Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


PREPARATE DIN CARNE - TEHNOLOGIA OBTINERII AFUMATELOR

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
O leguma miraculoasa - Broccoli - dusmanul cancerului
Modele haioase de sandwitch-uri - forme
REGIMUL ALIMENTAR IN HIPERURICEMII
BAUTURILE NEALCOOLICE
REGIMUL ALIMENTAR IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE
PROPRIETATILE ORGANOLEPTICE ALE BRANZEI SVAITER
CONSTIPATIA
SLABITI FARA A FACE SPORT
CANTITATI MEDII DE ALIMENTE CE TREBUIE SA INTRE IN RATIE (G)
LUCRARE DE LICENTA - Evaluarea calitatii unor loturi de oua pentru consum comercializate in pietele bucurestene

TERMENI importanti pentru acest document

: tehnologia de obtinere a preparatelor afumate : tehnologia preparatelor din carne : tehnologia de fabricare a preparatelor afumate : preparate semiafumate :

                                    CUPRINS

CAP.   I    INTRODUCERE

CAP.  II    CARACTERIZAREA  MATERIILOR   PRIME  SI 

                  AUXILIARE

                       1.    Carnea de porcine

                       2.    Materii  auxiliare

                 3.    Sarea

                 4.    Azotul de sodiu si azotitul de sodiu  si potasiu

                 5.    Amestecul de polifosfati de sodiu

                 6.    Zaharul

                 7.    Condimente

                 8.    Sfoara

CAP.  III  SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A     

                  PREPARATELOR  AFUMATE

CAP.  IV  OPERATIUNI GENERALE LA FABRICAREA

                  PREPARATELOR DIN CARNE

                1.    Transarea,dezosarea  si alesul carnii

                2.    Tratamentul termic

                3.    Depozitarea preparatelor din carne

CAP.   V   PREPARATELE  AFUMATE.PRODUS  FINIT

                  MUSCHI  FILE  AFUMAT

CAP.  VI  NORME DE SECURITATE  SI SANATATE  IN

                  INDUSTRIA  CARNII

CAP. VII  NORME SPECIFICE DE SECURITATE SI SANATATE 

                  IN  MUNCA PENTRU PRODUSELE DIN CARNE

                Cap. I .      INTRODUCERE

           Preparatele din carne fac  parte din grupa produselor din carne.Acestea pot fi la randul lor grupate pe mai multe categori :

-           prospaturi

-           semiafumate

-           afumate

-           dietetice

-           specialitati

-           preparate culinare.

    In lucrarea de fata eu am descries tehnologia de obtinere a

preparatelor afumate.In aceasta grupa intra urmatoarele sortimente:

-           slanina afumata

-           picioare de porc afumate

-           vase afumate

-           ciolane afumate

-           costita afumata.

           Caracteristicile pentru aceasta grupa sortimentala sunt :

-           procesul tehnologic are un pronuntat caracter manual ,

-           denumirea preparatelor,care este asemanatoare portiunilor anatomice prelucrate ,

-           durata de pastrare,care este mare in raport cu alte preparate.

    In ultima vreme,principiile alimentatiei sanatoase presupune

reducerea consumului de carne de porc care este inlocuita cu carnea de pasare. In categoria principalelor produse intra pulpe de pui afumate.

                Cap. II .  CARACTERIZAREA MATERIILOR PRIME,

                                     AUXILIARE   SI MATERIALE

       II. 1.  CARNEA DE PORCINE

   In  preparatele de carne se utilizeaza ca materie prima :

-           carne de bovine

-           carne de porcine

-           carne de ovine

-           carne de pasare

-           slanina cruda de porc

    Materia prima se selectioneaza calitativ tinand seama de :

-           calitatea  si starea termica ,

-           conditiile termice de prelucrare corecta a materiei prime.

    Se utilizeaza carnea de porc tanar cu greutate in viu de 100 -120 kg,pentru  preparatele din carne curente si carne de porc adult,cu peste 125 kg in viu,pentru salamuri tip Sibiu.

    Nu se utilizeaza carnea de la vierii necastrati sau scroafe  gestante datorita mirosului si gustului neplacut.

   Carnea de porc asigura gustul si mareste puterea calorica a produsului finit.

   Carnea de porc zvantata,refrigerate sau congelata se prezinta impartita in jumatati fara cap,osanza,organe si picioare.

       II. 2  MATERII AUXILIARE

    In productia de preparate din carne se utilizeaza ca materii auxiliare :

-           sare comestibila ;

-           azotat de sodium sau de potasiu ( silitra )

-           azotit de sodium sau de potasiu ( nitrit )

-           amestec de polifosfati de sodium

-           zahar

-           condimente

-           sfoara

-           materiale pentru ambalare ( de carton ,tabla,material plastic )

-           combustibil( fum )

-           alte materiale auxiliare ( apa,gheata )  

    Materialele auxiliare determina gustul ,mirosul,conservabilitatea,culoarea,

si-i sigura individualitatea fiecarui produs.

   De aceea este foarte importanta receptia calitativaa fiecarui produsce intra in fabricare preparatelor de carne.

      II.2.1. SAREA

    La fabricarea preparatelor din carne ,sarea este una din materiile auxiliare de baza,datorita proprietatilor ei gustative si asigura conservabilitatea. Se utilizeaza sare uruita cu sub 10/00 pamant.

    II.2.2. AZOTATUL DE SODIU(silitra)SI AZOTITUL DE SODIU

                                 SI  POTASIU ( nitrit )

   Are scopul de a stabiliza si accentua culoarea rosie a carnii,cat si insusiri antiseptice.

       II.2.3. AMESTECUL DE POLIFOSFATI DE SODIU

    Se foloseste la fabricarea bradtului din carne rece ,deoarece mareste stabilitatea la un grad comparabil cu puterea naturala a carnii,cat si insusiri antiseptice.

   Amestecul de polifosfati de sodiu favorizeaza retinerea sucului celular,ajuta la emulsionarea grasimilor,impiedicand separarea apei de grasime,inlaturand fenomenul de taiere al bradtului,evita pierderile de greutate in procesul de afumare si fierbere deoarece inlatura scurgerea de suc.

   Polifosfatii se folosesc si in cazul utilizarii carnii congelate care are tendinta accentuate de eliminare a sucului celular.

  

  II.2.4  ZAHARUL

     Se utilizeaza la prepararea saramurii pentru unele produse din carne ,

avand rolul de inhibare a florii microbiene de putrefactie,de intrebuintare a gustului prin eliminarea gustului de sarat. Se utilizeaza  numar 2 % din greutatea amestecului de sare. O cantitate prea mare da o culoare cenusie- verzuie carnii conservate.

 II.2.5  CONDIMENTELE 

       

     Sunt  substante de origine vegetala care se folosesc in doze moderate pentru intrebuintarea gustului si mirosului din carne.Amestecul din condimente utilizat ,asigura individualitatea fiecarui produs din carne .

Condimentele se prezinta sub forme diferite,dupa partile plantelor de la care provin : fructe,muguri de flori,frunze,bulbi,coaja,radacini;fiecare avand forma,gustul si arome specifice.

     Proprietatile aromatice si gustative sunt date de uleiurile eterice pe care le contin: de alcooli,esteri,fenoli,etc.

     Condimentele utilizate la productia de preparate din carne sunt : piperul negru,piperul alb,nucsoara,ienibahar,cuisoarele,coriandru,ghimberul,

scortisoara,foile de dafin,chimenul,boia de ardei ( dulce sau iute ) ,ceapa sau usturoiul.

     Condimentele se pastreaza in incaperi curate,racoroase,uscate,bine aerisite,destinate numai acestui scop. Se pastreaza in ambalaje originale,asezate in stive sau pe rafturi. Condimentele se macina numai in cantitatile necesare pentru faza respectiva. Cutiile in care se tin condimentele pentru productia zilei ,trebuie sa fie curate si din material anticoroziv. Ceapa si usturoiul se vor pastra in incaperi curate si uscate.

     In camera cu condimente nu se vor pastra azotatul si azotitul care sunt hidroscopice si absorb usor mirosuri straine.

 

      II.2.6  SFOARA

     Folosita la legarea membranelor umplute cu compozitie si legarea celorlalte preparate de carne inainte de a fi afumate sau fierte.Este de tipul

2 °C  pentru legaturi obisnuite si 3 F pentru specialitati si salamuri de durata. Se pastreaza in incaperi uscate,curate si asezate pe rafturi.

     II.2.7  MATERIALE PENTRU AMBALARE

    Pentru preparatele din carne sunt folosite urmatoarele materiale : hartie pergamentata  tip C ,imitatia de pergament ,mase plastice ( folii  sau pahare) ,

folii de staniol, ceolafan, cutii din carton parafinat .

     II.2.8  COMBUSTIBILI  TEHNOLOGICI  

     Preparatele  de carne se afuma in mod obisnuit cu lemn si rumegus care  in timpul arderii degaja caldura si fum in care produse  de distilare uscata (aldehida  formica, fenoli, crezoli, acid acetic, s.a. )

     Importanta cea mai mare o au fenolii si crezolii care dau aroma placuta,imprima culoarea frumoasa de afumatura si imbunatatesc gustul,mirosul si conservabilitatea produsului.

     Lemnele indicate pentru producerea fumului trebuie sa fie de esenta tare ( fag ) ,nu se admit lemnele de rasinoase ,cu exceptia ienuparului.

     II.2.9  APA  POTABILA  SI  GHEATA 

            

     Trebuie sa fie curate,transparenta ,fara gust sau miros strain si fara bacterii patogene.

     Sursa de apa ca si gheata artificiala care se folosesc la preparate de carne trebuie sa corespunda intru-totul normelor de apa potabila. Nu se admite folosirea ghetei naturale.

 

      Cap.III.    SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A

                             PREPARATELOR  AFUMTE

     Cap.IV   OPERATIUNI GENERALE LA FABRICAREA

                         PREPARATELOR DIN CARNE

IV.1  TRANSAREA,DEZOSAREA SI ALESUL CARNII

     TRANSAREA  este operatiunea in care jumatatile de porc se impart in portiuni anatomice. Transarea se realizeaza pe mese din otel inoxidabil ,

prevazute pe lateral cu blaturi ( scanduri de 5 – 6 cm grosime ). Lucratorii vor fi dotati cu cutite mari de transare,cutite pentru dezosare si masate ( ustensile pentru ascutit cutitele,satarele ). In sala de transare  se va amplasa si un butuc  pentru taiat oase si tocile de ascutit  cutitele si satarele.

     Nivelul de calificare a muncitorului transator asigura randamentul de transare si ales a carnii.

    DEZOSAREA  este operatiunea prin care carnea se desprinde de pe oase .

Pentru dezosare in general  muncitorii sunt specializati pe anumite portiuni anatomice,ceea ce asigura o productivitate ridicata a muncii.

    ALESUL CARNII este sortarea carnii pe calitati,dupa valoarea alimentara luandu-se drept criterii de sortare calitatea de tesut conjunctiv .

Prin alesul carnii se separa portiuni cum sunt : tendoane,fascii de acoperire,aponevroze,cordoane vasculare si nervoase,cartilagii,se

indeparteaza resturile de case si se separa grasimea.Prin aceasta operatie se portioneaza carnea in bucati mici de 100 – 300 g impartita pe calitati.

   CARNEA DE PORC   rezulta din transarea jumatatilor de porc in parti anatomice.La carnea de porcine este necesar ca fasonarea si dezosarea sa se realizeze de preferinta cu muncitori specializati pentru fiecare portiune anatomica,ceea ce asigura o productivitate ridicata si munca de calitate,avand in vedere ca din alesul carnii de porc rezulta portiuni de carne sau slanina destinte productiei de ‘’specialitati’’.

   

   GUSA este slanina si tesutul muscular din regiunea gatului si este folosita pentru slanina cu boia,dupa ce s-a fasonat in bucati dreptunghiulare ,

indepartandu-se eventualul par de pe sorici,de ganglioni si se taie carnea in bucati de 100 - 200 g .

 

   PIEPTUL  se fasoneaza in bucati dreptunghiulare cu marginile drepte fara franjuri; se indeparteaza toata slanina moale din zona abdominala. Carnea rezultata din fasonare se foloseste drept carne  lucru de porc,iar slanina se va impartii in salanina lucru tare si slanina lucru molale.

  

   SLANINA  se fasoneaza in bucati dereptunghiulare,cu margini drepte,fara franjuri si se trece la sararea uscata,pentru slanina afumata sau slanina cu boia. Slanina ramasa din fasonare este trecuta la slanina lucru tare pentru mezeluri. Slanina de pe spinare,in cazul in care este trecuta in intregime pentru mezeluri se incadreaza la slanina tare.

     SPATA (cu rasolul din fata )  se incadreaza pana la grosimea de

0,5 cm – 1 cm pe suprafata. Se poate folosi pentru spata rulata in care caz nu se dezoseaza decat dupa conservare,sau se dezoseaza si se taie in bucati  de circa 200 – 300 g pentru preparate din carne. Ciolanul ( rasolul ) se poate utiliza la producerea ciolanului afumat in care caz nu se dezoseaza ,sau se trece la carnea de lucru.

    GRAFUL  se dezoseaza scotandu-se muschii cefei si in continuare muschii din zona dorsala si lombara. Muschii se fasoneaza  indepartandu-se slanina de acoperire pana la nivelul flaxului ( fasciei ) de acoperire.

     Muschii fetei se va aduce la grosimea muschiului dorsal,se inlatura franjurile si capetele masei musculare.

     Muschii  sunt trecuti la conservare prin injectare cu saramura,apoi se vor folosi la producerea specialitatilor ( muschi file ) ,muschi tiganesc si ceafa afumata.

     Carnea rezultata din fasonare este trecuta la carne de lucru

     Oasele rezultate din fasonare si sortarea masei musculare se vor curata de carne,ramanand carnea din apofiza si  se vor folosi la produsul numit oase graf afumate.

   PULPA DE PORC este portiunea cu cea mai larga utilizare in productia de specialitati a pulpei ca atare de tip : sunca presata,jambon afumat cu sau fara os ; sau prin dezosarea tip : pastrama de porc,salamuri Poiana,Victoria,

salam de vara etc.

     Rasolul din spate se foloseste pentru rasol afumat.

     Carnea pentru pastrama se realizeaza prin dezosarea pulpei,degresarea de excesul de grasime pana la o grosime de 0,5 cm si taierea in felii dreptunghiulare de 400-800 g.

     Taierea fileurilor de carne pentru pastrama se va face de-a lungul fibrei musculare.

     Carnea  de porc si slanina provenita de la vierii castrati cu cel putin 6 luni inainte,in greutate de 120 kg,nu se va folosi la fabricarea specialitatilor,

utilizandu-se in intregime la carnea de lucru si slanina pentru preparate si pentru topit.

    IV.2  TRATAMENTUL TERMIC

     Fumul utilizat trebuie sa aiba o culoare deschisa ,asigurata printr-un titraj      corespunzator de aer si prin arderea  uniforma a rumegusului ,care trebuie sa aiba un grad de maruntire de circa 0,75 mm. Daca rumegusul este mai marunt,arderea este neuniforma.

    Zvantarea si afumarea calda  se realizeaza in boxe de afumare,in care se arde rumegusul direct sau in celule de afumare care sunt alimentate cu fum in afara celulei de afumare. Generatorul de fum se incarca cu rumegus,dupa care se da foc,asigurand o ardere controlata.

     Fumul este trecut printr-un dus de apa care va retine particulele antrenate din focar. Fumul este reglat in functie de procesul de productie cu ajutorul unui ventilator care asigura admisia de aer.

     Afumarea rece este utilizata in procesul tehnologic a mezelurilor semiafumate si de durata,precum si pentru produsele grupate sub denumirea de ‘’afumaturi ‘’.

     Mezelurile semiafumate sunt preparate de carne,care se trateaza termic prin afumare calda ( hituire ),fierbere si apoi afumare rece la temperature intre 15-40 °C care dureaza intre 6 si 24 ore sau chiar mai mult .

      Afumarea rece accentueaza culoarea membrelor (brun-roscat),gustul usor de afumat si mareste rezistenta produsului .

      Durata afumarii reci este determinate de diametrul batoanelor,

temperature de afumare,umiditatea finala a produsului si debitul de fum.

     Afumarea  rece se poate face in boxe de afumare cu ardere directa a rumegusului sau in celule de afumare cu generator de fum .

     Pentru afumarea produselor vor fi agatate bete ,asezate pe rame metalice. 

    IV.3  DEPOZITARE PREPARATELOR DE CARNE

    Depozitarea preparatelor din carne are in vedere asigurarea conditiilor organoleptice si microbiloogice.

    Camerele de depozitarevor fi curate ,cu umiditate redusa,ventilatie buna si lumina putina.Temperatura va fi in functie de sortimentele depozitate astfel :

prospaturile se vor depozita la 0 – 5°C  ,mezelurile semiafumate si

afumaturile la 10 – 14°C.

     In spatial de depozitare se va face etichetarea produselor.Etichetarea trebuie sa contina urmatoarele specificatii :

-           denumirea sau marcarea produsului;

-           denumirea produsului si numarul STAS sau NI ;

-           data fabricatiei ( luna ,ziua );

-           viza C.T.C.

     Controlul calitatii se face de catre persoane specializate atat pentru proprietati organoleptice cat si pentru proprietati fizico-chimice.

     Controlul baceriologic se face de catre laboratorul oficial.

     Preparatele de carne  se livreaza insotite de certificatul de calitate si cerificatul sanitar veterinar.

     Transportul se efectueaza cu mijloace de transport amenajate pentru astfel de produse.

        Cap.V   PREPARATELE AFUMATE.PRODUS FINIT

    PARTICULARITATI ALE PREPARATELOR AGUMATE

AFUMATURILE  in grupul de produse de carne reunite sub denumirea de ‘’afumaturi ‘’ se gasesc prosusele care sufera ca proces termic in special afumarea rece cat si produsele denumite ‘’specialitati’’,acestea provenind din regiunile atomice cu valoare superioara calitativa.

       Toate produsele reunite in grupul afumaturi,nu sunt supuse procesului de tocare si umplere in membrane,ci provin din piesele rezultate din transare ,fiind apoi supuse procesului de sarare ( uscata sau umeda ). Dupa conservare se fasoneaza si se leaga cu sfoara,se atarna pe bete si rame metalice,urmand sa fie trecute la procesul de afumare rece sau calda,cu fierbere in unele cazuri ( muschi tiganesc,piept fiert afumat,kaizer,etc ).

     Se supun numai afumari reci la 15-40° C timp de 16 - 36 ore urmatoarele produse :

Ceafa afumata - se realizeaza din ceafa de porc injectata cu saramura de 15 °Be,pana la 8-10 % din  greutate,dupa care se acopera cu saramura de

14 °Be,in bazine de depozitare.Dupa maturare se scurge timp de 24 h,apoi se spala cu apa calduta,se fasoneaza,se leaga cu sfoara si se agata pe bete.Afumarea  rece se incepe cu o zvantare de ˝- 1 ora ,apoi cu fum rece la 15-40°C timp de 16 ore,pana capata o culoare galben-bruna in exterior si roz-roscat in structura cu grasimea alb-galbuie.

Ciolane afumate -  se realizeaza din rasoale de porc .Prin conservarea cu saramura de 15°Be, injectata in proportie  de 8-10 % din greutatea  rasolului dupa care se acopera cu saramura de 14°Be,in bazine de depozitare,unde se tin 3-4 zile.

      Dupa maturare se scurg 12 ore,se spala cu apa calda,se leaga cu sfoara,se agata pe bete,apoi se introduce in apa rece circa 30 minute. Se aseaza pe rame metalice ,se lasa la zvantare o ora,apoi se trece la  afumare rece la

15-40°C ,timp de 16 ore,pana capata la exterior culoarea galbena pana la galben-roscat.Se depoziteaza la 10 °C.

Muschiulet  afumat   -materia prima o constituie muschiul file,conservat prin injectare cu saramura de 15°Be,timp de 4 zile. Dupa maturare,ca si ceafa,muschiul se zvanta 24 ore,se spala cu apa calda,se fasoneaza,se leaga cu sfoara si se agata pe bete sau pe rame metalice pentru zvantare timp de 30-60 minute. Se introduc ramele la afumare la temperature de 50-60°C pana capata o culoare galbuie,apoi se continua afumarea la 15-40°C ,circa 16 ore pana capata o culoare brun galbuie uniforma la exterior,iar pe sectiune,grasimea va avea culoarea alb usor galbui,iar carnea roz.

       Slanina afumata se realizeaza din slanina de pe spinarea si partile laterale ale porcului,conservata prin sarare uscata timp de 21 zile.

      Slanina conservata ,se taie in bucati corespunzatoare,se leaga cu sfoara,se spala bine cu apa calda,apoi se leaga in apa rece circa 60 minute. Se pune pe rame unde se scurg 1-2 ore pentru zvantare.

     Afumarea rece se realizeaza timp de 48 ore la 15-40° C ,pana capata la exterior culoarea galbena pana la galbui-brun,fara pete negre;iar in sectiune alb-galbui sau alb-roz. Bucatile de slanina trebuie sa fie cu greutatea peste

0,5 kg. Slanina afumata se depoziteaza la 10 °C.

 Oase mici,oase graf,coaste de porc si picioare de porc afumate

      Aceste produse se obtin dupa conservarea in saramura de 14°Be,timp de 3 zile;dupa care se spala cu apa caldata,se leaga cu sfoara,se introduc in apa rece timp de 30 minute. Se zvanta 1-2 ore ,se afuma la temperatura de

15-40 °C ,timp de 12 ore pana capata la exterior culoarea galben-brun.

 Pastrama de porc -este o specialitate realizata din carne de pulpa de porc,de pe care s-a indepartat slanina de acoperire si se taie in felii de circa 6-10 cm latime si 4 cm grosime. Conservarea feliilor de pastrama se face prin mentinerea 3-4 zile la termeratura de 4-6 °C ,intr-un amestec de condimente cu sare.Amestecul de condimente si sare poarta numele de bait.

    Pentru cantitatea de 100 kg de pastrama se foloseste baitul format din :

-           0,600 kg sare

-           2,5     kg usturoi

-           0,350 kg piper

-           0,600 kg boia de ardei

-           0,150 kg zahar .

 

  Se considera terminata conservarea cand in sectiune carnea va avea culoarea rosiatica uniforma. Se leaga cu sfoara,se agata pe bete si se afuma prin hituire la 95-100° C ,timp de 2 - 2 ˝ ore .Se raceste la 4 – 6 °C ,timp de

2 – 2 ˝ ore; se raceste la 4 – 6° C ,timp de 12-16 ore si se depoziteaza la

 4 – 6 °C.

   

 MUSCHI  FILE  AFUMAT

Reteta :

Materii prime  - in kilograme

Muschi file ( conservat )

Materii auxiliare :

Sare

Azotat de sodiu           =  in proportii indicate la sararea umeda

Zahar

Sfoara

       Materia prima pentru muschiul file cuprinde masa musculara situata in santul costo– vertebral si limitata in fata,de linia care trece intre a 5-a si

 a 6–a vertebra dorsala, iar in spate, de linia care trece intre ultima si penultima vertebra lombara.

PROCEDEU DE FABRICATIE

Pregatirea materiei prime

      Muschiul file se utilizeaza  conservat prin sarare umeda.In acest scop ,

muschiul file ,impreuna cu ceafa nedetasata  se fasoneaza,se racesc bine si se injecteaza cu saramura de 15°Be,in proportie de circa 10 % din greutatea lor.Apoi se introduce in bazine de saramura de 14 °Be,unde se tin 4 zile.

Dupa maturare ,muschiul si ceafa se scurg cca 24 ore,se spala cu apa calda si se fasoneaza.

Formarea bucatilor si legarea lor

       Dupa fasonare,se detaseaza ceafa de muschiul file si se aseaza pe masa de lucru bucatile de muschi,una langa alta,pentru a fi legate cu sfoara. Legarea se face la unul din capete ( cu ajutorul unui ac inoxidabil ),insirandu-se bucatile pe sfoara. Apoi se trage sfoara si se leaga fiecare bucata in parte,formandu-se  un ochi dublu,dupa aceea se agata pe bete.

Afumarea produsului

      Bucatile de muschi file,dupa ce au  fost atarnate pe bete,se introduce in afumatoria rece,neincalzita,se aseaza pe rame si se lasa la zvantat ˝ -1 ora.

Depozitarea produsului finit

     Muschiul file afumat se depoziteaza in incaperi curate ,uscate,fara miros strain,racoroase ( temperature maxima de 10 ° C )  si cu o ventilatie buna.

     Produsul se depoziteaza numai pe bete ,cu distanta intre bucati .

 

  Cap.VI   NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

                                   IN INDUSTRIA CARNII

   MASURI DE IGIENA  IN SALILE DE PRELUCRARE A CARNII SI

                           EPURAREA APELOR

      Abatoarele  si sectiile de prelucrare a carnii sunt unitati de industrie alimentara care necesita conditii speciale  de amplasare si igienizare pentru protectia mediului si protectia produselor din carne.

     Se va avea in vedere din faza de proiectare de locul de amplasare fata de zonele locuite,de sursele de apa potabila,de posibilitatea evacuarii deseurilor si a apelor uzate,toate corelate cu capacitatea de taiere si industrializare a carnii.

    Unitatea trebuie prevazuta cu boxa de spalare a mijloacelor de transport ale  carnii si ale preparatelor din carne.

     Mijloacele de transport,dupa spalare vor fi obligatoriu dezinfectate cu solutie de soda caustica sau cloramina,dupa care se va clati bine.

     Sectiile  de productie trebuiesc construite astfel incat sa asigure un flux continuu de productie fara  sa se produca incrucisarea traseelor intre produsele comestibile cu cele necomestibile a produselor finite cu materia prima ,lucratorii vor intra in sectiile de productie numai dupa ce au imbracat echipamentul de productie si echipamentul sanitar,trecand printr-un grup sanitar.

    Grupul social-sanitar trebuie sa fie prevazut cu incapere pentru dezbracatul/imbracatul hainelor de oras si alta incapere pentru dezbracatul / imbracatul hainelor de lucru.Cele doua incaperi ( vestiare ) vor fi separate de grupul sanitar prevazut cu dusuri,spalatoare pentru masini si WC-uri.

    Pentru asigurarea conditiilor igienice de lucru a spatiilor de productie se va avea in vedere ca peretii si pardoselile sa se realizeze din beton sclivisit,usor lavabil sau gresie antiacida si faianta rezistenta la acizi si solutii alcaline.

    Gurile de canalizare vor fi dimensionate corespunzator pentru eliminarea rapida a apelor uzate,fiind prevazute cu gratar si clopot pentru impiedicarea venirii mirosurilor urate din canalizare in sectie.

     Spalarea pardoselii se face obligatoriu la terminarea programului de lucru cu apa fierbinte si solutie de soda, apoi se clateste si se elimina excesul de apa cu teul prevazut cu lame de cauciuc. In aceleasi conditii se spala cu furtunul cu apa si in timpul lucrului,in special in abatoarel pentru inlaturarea sangelui care prin coagulare devine alunecos provocand accidente.

     Utilajelor care trebuie sa fie construite din otel inoxidabil,se curata la sfarsitul programului de lucru prin desfacerea pieselor demontabile,

degresarea cu solutii alcaline,clatirea si dezinfectia acestora,apoi iar caltirea cu apa potabila.

     Fiecare sala de lucru va fi prevazuta cu guri de apa arteziene pentru baut,chiuvete cu apa calda si rece ,cu sapun lichid pentru spalarea mainilor si sterilizatoare pentru cutite si ascutitor de cutite.

     Apa destinata proceselor tehnologice,spalarii utilajelor,pardoselilor trebuie sa fie obligatoriu APA POTABILA.

     Norma de consum pentru spalarea mainilor este de minim 61/mp in salile de taiere si maturare si de 31/mp in sectiile de prelucrare a carnii.

    Conductele de apa industriala nu vor fi trecute prin salile de productie.

    Apele uzate ce se evacueaza prin conductele de canalizare vor fi trecute obligatoriu prin separatoare de grasime. Aceste separatoare de grasime vor avea guri de vizitare pentru colectarea grasimii.

   

 

Cap.VII.  NORME  SPECIFICE DE SECURITATE SI SANATATE

                                  PENTRU PRODUSELE DIN CARNE

1.        Transportul  carnii de la autovehicule la sectiile de lucru sau

frigorifer se va face pe linii aeriene sau carucioare ,inlaturandu-se pe cat posibil,transporturile manuale.

2.        Operatiile de transare,dezosare si ales, se vor efectua pe mese

specialedin tabla inox sau  galvanizata,cu blaturi de lemn de fag sau material   

plastic special,late de  circa 30 cm.

            3. Transarea carnii de bovine si porcine se va face cu ajutorul fierastraielor electrice si a cutitelor,respectandu-se Normele de protectie a muncii.

            4.  Inainte de inceperea lucrului se va pregati locul de munca pentru

aducerea carcaselor si a ambalajelor in mod ritmic,fara aglomerari.

            5.  Pentru prevenirea accidentelor prin taiere,salariatii vor fi dotati si vor purta in mod obligatoriu echipament de protectie la maini,antebrat si

abdomen.

           6.  Afumatorile vor fi prevazute cu instalatie de ventilatie,iluminat de 24V si lampi portative.

           7. La turnurile de afumare (pe verticala) trebuie sa fie respectate urmatoarele :

          -  segmental de legatura intre turnul mobil si linia fixa va fi rabatabila si

             nu detasabila

          -   interblocarea functionarii turnului cu ambele usi deschise

          -   montarea unui sistem de avertizare optic si acustic intre cele doua

               niveluri.

         8. Cazanele de fiert,cu pereti dubli,vor fi prevazute cu armaturi de siguranta si aparate de masura care vor fi supuse periodic controlului.Cazanele duplex vor fi exploatate cu respectarea stricta a prescriptilor I.S.C.I.R. in vigoare.

   9.  Sectia de fierbere va fi prevazuta cu instalatii de ventilatie mecanic

si dezagregare a cetii.

       10. Transportul preparatelor si a conservelor in interiorul intreprinderii se va  face  pe carucioare destinate acestui scop.

                                   BIBLIOGRAFIE

     1.Banu Constantin – Tehnologia carnii si preparatelor din carne,

                                        manual  de liceu si scoli profesionale,

                                        Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1992

     2.Banu Constantin  -  Procesarea industriala a carnii,

                                        Ed.Tehnica,Bucuresti,1997

     3.Banu Constantin  -   Exploatarea,intretinerea si repararea

                                         utilajelor din industria carnii ,

                                         Ed.Tehnica,Bucuresti,1990

     4.Stanescu Vasile     -  Igiena si controlul alimentelor,

                                        Ed.Fundatia ‘’Romania de maine’’

                                        Bucuresti,1998

     5.Manualul de industrie alimentara,Ed.Tehnica,Bucuresti,1998

     6.Norme de protectie a muncii pentru industria carnii si a

        produselor din carne,2002

     7.***Standardele in vigoare.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2961
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved