Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE RENALE

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Microorganisme utile in industria alimentara - Microbiologia branzeturilor, laptelui, carnii
REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE CAILOR BILIARE
Alimentele si importanta lor
CONTROLUL CALITATII CONSERVELOR STERILIZATE DIN FRUCTE: COMPOTUL DE CAISE
REGIMUL ALIMENTAR IN UNELE BOLI ALERGICE
Dieta in rezectia gastrica totala
Istoria Coca-Cola de la 1886 pana in prezent
ALIMENTATIA, CALE DE TRANSMITERE A UNOR BOLI INFECTIOASE ACUTE
REGIM PENTRU GASTRITA ACUTA HIPOACIDA, CU DIAREE,
Colectia Crown - Hemel Multivitamin

TERMENI importanti pentru acest document

: alimente oxalofore : retete culinare pentru boli renale : dieta in bolile renale : retete culinare in insuficienta renala cantitatea de piine pe zi :

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE RENALE

Notiuni introductive despre nefropatii  (1)

Rinichii indeplinesc in organism functia de excretie a substantelor toxice si a deseurilor rezultate din diverse metabolisme . Ei sunt formati din o multime de unitati structurale (anatomo-functionale), numite nefroni. Acestia, la randul lor, sunt alcatuiti din glomeruli , in constructia carora se gasesc un ghem de capilare sanguine , care realizeaza o suprafata foarte mare , de cca. 2m patrati , favorabila pentru filtrarea plasmei si formarea urinii(in 24 de ore sangele trece de 300 de ori prin rinichi),si din tubi care reprezinta continuarea glomerurilor si care, unindu-se din ce in ce mai mari, vor forma caile urinare (uretere, vezica,uretra), prin care se elimina urina formata. (1,3,5)

Distingem astazi mai multe tipuri de boli renale bilaterale, dupa tipul predominant de leziune morfologica: cand glomerulul este cel bolnav ,vorbim de nefropatii glomerulare (glomerulonefritele acute si cronice), care ocupa un rol important in patologia renala; cand leziunile morfologice predomina la nivelul sistemului tubular al nefronului, cu modificari  functionale ale acestuia, vorbim de nefropatii tubulare, acute sau cronice;cand fenomenul inflamator se situeaza in interstitiu renal,atunci este vorba de un grup de boli , variate cu simptomatologie,dar unite intre ele prin leziunea morfologica, si anume nefropatiile interstitiale,  dintre care mentionam pe cele mai cunoscute: pielonefrite acute si cronice cu diversele lor forme clinice. Exista un al patrulea grup de nefropatii, si anume nefropatiile vasculare (nefroangiosclerozele, trombozele venelor renale, ,, rinichiul de soc ').

Regimul alimentar in glomerulonefrita acuta

Glomerulonefrita  acuta poate fi difuza, cand afecteaza toti glomerulii, sau in focar, cand afecteaza un numar restrans de glomeruli;  forma difuza poate aparea ca o consecinta a unei infectii streptococice (consecinta unei scarlatine), virale , lupice s.a. , iar formele in focar pot fi consecinta fie a unei infectii , fie a unei manifestari imunologice etc.

In general, debutul glomerulonefritei acute difuze se face la 5-20 de zile dupa o infectie faringoamigdaliana. El poate fi brusc, caracterizandu-se prin hipertermie, greturi, varsaturi, dureri lombare, urina de culoare inchisa si in cantitate mica.

Dupa un timp , apar simptomele care caracterizeaza boala: edeme, hipertensiune arteriala  si oligurie (scaderea cantitati de urina ) la care se mai adauga prezenta de hematii si albumina in urina.

Boala necesita un tratament foarte corect condus, imediat ce a fost diagnosticata, intrucat poate evolua spre o forma cronica cu imposibilitate de vindecare. De aceea, este preferabil ca tratamentul sa fie facut in spital.

In cadrul tratamentului, dietetica ocupa un loc important. Bolnavul aflat in repaus absolut la pat ( acest repaus trebuie respectat in medie 4-6 saptamani) va primi in primele 24-48 de ore un regim complet fara sare. Unii autori recomanda(1),  in aceasta prima perioada chiar un regim de foame si de sete in care bolnavul nu ingera nimic .De obicei, regimul in aceasta perioada este un regim hidric, in care bolnavul va consuma, ceai diuretic, siropuri, apa indulcita cu zahar. Cantitatea de lichide va fi in medie de 800 ml sau a doua zi egala cu diureza. Dupa 48 de ore, daca evolutia bolii este favorabila va manca alimente bogate in glucide , orez, zahar, paste fainoase si fructe (cand diureza este buna,  peste 1000 ml/zi).

Aceste  alimente pot fi repartizate astfel in cursul zilei (1,5):

Dimineata: 60-90 g orez fiert indulcit cu zahar sau miere , un mar copt, un pahar cu suc de fructe:

Ora 10 : 1/2 pahar cu suc de fructe

Ora 13 : 60-90 g orez fiert cu zahar 1/2 pahar cu suc de fructe ( mere , portocale), un mar (fara coaja fara samburi) , o portocala, o banana sau un cartof copr:

Ora 16: un cartof fiert sau copt un mar, o piersica sau prune uscate 1/2 pahar cu suc de fructe:

Cina: 60-90 g orez cu fructe (caise, grepfut , prune, smochine), 1/2 pahar cu suc de fructe

La culcare : 1/2 pahar cu suc de pructe

Prezentat astfel acest regim modificat dupa Kempner (1), aduce cca.2000 cal 20 g proteine, 5 g lipide, 420-570 g glucide 150m g sodiu  si 200 mg clor.Acest regim monoton insipid, nu trebuie sa fie prelungit  mai mult de 5-7 zile.

Sa mai recomandat, in aceasta perioada , si regimul baza pe fructe, care are avantajul , lipsei de proteine si saraciei in sodiu , aceata nu poate fi indicat in cazul bolnavului, care urineaza putin intrucat , este bogat in potasiu, substamta care, neputandu-se elimina prin urina duce la intoxicarea organismului, uneori cu consecinte grave pentru bolnav.

Indata ce diureza bolnavului revine satisfacatoare , peste 1000/zi regimul va fi imbogatit cu supe de zarzavat ( din legume sarace in sodiu ) cartofi, paine fara sare, galbenus de ou , marmelada, sos alb, sos caramel. Treptat, se vor introduce si alimentele cu continut proteic mai crescut: lapte desodat, branza de vaci, casul, urda ( in limita proteinelor si sodiului permis).

Apoi se vor introduce:

- pestele de rau fiert sau fript sau copt in pergament, carnea fiarta , fripta (in limita proteinelor permise);

- fainoasele sub forma de budinci cu lapte sau cu nuci si zahar ;

- legumele sub forma de salate de cruditati pregatite cu ulei ca piureul , soteuri cu unt, budinci;

- fructele crude ca salate coapte sau fierte in compoturi;

-dulciurile: tarta de fructe , ecler, clatite cu dulceata, aluaturi fara sare sau bicarbonat;

- grasimile : unt desarat , ulei, smantana , frisca;

- bauturile: sucurile de fructe ceaiurile de plante

- condimentele :vanilie, coaja de lamaie:

- supele de legume, de fainoase, de fructe

- sosurile: numai cele dietetice fara sare,  asezonate cu condimente permise :

Sarea se va da astfel : in primele 24-48 ore , regimul va fi complet desodat, apoi se va permite 300 mg sodiu, crescandu-se treptat in functie de starea clinica a bolnavului, dar numai la indicatia medicului se poate ajunge la o cantitate in jur de 3-4 g pe zi . (in cazurile severe nu se va trece insa de 1 gr. de sare pe zi)

Mesele vor fi repartizate in 5-6 pranzuri pe zi.

Regimul alimentar in glomerulonefrita cronica

In unele cazuri cand forma acuta a fost tratata incorect sau a fost mai severa, se poate ajunge la cronicizare. Circa 20 % dintre formele acute evolueaza progresiv si sistematic spre glomerulonefrita cronica(1).  Persistenta focarelor de infectie si exacerbarea lor joaca un rol important in cronicizarea procesului real.

Momentul precis in care o glomerulonefrita acuta difuza trece in faza cronica nu poate fi cunoscuta. Bolnavii care nu se vindeca dupa puseul acut intra intr-un stadiu latent al glomerulonefritei cronice in care nu pot fi urmariti  si depistati din cauza perioadei asimptomatice indelungate ce separa procesul glomerulonefritic acut de cel cronic.(1, 5)

In raport cu evolutia se deosebesc doua forme clinice de glomerulonefrita acuta difuza: forma hipertensiva in care predomina tensiunea arteriala si forma nefrotica in care predomina pierderea masiva de albunine prin urina, concomitent cu aparitia unor edeme mari

Glomerulonefritele cronice evolueaza treptat cate insuficienta renala cronica,  in care rinichii nu mai sunt capabili sa indeplineasca functia lor de eliminare a deseurilor din organism. In acest fel substantele toxice se vor acumula in sange. Dintre aceste cele rezultate din metabolismul proteinelor au rol deosebit in primul rand ureea a carei acumulare in organism poarta numele de azotemie sau uremie.

In afara de formele cu evolutie progresiva glomerulonefritele cronice pot deveni si neevolutive (stationare ) sau chaiar se pot vindeca, cu sechele..

 Pentru a preintampina evolutia bolii catre insuficienta renala cronica, bolnavul trebuie sa ia o serie de masuri ca: pastrarea unui repaus fizic zilnic recent ( 3-4 ore odihna la pat dupa fiecare masa ; munca va fi permisa numai daca functile renale sunt normale si nu exista edeme sau hipertensiune)., evitarea frigului a oricarei infectii, evitarea aglomeratiilor unde este posibila contaminarea cu diverse boli contagioase, controlul medical de specialitate periodic s.a. .

La bolnavi cu glomerlonefrita cronica care evolueaza cu hipertensiune arteriala, regimul alimentar va consta din :

- branza de vaci (eventual desodata cand hipertensiunea este foarte mare ) casi slab , urda dulce: laptele se va da numai degresat si in cantitate mica daca tensiunea este foarte mare

- carne in cantitate limitata si numai de 3 ori pe saptamana se admite carne de vita, gaina , pui, (fiert ca rasol , fripta ), pestele slab de rau ( lin , salau, stiuca, crap. ) fiert ca  rasol,  fript sau copt in pergament;

- ou in cantitate limitata ( 3 -4 pe saptamana), si numai in preparate;

- grasimile de origine animala in cantitate limitata (unt 10 15 g ), preferandu-se cele din origine vegetala (ulei de floarea soarelui , de porumb , ulei de soia ), adaugate crude la mancaruri sau la salate pana la 50 -60 ml zlnic;

- paine alba intermediara , preparata fara sare , veche de o zi, sau prajita;

- fainoase in cantitate mica (gris , orez , fulgi de ovaz , fidea, ) fierte fara sare;

- legume sarace in sodiu si celuloza :morcovi , dovlegei, fasole verde tanara , salata verde , rosile ardei, vinetele rase marunt ca salata , fierte ca soteuri, piureuri, budinci de legume fierte a la grecque;

- fierte sub orice forma, crude, coapte , ca piureuri si compoturi

- dulcuri preparate fara bicarbonat si fara sare, din aluat fiert, aluat uscat, aluat de biscuiti cu branza de vaci, cu fructe, gelatina de fructe, lapte de iaurt, peltea;

- bauturi: lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafea de orz,sau cu ceai, lapte batut, iaurt, ceaiul de macese sau de alte plante, sucuri de fructe si de legume;

- condimente aromate:patrunjel, tarhonul, mararul, leustean, dafinul, cimbrul, zeama de lamaie,s.a.. Sarea se va da in cantitate de maxim 1-2 g zilnic(fiind adaptate dupa diureza zilnica).

La bolnavii cu glomerulonefita cronica, care evolueaza cu sindrom nefrotic, regimul administrat va fi normocaloric, bogat in proteine, normo sau hiperglucidic, sarac in lipide si sarac in sare.

Alimentele permise:

-  carne slaba de vaca,pui, peste de rau (salau, stiuca, lin, crap) preparate fierte ca rasol sau fripte la cuptor;

- branza de vaci sau urda, desodata, lapte desodat;

- ou in cantitate limitata si numai in preparate;

- paine alba fara sare;

- fainoase in budinci cu zahar si nuci,cu unt, cu foarte putin lapte;

- legume cu exceptia leguminoaselor uscate, a spanacului, a telinei,a steviei, se vor prepara ca salate,  piureuri, soteuri, mancaruri cu sos dietetic:

- fructe crude, ca salate de fructe, coapte,  cu gelatine de fructe,  sub forma de compoturi, jeleuri;

- dulciuri din aluat fara sare sau bicarbonate,  cu grasime putina, cu fructe, cu branza de vaci;

- grasime in cantitate mica (5g unt,15 g ulei);

- bauturile: sucurile de fructe, ceaiurile diuretice, lapte desodat, compotul, limonadele;

-supele de legume, de fainoase de fructe, borsul de legume;

- se vor da 5-6 mese pe zi de volum redus.

Sarea se va permite in cantitate de   2-3 g zilnic,in functie de prezenta edemelor si sub directa indicatie a medicului.

Se poate recomanda, o data pe saptamana, o zi de cruditati, in care bolnavul consuma numai fructe si legume. In aceste zile bolnavul va pastra repaus strict la pat.

 Din alimentele interzise mentionam :

- carne si peste gras, conserve de carne si de peste , mezelurile afumaturile ;

- branzeturi sarate, branzeturi grase:

- ouale in cantitate mare;

- grasimile sarate, slanina, untul sarat, untura, seul;

- legumele bogate in sodiu: spanacul, stevia, telina, leguminoasele uscate, usturoiul, conservele de legume,:

- dulciurile preparate cu bicarbonate, albusurile preparate cu sare,  cele preparate cu unt , sau cu grasimi in cantitate mare;

- supele de carne sau de oase;

- sosurile preparate din zeama de carne sau de oase, maioneza, sosuri cu mustar, sosurile nepreparate dietetic cu multa grasime;

- condimente iuti: piper,boia, mustar cu sare, masline, usturoi, ceapa.

Regimul alimentar in nefropatiile tubulare

    In nefropatiile tulburare acute, indiferent de forma clinica si de cauza lor (mecanica, infectioasa, toxica, hemodinamica,) intereseaza in mod deosebit atitudinea terapeutica in faza oligo-anurica.(1)

       Daca bolnavul este capabil sa se alimenteze pe cale orala,  dieta va trebui sa tina seama de situatia metabolica in care se gaseste. In cazul bolnavilor apiretici, cu insuficienta renala acuta , cu catabolism azotat mic, productia de apa endogena nu este mai mare de 400 ml /zi . Daca dimpotriva, starea este mai grava, productia de apa endogena este de 800-1000ml/zi . Indicii care trebuiesc luati in considerare sunt: greutatea zilnica a bolnavului (un anuric pierde 200-300g/zi), hematocritul si valoarea sodiului in sange. Se va tine seama de toate acestea pentru a evita hiperhidratarea intracelulara print-un aport de apa exogena prea mare. De aceea, primul punct asupra caruia se va veghea va fi restrictia hidrica. Aportul hidric in anuria totala  nu va depasi 400 ml/zi . Regimul va trebui sa contina  cat mai putine proteine , pentru a evita instalarea unei acidoze metabolice, el fiind deci glicolipidic si complet lipsit de sare.

Daca bolnavul nu se poate alimenta pe cale orala, se va recurge la calea parenterala pentru a combate pierderile extrarenale si a corecta lipsa vitaminelor din alimentatie.

In faza de reluare a diurezei, adica atunci cand bolnavul elimina cca 1000ml/zi , aportul de lichide nu mai trebuie sa fie atat de restrictiv.(1,5)  

Regimul alimentar in nefropatiile interstitiale

            In stadiile initiale sindromul umoral este cel al nefritei cu pierdere de sare.

            In aceaste perioada, regimul fara sare este contraindicat fiind indicat un regim sarat, la care se adauga cantitati mari de potasiu. Cresterea ureei la inceputul acestei boli nu este decat consecinta faptului ca bolnavul de rinichi a mancat fara sare. De aceea este obligatorie precizarea de catre medic a formei clinice de boala.(1)

            Intr-un stadiu mai avansat poate sa apara o uree crescuta datorita inceputului unei insuficientei renale cronice. Aceasta difera insa de forma din glomerulonefritele cronice prin aceea ca se retine in sange clorul si nu sodiul. Consecinta este faptul ca, fata de formele cronice de insuficienta renala, aici va trebui ca regimul hipoproteic putin sarat sa aiba totusi o tendinta de alcalinizare; de aceea, se pot asocia cantitati moderate de bicarbonat de sodiu. Bineinteles, regimul va fi stabilit dupa ce in prealabil s-a diagnosticat boala.(1,5)

            Regimul va consta din:

            - lapte dulce, batut, iaurt, branzetui slabe;

            - carne maxim 100g si numai de 3-4 ori pe saptamana ( vaca, gaina, pui, peste slab de rau fiert ca rasol fript sau inabusit la cuptor);

            - oua in cantitate redusa ( de 3 ori pe saptamana ) si numai in preparate;

            - grasimi in cantitate redusa, permise atat cat este necesar pentru gustul mancarilor, adaugate crude la mancare ( 10-15g unt; 15-25g ulei). Grasimile, inclusiv cele inglobate in alimente, trebuie sa fie pana la 60g zilnic;

            - paine alba veche de o zi, pana la 150-200g zilnic; se vor exclude fainoasele din alimentatie, permitandu-se putin orez;

            - legume verzi, fierte ca supe, supe-creme, piureuri fierte fara grasimi, cartofi, sucuri de legume;

            - fructe crude sau fierte in compoturi;

            - dulciuri: mierea, dulceata, gelatinele din fructe;

            - bauturi: apele alcaline, laptele degresat, supele strecurate de legume, se va asigura in medie un consum de 2-2 l/2 litri pe zi;

            - condimente: otetul, lamaia, patranjelul, dafinul, mararul, tarhonul, leusteanul;

            - supe: supe - creme de legume, supe limpezi de legume, acrite cu lamaie;

            - sosuri preparate dietetic din legume, fara grasime sau cu grasime foarte putina.

  La acest regim se poate permite o cantitate limitata de bicarbonat de sodiu ( 1-2 lingurite/ zi ).

Regimul alimentar in insuficienta renala cronica

            In cazul in care bolnavul a ajuns in stadiul de insuficienta renala cronica, asistam la aparitia unor tulburari de metabolism hidroelectrolitic, la alterarea starii generale, la acumularea in sange a produsilor toxici care rezulta din metabolismul protidic si care nu mai pot fi eliminati de rinichiul bolnav ( cresterea ureei sanguine ). (10,11)

            Regimul bolnavului va fi deci adaptat in functie de starea acestuia, si anume, va fi hipercaloric (pentru a impiedica folosirea tesuturilor proprii, in scopul obtinerii caloriilor necesare, care ar duce la cresterea deseurilor metabolice, deci si a azotemiei), hipoprotidic (intrucat proteinele reprezinta substratul formarii unor compusi de tipul ureei, care nu se pot elimina prin rinichiul bolnav si se acumuleaza in sange), hiperglucidic si normo sau hiperlipidic moderat pentru a asigura aportul crescut de calorii, necesar.

            Dintre alimentele permise acestor bolnavi mentionam:

            - carnea si pestele (numai in limita proteinelor permise) indicate de catre medic; se vor prepara fierte, fripte, uneori chiar prajite sau sub forma de mancaruri cu carne si legume;

            - laptele si derivatele (numai in limita proteinelor admise), branza de vaci, casul, urda, iaurtul;

            - ouale, mai ales galbenusul (albusul numai in limita proteinelor admise)

            - grasimile: unt, smantana, frisca, ulei, margarina:

            - paine alba/intermediara fara sare;

            - fainoase: orez, gris, fidea, toate preparatele cu unt, zahar, nuci;

            - leguminoasele ca salate de cruditati sau ca pireuri, soteuri, mancaruri cu sos, budinci;

            - fructe crude sau preparate cu zahar, frisca, coapte, in compoturi;

            - dulciuri: miere, frisca, marmelade, nuci, fainoase, cu zahar si nuci;

            - sodiul nu se da in cantitate mai mare de 2-3g/zi;

            - bauturile se vor da in raport cu diureza, evitandu-se toate bauturile alcoolice;

            - condimente aromate, fiind interzise cele picante;

            - supele - in limita lichidelor permise (supe de legume,fainoase);

            - sosurile preparate dietetic, aromatizate cu condimentele permise.

   Se vor da mese frecvente, de volum redus, prezentate cat mai variat si mai apetisant, avand in vedere apetitul scazut al bolnavului.

   In ceea ce priveste aportul de proteine, acesta poate fii de 60-80g/zi, in cazul cand ureea sanguina se afla sub valoarea de 80mg%. Cand aceasta tinde sa creasca, cantitatea de proteine din ratie se va reduce la 60-40g/zi, acoperindu-se mai ales din lactate, care au avantajul unei bune digestibilitati si metabolizari.

   Daca ureea sanguina creste mult peste valorile normale, proteinele din alimentatie se vor restrange chiar la 20-25g/zi. In cazul acestui regim hipoproteic foarte sever, se vor elimina din alimentatie carnea, ouale, se va folosi o paine saraca in proteine, ca si toate alimentele care contin proteine in proportie crescuta. Acest regim nu se va putea prelungi prea mult timp intrucat favorizeaza accentuarea catabolismului proteic endogen (consumul proteinelor proprii organismului cu cresterea deseurilor metabolice-ureea).

   Prezentam in continuare clasificarea alimentelor in functie de continutul lor in proteine.(1)

 Categoria A: alimente cu continut proteic sub 3% 

     Legume: anghinare, sparanghel, vinete, morcovi, telina, manatarci, dovleci, castraveti, ciuperci proaspete, varza, conopida, varza de Bruxelles, varza rosie, spanac, marar, fasole verde, napi, macris, salata, cicoare, masline, gulii, pastarnac, praz, mazare verde, cartofi, ardei, ridichi, hrean, papadie, rosii.

     Fructe: caise proaspete si uscate, ananas, migdale verzi, banane, piersici, cirese, lamai, gutui, curmale, smochine verzi si uscate, fragi, zmeura, coacaze, mandarine, castane, pepene, mure, portocale, pere, mere, prune, struguri, stafide.

     Dulciuri: zahar, miere, dulceturi, tapioca.

     Grasimi: unt, ulei, untura, margarina, frisca.

Categoria B: alimente cu continut proteic intre 3-10%

     Paine de secara si de grau, turta dulce, briosele, biscuitii, prajiturile cu frisca.

     Grisul, faina de castane, orezul, porumbul, secara, orzul, graul si toate cerealele.

     Pastele fainoase, fasolea boabe, mazarea, ciocolata, laptele, iaurtul.

Categoria C: alimente cu continut proteic intre 10-15%

     Creier, rinichi, cotlet de porc, jambon (sunca), piept de porc sarat, carne de gasca.

     Tipari, scoici, midii, stridii.

     Lapte condensat, ou (albus 12,6% si galbenus 15,8%).

     Branzeturi: branza topita, crema de copii, branza grasa de vaci, crema Bucegi.

     Nuci verzi, nuci uscate, alune, migdale.

Categoria D: alimente cu continut proteic peste 15%

     Leguminoase uscate: fasole, linte, mazare.

     Faina de leguminoase uscate.

     Ciuperci uscate.

     Carnea de vita, berbec, vitel, miel, cal, porc, mezeluri, ficat, timus de vitel, pasare, vanat, peste, melci, crustacee.

     Lactate: branza de vaci slaba, branza Camembert, Rocquefort, laptele praf, parmezanul.

Alimente care pot fi consumate la la discretie in regimurile hipoproteice, fiind sarace in proteine: sfecla, varza, morcovii, telina, castravetii laptucile, dovleceii, ceapa, spanacul, rosiile, vinetele, ridichiile, prazul, fasolea verde, ciuperciile, sparanghelul, merele, perele, bananele, curmalele, strugurii, lamaile, portocale, mandarine, piersici, prune, caise, ananas, pepene, sucul de fructe, dulceata, serbetul, untul, zaharul, amidonul, mierea, untura, uleiul de masline, tapioca, ceaiul, cafeaua, ardeiul iute, bomboanele.

Alimente care contin 5g proteine:

            -paine fara sare                                           60 g (sau 5 biscuiti)

            -paste fainoase                                            40 g

            -faina                                                           40-60 g

            -orez                                                            75 g

            -lapte                                                           150 g

            -iaurt                                                           200 g

            -smantana                                                   200 g

            -ou                                                              50  g

            -carne                                                          25  g

            -peste                                                          25  g

            -ciocolata sau cacao                                    75  g

            -migdale                                                      25  g

            -alune                                                          35  g

            -smochine uscate                                        130  g

            -cartofi                                                       200  g

            -castane                                                      150  g

            -fasole uscata                                               25  g

            -linte                                                            20  g

            -mazare uscata                                             20  g

            -mazare verde                                              75  g

In continuare prezentam cateva exemple de regimuri hipoproteice:

Regim cu 5 g proteine:

            -zahar                                                        150 g

            -paine hipoproteica                                     50 g

            -dulceata                                                   100 g

            -unt                                                             60 g

            -miere                                                       100 g

            -compot de mere                                      200 g

Regim cu 25 g proteine:

            Dimineata:

            -lapte                                                        100 mg

            -cafea                                                       200 mg

            -zahar                                                         15 g

            -paine                                                         50 g

            -unt                                                             20 g

            -miere (dulceata)                                      100 g

            Dejun:

            -salata                                                         50 g

            -ulei                                                            15 ml

            -cartofi                                                       300 g

            -legume verzi                                             200 g

            -unt (margarina)                                          20 g

            -fructe                                                        100 g

            -dulceata                                                      75 g

            -paine                                                           25 g

            Cina:

            -salata                                                          50 g

            -ulei                                                             15 ml

            -paste fainoase (orez crud)                          75 g

            -unt (margarina)                                           20 g

            -paine                                                           25 g

            -dulceata sau sirop de fructe                        75 g

           - suc de fructe                                               200 ml cu 15 g zahar

Regim cu 30 g proteine:

            Dimineata:

            -fructe                                                         100 g

            -cafea cu lapte                                            100 ml

            -zahar                                                           10 g

            -prajitura (foitaj) cu faina                            50 g

            - unt                                                              50 g

           - galbenus                                                     15 g

            Ora 10:

            -suc de fructe                                             200 ml

            -dextroza                                                     90 g

            Dejun:

            -cartofi                                                       250 g

            -unt                                                             30 g

            -lapte                                                         100 ml

            -legume verzi                                            150 g

            -ulei                                                             50 ml

            -galbenus                                                     15 g

            -fructe                                                        200 g

            Cina:

            -bulion fara sare

            -tapioca                                                        20 g

            -lapte                                                          100 ml

            -unt                                                               20 g

            -legume verzi                                              150 g

            -ulei                                                               15 ml

            -salata verde                                                  50 g

            -fructe                                                          200 g

Notiuni introductive despre litiaza renala

Exista mai multe tipuri de litiaza in raport direct cu componenta chimica a pietrei. Astfel, deosebim: litiza urica, litiaza oxalica, litiaza fosfatica, litiaza calcica s.a. tratamentul dietetic atat pentru prevenirea, cat si pentru terapia acestora difera de la o forma clinica la alta, avand insa si unele indicatii generale comune:

-                   Urina, fiind solutia suprasaturata din care se depun precipitatiile care vor genera viitorul calcul, va trebui crescuta cantitativ, astfel incat sa depaseasca 2000 ml in 24 ore. Aceasta se poate obtine consumand lichide obijnuite (ceaiuri, compoturi) sau printr-un tratament cu ape minerale. Ora cand sunt ingerate are o mare importanta. Este preferabil ca ele sa fie baute in afara meselor sau seara (pentru a evita hiperconcentratia nocturna) si dimineata sau dimineata pe nemancate (pentru a realiza o cantitate mare de urina si a elimina microsedimentele formate in timpul noptii).

-                   Se va evita supraalimentatia, preferandu-se un regim hipocaloric, care sa duca la pierderea in greutate a bolnavilor supraponderali.

-                   Se recomanda reducerea aportului de calciu, avand in vedere rolul acestuia in formarea litiazei renale.

Regimul alimentar in litiaza urica (1)

            Litiaza urica poate sa apara si in cazul unei gute, dar poate sa survina si sa evolueze independent. De asemenea, hiperuricemia poate sa apara si ca o complicatie a unor boli, cum ar fi leucemiile acute si cronice, policitemiile, sau ca o consecinta a unui tratament prelungit cu cortizon, tiazide.

            Litiaza urica are reputatia de a fi cea mai benigna dintre litiazele urinare, fiind bine tolerata, foarte rar hemoragica sau dureroasa, rar infectata. Bolnavii cu litiaza renala sunt de obicei obezi sau au o ereditate incarcata.

            Litiaza urica se caracterizeaza printr-o eliminare de microcristale de acid uric in urina si o aciditate anormala a urinii, pH-ul urinar mentinandu-se in permanenta in jur de 5 si uneori sub 5.

            Tratamentul medicamentos si regimul alimentar urmaresc, in primul rand, alcalinizarea urinilor. Se stie ca acidul uric este insolubil in mediul acid. Solubilitatea lui creste cu cresterea pH-ului urinar. Cu cat pH-ul urinar se ridica, cu atat acidul uric de dizolva mai mult, iar sansa de a face litiaza scade. Trebuie totusi aratat ca si o alcalinizare prea puternica este daunatoare, intrucat favorizeaza aparitia litiazei fosfatice. De aceea consideram ca fiind cea mai indicata mentinerea unui pH urinar in jur de 7.

            Alcalinizarea se obtine medicamentos, cu bicarbonat de sodiu (5 g in 24 de ore) sau citrat de sodiu, citrat de potasiu, piperazina.

            Regimul alimentar urmareste, pe de o parte, alcalinizarea urinilor, iar pe de alta parte, reducerea alimentelor care se gasesc la originea cresterii acidului uric. Regimul clasic recomandat este asa-numitul regim lacto-fructo-vegeteranian, alcatuit din lapte si produse lactate, fructe ca atare si sucuri de fructe, sucuri de legume sau legume proaspete, sub diverse forme (cu exceptia spanacului, ciupercilor, leguminoaselor), paste fainoase, paine, mamaliga. Proteinele vor fi date in cantitate limitata din: carne de vaca, gaina, oaie; peste (fiert sau fript inabusit); branzeturi nesarate, nefermentate. Se vor interzice viscerele, carnea de vitel, pui, miel, conservele de carne si peste, branzeturile sarate fermentate, supele de carne si de oase, sosurile de carne. Carnea este recomandabil sa fie servita numai la pranz, cu garnitura de legume.

            Grasimile sunt permise in cantitati moderate, in raport de greutatea bolnavului.

            Ca deserturi, se permit cremele cu lapte, fainoasele cu lapte, tartele cu fructe sau cu branza de vaci, aluatul fiert.

            Sarea se va da in cantitate limitata. Sunt interzise alcoolul, cafeaua, drojdia de bere.

            Bolnavii supraponderali vor primi o alimentatie hipocalorica si se va urmari scaderea in greutate.

            Acest regim nu poate singur sa ridice pH-ul urinar peste 6, motiv pentru care se impune asocierea cu medicamente alcalinizate.

             

Regimul alimentar in litiaza oxalica

            Litiaza oxalica detine o mare frecventa printre formele de litiaza renala. Intr-o ststistica, Lenieux gaseste litiaze cu calciu in 90 % din cazuri si cu fosfat aminiamagnezian in 10 %. Cele combinate cu calciu sunt formate din fosfat (20%), oxalat (15%) si mixte, oxalat+fosfat (55%); cele pe baza de fosfat amoniacomagnezan sunt din acid uric (8%) si alte litiaze (2%).

            Prezenta unei litiaze oxalice (oxalat de calciu) impune cautarea unuia sau a mai multora din urmatorii factori: pierderi hidrice, climat cald, un episod oliguric, consum excesiv de alimente bogate in oxilati, cresterea calciului si acidului oxalic, eliminati prin urina.

            Aportul exogen de acid oxalic este asigurat fie de alimente oxalofore, care contin cantitati mai mari sau mai mici de acid oxalic, fie de alimentele oxaligene, care prin descompunerea lor pot da nastere acestui acid. Sursele alimentare de acid oxalic sunt mai ales de origine vegetala. Nu contin acid oxalic: dintre fructe - mere, lamai, grephurile, iar dintre legume - castraveti, conopida, mazare, ridichi. Unele alimente, cum ar fi: cartofi, leguminoase boabe, dulciuri concentrate, paste fainoase, pot da nastere la acid oxalic, prin descompunerea microbiana (fermentatie) la nivelul intestinului. De altfel, alimentele bogate in glucide sunt formatoare de acid oxalic. Pentru acestea, unii autori recomanda reducerea cantitatii de glucide la maximum 200-250g/24 ore.

            Acidul oxalic mai poate lua nastere din descompunerea glicogenului (provenit din carne), datorita unor paraziti intestinali (ascarizi, tenie).

            Absorbit prin mucoasa intestinala, acidul oxalic este putin distrus in ficat, iar restul trece in bila, de unde este eliminat prin fecale sau trece in circulatia sanguina si va fi eliminat prin urina.

            Pe langa pericolul precipitarii in caile urinare, acidul oxalic influenteaza si metabolismul calciului: pe de o parte, oxalatul de calciu este prezent in apa si deci precipita la nivelul rinichiului, iar pe de alta parte acidul oxalic formeaza cu calciul, la nivelul intestinului, oxalat de calciu insolubil. Administrarea in exces a spanacului si, mai ales, a rubarbei produce chiar intoxicarea cu acid oxalic. Precipitarea acidului oxalic in caile urinare nu este proportionala cu abundenta lui in urina, intrucat precipitarea depinde si de alti factori, dintre care pe unii i-am aratat.

Tratamentul dietetic al litiazei oxalice, desi nu intotdeauna eficace, este totusi o necesitate.

De la inceput trebuie sa indicam bolnavului o cantitate mai mare de lichide: 1,5-2 l zilnic, evitand apele alcaline si bogate in calciu, precum si sucurile de fructe. Regimul va fi acidifiant si se vor reduce alimentele bogate in calciu.

Se vor exclude din dieta bolnavilor cu litiaza oxalica alimentele care dau nastere la oxalati in cantitate mare (oxalofore), cum ar fi: ceaiul, cacao, cicolata, macris, rubarba, smochine, sparanghel, spanac, cartofi, sfecla, agris, prune, dulciuri concentrate. Se va reduce cantitatea alimentelor cu continut moderat de oxalati. (5, 8)

            Bolnavii care au tendinta la oxalurie vor primi un regim sarac in glicide, pentru a evita fermentatiile cecale generatoare de oxalati. Este vorba in primul rand de alimentele care contin celuloza digestibila (cartofi, paine neagra, leguminoase). Continutul proteic al ratiei va fi crescut (carnea, pestele), la fel si cantitatea de cereale, alimente care acidifica urinile si impiedica intr0o oarecare masura precipitarea oxalatilor.

            Cresterea cantitatii de proteine are si avantajul de a jugula dezvoltarea excesiva a fermentatiilor intestinale (la nivelul cecului).

            Daca cumva bolnavul sufera de un ulcer gastric cu hiperaciditate, se va trata hiperaciditatea, care marind solubilitatea oxalatilor alimentari, favorizeaza resorbtia intestinala si, deci, eliminarea urinara in cantitate mare.

            Grasimile se vor da in cantitate limitata. De asemenea, sarea nu va depasi cantitatea de 4-5 g zilnic.

            Se vor trata verminozele intestinale.

Alimentele permise vor fi:

- laptele in cantitati mici (250-500 ml/zi), branzeturile nefermentate pana la 100 g zilnic;

- carnea de vita slaba, de pasare, de vitel, de peste slab, sunca slaba;

- ouale sub forma de preparate si nu mai mult de 3-4 oua saptamanal;

- grasimile-reduse: unt (15-20 g), frisca (max.20-30 g), ulei (max.30-35 ml), adaugate crud la mancare;

- painea in cantitate limitata (pana la 200g zilnic) si numai veche; fainoasele (orez, gris, fulgi de ovaz), de asemenea, in cantitate redusa (pana la 200-250 g zilnic, cantarite, fierte);

- dintre legume: conopida, varza alba, ciuperci, salata verde, mazare, ridichi, telina;

- dintre fructe: mere, pere, piersici, caise, struguri, gutui;

- dulciuri: cele cu albus, siropurile, zahar (max.30-50 g zilnic) in toate preparatele;

- bauturi: ceai de plante (menta, musetel, matase de porumb), sucuri de fructe si legume;

- sarea in cantitate de 1-2 g zilnic;

- supele de carne;

- sosuri preparate dietetic.

Se vor da 5-6 mese zilnic in volum redus si se vor urmari ca bolnavul sa nu creasca in greutate.

Se vor evita urmatoarele alimente:

- carne grasa, conserve de carne;

- ouale peste numarul permis saptamanal;

- legume: spanac, sparanghel, rubarbura, cartofi si sfecla se dau in cantitate limitata;

- fructe: prune, agrise, coacaze, fragi, smochine, banane;

- dulciuri: ciocolata, cacao, miere, marmelada, dulceata, gelatina;

- condimente: piper, mustar, hrean;

- supe de legume;

- sosuri preparate nedietetic.

Alimente cu continut crescut de acid oxalic (in mg/100g) (1)

Cacao                                               1000

Spanac                                             890

Macris                                              835

Ceai                                                  800

Piper                                                 660

Telina                                               720

Rubarba                                            500

Ciocolata amaruie                             350

Sfecla                                                338

Alimente cu continut moderat in acid oxalic (in mg/100g)

Smochine                                         200

Patrunjel                                           190

Coacaze                                            88

Ciocolata cu lapte                             60

Frunze de telina                                50

Prune uscate                                      40

Portocale                                           24

Ceapa                                                23

Fragi, mure                                        18

Afine, caise                                       14

Prune verzi                                        10

Tomate                                              7,5

Salata de varza                                  7,4

Banane, ananas                                  6,4

Varza de Bruxelles                            5,9

Sparanghel                                         5,2

Pere                                                    3

Caise uscate, piersici

Alimente care nu contin acid oxalic

Carnea, pestele, branzeturile, laptele, oul, grasimile, cerealele, fainoasele, zaharul, castravetii, ridichiile, conopida, mazarea, pepenele, strugurii, merele, ciresele, sucurile de fructe.

Regimul alimentar in litiaza fosfatica (1)

            Litiaza fosfatica se pune in evidenta prin examenul radiologic facut incidental sau cu ocazia unei hematurii sau a unei stari febrile cauzate de colica renala.

            Eliminarea de fosfati prin urina creste de cate ori este un surmenaj, stare febrila sau o alimentatie bagata in carne. Precipitarea fosfatului de calciu in urina are loc numai atunci cand urinile sunt alcaline. Acestea se realizeaza in excesul de cruditati, fara grasimi, in hiperaciditatiile gastrice, in infectiile urinare. De fapt, datorita alcalinitatii urinii survin si infectii urinare, ceea ce da natere la un cerc vicios.

            Calculii fosfatici devin opaci radiologic si au infatisarea coraliforma, marind bazinetul si calicele.

            Urina este tulbure, alcalina, uneori purulenta. Sedimentul urinar contine cristale de fosfat amoniacomagnezian, solubil in mediu acid. Acidifierea urinii nu duce la dizolvarea calculului, dupa cum ne-am astepta.

            Cand tratam o litiaza fosfatica sau, mai ales, cand facem un tratament profilactic al acestei litiaze, trebuie avut grija, in primul rand, sa se dezinfecteze urina, iar in al doilea rand, sa se acidifieze urina. Cu cat aceasta se va face mai corect dupa o operatie pentru litiaza fosfatica, cu atat sansele de a se dezvolta un nou calcul se vor diminua.

            Regimul alimentar prevede o dieta acidifianta, saraca in fosfor si calciu, cu aport caloric scazut, sarac in grasimi, bogat in proteine, cu cantitate de sare scazuta si bogat in lichide.

            Dintre alimentele permise mentionam:

- lapte in cantitate limitata (250-350 ml);

- carnea si pestele slabe, fripte, fierte, la cuptor in diverse preparate;

-ouale in cantitate limitata, in preprate (3-4 oua saptamanal);

- painea alba, intermediara, veche de o zi;

- fainoasele de orice fel;

- legumele cu continut scazut in calciu si care nu sunt puternic alcalinizate ca: sparanghelul, dovleacul, dovleceii, varza de Bruxelles, mazarea, fasolea verde;

- fructe in cantitate redusa si numai merele, coacaze, afine, prune;

- dulciuri: zaharul, biscuitii, aluaturile preparate cu unt, chiselul de coacaze rosii, prajitura cu albus de ou;

- bauturile: ceaiul alb, ceai din cozi de cirese, de coji de mere, cafeaua cu apa, cacao cu apa;

- condimentele aromate: marar, patrunjel, tarhon, leustean, otet;

- sarea nu mai mult de 2-3 g zilnic.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 861
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved