Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


PASTURA IN FAGURE

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COMPOZITIA CHIMICA A LAPTELUI - Compozitia microbiana a laptelui
Enzimele - Natura proteica a enzimelor
METODE DE ANALIZA SI CONTROL - Controlul calitatii laptelui de consum
Rolul energetic al proteinelor, glucidelor si lipidelor
AVANTAJELE STERILIZARII LA PRESIUNE INALTA ASUPRA CALITATII PRODUSELOR ALIMENTARE
Activitatea biologica a acizilor grasi - Grasimi din regnul animal
DEFECTELE LAPTELUI
Laptele - Compozitia chimica a laptelui, Microbiologia laptelui
Cele mai cunoscute cure de slabire. Avantajele si dezavantajele fiecareia
Vinurile din gama La Cetate - PINOT NOIR

PASTURA IN FAGURE

Informatii generale: in celulele fagurilor, polenul care ajunge in stup este preluat de catre albinele tinere (in primele sapte zile de viata, cand inca nu zboara). Ele il faramiteaza cu mandibulele, il framanta adaugandu-i enzime din corpul lor si il preseaza cu capul, prin lovituri aidoma celor ale berbecului, in celulele fagurilor, pe care le umplu in proportie de 2/3 din volumul lor. Sub influenta unor fermenti, a enzimelor adaugate la temperatura de 35 grade C, in intunericul stupului, in conditii de umiditate atent controlate, are loc un limitat proces de fermentare. Albinele conserva acest “preparat“, adaugand miere in treimea goala a celulelor, apoi le astupa cu o pelicula fina de ceara in spatele caeia se dezvolta o bacterie folositoare in consumul uman. Dar despre aceasta o sa vorbim la capitolul ,,Capacelele de faguri. In felul acesta, cu un “stagiu“ de minimum 30 de zile in stup, polenul devine pastura. Fireste, o “pastila“ de pastura are forma celulei fagurelui si marimea a 2/3 din volumul acesteia, iar greutatea este cuprinsa intre 0,100 si 0,175 g, dar “puterile“ ei sunt uriase pentru sanatatea puietului si a oamenilor. Numita de catre apicultori si “painea albinelor“, ea este folosita de catre albinele-doici, iin proportii numai de ele stiute, la cresterea puietului. Daca pastura lipseste din hrana acestuia, albinele viitoare vor fi anemice, vor trai mai putin, iar cantitatile de nectar, polen si apa pe care le vor aduce in stup vor fi mai mici.Foarte putini apicultori se incumeta sa recolteze pastura: colonia de albine risca sa ramana fara “paine“, scade productia de miere si ceara, fagurele in care se gaseste pastura  trebuie distrus inevitabil, extragerea din celule, migaloasa, cere prea mult timp, valoarea alimentara si terapeutica a pasturii este mai putin cunoscuta decat cea a polenului etc.



Pastura este polenul conservat de catre albine, dupa ce sufera o anumita transformare, care incepe imediat dupa depunerea sa in celulele fagurelui, cind a devenit o masa omogena, aderenta de peretii sai. In primele saptamini dupa depozitare, polenul este supus unor procese biochimice, fermentative, sub influenta unor substante secretate de albine, a unor microorganisme, a temperaturii ridicate din stup (35 de grade) si umiditatii crescute din cuib. Acestea toate confera pasturei calitati terapeutice mai mari decit la polen.

Are aceleasi proprietati si indicatii ca si la polen, cu rezultate mai bune insa.

Sub influenta substantelor adaugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii si umiditatii ridicate din cuib (stup), precum si datorita modului de conservare, polenul sufera o serie de transformari biochimice si modificari structurale, transformandu-se in pastura. Datorita faptului ca transformarile suferite de polen sunt biochimice, produsul rezultat este complet diferit de polenul initial. Transformarea polenului in pastura comporta mai multe etape:

- prima etapa consta in dezvoltarea bacteriei pseudomonas, aeroba, care va consuma intreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce in final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere.

-a doua etapa se produce prin dezvoltarea bacteriei anaerobe, lactobacillus, care foloseste glucidele ca sursa de oxigen, producand in schimb acid lactic, concentratia acestuia ajungand la 3,2%; de semenea creste concentratia de vitamine din grupa B.

Forta curativa a polenului si pasturii este dincolo de orice indoiala. Daca sunt asociate cu alte produse ori preparate apicole, chiar si cele mai de temut boli bat in retragere. Pentru ca - subliniez acest lucru - una dintre cele mai valoroase insusiri ale acestor minuni ale albinelor este asociativitatea: nu numai cu alte produse apicole, ci si cu orice alta terapie complementara sau cu orice tratament alopat, pe care le potenteaza. Nu au nici un fel de efecte secundare, nici nu creeaza dependenta si - fapt de exceptie - bolile pe care le previn apiprofilactic le pot si vindeca! Pentru ca, reamintesc, niciunde in lume nu exista un alt medicament ori aliment-medicament care, intrunind calitatile enumerate mai sus, sa contina intr-un volum asa de mic, un numar atat de mare de principii vindecatoare.

Superioritatea pasturii fata de polen

Regretatul cercetator si apiterapeut dr. Mircea Ialomiteanu aprecia ca pastura este recomandata in toate cazurile in care este indicat si polenul, dar mai ales in cele in care este necesara realizarea unui efect puternic, intr-o perioada mai scurta de timp.

Intr-adevar, daca polenul este un aliment si un medicament remarcabil, este net depasit de pastura, ale carei efecte, intr-o gama foarte larga de afectiuni, sunt spectaculoase.

Ingrasa sau nu ingrasa polenul si pastura? Ei bine, NU! Cele doua produse pot fi folosite cu succes si in slabiri (previn anemierea prin abstinenta), dar si in cresterile in greutate dorite, asigurand tot ceea ce ii este necesar metabolismului (pare paradoxal, dar japonezii trateaza atat diareea, cat si constipatia cu miere!). Ingrasa zaharul, aluaturile si proteinele animale (proteine saturate de gradul I), nu si proteinele din polen sau pastura (proteine vegetale nesaturate de gradul II).

Fiecare dintre aceste daruri, pe care natura, albina si apicultorul le ofera oamenilor, au certe proprietati biostimulatoare, imunodepresoare, antialergice, antialcoolice, antidepresive, decongestionante, depurative, inhibitorii, antibiotice, hematopoietice, osteogenetice, bactericide, antivirale si gerontologice. Spre exemplu, tulpinile de Staphylacoccus aureus, B coli, Salmonella B si D, ca si B. antracis sunt sensibile si inhibate de catre polen si pastura. Dar, luate impreuna cu miere, miere propolizata, tinctura de propolis, miere cu laptisor de matca ori cu apilarnil, actioneaza si impotriva tulpinilor de Pastorella ovium, Proteus Sp., Listeria monocyogenes, B. cereus si Cl. perfrigenes tip B.

Compozitia chimica a pasturii: Pastura are, in general, compozitia chimica a polenurilor din care provine: glucide, lipide, proteine, aminoacizi, vitamine, 27 de minerale - oligoelemente (sodiu, potasiu, nichel, titan, vanadiu, crom, fosfor, zirconiu, beriliu, bor, zinc, plumb, argint, arsenic, staniu, galiu, strontiu, bariu, uraniu, siliciu, aluminiu, magneziu, mangan, molibden, cupru, calciu si fier), un factor antibiotic, un factor de crestere, hormoni naturali, enzime, arome si 3-4% materii neidentificate.

-carbohidrati (glucide)- -----35%;

-lipide ----------------------------1-6%;

-caretonoizi ( provitamina A-200-875 mg/kg;

-vitamina E------------------------1,7 g /kg;

-vitamina C------------------------ 6-200 mg /100g produs.

   Colectarea pasturii din fagure este migaloasa si mai ales are un randament foarte scazut, cantitatile ce se pot extrage, fara a afectata alimentatia albinelor, fiind extrem de mici. La cumpararea acestui produs se va urmari ca transformarea polenului in pastura sa fie deplina, lucru probat de forma de hexagon a bucatelelor de pastura (imprumutata de la celulele din fagure). Se admite un procent de sfaramaturi de 20-25% din total cantitate. De asemenea, in majoritatea cazurilor, privind in sectiune transversala, vom observa culori diferite, alternative, date de polenul recoltat din mai multe flori. Pastura acopera toata gama de recomandari ale polenului: afectiuni hepatice, anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal, afectiunile de colon, mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii), insa actiunea ei este mult mai rapida si mai puternica. Pentru cele mai multe dintre afectiunile amintite diferenta dintre cele doua poate fi oarecum estompata prin cresterea dozei zilnice de polen si prelungirea perioadei de administrare. Exceptie fac afectiunile hepatice, unde actiunea pasturii este cu adevarat remarcabila, inregistrandu-se rezultate de exceptie in hepatite acute si cronice, in ciroze uscate sau umede. Pastura are, in general, compozitia chimica a polenurilor din care provine: glucide, lipide, proteine, aminoacizi, vitamine, 27 de minerale - oligoelemente (sodiu, potasiu, nichel, titan, vanadiu, crom, fosfor, zirconiu, beriliu, bor, zinc, plumb, argint, arsenic, staniu, galiu, strontiu, bariu, uraniu, siliciu, aluminiu, magneziu, mangan, molibden, cupru, calciu si fier), un factor antibiotic, un factor de crestere, hormoni naturali, enzime, arome si 3-4% materii neidentificate.



Valoare alimentara: Niciun proces biologico-fiziologic normal nu este posibil fara prezenta a zece aminoacizi esentiali, continuti toti in polen si in pastura. Cate alte alimente pot fi totodata naturale si atat de complete? Din toate cate s-ar putea spune, este bine sa retinem: albina “stie’’ mai bine decat oamenii cu ce si cat sa-si hraneasca copiii (puietul!) complet si sanatos. Niciodata, nici un laborator din lume nu va reusi sa realizeze vreun aliment atat de bogat. O cura anuala de polen ori de pastura se recomanda tuturor oamenilor sanatosi, indiferent de varsta, ca o sursa inegalabila de confort fizic si psihic, de viata lunga si sanatoasa. O cura cu aceste minuni ale stupului este, in definitiv, o opera de profilaxie. Vom da un singur exemplu pentru copii: in perioada de crestere a sistemului osos (osteogeneza), vitaminele A, B, C, E si PP actioneaza eficient numai daca in organism exista suficiente cantitati de cobalt, cupru si calciu (iar asimilarea calciului conditioneaza pe cea a magneziului), in prezenta simultana a enzimelor si a celor zece aminoacizi esentiali. Care alt aliment poate oferi toate acestea intr-un volum atat de mic?Ingrasa sau nu ingrasa polenul si pastura? Ei bine, NU! Cele doua produse pot fi folosite cu succes si in slabiri (previn anemierea prin abstinenta), dar si in cresterile in greutate dorite, asigurand tot ceea ce ii este necesar metabolismului (pare paradoxal, dar japonezii trateaza atat diareea, cat si constipatia cu miere!). Ingrasa zaharul, aluaturile si proteinele animale (proteine saturate de gradul I), nu si proteinele din polen sau pastura (proteine vegetale nesaturate de gradul II).Fiecare dintre aceste daruri, pe care natura (aveti grija de ea!), albina si apicultorul le ofera oamenilor, au certe proprietati biostimulatoare, imunodepresoare, antialergice, antialcoolice, antidepresive, decongestionante, depurative, inhibitorii, antibiotice, hematopoietice, osteogenetice, bactericide, antivirale si gerontologice. Spre exemplu, tulpinile de Staphylacoccus aureus, B coli, Salmonella B si D, ca si B. antracis sunt sensibile si inhibate de catre polen si pastura. Dar, luate impreuna cu miere, miere propolizata, tinctura de propolis, miere cu laptisor de matca ori cu apilarnil, actioneaza si impotriva tulpinilor de Pastorella ovium, Proteus Sp., Listeria monocyogenes, B. cereus si Cl. perfrigenes tip B.

Nici un proces biologico-fiziologic normal nu este posibil fara prezenta a zece aminoacizi esentiali, continuti toti in polen si in pastura. Cate alte alimente pot fi totodata naturale si atat de complete? Din toate cate s-ar putea spune, este bine sa retinem:

Albina stie mai bine decat oamenii cu ce si cat sa-si hraneasca copiii (puietul) complet si sanatos.

Niciodata, niciun laborator din lume nu va reusi sa realizeze vreun aliment atat de bogat. O cura anuala de polen ori de pastura se recomanda tuturor oamenilor sanatosi, indiferent de varsta, ca o sursa inegalabila de comfort fizic si psihic, de viata lunga si sanatoasa. O cura cu aceste minuni ale stupului este, iin definitiv, o opera de profilaxie. Voi da un singur exemplu pentru copii: in perioada de crestere a sistemului osos (osteogeneza), vitaminele A, B, C, E si PP actioneaza eficient numai daca in organism exista suficiente cantitati de cobalt, cupru si calciu (iar asimilarea calciului conditioneaza pe cea a magneziului), in prezenta simultana a enzimelor si a celor zece aminoacizi esentiali. Care alt aliment poate oferi toate acestea intr-un volum atat de mic?

Indicatii:

STRES, ANEMIE Ca si polenul, pastura este recomandata in combaterea celor mai diverse probleme: de la inlaturarea starilor de stres, starilor de epuizare fizica si psihica si pana la tratarea anemiilor, bolilor de ficat, afectiunilor colonului (enterocolite, colite de fermentate sau putrefactie, constipatii cronice).

HEPATITE,  PANCREATITE, TOXIINFECTII ALIMENTARE, INTOXICATII: In cazul hepatitelor acute sau cronice, pastura stimuleaza functia de detoxifiere a ficatului. Daca in mod obisnuit doza de pastura este de 10-20 g pe zi, in afectiunile hepatice, aceasta doza poate creste pana la 30 g. Efect hepatoprotector are si laptisorul de matca datorita antioxidantilor care intra in componenta acestui produs al stupului. Doza zilnica recomandata de laptisor de matca este de 500 mg. In cazul celor care sufera de afectiuni hepatice trebuie administrata o doza ceva mai mare de laptisor de matca, insa numai sub supravegherea medicului specialist.




DEPRESIE SI AFECTIUNI CARDIOVASCULARE Polenul contine 35% proteine, 55% glucide, vitamine din grupa B, caroten sau provitamina A, vitaminele C, D, E, oligoelemente (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu). Este cunoscut faptul ca depresia afecteaza si sistemul imunitar. De aceea, persoanelor depresive li se recomanda cure cu polen pentru intarirea imunitarii, dar si pentru stimularea bunei dispozitii si cresterea performantelor intelectuale.

Alaturi de propolis, pastura si polenul sunt singurele produse apicole eficiente in tratarea diabetului. De la anemii (vindecate cu pastura in jumatate din timpul necesar prin folosirea polenului), pana la epilepsii, leucemii si cancere, fara a mai aminti distrofiile, rahitismul, hipocalcemia, osteoporoza, bolile de piele, digestive, respiratorii, ori cardiovasculare - polenul si pastura au o valoare terapeutica incomensurabila. Desigur, dozele in care aceste produse apicole pot fi consumate se stabilesc in functie de varsta, de afectiune si de greutatea corporala.

Folosite terapeutic, dozele de polen ori de pastura sunt altele decat cele utilizate profilactic, depinzand de afectiune si de stadiul acesteia, de varsta, de sex, de greutatea corporala, de existenta unor alte afectiuni simultane. Spre exemplu, anemiile se vindeca: - in 90 de zile, luand cate 10-15 hexagoane de pastura zilnic; - in 180 de zile, luand cate 20-30 g de polen zilnic. Daca acestora li se asociaza miere cu laptisor de matca 2% sau miere propolizata 3%, timpul de vindecare se reduce la jumatate in ambele cazuri.

- Afectiunile digestive si intestinale, de la colite la ulcere cu nisa, se vindeca in 30-40 de zile, consumand zilnic 2 lingurite de polen sau 10 pastile de pastura, in asociere cu alte produse apicole si - dupa caz - cu unele ceaiuri.- Afectiunile sistemului nervos se vindeca cu doze zilnice de 15-40 g polen ori 5-20 pastile de pastura, dar efectele sunt mai rapide si mai durabile daca li se asociaza propolisul si apilarnilul sau laptisorul inglobate in miere. Desigur, nu putem omite sa amintim otetul din mere si miere de albine, indicat in aceste boli.

- Calcemiile (cu etapele acestora: hipocalcemia, spasmofilia si osteoporoza) afecteaza indeosebi femeile, caz in care apar, de regula, chisturi ovariene, utere fibromatoase si noduli mamari. Agentii terapeutici, in aceste situatii, sunt alte produse apicole, dar actiunea lor poate fi potentata, luand zilnic 20-30g de polen sau 10-15 pastile de pastura.

Pastura acopera toata gama de recomandari ale polenului: afectiuni hepatice, anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal, afectiunile de colon, mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii), insa actiunea ei este mult mai rapida si mai puternica.

Pentru cele mai multe dintre afectiunile amintite diferenta dintre cele doua poate fi oarecum estompata prin cresterea dozei zilnice de polen si prelungirea perioadei de administrare. Exceptie fac afectiunile hepatice, unde actiunea pasturii este cu adevarat remarcabila, inregistrandu-se rezultate de exceptie in hepatite acute si cronice, in ciroze uscate sau umede.

In cazul afectiunilor hepatice severe (hepatite de tip: A, B, C, ciroze), doza va creste la 30 g/zi, administrarea se va face in trei prize (circa 10 g/administrare) si pe cat posibil intre mese, adica la o ora si jumatate sau doua dupa masa.

In acest ultim caz tratamentul poate fi completat cu doze mici zilnice de ceai de armurariu (doua jumatati de cana pe zi) sau comprimate de silimarina (principiul activ al fructelor de armurariu) si bineinteles cu propolis (0,5-1g/zi).

DIABET: Ca si in cazul polenului si al mierii, pastura nu poate fi folosita de catre diabetici. Daca totusi acestea se afla intr-una din situatiile mai severe descrise, in care alternativele de tratament nu sunt prea variate, administrarea acesteia se va face dupa informarea medicului si mai ales cu controlul permanent al glicemiei.

Pastura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar si cel mai putin cunoscut. Putini stiu ce este pastura si cu mult mai putini se incumeta sa treaca la recoltarea ei. In esenta, pastura este un polen modificat fiind hrana harnicelor albine.

Sub influenta substantelor adaugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii si umiditatii ridicate din cuib (stup), precum si datorita modului de conservare, polenul sufera o serie de transformari biochimice si modificari structurale, transformandu-se in pastura. Datorita faptului ca transformarile suferite de polen sunt biochimice, produsul rezultat este complet diferit de polenul initial. Transformarea polenului in pastura comporta mai multe etape:

- prima etapa consta in dezvoltarea bacteriei pseudomonas, aeroba, care va consuma intreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce in final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere.

-a doua etapa se produce prin dezvoltarea unei bacteriei anaerobe, lactobacillus, care foloseste glucidele ca sursa de oxigen, producand in schimb acid lactic, concentratia acestuia ajungand la 3,2%; de asemenea creste concentrata de vitamine din grupa B.

Aceasta este un produs natural, cu insusiri mai valoroase decat ale polenului datorita continutului mai mare in zaharuri simple, vitamina K, enzime si aminoacizi, precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila. Fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare . De asemenea, invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinand asimilarea mai usoara de catre organism. Datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara a se observa modificari majore, cantitative sau calitative. Pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.



Doza uzuala recomandata este de 10-20 g/zi, in doza unica sau in doua prize, administrata la 30-45 minute dupa masa, pentru a nu produce disconfort gastric In cazul afectiunilor hepatice severe (hepatite de tip: A, B, C, ciroze), doza va creste la 30 g/zi, administrarea se va face in trei prize (circa 10 g/administrare) si pe cat posibil intre mese, adica la o ora si jumatate sau doua dupa masa. In acest ultim caz tratamentul poate fi completat cu doze mici zilnice de ceai de armurariu (doua jumatati de cani pe zi) sau comprimate de silimarina (principiul activ al fructelor de armurariu) si bineinteles cu propolis (0,5-1g/zi).

Pastura poate fi folosita de catre diabetici doar cu recomandarea medicului si mai ales cu controlul permanent al glicemiei.

Aceasta este un produs natural, cu insusiri mai valoroase decat ale polenului datorita continutului mai mare in zaharuri simple, vitamina K, enzime si aminoacizi, precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila. Fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare . De asemenea, invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoara de catre organism. Datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietattlor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara a se observa modificari majore, cantitative sau calitative. Pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani. 

Mod de administrare: in conditiile alimentatiei moderne, bogate in calorii dar tot mai sarace in principii vitalizante, alaturi de miere, curele cu polen sau pastura, cu durata de cate o luna la fiecare 3-4 luni, sunt mai mult decat necesare. Dozele profilactice zilnice se stabilesc in functie de varsta consumatorului: 1-3 ani - 8 g polen sau 2 hexagoane de pastura; 4-5 ani - 12 g polen sau 4 hexagoane de pastura; 6-16 ani - 18 g polen sau 6 hexagoane de pastura; peste 16 ani - 25 g polen sau 8-10 hexagoane de pastura. Aceste diferente de greutate intre polen si pastura deriva din concentratia de substante pe care le contine fiecare dintre ele. Trebuie avut in vedere ca organismul sa nu fie ,,bombardat” de alimente superconcentrate in valori alimentare, asa ca un gram de polen nu contine aceeasi cantitate de elemente ca un gram de pastura. Asociate mierii obisnuite (preferabil, poliflora), mierii propolizate (cu sau fara apilarnil ori laptisor de matca), aceste doze inlatura dezechilibrele, mentinand metabolismul la parametri optimi, consolideaza sistemul imunodepresor, mentin un tonus fizic si psihic ridicat, previn anemiile, leucemiile, calcemiile, bolile cardiovasculare, digestive si intestinale, previn insomniile, nevrozele si depresiile anxioase, previn aparitia adenoamelor de prostata, a tumorilor, a hepatitelor si a cirozelor, protejeaza impotriva infectiilor virale si microbiene, imunizeaza aparatul respirator etc. Comfortul fizic si psihic, starea de optimism pe care o induce cura cu polen si pastura ne vor face mai generosi, mai dispusi sa ne intelegem aproapele. Incercati si veti observa dvs. insiva.

Mod de conservare si pastrare: Pastura trebuie pastrata obligatoriu la rece,  in borcane de sticla inchise ermetic  sau vidate in folie de PVC alimentar, lipsite de lumina, inghet si temperaturi mai mari de 15 grade Celsius. Din cauza cantitatii ridicate de enzime si aciditatii crescute, pastura incepe sa fermenteze foarte usor, ceea ce ii distruge proprietatile.

Sfaturi pentru cumparatori: Evitati cumpararea de produse apicole de la unitati neautorizate de catre Directia de sanatate a animalelor si pentru siguranta alimentelor, de la producatori care nu-si prezinta datele de identificare. Se va evita achizitionarea de produse apicole recoltate in inventar din fier, aluminiu, PVC neautorizat pentru alimente, etc. Referitor la pastura, putinii producatori care comercializeaza acest produs nu respecta standardul pe produs, astfel, pentru a avea o prezentare comerciala, ingheata sectiunea de fagure si o strivesc, pentru a inlatura peretii subtiri de ceara, dupa care trec la cernerea produsului. Cu siguranta va arata interesant pentru ca vedem doar niste hexagoane aproape perfect construite, dar consumatorul nu cunoaste ca pastura are pe langa -diversi compusi, oligoelemente, uleiuri, saruri minerale -si vitamine. Aceste substante vii vor fi primele care vor muri la inghet. De asemenea, se va evita consumul de asa zisele energizante, mixaje de miere cu polen, miere cu tinctura de propolis, miere cu pastura, deoarece nu se cunoaste dozajul iar unele derivate intra in diferite procese chimico-biologice devenind periculoase pentru consum. Se va avea in vedere ca pastura este un produs prin excelenta energizant iar consumul exagerat poate duce la stari de surescitare, lipsa de somn si stari de nervozitate ridicata.

Marca noastra: Acest material informativ este reprodus din diferite surse de informare: literatura de specialitate, legislatia in vigoare, INTERNET. Nu avem meritul de a fi autorii acestui material. Tot ce am facut este faptul de a fi adunat doar acele informatii care sunt reale, se regasesc in bunele practici alimentare si in lucrul cu produsele de origine animala. Pastram proprietatile produsului prin asigurarea conditiilor de conservare, igiena si conditionare. De asemenea, cultivam consumatorul pentru a sti cum sa aleaga si sa consume acest  aliment - medicament valoros. Respectam clientul prin produs, pastrandu-ne marca. Avertizam consumatorii ca produsele stupului sunt de origine animala,  trebuie ferite de razele soarelui iar recoltarea, procesarea si manipularea lor se face cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare. Totodata va informam ca tot instrumentarul si utilajele din dotarea STUPINEI noastre, care intra in contact cu produsele recoltate,  sunt confectionate din inox alimentar, sticla sau PVC alimentar iar starea de fixatie este total lavabila.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1715
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site