Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Particularitati ale dietei la diferite grupe populationale

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Rolul energetic al proteinelor, glucidelor si lipidelor
Dieta in rezectia gastrica (la externarea din spital)
Dieta in rezectia gastrica totala
Glutenul vital in sisteme alimentare - Utilizarile glutenului
BAUTURILE DULCI NEALCOOLICE
Regimul alimentar in cirozele hepatice
Cura cu capsuni - Diabeticii pot consuma pana la 300g capsuni zilnic
Colectia Crown - Hemel Multivitamin
REGIM PENTRU GASTRITA ACUTA SI CRONICA, BOALA ULCEROASA
ZILNIC SUNTEM OTRAVITI SI NIMENI NU NE APARA

Particularitati ale dietei la diferite grupe populationale

Alimentatia sportivilor (2)



Aprecierea nevoilor energetice (masurate in watt) se face in functie de tipul de activitate sportiva efectuata:

1.      fotbal, rugby, handbal, rame, tenis, maraton, cros, ski fond, squash, natatie de competitie, mars atletic, ciclism 500 watt pentru barbati si 450 watt pentru femei;

2.      cicloturism, footing, natatie amatori, patinaj, ski, box, scrima, polo pe apa, basket, tenis de masa, volei, caiac-canoe, mars rapid, judo, karate 350-500 watt pentru barbati si 250- 450 watt pentru femei;

3.      golf, echitatie de agrement, gradinarit, ping-pong, mers pe jos 175-350 watt pentru barbati si 140-180 watt pentru femei;

4.      sedentar 175 watt pentru barbati si 140 watt pentru femei.

Cheltuiala energetica (in watt), se inmulteste cu durata (in secunde) si se obtine astfel energia in jouli, in functie de durata activitatii sportive efectuate. La sportivi apar cateva particularitati ale metabolismului hidroelectrolitic: din cauza efortului, procesul de transpiratie se intensifica, pierzandu-se pana la 3 litri/zi (lichide si saruri). Necesarul de Na este de 1 -1,5 g la litrul de apa (bauturi). Se pierde si alte minerale, dar in cantitate mai mica.

Intrucat sportivii au o dieta cu multe vegetale si fibre poate aparea carenta de fier. Aportul de fier se va realiza prin suplimentarea dietei; iar la anemici se va administra 100 mg Fe feros/zi. Daca se suplimenteaza sistemic exista unele riscuri, ca de exemplu: cardiopatie, cancere, cresterea productiei de radicali liberi, accidente la cei cu hemocromatoza. Vitaminele se vor suplimenta in functie de tipul de activitate sportiva si de pierderile sudorale. La sportivii de rezistenta sunt necesare antioxidantele; la cei de forta, antioxidantele asociate cu vit.B6; la cei cu necesar mic de energie(gimnastica, dans, calarie) nu este necesara suplimentarea.

In ceea ce priveste macronutrientii, regimul este mai sarac in lipide si bogat in glucide (glucide: aprox.12g/kg/zi). In timpul exercitiului fizic se recomanda aportul de bauturi cu minerale, glucide si vitamine (glucide 1g/kg/zi). In cursul exercitiului fizic se recomanda glucide cu index glicemic mare. Daca efortul se va prelungi in timp (cros, maraton), se vor da alimente cu indice glicemic din ce in ce mai mic. Sportivii nu par sa aiba mai multa nevoie de lipide decat populatia obisnuita. Se poate scaderea procentului de lipide din dieta pana la 15% (la un consum >4000 kcal/zi). Aportul de proteine este cel din dietele obisnuite. Sportivii de rezistenta au un necesar proteic de 1,5-1,7 ori mai mare fata de populatia normala. La sportivii de forta aportul de proteine poate fi crescut pana la 2g/kg/zi, dar cu prudenta, urmarind functia renala, hepatica si metabolica. Limita maxima este de 3g/kg/zi, pe o perioada de timp si necesita supraveghere medicala atenta.

Alimentatia femeii insarcinate sau care alapteaza (2)

Cresterea in greutate recomandata in timpul sarcinii este de 11,5-16kg la femei cu IMC intre19,8-26 kg/m2; la adolescente se recomanda aceeasi crestere in greutate indiferent de IMC; la femeile mici de inaltime se recomanda o crestere mai mica ponderala; iar in cazul unei sarcini gemelare se recomanda cresterea ponderala mai mare (16-20 kg); daca nu vor alapta, femeile vor fi sfatuite sa-si monitorizeze greutatea astfel incat sa creasca ponderal mai putin de 16 kg - nu au fost stabilite limite stricte. Gravida va fi pregatita ca dupa nastere sa-si recapete greutatea normala.

Nevoile energetice incep sa creasca din saptamana 24, sunt cu 20% mai mari in saptamana 36. Gravidele au un necesar de aprox. 2500 kcal/zi, iar cele care alapteaza necesita circa 2700 kcal/zi.



Gravida necesita, fata de restul populatiei de sex feminin, la aportul zilnic, o suplimentare de 1,3 g proteine/zi in primul trimestru, de 6,1 g proteine in al doilea trimestru si de 10,7 g proteine/zi in ultimul trimestru. Laptele matern contine 180-190 mg proteine la 100ml. Aportul proteic minim este de 47 g de proteine/zi in primul trimestru, de 52 g de proteine/zi in al doilea trimestru, de 61 g/zi i ultimul trimestru, iar in perioada de alaptarede 60g/zi. Necesarul proteic in mod normal la o gravida sau in timpul alaptarii este de aprox. 80 g/zi. Glucidele reprezinta 50-55% din totalul energetic, iar lipidele 30% din totalul energetic.

Pentru minerale si vitamine sunt recomandate urmatoarele ratii zilnice: Ca 1000 μg, P 800 mg, Mg 400-390 mg, Fe 30-10 mg, Zn 14-19 mg, Cu 2-2 mg, iod 200μg, fluor 2 mg, Se 60 μg, crom 60-55 μg, vit.A 700-950 μg, D 10-10 μg, E 12-13 mg, C 120-130 mg, B1 1,8 mg, B2 1,6-1,8 mg, B3 16-15 mg, B5 5-7 mg, B6 2 mg, B8 (biotina) 50-55 mg, acid folic 400-300 μg, B12 2,6-2,8 mg.

Carentele in anumite minerale sau vitamine pot afecta atat femeia gravida cat si fatul. Astfel, carenta de iod poate determina gusa, hipotiroidie, reversibile la femeia gravida, iar la fat hipotiroidie du deficit intelectual, tulburari neurologice. La femeia gravida absorbtia fierului este crescuta fata de normal de 5-9 ori. Anemia feripriva anterioara sarcinii creste riscul prematuritatii de 2,6 ori, riscul de greutate mica la nastere de 3 ori, precum si riscul mortalitatii perinatale. In tarile dezvoltate, anemia megaloblastica poate aparea la 2,5-5% dintre femeile gravide. Riscurile anemiei megaloblastica implica: avort spontan, greutate mica la nastere, retard de crestere intrauterina, iar daca apare precoce, in timpul embriogenezei, poate duce la malformatii fetale: defecte de inchiderea tubului neural, encefalocel, anencefalie. La femeia gravida creste absorbtia calciului intestinal; scade excretia; creste reabsorbtia calciului indiferent de aport (chiar daca se suplimenteaza).

Alimentatia varstnicului (2)

La varstnici apar urmatoarele particularitati ale metabolismelor:

1.      Glucidic intarzie secretia postprandiala de insulina, creste rezistenta periferica la insulina, se pierde varful insulinic la incarcare cu glucoza, varful secundar insulinic este intarziat, se modifica transportul muscular de glucoza (GLUT-4), rezultand astfel o scadere a captarii glucozei in muschi si a stocurilor de glicogen. Modificarile enumerate sunt mai frecvente la cei cu obezitate abdominala decat la normoponderali.

2.      Lipidic creste colesterolemia cu 0,1 mmoli/l/decada, scade HDL-colesterolul, creste masa grasimii abdominale, scade functia δ5 si δ6 desaturazelor la subiectii de peste 80 ani ceea ce duce la o scadere a metabolizarii lipidelor de origine vegetala.

3.      Proteic scade anabolismul proteic postprandial (din cauza devierii in circulatia splahnica a aminoacizilor ingerati), scade varful seric al aminoacizilor, scade stimularea anabolismului muscular proteic. Acest anabolism poate fi crescut cu o ratie proteica mai mare. Catabolismul proteic nocturn poate fi micsorat diminuand continutul in proteine al mesei de seara.

4.      Energetic nu este foarte modificat: energia necesara alimentarii nu este modificata; cea necesara efortului fizic sufera insa o crestere minima (cu aprox. 20% la 75 ani mai mult decat la 20 ani). Varstnicii sunt predispusi la malnutritie pentru ca acelasi efort necesita mai multa energie, iar aportul alimentar scade prin diminuarea apetitului, gustului si mirosului.

La varstnic nevoia energetica este de 30 kcal/kg din care 50-55% glucide, 30-35% lipide si 12-15% proteine. Cantitatea de fibre recomandata este de 20-25 g/zi. Ratiile zilnice recomandate pentru vitamine sunt de: 70 μg vit.K, 700 μg Eq de retinol, 100 mg vit.C, 15-20 mg vit.E, vit.B1 - 1,5 mg/zi, B2 1,7 mg/zi, B5 10 mg/zi, B6 2 mg/zi, B12 6 μg/zi. Pentru minerale sunt recomandate urmatoarele ratii zilnice: Na 4 g, K 3 g, Ca 1200 mg, fosfor 800 mg, Mg 240 mg, Zn 15 mg, Fe 10 mg, Cu 2 mg, Iod 150 μg, Cr 125 μg, Se 80 μg. Aportul lichidian este de minim 2litri/zi, din care cel putin jumatate ca bauturi.




Alimentatia vegetariana (2)

Vegetarianism implica excluderea din alimentatie a carnii, laptelui si oualor; lacto-ovo-vegetarianism implica excluderea doar a carnii; iar lactovegetarianism implica si excluderea si a oualor.

O caracteristica a acestui tip de alimentatie o reprezinta aportul crescut de fibre, fructe, ceea ce scade riscul de morbiditate cardio-vasculara, si de neoplazii. O dieta vegetariana implica mai multe efecte benefice asupra sanatatii. Astfel fractiunile lipidice sunt influentate favorabil: LDL scade, HDL creste moderat; TA este mai scazuta la vegetarieni si exista un risc mai redus de boli cardiovasculare. Proteinele din soia scad LDL, cresc HDL prin cresterea numarului de receptori LDL disponibili ceea ce face sa creasca degradarea LDL de 8 ori. Dintre acestea, genisteina este o izoflavona cu efect asemanator estrogenilor prin mecanisme similare. Scazand concentratia de colesterol, formarea placii de aterom (scade activitatea factorilor de crestere, inhiba proliferarea celulara), inhiba formarea trombinei si activare plachetara, scade productia de inhibitori de activator de plasminogen. Dieta vegetariana realizeaza un aport crescut de antioxidanti: vitaminele A, C, E, izoflavonoidele. Din punct de vedere al aportului lipidic, grasimile animale cresc LDL, scad HDL, invers decat cele vegetariene, iar soia reprezinta o sursa de acizi grasi polinesaturati ω3 cu efecte specifice pe sinteza de eicosanoide cu rol antiagregant plachetar. Raportul acizi grasi saturati/nesaturati scazut are efect antiagregant plachetar.

Alimentatia vegetariana implica si unele riscuri:

1.      Aportul de proteine: la lacto-vegetarieni si lacto-ovo-vegetarieni nu exista riscuri; daca se consuma soia nu exista risc de deficit de aport de aminoacizi esentiali, deoarece exista un aport optim al acestora.

2.      Aportul de vitamine si minerale: la copiii vegetarieni poate aparea carenta de vitamina B12. Vitamina D nu trebuie suplimentata deoarece se sintetizeaza in piele in prezenta energiei luminoase solare. Trebuie consumate legume si fructe bogate in calciu (nuci, mazare). Exista risc crescut de deficit de fier deoarece dietele vegetariene au un continut scazut in fier, care, in plus, nu este fier heminic (ca in carne) si se leaga de fitati, polifenoli, acid oxalic; vitamina C ii amelioreaza biodisponibilitatea. Riscul de anemie feripriva este mai mare la copiii hraniti la san de mame vegetariene, care au depozite mici de fier. O rezerva scazuta de fier in primul trimestru de sarcina determina un risc crescut de prematuritate si necesita incarcare cu fier. Zincul se gaseste in cantitati scazute in vegetale iar biodisponibilitatea sa este afectata de legarea de fitati, polifenoli, acid oxolic.

3.      Aportul de lipide: acizii grasi esentiali n-3 eicosapentanoic EPA sidocosahexaenoic DHA se gasesc in peste, alge marine si soia. Poate aparea deficit la copii.

Cresterea si dezvoltarea copiilor lacto-ovo-vegetarieni este normala; doar la vegetarieni pot aparea tulburari de crestere (greutate, inaltime, perimetrul cranian). La gravidepot apare perturbari determinate de aportul scazut de vitamina D, B12, fier, acizi grasi ω3.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 583
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site