Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Dieta in complicatiile stomacului operat

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
VA PLACE COCA-COLA ? SAU, POATE, PEPSI ? NU E SANATOS
REGIM PENTRU GASTRITA ACUTA HIPOACIDA, CU DIAREE,
Principiile biologice ale conservarii produselor alimentare
LISTA ADITIVI ALIMENTARI - CONSERVANTI (E200 - E290)
LAPTELE si calitatea laptelui
Sindromul diareic
Protectia consumatorului de alimente in spatiul Uniunii Europene
Mierea de albine
AVANTAJELE STERILIZARII LA PRESIUNE INALTA ASUPRA CALITATII PRODUSELOR ALIMENTARE
REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE PANCREASULUI

Dieta in complicatiile stomacului operat

 

In urma unora dintre interventiile chirurgicale facute pentru ulcerul gastric, apar complicatii care altereaza starea de sanatate a pacientului prin  tulburarile de nutritie pe care le creaza si prin manifestarile caracteristice fiecarei complicatii in parte.



Frecvent intalnite sunt : gastrita bontului gastric, sindromul stomacului mic, sindromul de ansa aferenta, ulcerul peptic, sindromul potprandial precoce si sindromul postprandial tardiv.

Ulcerul peptic se caracterizeaza prin aparitia de leziuni ulceroase la nivelul zonei de legatura intre segmentele digestive reunite dupa inlaturarea ulcerului gastric. Se manifesta prin dureri abdominale, varsaturi, hemoragii, etc care nu cedeaza la terapia dietetica si medicamentoasa ci numai la interventia chirurgicala.

Sindromul de stomac mic apare prin limitarea capacitatii de distensie a cavitatii gastrice, postoperator. Bolnavii acuza balonari dupa mese, senzatie de tensiune abdominala dureroasa, teama de alimentatie, nervozitate, etc. Singura modalitate de a se inlatura aceste manifestari este fractionarea dietei prescrise in 6 mese pe zi de volum mic.

Sindromul de ansa aferenta apare adesea la bolnavii nesupravegheati postoperator. Tulburarile debuteaza cam la 45-60 minute dupa masa, printr-o senzatie dureroasa de apasare si distensie abdominala care creste progresiv, mentinandu-se intre 2-4 ore. Uneori imbraca aspectul unor colici biliare. La 2-3 ore survin varsaturi in cantitate de 100-400 ml, urmate imediat de ameliorarea evidenta a starii clinice. Aceste crize se instaleaza la 3-4 zile, uneori si la intervale mai mari. Solutia terapeutica o reprezinta cel  mai adesea corectia chirurgicala a primei interventii operatorii. Dietei ii revine un rol secundar.

Sindromul postprandial precoce se instaleaza ca rezultat al invaziei brutale a alimentelor din stomacul rezecat in segmentul intestinal cu care s-a facut anastomoza. Apare indeosebi dupa consumul de glucide rafinate (bomboane, prajituri, miere). Prin concentratia osmotica idicata pe care o detin, aceste alimente atrag in vasele sanguine, ale peretelui intestinal o mare parte din lichidul circulant. Se produce astfel distensia tubului digestiv si diaree consecutiva. Faptul ca o parte din apa plasmatica  paraseste in mod brutal sistemul vascular genereaza hipotensiunea arteriala, palpitatii, scaredea irigatiei coronariene si cerebrale (risc de accident trombotic), stare de slabiciune si tanspiratii.




La reducerea valorilor presionale contribuie si stimularea eliberarii intestinale a unor substante cu proprietati vasodialatatorii.

Sindromul postprandial precoce  raspunde foarte bine la tratamentul dietetic. Primele masuri care trebuiesc luate sunt : repartitia aportului caloric pe mai multe mese (de volum mic) ; ingestie lenta a alimentelor si mestecarea lor adecvata pentru a nu irita peretele intestinal ; suprimarea produselor cunoscute ca declansatoare ale instalarii sindromului : dulciuri concentrate, lapte ca atare, mezeluri, alimente reci ; interzicerea alcoolului ; asigurarea necesarului de lipide si proteine. Meniurile se alcatuiesc in functie de preferintele si disponibilitatile bolnavului cat si de gradul sau de nutritie.

Sindromul postprandial tardiv se instaleaza, ca si in cazul formei precoce, prin lipsa controlului sfincterian (inlaturat operator) dintre stomac si duoden. Se permite patrunderea brusca si in cantitate mare a  solutiilor glucozate sau a  dulciurilor concentrate in intestin. Ele se absorb rapid crescand mult glicemia. Fenomenul nu se produce in cazul glucidelor provenite din surse vegetale (paine, cartofi, fainoase) care absorb lent, exceptand situatiile meselor abundente in aceste produse.

Marirea inadecvata a glicemiei are drept raspuns din partea organismului secretia masiva de insulina (hormon ce scade concentratia sanguina a glucidelor). La 2-3 ore dupa masa prezenta unor concentratii ridicate ale insulinei sange scade glicemia sub limitele fiziologice (hipoglicemie). Bolnavul resimte in aceste momente senzatia de gol in abdomenul superior, neliniste, palpiatii, transpiratii, tremuraturi, scaderea facultatilor nervoase superioare, pana la pierderea starii de constienta. Aceste manifestari apar sub forma unor crize hipoglicemice care nu se calmeaza decat prin ingestia de zahar, cu riscul insa de reaparitie a efectului hipoglicemiant. Solutia terapeutica este de ordin dietetic. Ea implica repartitia glucidelor de-a lungul a 6 mese pe zi si suprimarea zaharurilor cu absorbtie rapida.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 844
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site