Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Urechea - Anatomie si fiziologie

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Urechea - Anatomie si fiziologie

Prezinta 3 parti: urechea externa, medie, interna.

Urechea externa: alcatuita din pavilion (helix, antehelix, tragus, antitragus, lobul urechii) si canalul auditiv extern. Rol: captarea sunetelor si conducerea lor catre timpan.



Canalul auditiv extern:

- 2,5 cm lungime

- 1/3 externa structura cartilaginoasa (foliculi pilosi, glande sebacee, glande ceruminoase)

- 2/3 interne structura osoasa

- inervat senzitiv de n. V (cu exceptia portiunii profunde - n. X)

Urechea medie: rol de conducere si modulare a sunetelor.

- separata de canalul auditiv de catre timpan si de urechea interna de catre fereastra ovala

- comunica cu procesul mastoid si cu nazofaringele (trompa lui Eustachio - functie de a egaliza presiunile de o parte si de alta a timpanului)

- timpanul are o grosime de 0,1 mm si structura fibroasa; are o suprafata de 13 ori mai mare fata de a ferestrei ovale (rol de amplificare a sunetelor). Transforma undele sonore in vibratii, pe care le transmite catre fereastra ovala.

- un lant de 3 oscioare (ciocanul, nicovala si scarita) fac legatura intre fata interna a timpanului si fereastra ovala), transmitand si moduland intensitatea sunetelor (amplitudinea vibratiilor).

- contine si 2 muschi: tensor al timpanului, inervat de n.V si stapedius (al scaritei), inervat de n.VII; ambii se contracta ca raspuns la sunetele de inalta intensitate.

- nervul coarda timpanului, ram din n. VII, trece prin urechea medie si va inerva senzitiv 2/3 anterioare ale limbii.

Urechea interna: rol de perceptie a sunetelor si in echilibru.

- alcatuita din 3 parti: canalele semicirculare (cu directie posterioara, superioara si orizontala), fiecare terminandu-se cu o dilatatie - ampula (care este organul senzorial pt echilibru), vestibulul si cohleea (care contine organul lui Corti, organul sensorial pt auz).Fiecare din aceste 3 parti este alcatuita la randul ei din: labirintul osos, labirintul membranos (plin cu endolimfa) si spatiul dintre ele (ocupat de perilimfa).

Nervul VIII, cu cele 2 ramuri ale sale (acustica si vestibulara), isi distribuie terminatiile nervoase la nivelul organelor lui Corti (celule auditive), respectiv al ampulelor canalelor semicirculare.

Vibratiile produse de undele sonore, ajunse la nivelul ferestrei ovale, o vor deforma, transmitandu-se in perilimfa din labirint, si de aici in endolimfa, ajungand la nivelul organului lui Corti, unde undele mecanice sunt transformate in impulsuri electrice ce ajung pe calea nervului acustic la nivelul cortexului temporal.

Simtul echilibrului este asigurat prin analiza informatiilor vizuale, vestibulare si de la nivelul receptorilor proprioceptivi, astfel incat pierderea unuia din acesti analizori nu determina tulburari de echilibru. Undele mecanice propagate prin endolimfa ajung si la nivelul celulelor senzoriale din ampulele canalelor semicirculare, impulsurile electrice formate transmitandu-se la cortex pe calea fibrelor vestibulare ale n.VIII, dup ace mai intai se fac sinapse in nuclei oculomotori si vestibulari. Din acesti nuclei pornesc fibre eferente catre muschii extraoculari si scheletici, realizandu-se astfel corectarea rapida a pozitiei corpului, a orientarii globilor oculari pentru asigurarea echilibrului.

Afectiuni ale urechii interne pot produce aparitia nistagmusului (de obicei nistagmus orizontal).

Simptomatologia din afectiunile otice:

Principalele simptome date de afectiunile urechii sunt:

- pierderea auzului

- vertij

- tinnitus

- otoree

- otalgie

- prurit

1. Pierderea auzului

Intrebam daca: este uni-/bilaterala, de cat timp a debutat, daca debutul a fost brusc sau treptat, locul de munca, hobby-urile, medicatia luata la domiciliu, exista/nu istoric familial de pierdere a auzului.

Surditatea poate fi de conducere sau neurosenzoriala.

Orice afectiune care determina blocarea transmisiei undelor sonore catre urechea interna (dopuri de cerumen, corpi straini - mai ales la varste de 2-5 ani, infectii - otitele medii fiind principala cauza de surditate in perioada de varsta 4-15 ani, anomalii congenitale, otoscleroza - principala cauza de surditate la indivizi 15-50 ani) poate da surditate de conducere.

Surditatea neurosenzoriala se datoreaza unui process patologic la nivelul urechii interne sau a nervului acustic. Cauze: congenitala (ex. rubeola in cursul sarcinii) / dobandita: zgomot, tumori, boli sistemice, infectii virale, medicamente ototoxice - pot cauza pierderea brusca bilaterala a auzului, temporara (salicilatii, diureticele - furosemid, acid etacrinic administrate in doze mari) sau definitiva (aminoglicozidele - gentamicina, streptomicina, unele imunosupresoare: cisplatinul) .Vocea pacientului poate orienta medical asupra tipului de surditate: pacientii cu surditate de conducere isi aud vocea mai bine prin conducerea osoasa decat prin cea aeriana si tind sa-si coboare vocea, in timp ce aceia cu surditate neurosenzoriala, neauzind nici prin conducere aeriana, nici prin cea osoasa, tind sa vorbeasca mai tare.

Surditate de conducere

Surditate neurosenzoriala

Localizare process patologic

canal auditiv extern / ureche medie

cohlee / nerv acustic

Intensitatea vocii pacientului

scazuta

crescuta

Timpanul

poate fi anormal

normal

Test Rinne

negativ

pozitiv

Test Weber

aude de partea "surda"

Aude de partea mai sanatoasa (in afectarile severe unilaterale)

2. Vertijul

Semnifica o senzatie de rotire (ce apare in timp ce pacientul este in repaus).

Intrebam: modalitatea de debut, timpul scurs de la momentul aparitiei, durata atacurilor, factorii care amelioreaza / agraveaza vertijul, simptomele asociate (diplopie, scaderea auzului, greata, varsaturi, tinnitus, fatigabilitate, etc.), medicatia luata (daca pacientul a luat aminoglicozide).



Cauze: sindromul Meniere (leziune la nivelul labirintului) - debut brusc, atacuri cu durata de cateva ore, simptome asociate: greata, varsaturi, tinnitus, cefalee, scaderea auzului; neurinomul de n. VIII; medicamente - aminoglicozide.

3. Tinnitus-ul

Pacientul are senzatia ca aude un zgomot (tiuit), in absenta unei stimulari sonore externe. Se asociaza frecvent cu aparitia surditatii (de conducere sau neurosenzoriala).

Cauze: sdr. Meniere, traume sonore, medicamente ototoxice, otoscleroza (cele mai frecvente); HTA, ateroscleroza cerebrala, otita medie, dop de cerumen, corpi straini, etc. Uneori este descries ca pulsatil (sincron cu bataile inimii), putand semnifica prezenta unei tumori cerebrale / anomalii vasculare.

4. Otoreea: secretie otica semnificand o infectie (otita acuta sau cronica). Secretia apoasa, clara poate semnifica lichid cerebrospinal , cea sangvinolenta - o cauza tumorala sau traumatica.

Se vor intreba: momentul aparitiei, simptome asociate (otalgie, cefalee, ameteli, scaderea auzului), daca a existat un traumatism cranian / o infectie faringiana sau otica in antecedentele recente, daca pacientul a fost la inot recent.

5. Otalgia: durere otica datorata unei afectiuni inflamatorii locale sau iradiata de la distanta (afectiune cervicala sau craniana).

Cauze: otitele externe si medii (cele mai frecvente cauze locale), afectiuni faringiene, dentare, ale coloanei cervical; inflamatii, traumatisme sau neoplasme la nivelul nervilor cranieni V, VII, IX si X sau cervical C2, C3 pot da durere proiectata in urechea homolaterala.

6. Pruritul: mancarime cauzata de o afectiune a urechii externe / otoree datorata unei afectiuni a urechii medii / afectiune sistemica: diabet, hepatita, limfom.

Examenul obiectiv

Presupune:

- examinarea externa

- efectuarea testelor de acuitate auditiva

- examinarea otoscopica

Examinarea externa:

- inspectia pavilionului si a tegumentului retroauricular: se cauta diformitati, zone de inflamatie, noduli, cicatrici. Tofii gutosi (depozite de acid uric) pot fi localizati la nivelul helixului sau antehelixului. Nodulul lui Darwin este o mica nodozitate cartilaginoasa la nivelul marginii superioare a helixului. Pavilionul poate fi sediul unui cancer / infectii cutanate (bacteriene sau micotice).

- inspectia canalului auditiv extern: exista / nu otoree: culoare, claritate, consistent.

- palparea urechii externe: durerea la tractiunea exercitata asupra pavilionului sau la presarea tragusului sugereaza infectie a canalului auditiv extern - otita externa. Se va palpa si regiunea retroauriculara (mastoida trebuie sa fie nedureroasa - durerea sugereaza un proces supurativ mastoidian).

Testarea acuitatii auditive:

Se poate face grosier acoperind cate o ureche (prin presarea tragusului pe canalul auditiv extern) si soptind in cealalta ureche, avand grija ca pacientul sa nu poata vedea buzele examinatorului: testul vocii soptite.

Testul Rinne: compara conducerea aeriana cu cea osoasa. Fiecare ureche se testeaza separat. Se aplica mai intai diapazonul pe procesul mastoid, fiind pus sa vibreze. Cand pacientul nu mai aude vibratia, se ridica de pe mastoid si se adduce in dreptul canalului auditiv extern, avand grija ca bratele diapazonului sa nu atinga tegumentul sau parul. In mod normal, conducerea aeriana (CA) fiind mai buna decat cea osoasa (CO), pacientul trebuie sa auda vibratia inca un timp cu diapazonul plasat langa ureche (test Rinne pozitiv: CA>CO). La pacientii cu surditate de conducere, conducerea osoasa este mai buna decat cea aeriana (test Rinne negativ: CO>CA). La pacientii cu surditate neurosenzoriala se mentine CA>CA, deci testul Rinne va fi pozitiv.

Testul Weber (de lateralizare): compara conducerea osoasa a ambelor urechi si determina daca afectarea este neurala sau de conducere. Se aplica diapazonul vibrand pe vertexul pacientului. In mod normal, pacientul trebuie sa auda vibratiile cu ambele urechi. In surditatea unilaterala de conducere (cerumen, perforatie timpanica, otita medie acuta), sunetul este auzit (lateralizat) la nivelul urechii afectate. In surditatea neurosenzoriala, sunetul este auzit in urechea sanatoasa.

Examinarea otoscopica: se examineaza canalul auditiv extern si membrane timpanica.

Timpanul trebuie sa apara ca o membrana semitransparenta, ovoidala, intacta.

Patologie:

Otita acuta externa: inflamatie a canalului auditiv extern, cauzata cel mai frecvent de Pseudomonas aeruginosa. Clinic domina otalgia (accentuata la tractionarea pavilionului sau la presarea tragusului), la care se asociaza edem, eritem si otoree (lichid galben-gri). Vizualizarea in totalitate a canalului auditiv extern si a timpanului sunt imposibile datorita edemului si durerii intense. "Urechea inotatorului" este o forma de otita externa datorata iritatiei cornice realizata de apa si a macerarii cerumenului, cu infectie bacteriana asociata.

Otita acuta medie (purulenta): infectie bacteriana a urechii medii, frecventa la copii (50% din copii - otita in primul an, 75% in primii 2 ani; incidenta scade rapid dupa varsta de 5 ani). Clinic: otalgie, scaderea acuitatii auditive (de conducere) febra, simptome gastrointestinal associate. Nu apare durere la manipularea pavilionului. Membrana timpanica apare injectata, rosie, iar prezenta exudatului mucopurulent in urechea medie face membrana timpanica sa bombeze catre exterior. Poate surveni perforarea timpanului, cu eliminarea exudatului purulent in canalul auditiv extern (otoree)

Otita acuta medie seroasa: apare la adulti, in cursul episoadelor de infectie virala a cailor respiratorii superioare. Datorita blocarii trompelor lui Eustachio, cu resorbtia aerului din urechea medie (prin peretii vaselor) se produce "vacuum", cu retractia timpanelor si senzatia de "urechi infundate" si transvazarea de lichid seros din vase. La examinarea otoscopica, timpanul apare de culoare galben-portocaliu, retractat.

Perforarea timpanului: poate fi centrala sau marginala si apare in otitele medii sau posttraumatic. Perforatiile marginale cresc riscurile formarii unui colesteatom (epiteliul scuamos din canalul auditiv extern patrunde in urechea medie, iar resturile rezultate din descuamarea lui se acumuleaza formand colesteatomul). Cresterea lenta a acestuiadetermina eroziunea oscioarelor si invadarea antrumului mastoidian.

Otita cronica medie: favorizata de episoadele repetate de otita acuta, de perforarea timpanului. Apare otoree persistenta, urat mirositoare ca manifestare principala. Otalgia lipseste de obicei. Apare eroziunea oscioarelor, cu surditate de conducere.

Semne si simptome

Otita acuta externa

Otita acuta medie

Presiune pe tragus

dureroasa

nedureroasa

Adenopatii

frecvent prezente



absente

Canal auditiv extern

edematiat

normal

Sezon

vara

iarna

Timpan

normal

fluid in spate, perforatie

Febra

da

da

Auzul

Usoar scazut/normal

scazut





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3508
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved