele spinoase ale vertebrelor.

    Tesutul subcutanat este mai lax pe coaste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasime spre deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos.

    Planurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi:

-          un prim plan format din muschiul trapez si muschiul marele dorsal,

-          al doilea plan alcatuit din muschiul romboid si patratul lombar,

-          al treilea plan este format din muschii dintati,

-          al patrulea plan(cel mai profund) cuprinde mischii spinali in regiunea dorsala si fac masa comuna cu regiunea lombo-sacrata.

    In ansamblu, formatiunile musculare formeaza o masa care umple scutul costo-vertebral, avand cea mai mare pondere catre linia mediana subtiindu-se traptat catre unghiul coastelor.

    Cunoscand aceste particularatati, tratamentul va tine seama de:

-          tipul de leziune, anumite deficiente, infirmitati, sau deformatii ce pot fi hotaratoare in cea ce priveste orientarea profesionala si gradul de recuperare.

-          Participarea sau nu a sistemului nervos central.

     4. SIMPTOMATOLOGIA (ISTORICUL BOLII, ANAMNEZA, STAREA PREZENTA SI SIMPTOME)

    Simptomatologia subiectiva a lordozelor este foarte redusa. In perioada de evolutie a suferintei bolnavii acuza simptome de astenie, durere. Astenia este relativ pacientul nu este capabil la eforturi fizice si intelectuale. Musculatura ii oboseste repede in diverse posturi.

    Durerea este un simptom frecvent, datorita instalarii contracturilor sau a atrofiilor musculare, redorilor articulare, fie incresterea vitezei de conducere nervoasa a diminuari miscarilor si slabiciunea sistemului nervos central.

     5. CRITERII PENTRU SUSTINEREA DIAGNOSTICULUI (EXAMENUL CLINIC, RADIOLOGIC SI DE LABORATOR)

Pozitia zero a coloanei este realizata in ortostatism, in rectitudine, avind ca repere :

·        verticala firului cu plumb, care cade de la protuberanta occipitala, de-a lungul spinelor vertebrale, in santul interfesier si intre cele doua maleole interne ;

·        linia dintre virfurile scapulelor si linia bicreta, care sunt orizontale si paralele ;

·        occiputul, zona dorsala medie, fesele si taloanele, care sunt tangente in plan vertical (perete) ;

·        verticala care trece prin tragus, prin fata anterioara a umarului, marginea anterioara a marelui trohanter, marginea externa a piciorului, la nivelul liniei Chopart.

      Clinica lordozelor nu pune probleme prea grele examinatorului.

    Bolnavul va fi examinat in flexie anterioara a trunchiului si in decubit ventral-dorsal.

    Examenul va cuprinde :

·        proba firului de plumb,

·        masurarea sagetii, curburii, flexibilitatea, mobilitatea si reductibilitatea diformitatii.

·        De asemenea vom constata eventualele modificari de la nivelul pelvisului, toracelui, abdomenului si articulatiilor coxo-femurale.

    Examenul radiologic este obligatoriu.

    La incidentele obisnuite (fata-profil) vom adauga si incidente oblice pentru ca unele lordoze pot fi determinate de spondiloze la nivelul vertebrei lombare 5.

     6.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

  

    Indiferent de tratament aceste curburi vor inregistra etape de agravare pe care le putem grupa in ordine cronologica.

1.    Ridicarea la pozitia ortostatica si inceputul mersului (1-2 ani);

2.    Perioada de crestere (6-7 ani, 11-13 ani);

3.    Diverse modificari fiziologice mai ales la femeile care au suferit rahitismul curburii primare sau la indivizii care se dezechilibreaza metabolic si endocrin, obezitate, acromegalie;

4.    Senilitatea, cand se pot instala osteoporoze severe la nivelil coloanei vertebrale.

Gravitatea este dictata si de gradul lordozei :

·        usoara (sub 25 grade)

·        medie (intre 25-30 grade)

·        grave (peste 50 grade)

     7. TRATAMENTUL.

Tratamentul lordozei este axat pe citeva principii, de care trebuie sa se tina seama :

·        cel mai eficient tratament este depistarea precoce

·        kinetoterapia singura nici nu amelioreaza lordoza, nici nu o controleaza ;

·        adevaratul tratament consta in corset + kinetoterapie

    Tratamentul lordozelor se inscrie in contextul masurilor terapeutice ale scoliozei, fie ca scolioza a generat lordoza, fie ca lordoza a determinat aparitia unei scolioze.

    Avem tratament ortopedic, fizio-balneo-kinetoterapeutic si cand este cazul interventii chirurgicale.

    Tratamentul ortopedic (corsete) si fizio-balneo-kinetoterapia dau rezultate bune. In unele cazuri sunt necesare interventiile chirurgicale.

     TRATAMENT PROFILACTIC:

    Dormitul cu fata in jos, pe abdomen si evitarea incaltamintei cu tocuri inalte la sexul feminin. Dintre sporturi sunt indicate alergaturile de viteza care dezvolta mersul psoas-iliac, gimnastica la aparate boxul si inotul.

     TRATAMENT ORTOPEDIC:

    Se folosesc aparate de corectie a deformarilor de coloana vertebrala. Tratamentul ortopedic este de lunga durata, dar daca este bine condus si efectuat, si cu aportul kinetoterapuiei rezultatele sunt bune si definitive. Se folosesc corsete ortopedice.

     TRATAMENT MEDICAMENTOS:

    Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina , aspirina), antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale caror contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte important dar trebuie avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si clorocalcin.

    Se mai prescriu vitamine din grupurile D, B si vitamina C.

     RECUPERAREA MEDICALA:

    Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale si util societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont permanent de obiectivele ce se urmaresc.

In aplicarea posibilitatilor medicale de  recuperare vor trebui luate in considerare:

a.     tipurile de leziuni, anumite deficiente, infirmitati sau diformitati pot fi hotaratoare in perspectivele individului in ceea ce priveste orientarea sa profesionala cat si insusi gradul sau de recuperare.

b.    Interesarea sau nu a sistemului nervos central. Aceasta priveste capacitattea de participare activa la procesul de recuperare.

c.     Constitutia individului (cuprinde atat dezvoltarea sa fizica cat sicalitatile sale psihice). Pentru un larg proces, cum este procesul recuperarii, aceste date sunt absolut necesare si adaptarea depinde mijlocit si direct proportional de calitati.

d.    Precocitatea tratamentului. Este de la sine inteles ca recuperarea este cu atat mai usoara si mai favorabila cu cat tratamentul este inceput mai devreme, dupa instalarea deficientei. Pe de alta parte acest lucru va preveni instalarea atrofiilor musculare, a redorilor articulare, a deficientelor metabolice si atulburarilor psihice interne infirmitatii; pe de alta parte procesul de refacere, de corectare sau de recuperare functionala, este mai usoara in primele faze.

    Bolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in trei categorii:

1.    Bolnavi, deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa un tratament chirurgical, ortopedic sau medical, au nevoie de recuperarea integritatii functionale cu mijloace fizico-terapice.

2.    Bolnavii care au o infirmitate stabilizata,congenitala sau din timpul vietii extrauterine. Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si a serviciilor psihologice, de invatamant, profesionalizare.

3.    Bolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicala functionala in mod regulat si intermitent.

    Recuperarea medicala a deficientilor fizici se face cu ajutorul mijloacelor fizice, ceea ce in general se numeste fizioterapie.

    Arsenalul medicamentos, mijloacele chimice sunt doar ajutante folosite pentru inlaturarea durerii sau a spasmului, fie in cresterea vitezei de conducere nervosa, a diminuarii miscarilor nedorite, a cresterii capacitatii de contractie a muschilor sau pentru a favoriza cresterea somatica, dezvoltarea nervoasa superioara.

    

     TRATAMENT BALNEOFIZIOTERAPIC

      ELECTROTERAPIA:

    Are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile si contractile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a supliza masa, latura si ligamentele retractate  si sclerozate (Ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%, ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau calcefierile anchiloze ale artrozelor secundare.

    Contractarile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj iar hipotoniile musculare de termoterapie, algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari).

    Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia electrica, faradizarea, curentii diadinamici, razele ultraviolete, si ultrasunetele.

     HIDROTERAPIA:

    Balneoterapia este rareori folosita singura in deformarile coloanei vertebrale.

    Putem vorbii de cure balneokinetoterapeutice, adica de proceduri de kinetoterapie aplicate in bazine cu apa dulce sau crbogazoasa. Avantajele acestei metode constau in actiunea fizica a apei de a 'descarca' miscarile in mare parte, de actiunea gravitatiei.

    De asemenea apa opune o rezistenta la miscare, cea ce face sa partea izometrica a contractiei sa reprezinte mai mult din miscare, crescand astfel tonusul muscular.

    La aceste actiuni se mai adaoga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii si efectele tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. In cazul apelor carbogazoase este de adaugat efectul binefacator al sarurilor si bulelor de gaz degajate.

    De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. Noi insistam asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilactic preparator al deformarilor:

-          inotul

-          gimnastica respiratorie.

    Inotul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras, spate, fluture, delfin). Este un excellent mijloc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui.

    Gimnastica respiratorie, in apa se face sub forma de inot sau programme specializate. Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie, membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare. Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale.   

 

 

PARTEA II

     8. TRATAMENTUL PRIN MASAJ

A.      DEFINITIE:    

   

    Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj.

B.      EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI:

a.      Actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevrelgic musculare sau articulare;

b.      Actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatii locale, care se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se executa masajul;

c.      Inlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu acelerarea proceselor resorbtiei in regiunea masata.

    Masajul are si actiuni generale asupra organismului:

a.     stimuleaza functiile aparatului cardio-vascular si respirator;

b.    imbunatatirea metabolismului bazal;

c.     efecte benefice asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului si indepartarea oboselii musculare.

    Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masaj asupra pielii care este bogat vascularizata si inervata, in piele aflandu-se terminatii nervoase (exteroceptori) punct de plecare a unei serii de reflexe. La aceasta trebuie adaugate si efectele excitante pe care le excercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente, tendoane (propioceptori).

    Cel mai important mecanism de actiune al masajului este reprezentat deci de mecanismul reflex.Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si propioceptorii din muschi, ligamente, tendoane la nivelul la care iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre SNC.

    Trebuie adaugat deasemenea ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracal si abdominal,fiecarui organ corespunzand-ui o anumita zona de proiectie cutanata.Fotografia acestor zone metamerice cutanate a fost descperite de Heed. Cunoasterea acestor zone este necesara maseurului care actioneaza asupra lor influientand pe cale reflexa starea functionala a organelor in suferinta.

    In acelasi timp actiunea nervoasa reflexa pe caile rahidiene, manevrate de masaj determina o serie de reflexe neurovegetative, indesebi vasculare.

    Cum vasele cutanate contin mai mult de un sfert din cantitatea totala de sange din organism, pielea fiind un adevarat rezervor de sange, masajul exercita o influienta cosiderabila asupra circulatiei superficiale si inditrect asupra organismului.

    Un alt mecanism de actiune al masajului este reprezentat de aparitia in irma conpresitnilor, ciupirilor, framantarilor sau baterii a unor reactii extinse in piele cu focare in cazul metabolismului bazal, a unor produse metabolice care trec in circulatia generala.

    Un alt mod de actiune al masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale. Cand acest lichid este in exces, in spatiile si interstitiile tesuturilor, masajul poate sa intervina favorabil ajutand resorbtia lui in sange pentru a fi eliminat.

    Rezulta imbunatatirea functiilor circulatorii si a reducerii muncii inimii care are de mobilizat o masa de lichid mai mica. Toate aceste actiuni explica indicatiile largi ale masajului intr-o serie de afectiuni precum si utilizarea lui in scop igienic precum si in viata sportiva.

C.     DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII SPATELUI SI LOMBO-SACRATE.

     MUSCHI REGIUNII DORSO-LOMBARE.

a.      Muschiul trapez, marele dorsal, cu originea in apofiza dorso-lombara si pe ultimele patru coaste iar insertia pe santul intertubercular al humesurului;

b.      Muschii santurilor vertebrale, cu origini si insertii multiple asigura miscarile coloanei vertebrale, de extensie, inclinare laterala si rotatie;

c.      Muschiul oblicul mare al abdomenului are insertia pe ultimele 7-8 coaste si pe coxal;

d.      Muschiul oblic mic al abdomenului, are fibrele orientate invers decat oblicul mare si este situat profund, avand originea pe creasta iliaca si ligamentul inghinal, de unde fibrele merg spre torace, unde se insera pe fata interna a ultimelor coaste si pe linia aspra prin intermediul unei aponevroze;

e.      Muschiul transversal este situat cel mai profund fata de ceilalti muschi abdominali;

f.        Muschii supracostali, cu insetile pe apofizele transversale si pe coaste;

g.      Muschiul ilio-costal, merge de la sacru pana la vertebra C3, fixandu-se pe apofizel transversale;

h.      Muschii coloanei vertebrale, se impart in urmatoarelegrupe:

-          muschii romboizi cu origine pe ultimele vertebre cervicale si primele vertebre toracale, iar insertia pe marginea vertebrala a omoplatuluil;

-          muschii ridicatori ai scapulei, au originea pe ultimele vertebre cervicale si insertia pe unghiul median al scapulei.

    In al treilea plan se gaseste

1.    Muschiul micul dintat posterior-superior, cu originea pe C7, iar insertia de la C2, la C5;

2.    Muschiul dintat posterior-inferior cu originea pe T11 si T12 pana la T2, iar insertia pe coaste de la 9-12.

    Planurile profunde cuprind muschii numiti muschii jgheaburilor vertebrele, ei avand caracter metameric. Sunt mici si formeaza patru sisteme:

1.       Sistemul intertransversal, formeaza o masa comuna, care spre cutia toracica se imparte in trei coloane musculare. Aceste coloane sunt:

-          coloana mediala - cu un spinal;

-          coloana mijlocie - cu un lung al santurilor vertebrele;

-          coloana laterala - cu un ilio-costal.

2.       Sistemul interspinal, cuprinde sase perechi cervicale, trei trei-patru perechi toracale si patru perechi toracale.

3.       Sistemul transverso-spinal, cuprinde:

-          semispinali (multifizi);

-          muschii rotatori.

    4.Sistemul spino-transversal, cuprinde:

-          muschiul aplenius al capului si al gatului;

-          muschiul supracostal (transverso-costali) sunt 12 perechi, se gasesc in partea posterioara a toracelui.

     INERVATIA MUSCHILOR:

a.     M. trapez este inervat de nervii cervicali si de nervul accesor (XI);

b.    M marelui dorsal este inervat de fibrele provanite dinnervi cervicali, care formeaza un nerv propriu, numit nervul marelui dorsal;

c.     M micul dintat posterior-superior, de catre nervii intercostali     (I-V);

d.    M. micul dintat posterior-inferior care este inervat de ramurile nervilor intercostali (IX,X, XI, XII);

e.    M. jghiaburilor vertebrale sunt inervati de ramurile dorsale ale nervilor dorsali.

    Sistemul intertransvarsal este inervat de nervii intercostali.

    Sistemul interspinos este inervat de nervii spinali.

    Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali.

    Sistemul spino-transversal, muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali cervicali.

     VASCULARIZATIA MUSCHILOR

     ARTERE:

    Muschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara.

    Muschii jghiaburilor vertebrale sunt vascularizati de ramurile dorso-spinale ale arterelor lombare.

   

     VENE:

    Vena cava superioara colecteaza sangele muschilor regiunilor gatului.

    Vena vertebrala colecteaz sangele din canalul vertebrel cervical din muschi paravertebrali si din regiunea cefei.

    Vena jugulara posterioara colecteaza sangele din regiunea cefei.

    Venaele intercostale colecteaza sangele muschilor intercostali.

     Vena cava inferioara, vena iliaca-comuna, vena ilio-lombara si vena sacrala colecteaza sangele din regiunea lombara, si sacroiliaca.

     TEHNICA MASAJULUI:

    TEHNICA MASAJULUI DORSO-LOMBAR:

    Desi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective, masajul se va efectua incluzand atat regiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala.

    Pentru masajul dorso-lombar bolnavul se aseaza in decubit ventral cu membrele superioare in adductie.

    Se incepe prin neteziri ce au rol de a incalzi tegumentul si de acomodare a asistentului cu pacientul. Acestea se vor executa din ce in ce mai profund astfel punandu-se in miscare o cantitate mai mare de lichid interstitial.

    Netezirile se executa cu palmele intinse alunecand pe regiunea interesata dinspre plica fesiera, mergand, paravertebral inconjurand umerii;se va ajunge pana la axila.

    Se poate face netezirea si din afara catre linia mediana.

    Se poate executa si netezirea pieptene pe muschii fesieri cat si pe musculatura regiuni dorsale.

    Dupa neteziri se vor executa manevre de framantare, tot in sensul circulatiei de intoarcere, incepand cu muschi fesieri si continuand pe muschi regiunii dorsale. Aceste framantari se vor executa, prin comprimarea muschiului si ridicarea lui de pe planul odos. Prinderea masei musculare se poate face intre police si celelalte degete cu priza variind in functie de musculatura bolnavului.

    Framantarile se vor executa pe mai multe randuri cu o mana, cu doua maini, si in contratimp.

    Netezirile de intrerupere se vor executa incluzand si neteziri cu degetele de o parte si de alta a coloanei si intercostal.

    Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale muschilor fesieri.

    Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este insotiita de contracturi musculare.

    Dupa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile, insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana.

    Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere.

    In continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Aceasta manevra se executa cu partea cubitala a mainii, cu palmele caus, cu pumnul intredeschis sau inchis.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura dureroasa.

    Vibratiile se vor executa  de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea interesata.

     Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specifica zonei lombare, netezirea romb.

    Inainte de masaj se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxarea musculaturii. Daca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra un supozitor cu indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masaj, si pentru un efect mai eficient.

   

 9. KINETOTERAPIA SI EXERCITII C.F.M.

Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor miscari pasive si active. Miscarile pasive constau in miscari de lateralitate ale trunchiului si miscari de flexie si extensie ale coloanei lombo-sacrate sau miscari de rotatie daca coloana ne permite. Miscarile active constau in executarea acestora fara ajutorul maseurului. Se executa si miscari active cu rezistenta.

Obiectivele kinetoterapiei in lordoze sunt :

1.    Ameliorarea posturii prin:

·        posturi fixe mentinute, utilizindu-se perne, suluri, spatarul scaunului, peretele, pentru corectarea hiperlordozei lombare.

·        exercitii de corectare posturala axate pe constientizarea inclinarii pelvisului pentru delordozare ;

2.    Cresterea flexibilitatii coloanei (mobilitatea coloanei este limitata mai ales in zona lordozata) prin :

·        metoda Klapp, cu pozitii lordozante

·        tehnica Cotrel (cea mai folosita in prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare cit mai intinse, membrele superioare intinse pe linga urechi ; se intinde intregul corp, apoi treptat se extind bratele, corpulse lordozeaza, membrele inferioare se extind din solduri (arcuite pe extensie cit mai mare). Apoi, un membru superior se duce inapoi spre sold, care se extinde; celalalt membru superior ramine linga ureche (vezi figura 9-7 din anexa)

·        elongatia Cotrel este o autotractiune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit dorsal, un capastru de tractiune cervicala, de la care o coarda trece pe dupa un scripete indreptindu-se spre picioare, de care se fixeaza. Intinderea completa a membrelor inferioare ve intinde coloana (vezi figura 9-10 din anexa).

3.    Cresterea fortei musculare :

·        Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practica de obicei ridicarile de trunchi cu genunchii flectati, pentru intarirea dreptilor si oblicilor.

·        Tonifierea fesierilor mari

·        Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :

Ø     din decubit ventral se executa gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),

Ø     ridicarea ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara ;

Ø     ridicarea membrelor ipsilaterale tonifica musculatura unilaterala paravertebrala respectiva

Alte exercitii sunt :

A.    EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI DORSALE.

a.     Din decubit dorsal, cu muschii flectati si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept si se revine la pozitia de plecare.

b.    Din pozitie sezand, inclinati laterale si rotiri ale trunchiului;

c.     Din pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din coaste;

d.    Din pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.

   

B.    EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI LOMBARE.

a.     Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa, ale coapsei pe bazin, cu fiecare membru inferior, si apoi cu ambele;

b.    Din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu genunchii in extensie;

c.     Din decubit cu coloana flectata ,  sau din pozitie ghiemuit cu mainile sprijinitede bara executa flexii, extensii ale coloanei lombare in jurul bazinului;

d.    Din pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale trunchiului urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse.

Sporturile indicate in lordoza sunt : inotul, volei, baschet, scrima.



    

KINETOPROFILAXIE

Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului este deosebit de importanta :

     Iata  citeva exercitii globale destinate unui aliniaiment corect al corpului:

Exercitiul 1 — In ortostatism, cu picioarele apropiate, stind perfect drept, aplecam capul si ne privim gleznele ; pentru aceasta este nevoie de o perfecta aliniere a toracelui, abdomenului si pelvisului ; se mentine aceasta pozitie 10—15 secunde, dupa care se „rupe' pozitia, fiind reluata apoi din nou — se repeta.

Exercitiul 2 — Mers prin camera cu o carte pe cap, facind opriri si re-porniri ; se accelereaza pasul.

Exercitiul 3 — Spatele la perete, corpul in contact cu peretele in trei puncte : calciie, fese, occiput (ba'bia sa fie pe orizontala) ; se mentine pozitia citeva secunde, urmind apoi relaxarea — se reia de citeva ori.

Exercitiul 4 — Aceeasi pozitie, din care se ridica bratele prin lateral, mentindu-se la orizontala citeva secunde, dupa care se ridica deasupra capului ; din aceasta ultima poziitie se executa genuflexiunea (genunchii sint orientati inainte).

Exercitiul 5 — Sezind pe sol, cu spatele si oociputul lipite de perete :

bratele se duc „in cruce' ; genunchii se flecteaza si se deflecteaza de citeva ori.

Exercitiul 6 — in sezind, cu genunchii intinsi : un baston tinuit pe omo-plati se ridica cu bratele spre zenit, apoi se revine — tot timpul se con-troleaza tinuta spatelui.

Exercitiul 7 — Mers pe toata talpa, apoi pe virfuri, cu miinile la ceafa, coatele trase inapoi : se ridica altemativ cite un genunchi spre piept, fara a modifica pozitia corecta, dreapta, a trunchiului.

Exercitiul 8 — In decubit dorsal, cu genunchii flectati la 90° : se pre-seaza lomba pe sol, sacrul basculind usor in sus. (Treptat, se va ajunge ca acest exercitlu sa se realizeze si cu genunchii intinsi).

Exercitiul 9 — in decubit ventral, perfect intins :

a) bratele intinse pe linga cap, cu palmele pe sol : se face extensia bratelor — capul cu fruntea la sol;

b) coatele flectate, cu bratele pe linga corp, palmele pe sol la nivelul  umerilor : se ridica antebratele si palmele de pe sol.

Execitiul 10 — Pozitie „patrupeda', cu bratele si coapsele perfect la 90° :

se cifozeaza la maximum posibil intreaga coloana (fig. 10-3), se mentine pozitia, apoi se lordozeaza — se repeta.


     10. PRESOPUNCTURA

    Este un micromasaj folosit prin presare. Acast masaj nu se face la intamplare ci pe anumite puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune.

    Manevrele folosite in presopuctura sunt:

-          dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energie;

-          tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energie

    Durata unei sedinte de presopunctura va fi de 5-13 minute, in functie de caz se poate executa pana la trei sedinte pe zi.

    Presopunctura este cel mai simplu  mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra - presiunea.

     11.STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.

In starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oase; stari dupa fracturi, sunt indicate urmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures, Slanic Moldova, Baile Felix, Baile 1 Mai, Lacil Sarat, Sarata Monteoru, Baile Herculane, Baita, Eforie Nord, Mangalia, Pucioasa, Techirgol, Sovata, Sangiorgiu de Mures, Bazna, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari.

    .

         BIBLIOGRAFIE:

CLINICA SI TRATAMENTUL BOLILOR REUMATICE -

              - Stefan Suteanu- Editura Medicala - Bucuresti 1977

RECUPERAREA MEDICALA A SECHELELOR POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR

               -Tudor Sbenghe- Editura Medicala- Bucuresti 1981 

ELECTROTERAPIE

               -Radulescu Andrei - Editura Medcala - Bucuresti 1991

ANATOMIA SI FIZOLOGIA OMULUI

               -Dr.Roxana Maria Albu - Editura Corint - Bucuresti 1996  

RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL BOLNAVULUI

               -Tudor Sbenghea - Editura Medicala - Bucuresti 1996

REUMATOLOGIE

               -Prof. Dr. - Eugen Popescu-Editura National- Bucuresti 1997

COMPENDIU DE MEDICINA FIZICA SI RECUPERARE

               -Dr. Adriana Nica-Editura Universitara Carol Davila

                                           Bucurest 1998

KINETOTERAPIEA PROFILACTICA TERAPEUTICA SI DE RECUPERARE

              -Tudor Sbenghe - Editura Medicala - Bucuresti 1998

FIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA

               -Iaroslav Kiss- Editura Medicala- Bucuresti 1999

COMPENDIU DE REUMATOLOGIE

               -Eugen D. Popescu, Ruxandra Ionescu - Editura Tehnica -

                                         Bucuresti 1999.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1244
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved