MANUAL
DE
BUNE PRACTICI IN ASISTENTA SOCIALA COMUNITARA
Material elaborat de catre World Vision Romania -
Biroul Iasi
in cadrul proiectului “ Formarea lucratorilor
sociali din mediul rural “
CUPRINS
TOC o '2-2' t 'Heading
1;1' 1. CUVANT INTRODUCTIV.. PAGEREF _Toc49060026 h 5
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320036000000
2. METODE SI TEHNICI IN ASISTENTA SOCIALA.. PAGEREF _Toc49060027 h 7
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320037000000
2.1.
DOCUMENTAREA. PAGEREF _Toc49060028 h 10
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320038000000
2.2. OBSERVATIA. PAGEREF _Toc49060029 h 14
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320039000000
2.3. INTREVEDEREA.. PAGEREF _Toc49060030 h 16
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330030000000
2.4. INTERVIUL.. PAGEREF _Toc49060031 h 20
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330031000000
2.5.
CONVORBIREA TELEFONICA. PAGEREF _Toc49060032 h 24
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330032000000
2.6. GENOGRAMA PAGEREF _Toc49060033 h 26
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330033000000
2.7. ECOMAPA. PAGEREF _Toc49060034 h 29
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330034000000
2.8. ANALIZA CAMPULUI
DE FORTE.. PAGEREF _Toc49060035 h 31
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330035000000
2.9.
CONSILIEREA PAGEREF _Toc49060036 h 33
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330036000000
2.10. GRUPUL
DE SUPORT PAGEREF _Toc49060037 h 43
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330037000000
2.11. STUDIU
DE CAZ PAGEREF _Toc49060038 h 47
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330038000000
3. INSTRUMENTE DE EVALUARE SI INTERVENTIE IN ASISTENTA
SOCIALA PAGEREF _Toc49060039 h 59
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330039000000
3.1. FISA
INITIALA A CAZULUI. PAGEREF _Toc49060040 h 60
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340030000000
3.2. FISA
DE DESCHIDERE A CAZULUI. PAGEREF _Toc49060041 h 64
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340031000000
3.3. FISA
DE EVALUARE INDIVIDUALA PAGEREF _Toc49060042 h 69
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340032000000
3.4. RAPORT DE
INTREVEDERE.. PAGEREF _Toc49060043 h 74
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340033000000
3.5. ISTORICUL
SOCIAL.. PAGEREF _Toc49060044 h 77
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340034000000
3.6. ANCHETA
SOCIALA. PAGEREF _Toc49060045 h 83
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340035000000
3.7. PLAN
INDIVIDUAL DE PERMANENTA. PAGEREF _Toc49060046 h 92
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340036000000
3.8. CONTRACT
DE INTERVENTIE PAGEREF _Toc49060047 h 97
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340037000000
3.9. PLANUL DE
INTERVENTIE.. PAGEREF _Toc49060048 h 100
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340038000000
3.10. REFERAT
DE NECESITATE.. PAGEREF _Toc49060049 h 103
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340039000000
3.11. REFERAT
DE SITUATIE PAGEREF _Toc49060050 h 107
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350030000000
3.12. FISA
DE SUPERVIZARE
.. A ACTIVITATII DE ASISTENTA
SOCIALA PAGEREF _Toc49060052 h 110
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350032000000
3.13. FISA
DE SUPERVIZARE A CAZURILOR.. PAGEREF _Toc49060053 h 113
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350033000000
3.14. FISA
DE INCHIDERE A CAZULUI. PAGEREF _Toc49060054 h 117
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350034000000
4. CODUL ETIC AL PROFESIEI DE ASISTENT SOCIAL PAGEREF _Toc49060055 h 120
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350035000000
5. GLOSAR.. PAGEREF _Toc49060057 h 133
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350037000000
6. Bibliografie selectiva PAGEREF _Toc49060058 h 147
08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350038000000
Acest
material, adresat lucratorilor sociali comunitari, este rezultatul
experientei profesionale de peste 5 ani de lucru in comunitate, de incercari
si reusite, de efort in slujba
celor aflati in nevoie. Ne dorim ca gandurile si experienta
noastra practica in domeniul asistentei sociale comunitare sa
va fie calauza in provocarea pe care o reprezinta
slujirea aproapelui.
Autorii
1.
CUVANT INTRODUCTIV
Tranzitia de la formarea
sistemului de protectie sociala in acelasi timp cu raspunsul
la criza majora din anii 1995 – 2000 privind
copiii insitututionalizati, si pina la adaptarea la
standardele europene (descentralizarea serviciilor, procesul de dezinstitutionalizare,
etc) a fost caracterizata prin incercari repetate de implementare a
unor modele de import, adaptate grabit; abia dupa anul 1998 sistemul
de protectie a inceput sa isi contureze o strategie coerenta
si sa inceapa sa alcatuiasca standarde si tehnici pentru uzul
specialistilor in asistenta sociala. Trebuie sa recunoastem
ca progresele realizate au fost centrate in mod special pe protectia
copilului, celelalte segmente fiind umbrite de urgenta si importanta
acordata atit de serviciile publice specializate dar si de organizatiile
neguvernamentale acestui segment de populatie.
Centralizarea
sistemelor de protectie sociala in orase/mai ales in cele resedinte
de judet are ca principal obiect de activitate acoperirea unor nevoi
punctuale prin masuri de sprijin preponderent pasive constand doar in
verificarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea unor beneficii
de asistenta sociala (ajutor social etc.) neinsotite de masuri
active de depasire a situatiilor de dificultate.
Astfel,
oferirea de beneficii si servicii de asistenta sociala are
un puternic caracter filantropic, caritabil, sprijinul fiind acordat
individului sau familiei in dificultate si nu comunitatii in
ansamblu. De asemenea, sprijinul este focalizat pe reducerea efectelor saraciei
si urmareste mai degraba mentinerea unui nivel minim de
subzistenta decat crearea unor capacitati proprii de a depasi
o situatie de criza.
Reteaua
de asistenti sociali din mediul rural, creata in Judetul Iasi,
a reusit nu numai sa contribuie la reducerea numarului de copiii
institutionalizati, dar si sa inceapa sa aplice masuri
active de depasire a situatiilor de dificultate. Sigur ca mijloacele de expresie a lucratorilor
sociali comunitari trebuiesc mereu aduse la zi, realitatea aratand ca oricat
de bine ar fi pregatiti, nu pot face fata singuri pro
blematicii sociale.
Constructia responsabilitatii si
implicarea altor actori sociali, pornind de la simplii cetateni pina
la cei investiti cu autoritate ( primari, consilieri, preoti,
gospodari) si participarea lor la rezolvarea problemelor comunitatii
alaturi de lucratorii sociali face parte din solutia pe termen
lung si depasirea “mituirii” celor in nevoie; etica sociala
include si pregatirea educationala pentru asumarea
responsabilitatilor.
Metodele si tehnicile prezentate in aceasta
lucrare au un caracter practic izvorat din lungi ani de practica si
sprijin pentru sustinerea retelei de lucratori sociali prin
cooperare cu serviciul public descentralizat dar si aplicarea practica
a acumularilor din programele de dezvoltare comunitara ale
organizatiei World Vision.
2. METODE SI TEHNICI IN ASISTENTA
SOCIALA
In practica asistentei sociale comunitare, care se
adreseaza atat individului cit si grupului in calitate de client,
accentul se pune in mod deosebit pe interventia centrata pe
implicarea si responsabilizarea comunitatii din care clientul
face parte. Abordarea practica a asistentului social urmareste
atat restabilirea echilibrului psiho-social pentru sistemul client, cat si
dezvoltarea unor relatii functionale cu intreaga comunitate (satul –
pentru mediul rural, cartierul sau parohia – pentru mediul urban).
Instrumentarea unui caz social presupune, indiferent de
specificul acestuia sau domeniul abordat (protectia copilului, a persoanei
cu nevoi speciale, a batranului, a somerului, a persoanei
delincvente, etc.), parcurgerea unui traseu comun tuturor cazurilor din
practica asistentei sociale (vezi schema alaturata):
Ø Data
referirii (este ziua in care se inregistreaza
sesizarea, referirea sau transferul cazului de catre asistentul social in
cadrul institutiei care ofera servicii sociale);
Ø Evaluarea
initiala (presupune o
investigare sumara a situatiei cazului pentru a se decide daca
acesta face obiectul specificului institutiei care ofera servicii
sociale si daca se incadreaza in criteriile acesteia de
sprijin);
Ø Data
deschiderii cazului (este ziua in
care asistentul social, impreuna cu supervizorul sau, decide
deschiderea cazului in vederea instrumentarii si solutionarii
acestuia);
Ø Etapa
de evaluare (presupune o investigare si
analiza amanuntita a tuturor elementelor care sunt
implicate in cazul instrumentat: clientul si mediul sau de viata,
familia si sistemul acestuia de relatii, factorii care au generat
situatia problematica, resursele posibile pentru rezolvarea cazului,
etc.);
Ø Data
planului de interventie/permanenta (este ziua in care este conceput de catre asistentul
social si aprobat de catre supervizor planul de interventie
pentru cazul-familie sau planul de permanenta atunci cind clientul
este un copil);
Ø Etapa
de interventie (presupune actiuni
specifice de interventie realizate de catre managerul de caz, precum si
mobilizarea si implicarea tuturor resurselor umane, finaciare, materiale,
comunitare identificate de catre acesta in vederea rezolvarii cazului
prin indeplinirea obiectivelor planului de inteventie/permanenta;
pentru cazul–copil, trecerea de la etapa de interventie la cea de
monitorizare se face in ziua prezentarii cazului in Comisia pentru Protectia
Copilului);
Ø Etapa
de monitorizare (presupune
urmarirea si evaluarea permanenta a situatiei clientului
pentru a se asigura starea de echilibru urmarita in rezolvarea
cazului; asistentul social nu intervine decat daca se modifica date
ale situatiei clientului sau intervin factori neprevazuti care
pot afecta echilibrul realizat);
Ø Data inchiderii
cazului (este ziua in care asistentul
social decide, prin consultare cu supervizorul sau, sa incheie orice
implicare in cazul instrumentat; inchiderea
cazului se poate realiza fie conform
planului de interventie/permanenta – atunci cand asistentul
social si-a atins obiectivele stabilite anterior, fie prin referire sau transfer catre o alta institutie/alt serviciu social
– atunci cand situatia problematica nu poate fi rezolvata
de institutia sau serviciul social in
care s-a instrumentat cazul pana la acel moment).
Pe tot parcursul instrumentarii cazului, asistentul
social utilizeaza o serie de metode, tehnici si instrumente specifice
tipului de caz sau etapei in care se afla cazul. Exista tehnici care
se utilizeaza doar in anumite etape ale instrumentarii cazului
(grupul de suport, consilierea – etapa de interventie) sau tehnici care
sunt regasite pe tot parcursul cazului (intrevederea, interviul sau
observatia). In general, fiecarei tehnici ii corespunde un anumit
instrument (interviul – ghid de interviu, observatia – ghid de observatie,
intrevederea – raportul de intrevedere, etc.) dar exista si
instrumente realizate special de catre asistentul social pentru o anumita
etapta a instrumentarii cazului (fisa de deschidere a cazului,
planul de interventie, referatul de situatie, etc.).
Utilizarea uneia sau alteia dintre
tehnicile si instrumentele prezentate in cadrul acestui manual este,
exclusiv, decizia asistentului social – manager de caz. Este, insa,
recomandata o abordare profesionista, fara “compromisuri “
sau analize empirice si o cat mai complexa pregatire a dosarului
instrumentat, avind in vedere ca, in relatie cu alte institutii/servicii
sau chiar cu clientul, acesta este cartea de vizita a asistentului social.
Etapele instrumentarii cazului
1. Data referirii
Etapa de
evaluare initiala
|
|
|
|
|
|
|
|
|
  |
|
Documentarea
Observatia
Intrevederea
Convorbirea telefonica
|
|
|
|
Fisa
initiala a cazului
Ghidul de observatie
Raportul de intrevedere
|
|
|
2. Data deschiderii cazului
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
Observatia
Convorbirea telefonica
Intrevederea
Interviul de explorare
Genograma
Ecomapa
|
|
|
|
Fisa
de deschidere caz
Fisa de evaluare individuala
Istoricul social
Raportul de intrevedere
Ghidul de interviu
Genograma
Ancheta sociala
|
|
|
|
|
 |
|
|
3. Data planului de interventie / permanenta
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
|
|
 |
|
Convorbirea telefonica
Interviul diagnostic
|
|
|
|
|
Planul de interventie
Planul de permanenta
Contractul cu clientul
Ghidul de interviu
Referatul de necesitate
Referatul de situatie
Fisa de supervizare caz
|
|
|
|
4. Prezentarea cazului in CPC (caz copil)
|
|
|
|
|
|
|
|
  |
|
Interviul de explorare
Intrevederea
Convorbirea telefonica
|
|
|
|
Ghidul
de interviu
Raport de intrevedere
Fisa de
supervizare a activitatii
|
|
|
5. Data inchiderii cazului
2.1. DOCUMENTAREA
Definire
In asistenta sociala, documentarea este atat o
metoda distincta de evaluare a clientului, cat si un proces care
se desfasoara pe toata perioada de instrumentare a cazului.
Spre deosebire de celelalte metode de evaluare si interventie,
documentarea se realizeaza numai de catre asistentul social care
stabileste un plan de documentare
ce cuprinde resursele cheie din sistemul client care pot oferi informatii
relevante despre acesta.
Ex.: pentru un copil institutionalizat cu deficiente
psiho-motorii care urmeaza a fi reintegrat in familia biologica,
planul de documentare presupune inregistrarea unor informatii privind
datele de identificare ale copilului si ale membrilor familiei, situatia
juridica, documente medicale privind starea de sanatate a
copilului, evaluari psihologice ale parintilor si fratilor,
documente privind statutul profesional al familiei si starea materiala,
etc. Resursele cheie in acest tip de caz pot fi reprezentate de institutia
de ocrotire (Centrul de Plasament), Directia Generala pentru Protectia
Drepturilor Copilului, Comisia pentru Protectia Copilului, membrii
familiei, Oficiul de Stare Civila, familia largita, dispensarul
medical, etc.
Caracteristici
Ø
In cele
mai multe dintre cazuri, asistentii sociali realizezaza planul de
documentare dupa o prima intrevedere cu clientul, iar atunci cind
acesta nu are discernamant, cu terapeutul, familia substitut, sau parintii
biologici; este importanta respectarea acestei ordini in aplicarea celor
doua metode (initial se realizeaza intrevederea si apoi se
construieste planul de documentare) deoarece intrevederea poate oferi
indicii importante despre documentele necesare.
Ø
Pentru
o instrumentare eficienta a cazului, este recomandat ca asistentul social
sa culeaga cat mai multe documente relevante pentru cunoasterea
sistemului client. Aceste documente pot fi de mai multe tipuri: documente de
stare civila, documente juridice, fotografii, anchete sociale, „cartea vietii”,
reclamatii la politie si/sau gardienii publicii, inregistrari
audio, etc.
Ø
Chiar
daca exista ricul ca documentarea sa fie confundata cu
evaluarea, aceasta obliga asistentii
sociali sa recurga la o temeinica analiza a documentelor
stranse, completata de informatii obtinute prin alte tehnici de
evaluare. Altfel, instrumentarea cazului se poate transforma intr-o simpla
stringere de documente. De aceea, de cele mai multe ori asistentii sociali
mai putin experimentati considera ca descoperirea unui “document
important” presupune si descoperirea solutiei pentru acel caz.
Ø
Documentarea
completeaza alte tehnici si metode utilizate in instrumentarea unui
caz, cum ar fi interviul de explorare, observatia, genograma, etc.
In instumentarea unui caz exista
trei mari tipuri de documente, clasificate astfel:
Ø Dupa sursa de provenienta
1.
Surse
directe (primare) – ofera documente si informatii direct de la
client; aceste tipuri de documente sunt: acte de stare civila, scrisori,
jurnale, rapoarte, etc. Aceste tipuri de documnte descriu de cele mai multe ori
primele aspecte legate de problema existenta.
2.
Surse
indirecte (secundare) – ofera documente din sistemul client, indeosebi din
familia largita, documente juridice si medicale.
Ø Dupa tipul documentelor - pentru
clientii care sunt ocrotiti in sistemul rezidential
1.
Documente
publice – publicatii, rapoarte, acte emise de catre institutiile
de ocrotire (centre de plasament) sau institutii juridice unde clientul
este cel mai adesea reprezentat de persoane ocrotite in sistemul rezidential.
2.
Documente
private – jurnale si scrisori ale copiilor catre/de la parinti.
Ø Dupa modalitatea de emitere a documentului
1.
Documente
solicitate – reprezinta documente publice care pot fi solicitate de catre
asistentul social diferitelor institutii implicate in sistemul client
(Comisia pentru Protectia Copilului, Tribunal, Politie, Dispensar).
Aceste documente nu se elibereaza decat la o solicitare scrisa
(cerere) si bine argumentata de catre asistentului social.
2.
Documente
nesolicitate – reprezinta documente care fac parte din dosarul clientului si
care ulterior, atunci cand cazul este redeschis, sunt din nou reanalizate si
comparate cu alte documente noi. Cele mai des documente de acest fel sunt
actele medicale, evaluarile psihologice, actele scolare, anchetele
sociale, etc.
Recomandari
Asa cum am amintit mai inainte, documentarea implica
si o foarte atenta analiza de catre asistentul social a
documntelor stranse, respectandu-se in general urmatoarele principii:
1.
Analizarea datelor pe parcursul documentarii
Analizarea documentelor este o activitate care trebuie sa
se desfasoare inainte ca etapa documentarii sa se fi incheiat,
evitand astfel o supraincarcare a cazului cu documente care nu prezinta
nici o coerenta interna si nici un ajutor in vederea rezolvarii
problemei. In literatura de specialitate aceasta abordare este cunoscuta
sub numele de “principiul interactiunii dintre documentare si analiza”.
2.
Concentrarea asupra contextului
problemei
Documentarea, ca si alte tehnici si metode
folosite, nu se poate desfasura fara o prealabila
determinare a contextului problemei, a granitelor ei si a punctelor
de interactiune cu un alt domeniu. De foarte multe ori, in instrumentarea
unui caz, asistentii sociali uita care este problema care a generat
situatia de urgenta, abordand aspecte auxiliare acesteia si
de o mai mica importanta. Aceasta abordare gresita
determina o perioada mai mare de instrumentare a cazului, mai multe
resurse cheltuite si de cele mai multe ori, solutii neadecvate.
3.
Confidentialitate
De cele mai multe ori, asistentii sociali intra
in contact cu documente care reprezinta diferite nivele de interes pentru
client. Adesea, clientul isi exprima verbal dezaprobarea ca o parte
din documentele “personale” din dosar sa nu fie facute publice; in
cele mai multe dintre cazuri asistentul social trebuie sa tina
cont de aceasta parere. Dar, exista situatii in care
clientul nu constientizeaza faptul ca anumite documente
persoanle, o data facute publice I-ar aduce atingere si
discomfort. In aceste situatii, asistentul social trebuie sa fie
reflexiv si sa anticipeze efectele unui astfel de gest, punand in
balanta avantajele si dezavantajele pentru solutionarea
cazului. Este posibil ca “deconspirarea” clientului prin prezentarea publica
a anumitor documente sa provoace inhibitii si bariere de
comunicare intre acesta si asistentul social si sa afecteze negativ
imaginea clientului.
4. Argumentarea cu documente a deciziilor si actiunilor
asistentului social
Una din regulile de baza in instrumentarea oricarui
caz social este ca orice interventie si decizie a asistentului social
sa poata fi verificata prin documente atasate la dosarul
cazului.
2.2. OBSERVATIA
Definire
Observatia este o tehnica de investigatie
utilizata si in domeniul asistentei sociale care are ca scop
culegerea de informatii cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa/confirma
pe cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul sau intrevederea).
Observatia are o mare importanta in mod
deosebit in primele etape ale instrumentarii cazului (dupa
sesizare/referire, evaluare initiala, evaluare complexa) dar se
aplica pe tot parcursul lucrului la caz.
Pentru o abordare
organizata, coerenta si logica a acestei tehnici se
utilizeaza si se recomanda construirea unui ghid de observatie.
Caracteristici
Observatia este o tehnica care se aplica permanent, pe tot
parcursul instrumentarii cazului.
Se aplica in spatiul profesional al
asistentului social si in mediul de provenienta/de viata
al clientului (familie, grup de prieteni, comunitatea scolara/profesionala,
etc.), in situatii clar determinate (vizita la domiciliu, intrevedere,
etapa de potrivire dintre copil si asistent maternal, etc.) si/sau in
situatii experimentale (introducerea unui factor neprevazut care
poate afecta echilibrul relatiilor; ex: implicarea unui martor la un abuz in
cadrul unei intrevederi cu abuzatorul care isi neaga vinovatia).
Observatia presupune
urmarirea comportamentului verbal si non-verbal al
intrelocutorului/clientului, tipul si structura relatiilor din mediul
investigat, atitudini, stari si reactii emotionale.
Observatia poate fi
clasificata astfel:
Ø Observatia directa: asistentul
social sta fata in fata cu clientul;
Ø Observatia indirecta:
asistentul social observa aspecte din mediul de provenienta al
clientului. Informatii cu privire la client pot fi obtinute prin
observatie si in absenta acestuia. Ex: asistentul social
realizeaza o vizita la domiciliul beneficiarului si, in lipsa
acestuia, observa starea locuintei, conditiile de igiena si
curatenie, aspectul copiilor sau al altor membri din familie, etc.
Din punctul de vedere al intentiei aplicarii
tehnicii, al planificarii :
Ø Directionata/anticipata/planificata
– asistentul social isi propune sa observe unul sau mai multe aspecte
in mod deosebit. Presupune obligatoriu existenta unui ghid de observatie.
Ø Intamplatoare – pe parcursul utilizarii
unei alte tehnici (intrevederea, consilierea, etc.) fara ca
asistentul social sa-si fi planificat sa urmareasca un
aspect anume (ex : in cursul discutiei cu mama, asistentul social poate
observa cum se comporta aceasta cu copiii ei care pot intrerupe dialogul).
O forma speciala a observatiei
o reprezinta observatia
participativa care se realizeaza prin implicarea in evenimente
sociale in cadrul carora asistentul social poate investiga structura relatiilor
interpersonale si interfamiliale, a comportamentelor si atitudinilor
de grup.
In general, observatia presupune
contactul vizual cu clientul dar, in anumite situatii, celelalte simturi
ne pot oferi informatii mai complexe decat vazul (ex: mirosul specific al unei locuinte neingrijite, o
igiena personala precara pot fi sesizate doar prin observatia
olfactiva; temperatura in camera, etc.)
Observatii
si recomandari
Ø Informatiile obtinute exclusiv
prin tehnica observatiei nu sunt relevante daca nu sunt
confirmate/validate si prin alte tehnici;
Ø Exista situatii contextuale in
timpul observatiei intamplatoare care ne pot oferi informatii
eronate (ex: clientul este observat intamplator intr-o situatie care
nu-i este specifica);
Ø Utilizarea acestei tehnici si a
informatiilor rezultate necesita o minima experienta in
domeniul social pentru a se reduce cat mai mult riscul subiectivitatii
si al abordarii empirice;
Ø Inregistrarea infromatiilor
rezultate prin aplicarea tehnicii observatiei se realizeaza dupa
intrevederea cu clientul, fiind necesara si analiza si sinteza
acestora.
2.3. INTREVEDEREA
Definire
Pe
parcursul instrumentarii unui caz social, din momentul inregistrarii
unei solicitari si pana la inchiderea cazului, profesionistul
realizeaza continuu un proces de evaluare. Pentru realizarea acestei evaluari,
atat a problemei clientului cat si a rezultatelor obtinute in urma
interventiei, asistentul social utilizeaza o serie de metode si
tehnici specifice, printre care regasim
ca tehnica si intrevederea.
In demersul de interventie intrevederea reprezinta
modalitatea prin care, in cursul unei intalniri intre asistentul social si
client, se stabilesc relatii care vizeaza obtinerea de informatii
primare necesare explorarii problemei si, ulterior, stabilirii
modalitatilor de rezolvare.
In literatura de specialitate
intrevederea (fact-gathering-interview) reprezinta o forma de
interviu in care asistentul social urmareste anumite informatii
specifice si predeterminate de la client. Asistentul social adreseaza
intrebari specifice si inregistreza doar raspunsurile relevante
pentru scopul sau, adesea folosind o fisa de evaluare/inregistrare.
Scopul acestei tehnici nu este unul cu precadere terapeutic, ci acorda prioritate oportunitatilor
clientului de a-si exprima anumite emotii, sentimente in legatura
cu problema.
Intrevederea reprezinta tehnica
prin intermediul caruia se investigeaza
situatia clientului pentru a strange cat mai multe informatii
despre problema acestuia, iar pe baza acestor informatii primare se vor contura directiile viitoare de
actiune.
Astfel, intr-un cadru de comunicare
realizat fie la biroul specialistului fie la domiciliul clientului, asistentul
social va sustine o investigatie
verbala, in care comunicarea este orientata catre realizarea
unei evaluari complexe care va fi baza intocmirii planului de interventie/permanenta.
In functie de complexitatea
cazului, intrevederea va lua forma unei convorbiri
- cercetare in care se manifesta repetitia,
fiind nevoie de clarificari, completari realizate prin conversatia dintre specialist si
beneficiarul serviciului de asistenta sociala.
Intrevederea constituie o tehnica complexa,
care se apropie prin specificul sau de observatie.
Prin aplicarea acestei tehnici, asistentul social obtine informatii
cu valoare de fapte, intrucat au aceeasi importanta atat informatiile
verbale cat si informatiile cu privire la conduite, fapte, stari
afective, credinte, etc. ale clientului.
De asemenea, intrevederea contine elemente similare consilierii deoarece prin intermediul
acestei tehnici de investigatie se va dezvolta o conversatie in
cadrul careia, pe parcursul identificarii problemei, se va urmari
si o constientizare si responsabilizare a clientului cu privire
la implicatiiile rezolvarii situatiei.
Caracteristici
Intrevederea este o tehnica de investigatie, pe
care asistentul social o utilizeaza alaturi de alte medode de evaluare pentru a cunoaste problema
clientului, sistemul de atitudini si valori al acestuia si pentru a
contura modalitatile de rezolvare.
Datorita spectrului sau larg de utilizare,
asistentul social va aplica aceasta tehnica pentru a strange informatii,
pentru a clarifica o situatie sau pentru a evalua rezultatele actiunilor
sale impreuna cu clientul.
Analizand rolul tehnicii se constata ca intrevederea
se aplica atunci cand specialistul:
Ø
urmareste
sa cerceteze/evalueze, astfel incat
tehnica va fi utilizata pe
parcursul intregului demers de instrumentare a cazurilor sociale;
Ø
sa
transforme mediul social investigat,
astfel incat intrevederea va avea valoare de actiune asupra individului,
familiei prin responsa-bilizarea beneficiarului serviciului de asistenta
sociala.
Intrevederea se poate realiza in cadrul
biroului de asistenta sociala, dar, pentru a obtine o
relevanta mai mare a informatiilor, aceasta tehnica
poate fi aplicata in cadrul vizitei la domiciliu, la solicitarea
clientului sau in urma unei sesizari adresate autoritatilor
locale. In functie de acest criteriu, se disting urmatoarele tipuri
de intrevederi:
Ø
intrevedere programata:
– la solicitarea clientului (ex. in etapa de
evaluare a cazului);
- la solicitatea asistentului
social (ex. pentru a cunoaste
problema si rezultatele actiunilor realizate, utilizata in toate
etapele de instrumentare a cazului);
Ø
intrevedere neprogramata
– in urma sesizarii
de catre o persoana/institutie (ex. sesizarea unui caz de abuz).
Pentru a obtine rezultatele dorite prin aplicarea
acestei tehnici, asistentul social trebuie sa pregateasca intalnirea
(crearea unui mediu securizant pentru client) si continutul intrevederii
(diferite tipuri de intrebari).
Intreverea are la baza respectarea unor reguli si
principii care tin de comportamentul si abilitatile
asistentului social, de modul de desfasurare a intalnirii si de
aplicare a tehnicii.
Prin comportamentul si
abilitatile sale, profesionistul trebuie sa conduca in
conditii optime desfasurarea convorbirii. Sistemul de deprinderi si abilitati
cuprinde:
Ø abilitati de construire a unei
relatii de incredere si ajutorare a clientului,
Ø arta de a asculta si sustine
prezentarea “povestirii” clientului,
Ø abilitati de reducere a
barierelor sociale dintre profesionist si client si de a inlatura
refuzul colaborarii si neincrederea.
Din punct de vedere tehnic, in aplicarea intrevederii,
trebuie sa avem in vedere ca intrebarile sa fie cat mai clare si
adecvate limbajului clientului, sa obtinem informatii cat mai
complete si sa se noteze cu fidelitate si integral raspunsurile
relevante.
Observatii
si recomandari
In cadrul unei interventii sociale este necesar sa
se distinga intre intrevedere si interviu, tehnici care se deosebesc
printr-o serie de caracteristici.
In primul rand, intrevederea, asa cum am precizat,
ne ofera informatii cu valoare
de fapte, asistentul social fiind interesat de sintetizarea raspunsurilor,
dar si de analiza contextului in care are loc, a asteptarilor
clientului si a sistemului de valori, credinte, semnificatii
legate de beneficiarul cazului.
Spre deosebire de intrevedere, care este o convorbire libera ce vizeaza
obtinerea unor informatii cu caracter general, interviul este
structurat, avand la baza un ghid de interviu si se apropie de
tehnica chestionarului.
Prin comparatie cu alte tehnici, intrevederea stabileste o relativa egalitate intre cei doi
interlocutori, asistentul social fiind interesat sa stabileasca un climat confortabil si
o relatie non-directiva, caracteristici ce faciliteaza
procesul de ajutorare beneficiarului.
Pentru a obtine aceste rezultate, profesionistul
trebuie sa sustina o convorbire ce are la baza intrebari deschise, non-directive ( ex:
Ce parere aveti despre., care este motivul deciziei dvs., cum
credeti ca veti rezolva aceasta situatie ?).
Aceste tipuri de intrebari confera libertate clientului si sunt
semnificative in procesul de cunoastere si evaluare a cazurilor
sociale.
In tehnica intrevederii
sunt importante atitudinea si conduita asistentului social, aspecte care
sunt mai putin relevante in cazul altor metode sau tehnici, cum ar fi
interviul. Acesta trebuie sa manifeste: rabdare, bunavointa, toleranta si
spirit de intuitie, trebuie sa
evite criticile sau alte actiuni nedorite de clienti, asa
numitele sfaturi, judecati de
valoare, discutii contradictorii.
Ceea ce este important de
retinut este faptul ca intrevederea surprinde femonene mai profunde, indeosebi afective, care reprezinta
aspecte relevante in solutionarea eficienta a cazurilor., dar pe care
nu le putem urmari in cadrul altor tehnici cum ar fi interviul directiv,
chestionarul.
2.4. INTERVIUL
Definire
Interviul este o tehnica care presupune, prin intermediul
comunicarii directe, culegerea datelor, diagnosticarea situatiei
clientului si sprijinirea acestuia in vederea rezolvarii problemei.
In literatura de
specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu:
Ø interviul de explorare – are scopul de a
culege informatii structurate si complexe despre situatia deja
cunoscuta a clientului ( informatiile de baza au fost obtinute
deja prin tehnica intrevederii );
Ø interviul diagnostic – are scopul de a
stabili, prin intermediul unor intrebari specifice, clar directionate,
natura problemei si a resurselor sistemului client ( familie, comunitate,
prieteni, etc);
Ø interviul terapeutic – are scopul de a
sprijini clientul in procesul de schimbare si de rezolvare a problemei
diagnosticate. Aceasta forma a interviului este utilizata cu
precadere de catre psihoterapeuti.
Caracteristici
Tehnica interviului se utilizeaza in toate etapele
de instrumentare ale unui caz dupa
cum urmeaza:
Ø in etapa de evaluare asistentul social
va folosi atit interviul de explorare cat si interviul diagnostic.
Interviul de explorare se utilizeaza in vederea obtinerii
informatiilor cu privire la situatia clientului. Avand in vedere ca
intrevederea presupune culegerea unor informatii generale despre client
(date de identificare, stare civila, stare de sanatate,
structura familiei, etc), in cadrul interviului de explorare asistentul social
va urmari sa analizeze mai profund caracteristicile problemei (
natura, cauzele, durata ), un istoric al clientului si familiei sale,
sistemul de relatii in familie si comunitate, resurse care pot fi
implicate in rezolvarea cazului.
Interviul de tip diagnostic, prin natura intrebarilor
specifice, va fi orientat spre delimitarea problemei, constientizarea
acesteia de catre client, identificarea resurselor
personale/familiale/comunitare si responsabilizarea clientului pentru
implicarea in procesul de interventie si alegerea tipurilor de servicii de care clientul va
beneficia. Ca urmare a analizei informatiilor obtinute prin interviul
de tip diagnostic se va elabora planul de interventie / permanenta
si structura ghidului pentru interviul terapeutic.
Ø in etapa de interventie asistentul
social, alaturi de alte tehnici si metode specifice, poate utiliza si
interviul terapeutic in cadrul unei echipe interdisciplinare. Acest tip de
interviu are scopul de a-l sprijini pe client in schimbarea acelor
comportamente care au generat situatia de criza in vederea
restabilirii echilibrului psiho-social.
Ø in etapa de monitorizare asistentul
social poate utiliza din nou interviul de explorare prin intermediul caruia
va urmari modul in care sunt realizate obiectivele din planul de interventie
/ permanenta. Asistentul social va
formula intrebarile astfel incat din raspunsurile clientului sa
observe progresele realizate de acesta pe parcursul instrumentarii
cazului.
Pentru reusita interviului se va stabili in
prealabil locul de desfasurare al acestuia, durata, participantii
si alte aspecte care tin de buna desfasurare a tehnicii.
In structura oricarui tip de interviu exista o
serie de intrebari specifice pentru
deschiderea interviului, pe parcursul si la incheierea acestuia. Astfel,
la inceputul si incheierea interviului clientului i se vor adresa intrebari
cu caracter general care au drept scop crearea unui confort emotional al
acestuia, un cadru familiar (de ex. Cum va simtiti astazi?
sau Ati gasit greu biroul?). Prezentarea asistentului social, a
scopului interviului si a rolului clientului in cadrul interviului sunt
elemente importante in debutul interviului si pot stimula comunicarea
ulterioara cu clientul.
Intrebarile care
constituie continutul interviului trebuie sa fie clare, concise si
la obiect si asezate intr-o ordine logica in cadrul ghidului de
interviu. Pe parcursul interviului, asistentul social va utiliza si intrebari
care sa ajute clientul in explorarea trairilor si exteriorizarea
sentimentelor sale (ex: Ce sentimente aveti fata de sotul dvs.
?).
Incheierea interviului restabileste relatia initiala
intre asistentul social si client si puncteaza importanta
viitoarelor intalniri.
O conditie foarte importanta pentru aplicarea tehnicii interviului in
instrumentarea unui caz este ca intervievatul sa-si dea acordul
pentru realizarea acestuia. Daca clientul este un copil sub 10 ani este
recomandat sa fie obtinut si acordul a cel putin unuia
dintre parinti.
Asistentul social va informa clientul cu privire la
caracterul confidential al informatiilor oferite in cadrul
interviului. Acest lucru va fi confirmat prin desfasurarea
interviului intr-un cadru securizant (ex: daca interviul se desfasoara
in biroul asistentului social se recomanda evitarea intreruperilor si
a prezentei altor persoane).
Pentru a realiza un interviu bine directionat
asistentul social trebuie sa construiasca un ghid de
interviu care sa cuprinda mai multe tipuri de intrebari. Intrebarile
pot fi :
Ø
intrebari
deschise – aceste intrebari nu au un raspuns predestinat, oferind
clientului posibilitatea de a exprima liber opinii, sentimente, trairi,
etc. (ex: Ce parere aveti despre relatia cu fostul sot ?;
Cum v-ati simtit in perioada divortului ?)
Ø
intrebari
inchise - aceste intrebari constrang
clientul sa ofere un raspuns predestinat (ex: Sunteti casatorit?;
Cati ani aveti?; Va place locul de munca?)
Pentru a nu se induce un anumit raspuns, in cadrul
interviului este recomandata alternarea intrebarilor inchise cu cele
deschise. Aceasta structura a ghidului de interviu poate, de
asemenea, sa stimuleze deschiderea si disponibilitatea clientului
pentru comunicare. Este recomandabil sa se evite intrebarile cu raspuns
sugerat (ex: Cred ca v-ati suparat atunci, nu-i asa? ) sau cele care
contin expresia “de ce” care pot da
impresia de interogatoriu (ex: De ce nu ati anuntat la timp?). In
functie de varsta clientului (copil sau adult) intrebarile pot fi
adaptate la nivelul acestuia de intelegere si al limbajul specific.
Observatii si
recomandari
Ø
Este
recomandat ca tehnica interviului sa
fie aplicata de catre asistentul social numai dupa construirea
unui ghid de interviu;
Ø
Interviul este o tehnica structurata care are la baza un ghid de interviu distingandu-se,
astfel, de tehnica intrevederii. Aceasta este o convorbire libera ce
vizeaza obtinerea unor informatii cu caracter general care
permite si explorarea altor domenii decit cele propuse initial de
asistentul social datorita flexibilitatii sale;
Ø
Asistentul
social trebuie evite, de asemenea, confuzia dintre interviu si tehnica chestionarului, chiar daca
ambele urmaresc inregistrarea unor opinii. Chestionarul este un instrument
specific sondajelor de opinie si se aplica unui numar mare de
persoane (un esantion reprezentativ pentru populatia studiata). Intrebarile
predominante sunt cele de tip precodificat, scalate sau cu variante de raspuns
si urmaresc inregistrarea opiniilor, reprezentarile, credintele
personale, mediul de viata al chestionatului (ex. Cu ce frecventa
urmariiti programele TV: a) zilnic; b) la 2-3 zile; c) in weekend; d)
niciodata).
Ø
Pentru
reusita interviului este recomandat ca acesta sa fie aplicat dupa
construirea in prealabil a unei relatii
de incredere intre asistentul social si client. Clientul trebuie sa
fie deschis pentru a comunica, oferind asistentului social informatiile
necesare pe parcursul instrumentarii cazului.
2.5. CONVORBIREA
TELEFONICA
Definire
Convorbirea telefonica reprezinta una dintre cele mai utilizate
tehnici auxiliare de strangere/confirmare a datelor si de realizare a
contactului dintre asistentul social si beneficiarul serviciilor sociale
prin comunicare exclusiv verbala. Convorbirea telefonica nu este
localizata intr-o anumita etapa in instrumentarea cazului, ci se
poate realiza oricand este necesar, sau la orice solicitare a clientului.
Caracteristici
Cele mai frecvent intalnite situatii cand este
utilizata aceasta tehnica sunt:
Ø semnalarea
cazului - se poate realiza prin
autoreferire de catre client sau referire/reclamare de catre o alta
persoana (vecin, ruda) sau institutie (primarie, organizatie
ne-guvernamentala, servicii publice specializate, etc.)
Ø strangerea
informatiilor cu privire la caz - se poate realiza sub forma unei convorbiri telefonice fara a
avea scopul unei incursiuni in universul psihic al beneficiarului. De obicei, in
aceasta situatie sunt colectate informatii privind datele de
identificare ale solicitantului si alte date sumare; daca solicitarea
este realizata prin referire/reclamatie se solicita date despre
institutia sau persoana reclamanta;
Ø vizitele
in familie pot fi de cele mai multe ori
programate telefonic.
In etapa de documentare si evaluare a solicitarii
este recomandat ca asistentul social sa foloseasca un instrument de inregistrare
a convorbirilor telefonice, iar inainte de incheierea acestora sa
realizeze impreuna cu beneficiarul o sumarizare a convorbirii pentru a pastra
o cat mai mare fidelitate a informatiilor.
Observatii
si recomandari
Caracterul particular al acestei tehnici este faptul ca
ea nu poate fi aplicata oricarui tip de client si in orice
context. Printre aceste situatii putem enumera: persoanele care nu poseda
un aparat telefonic (ex: frecvent intalnita pentru clientii din mediul
rural), persoanele cu manifestari psihotice si grave tulburari
de comportament, persoanele private de libertate, minorii, persoanele anonime
(potentiali clienti sau reclamanti), persoanele cu deficiente
de auz si/sau vorbire, etc.
De asemenea, convorbirea telefonica prezinta
avantaje limitate pentru demersul de solutionare a cazului. Chiar daca
se realizeaza intr-un timp scurt si poate aduce informatii de
prima necesitate, anumite aspecte privind mediul de provenienta
al clientului (comunitatea, familia, locuinta) si comportamentul
non-verbal al acestuia sunt greu de inregistrat. Tocmai de aceea este
recomandat ca asistentii sociali sa nu confunde si sa
foloseasca aceasta tehnica in detrimentul intrevederii,
consilierii si/sau interviului.
Orice informatie rezultata prin aplicarea acestei tehnici
trebuie sa fie confirmata si completata cu date obtinute
prin alte tehnici.
2.6. GENOGRAMA
Definire
Genograma este o tehnica utilizata in domeniul psiho-social care
presupune culegerea de informatii pentru crearea unei reprezentari
grafice a structurii familiei, asemanatoare unui “arbore genealogic”.
Pentru realizarea genogramei de utilizeaza o serie
de simboluri specifice:

Persoana de sex masculin





Persoana de sex feminin Relatie
de casatorie Relatie
de concubinaj Casatorie incheiata
de divort

Casatorie in care sotii sunt separati in fapt

Barbat decedat
Persoana de sex necunoscut
Structura familiei si relatiile dintre membrii
acesteia pot fi reprezentate pentru doua (parintii si
copiii) sau trei generatii (bunicii, parintii si copiii).
Caracteristici
Genograma se aplica in
mod deosebit in etapa de evaluare, avand rol de diagnostic social. Genograma se
realizeaza atat pentru structurarea eficienta a informatiilor
despre client si familia acestuia (ofera o imagine clara a
structurii familiale care poate fi analizata in timp scurt) cat si
pentru a stimula comunicarea cu clientul (i se pun intrebari simple la
care raspunde cu usurinta, se creaza o atmosfera
confortabila si propice unor discutii ulterioare mai
aprofundate).
Genograma poate fi refacuta
si pe parcursul instrumentarii cazului, in etapele de interventie
si monitorizare, in situatia in care apar modificari importante
in structura familiei (evenimente deosebite: deces, divort, membri noi in
familie, o relatie de concubinaj, casatorie). Este recomandat ca
aceste modificari sa fie inregistrate in dosarul cazului (implicit in
genograma) pentru ca pot afecta pozitiv sau negativ cursul rezolvarii
situatiei problematice.
O alta situatie in care se poate utiliza
genograma este in cazul in care exista blocaje in relatia cu clientul
pe parcursul interviului sau a intrevederii, in vederea fluidizarii
comunicarii. Clientul se poate dovedi mai disponibil pentru a discuta
despre structura familiei sale decat despre subiecte considerate delicate la
momentul respectiv pe care doreste sa le evite. In astfel de situatii,
pentru a nu abandona investigatia asistentul social poate solicita informatii
pentru construirea genogramei.
De asemenea, utilizarea genogramei este recomandata
pentru clarificarea unei retele familiale complexe, dificil de conturat la
o prima intrevedere.
Folosind simbolurile grafice descrise mai sus
se deseneaza structura familiei pornind de la generatia mai varstnica
pana la copii. In situatia in care clientul comunica mai greu
sau este un copil care nu are formata o reprezentare a intregului sistem
familial, constructia genogramei poate incepe de la persoana clientului,
continuand cu fratii, parintii, bunicii, unchii acestuia si/sau
alte persoane care locuiesc impreuna cu el.
Asistentul social va adresa intrebari simple si
cat mai clare clientului pentru ca informatia inregistrata sa
fie cat mai fidela realitatii (ex: citi frati aveti,
cum se numeste fiecare, sa-I aranjam in ordinea varstelor lor, citi
dintre ei sunt casatoriti, ce copii are fiecare, etc).
La sfirsitul genogramei se realizeaza si legenda care va cuprinde simbolurile
utilizate cu explicatiile acestora, avand in vedere ca pentru relatii
intre persoane pot exista simboluri diferite (unii specialisti prezinta
relatia de casatorie cu o linie continua, altele cu doua
linii continuie paralele).
Observatii
si recomandari
Ø Genograma nu este o descriere sau o
prezentare in forma narativa a structurii familiale. Reprezentarea
grafica poate fi insotita de mai multe detalii, explicatii
pentru completarea informatiei, insa desenul genogramei trebuie sa
fie clar si usor de interpretat (ex: simbolul persoanei poate fi insotit
de informatii privind varsta, domiciliul, profesie, studii, etc.).
Ø Genograma poate fi realizata cu
minim de informatii atunci cand nu este suficient timp pentru o
documentare complexa si poate prezenta elemente de baza in
prezentarea cazului (structura familiei, numarul de copii, cu cine locuieste
clientul, etc.).
Ø Orice dosar instrumentat de un asistent
social trebuie sa cuprinda o genograma si o ecomapa
pentru o mai rapida vizualizare/interpretare a structurii familiale ce
poate constitui un punct de plecare in stabilirea resurselor si a planului
de actiune pentru cazul respectiv.
Ø Orice genograma trebuie sa fie
insotita obligatoriu de o legenda pentru a putea fi citita/interpretata
de oricare alt profesionist care intra in posesia dosarului instrumentat
de asistentul social (psiholog, jurist, un alt asistent social, supervizorul,
etc.).
Ø Genograma se realizeaza, de obicei,
impreuna cu clientul si in cazuri exceptionale (clientul este un
copil, este bolnav, nu poate comunica) cu alte persoane implicate in rezolvarea
cazului.
Ø
Genograma
simpla (reprezentarea a doua generatii din sistemul familial)
poate fi realizata si atunci cand clientul este un copil, dar pentru
genogramele complexe (cea pe trei generatii) este recomandabil ca ele sa
fie realizate impreuna cu un adult.
2.7. ECOMAPA
Definire
Ecomapa (ecoharta sau harta eco) este o reprezentare
grafica, schematica, a relatiilor individului cu mediul social
(persoane si institutii cu care interactioneaza).
La fel ca si
genograma, ecomapa utilizeaza o serie de simboluri specifice pentru a
reprezenta tipurile de relatii:
Relatie echilibrata
Relatie foarte puternica
Relatie stresanta Relatie incordata
Relatie unilaterala
Relatie bilaterala
Caracteristici
In constructia ecomapei se deseneaza, mai intai,
persoana/clientul in centru, dupa care se traseaza relatiile
acestuia cu persoane (membrii familiei, prieteni, colegi, persoane relevante
din viata acestuia) sau institutii (biserica, scoala, politia,
locul de munca, etc.).
Ecomapa se realizeaza spre sfarsitul etapei de
evaluare, cand asistentul social detine, deja, suficiente informatii
pentru a putea aprecia tipul si calitatea relatiilor clientului cu
alte persoane sau institutii. Ea poate fi refacuta si pe
parcursul etapelor de interventie si monitorizare daca in
sistemul clientului apar modificari la nivelul relatiilor datorita
unor evenimente neprevazute sau a actiunii altor factori (ex: o relatie
foarte puternica intre doi soti poate sa devina incordata
dupa decesul unui copil, o relatie stresanta bilaterala intre
tata si fiica se transforma
intr-o relatie echilibrata datorita consilierii si
medierii conflictelor intra-familiale).
Ecomapa este foarte
importanta deoarece ofera o imagine clara a resurselor in
sistemul client utile pentru interventie in functie de calitatea si
intensitatea relatiilor (asistentul social va aprecia ca puncte tari relatiile
puternice, bilaterale si ca puncte slabe realtiile stressante, incordate
si unilaterale).
Construirea ecomapei
necesita implicarea si comunicarea cu clientul, dar, spre deosebire
de genograma (unde informatiile au valoare de fapte, pot fi
verificate scriptic, din actele de stare civila) datele oferite de client
trebuie sa fie verificate si completate cu informatii primite si
de la alte persoane (un tip de relatie nu poate fi apreciat doar din
perspectiva clientului, presupune si investigarea punctelor de vedere ale
celorlalte persoane implicate). Din acest motiv, ecomapa trebuie sa
reprezinte rezultatul analizei asistentului social fata de relatiile
in care este implicat clientul si nu perspectiva acestuia (posibil
subiectiva si partinitoare). Ex: daca clientul afirma
ca relatia cu parintii este foarte buna, ca isi
iubeste si isi respecta parintii, iar
sentimentele sunt reciproce, asistentul social trebuie sa verifice aceasta
opinie intr-o intrevedere cu parintii. El poate afla ca, dimpotriva,
in stare de ebrietate clientul si-a abuzat fizic si verbal mama in
repetate randuri. In aceste conditii relatia nu poate fi apreciata
ca una puternica, echilibrata, asa cum a sugerat initial
clientul.
Observatii
si recomandari
Ø Ecomapa se poate construi in prezenta
clientului, dar este finalizata de asistentul social dupa o analiza
temeinica a informatiilor primite din mai multe surse.
Ø Ecomapa trebuie sa fie insotita
obligatoriu si de o legenda care sa prezinte simbolurile pentru
relatii utilizate in constructia acesteia (la fel ca si in cazul
genogramei, exista specialisti care utilizeaza simboluri
diferite).
Ø Orice dosar instrumentat de un asistent
social trebuie sa cuprinda o genograma si o ecomapa
pentru o mai rapida vizualizare/interpretare a structurii familiale ce
poate constitui un punct de plecare in stabilirea resurselor si a planului
de actiune pentru cazul respectiv.
2.8. ANALIZA CAMPULUI DE FORTE
Definire
Analiza campului de forte este o tehnica de
culegere si prelucrare a informatiilor privind factorii/fortele care contribuie la rezolvarea problemei clientului.
Clientul impreuna cu asistentul social identifica
atat punctele puternice cat si cele slabe care caracterizeaza
situatia problema astfel incat
acestea sa fie mobilizate in vederea rezolvarii problemei .
Caracteristici
Tehnica campului de forte se aplica in etapa de
interventie dupa ce s-a construit planul de interventie/permanenta.
Analiza campului de forte se realizeaza pentru structurarea resurselor disponibile ale
clientului si pentru transformarea punctelor slabe in forte
generatoare de progres. De asemenea, utilizarea acestei tehnici ajuta
asistentul social sa anticipeze
riscul producerii unor evenimente negative in viata clientului pe
parcursul instrumentarii cazului.
Fortele/punctele tari sau slabe identificate la
nivelul sistemului client se regasesc in sistemul de valori, sentimente,
atitudini, resurse economice, familiale, sociale ale acestuia.
Pentru utilizarea
corecta a acestei tehnici este recomandabil sa fie parcurse urmatoarele etapele:
I.
Se
stabilesc clar obiectivele care trebuie realizate de client pentru rezolvarea
situatiei;
II.
Se
identifica impreuna cu beneficiarul factorii/ fortele pozitive si
negative care l-ar ajuta sa produca o schimbare a situatiei
problematice;
III.
Informatiile
obtinute se inregistreaza intr-un tabel cu doua coloane (fortele
pozitive/puternice identificate la sistemul client in stanga, fortele
negative /slabe in dreapta). Acest tabel reprezinta instrumentul prin care
se aplica tehnica analizei campului de forte.
IV.
Se analizeaza cele doua
categorii de forte urmarindu-se puterea fortei de a produce
schimbarea si stabilitatea/ consecventa in timp a fortei pe tot
parcusul procesului de interventie.
Tabelul campului de forte
|
(+) Forte
pozitive
|
(-) Forte
negative
|
|
1.Relatie de atasament puternica dintre mama si
copil
|
1.Relatii tensionate cu familia largita
|
|
2. Existenta unui venit sigur in familie datorita
faptului ca mama lucreaza
|
2. Lipsa unei locuinte proprii
|
Tabelul
campului de forte este se poate modifica in timp, pe masura ce
se inregistreaza progrese/schimbari
in rezolvarea cazului.
Observatii si recomandari
Ø Aceasta tehnica se realizeaza
in prezenta clientului si cu sprijinul acestuia.
Ø Este recomandat sa fie aplicata
in etapa de interventie; utilizarea ei in orice alt moment al instrumentarii
cazului nu garanteaza obtinerea unor informatii relevante.
Ø Este o tehnica care se poate
utiliza in paralel cu alte metode si tehnici specifice etapei de interventie
(ex: consilierea, interviul).
Ø Asistentul social trebuie sa fie
pregatit pentru eventuala lipsa de cooperare a clientului. In aceasta
situatie, asistentul social va utiliza informatiile obtinute
prin alte metode sau tehnici si va analiza campul de forte al sistemului
client.
2.9. CONSILIEREA
Definire
In
asistenta sociala consilierea reprezinta cea mai importanta
metoda de interventie pe care profesionistul o utilizeaza in procesul de ajutorare a clientului (individ,
familie, grup). Misiunea asistentului social este de a ajuta clientul sa devina independent de serviciile
sociale, iar metoda principala prin care se atinge acest scop este
consilierea.
Prin consiliere asistentul social are posibilitatea sa exploreze, sa descopere si
sa clarifice care sunt resursele clientului si impreuna cu
acesta sa stabileasca care sunt solutiile pentru rezolvarea
problemei cu care se confrunta.
In literatura de
specialitate,
consilierea – counseling - reprezinta o procedura utilizata in
asistenta sociala, cat si in alte profesii, in vederea indrumarii
indivizilor, familiilor, grupurilor catre activitati specifice. In
acest sens se utilizeaza o serie de proceduri cum ar fi: oferirea de solutii,
delimitarea si analiza unor alternative, suportul pentru conturarea unor
obiective, informare.
Prin consiliere,
profesionistul construieste o relatie
de sprijin, in sensul motivarii clientului de a actiona pentru
schimbarea acelui comportament care a determinat situatia de criza si
pentru restabilirea echilibrului psihosocial al vietii.
Complexitatea aceastei metode de interventie este
data de faptul ca procesul de ajutorare a individului se desfasoara
pe parcursul a mai multor sedinte (numarul il stabileste
asistentul social in functie de dificultatea cazului), in cadrul carora,
impreuna cu clientul, profesionistul parcurge sistematic mai multe etape.
In cadrul acestui demers, asistentul social impreuna
cu clientul va analiza mai intai care este natura
problemei, apoi se vor explora care sunt resursele individului/familiei/comunitatii (calitati,
credinte sau valori ale individului, persoane din familia largita
care ii pot oferi suport, serviciile unei institutii). Ulterior, clientul va alege o solutie pentru
rezolvarea situatiei sale si va
realiza schimbarea dorita cu sprijinul profesionistului.
Pentru a atinge scopul vizat de metoda consilierii, de ajutorare a clientului in procesul de
schimbare si de dezvoltare personala in concordanta cu
valorile si asteptarile individului, asistentul social
trebuie sa uzeze de toate calitatile unui bun profesionist, alaturi
de tehnici specifice ale consilierii.
Astfel, urmarind schema generala de interventie
in procesul de consiliere, asistentul social trebuie sa probeze:
Ø empatie
si intelegere pentru a
cunoaste cat mai obiectiv realitatea vietii clientului;
Ø manifestarea
increderii in capacitatea clientului de a-si
rezolva dificultatile;
Ø tact in
orientarea clientului catre centrul problemei, directionand discutia de la general la
particular si ajutand individul sa-si exprime gandurile si
sentimentele;
Ø suport pentru identificarea unor posibile solutii si in
constientizarea riscurilor alternativelor prezentate;
Ø motivarea
pozitiva a clientului pentru
fiecare actiune reusita;
Ø sustinerea clientului in depasirea obstacolelor si
atingerea scopului propus de catre acesta.
Pe parcursul sedintelor
de consiliere, discutiile cu clientul trebuie indreptate catre
determinarea individului de a ajunge la auto-cunoastere, auto-constientizare
si auto-determinare. Dificultatea consilierii consta tocmai in
capacitatea profesionistului de a determina ca individul, singur, sa constientizeze
dificultatile, dar si propriile resurse pentru ca apoi, sa
aplice modele de rezolvare a problemei confom cu ceea ce doreste sa
realizeze.
In literatura de
specialitate modelele de consiliere au ca baza ideea prezentata
anterior, in sensul ca fiecare individ are potential pentru a-si
rezolva dificultatile, puterea de a-si conduce viata si
capacitatea de a realiza o crestere constructiva in sensul pe care il
doreste pentru sine.
Caracteristici
Urmarind etapele de
instrumentare a unui caz se observa ca in etapa de evaluare
profesionistul isi sistematizeaza actiunile catre strangerea
a cat mai multor informatii despre sistemul client, date care il ajuta
sa stabileasca impreuna cu clientul planul de interventie/permanenta.
Odata ce au fost stabilite scopul si obiectivele interventiei,
asistentul social va utiliza o serie de metode si tehnici care sa-l
sustina in demersul vizat.
Astfel, consilierea, prin
scopul si caracteristicile sale, se incadreaza in categoria metodelor de interventie.
Rolul si tehnicile consilierului sunt centrate pe
sprijinirea persoanelor ce se afla in procesul
de schimbare, crestere si dezvoltare personala.
Principala modalitate de realizare a
consilierii este reprezentata de comunicare,
utilizandu-se o serie de tehnici
specifice:
Ø
Ascultarea activa – este o tehnica care imbina comunicarea verbala
cu cea nonverbala, cu scopul de a
demonstra clientului interes si atentie fata de
problemele lui, indepartand blocajele in relatia de ajutorare si
stimuland deschiderea acestuia.
Ø
Parafrazarea - este o modalitate de confirmare de catre asistentul
social a intelegerii mesajului clientului, prin reformularea continutului
utilizandu-se expresii proprii.
Ex: Clientul
– In ultimul timp ajung tarziu acasa si nu reusesc sa mai
vorbesc suficient cu sotul si copiii mei.
Asistentul social - Sa inteleg
ca aveti un program incarcat la serviciu care nu va permite
sa va ocupati asa cum va doriti de familia dvs…….
Ø Clarificarea – prin adresarea unei intrebari clientului este
determinat sa fie mai explicit si sa detalieze ceea ce a vrut sa
spuna.
Ex. Clientul
- Nu vreau sa renunt la copil.
Vreau sa-i gasesc o familie care poate sa-i ofere totul.
Asistentul social – Nu sunt sigur daca am inteles. Spuneti
ca vreti sa pastrati copilul, dar nu puteti face
acest lucru ?
Ø Incurajarea - Folosirea unor
cuvinte sau propozitii precum, „Continuati” sau „Suneti-mi mai mult despre aceasta” , in
vederea incurajarii clientului sa nu intrerupa comunicarea.
Ø
Reflectarea – determinarea continutului afectiv fata de
situatia clientului, prin incurajarea individului sa-si exprime
emotiile, sentimentele.
Ex: Clientul
– Ori de cate ori o vizitez pe mama la caminul-spital, incep sa plang,
inima imi sta in loc si ma sufoc.
Asistentul social - Sa inteleg
ca, ori de cate ori va vizitati mama la camin, sunteti
trista si ingrijorata ?
Ø
Sumarizarea – sistematizarea afirmatiilor clientului prin asezarea
lor intr-o structura logica, exprimand concret intreaga situatie
a acestuia si continutul discutiei.
Ex. Asistentul
social – Incerc sa va inteleg. Spuneti ca va
sperie gandul de a va parasi sotul deoarece nu sunteti
sigura de modul in care veti supravietui singura. Nu ati
mai lucrat de mult timp si sunteti nervoasa pentru ca nu
puteti sa va gasiti o slujba. Dar in acealasi
timp stiti ca ar trebui sa-l parasiti
deoarece el pune in pericol viata dvs. si a copiilor.
Ø
Explorarea tacerii – concentrarea atentiei pe momentele in care
clientul tace.
Ex. Clientul
– Pauza si tacere.
Asistentul social - Pareti
a fi foarte suparat, puteti sa-mi spuneti care este
motivul?
Ø
Comunicarea nonverbala – utilizarea gesturilor, expresiilor faciale si
limbajului corpului pentru a transmite un mesaj clientului. Asistentul social
trebuie tot timpul sa mentina contactul vizual cu clientul, sa
foloseasca un ton calm care sa exprime empatie si compasiune, sa
dovedeasca interes si sa evite expresiile faciale de dezaprobare
fata de afirmatiile clientului.
Observatii
si recomandari
Un element deosebit de important pentru realizarea
acestei metode de interventie, este realizarea relatiei de sprijin dintre asistentul social si client,
care se construieste pas cu pas. Initial profesionistul trebuie sa
comunice clientului despre confidentialitatea
informatiilor, apoi trebuie sa sublinieze dorinta acestuia de a se schimba spre directia dorita in
viata, sa dezvolte increderea
clientului in puterea lui de a se integra in grup/comunitate/societate si
apoi trebuie inlaturate unele tendinte
de a da sfaturi sau de a moraliza si judeca situatia prezenta.
Acest din urma aspect
este important deoarece, daca un asistent social ofera „sfaturi” iar
clientul le aplica in viata sa si reuseste sa-si
rezolve dificultatile, atunci se creaza dependenta de
seviciile sociale si individul nu invata sa-si
utilizeze propriile modele de rezolvare a problemelor. Daca clientul
accepta indrumarile profesionistului si acestea nu dau rezultate
bune, atunci asistentul social va fi invinovatit de consecinte.
Standardele asistentei
sociale recomanda in cazul aplicarii metodei ca profesionistul sa
exploreze impreuna cu clientul care sunt solutiile de rezolvare a
dificultatilor, sa ofere alternative pe care sa le
analizeze impreuna cu individul,
fiind subliniate riscurile si responsabilitatile pentru fiecare
solutie daca ar fi aplicata.
Ex.: In cazul unei tinere insarcinate aflata in
situatie de criza, asistentul social va explica pe rand care sunt
alternativele si cu ce riscuri se poate confrunta pentru fiecare decizie
aleasa (alternative: avortul, pastrarea sarcinii si ajutorul de
care ar beneficia, consimtamantul pentru adoptie, etc.)
Aplicarea consilierii ca metoda de interventie
presupune si cunoasterea de catre asistentul social a unor situatii
specifice care pot deveni momente dificile pentru un consilier fara
experienta profesionala. Astfel, este recomandabila cunoasterea
acestor situatii.
Tacerea - sunt situatii cand clientul nu doreste sau nu
poate sa vorbeasca. Din experienta profesionala s-au
constatat doua situatii: tacerea intervine la inceputul conversatiei
sau clientul devine tacut in timpul conversatiei. Fiecare din aceste
situatii se trateaza in mod diferit:
Ø
la inceputul sedintei - clientul poate sa taca deoarece a fost
trimis impotriva dorintei lui sau se simte jenat ca are nevoie de
consiliere. Consilierul trebuie sa-l incurajeze spunand de exemplu :“ Vad
ca-ti este greu sa vorbesti. Adesea cei care vin sa ma
vada pentru prima oara se comporta asa. Ma intreb daca nu
te simti putin nelinistit.”
Aceste afirmatii trebuie urmate de o alta
perioada de liniste, timp in care consilierul mentine contactul
vizual cu clientul si are un limbaj corporal incurajator.
Ø
in timpul sedintei: in aceasta situatie contextul este foarte
important, iar consilierul trebuie sa aprecieze motivul pentru care a aparut
aceasta tacere. Poate fi pentru ca individului ii este foarte
greu sa recunoasca un secret sau pentru ca il nemultumeste
reactia consilierului la ceva care tocmai s-a spus.
In general este cel mai bine sa asteptam
deoarece este vital ca persoana sa faca efortul de a-si exprima
sentimentele sau gandurile, desi asistentul social poate sa nu se
simta confortabil cu aceasta tacere. Exista momente cand tacerea
se datoreaza pur si simplu faptului ca persoana se gandeste. Nu
este nevoie ca tacerea sa fie intrerupta sau sa dam de
inteles ca ea ar fi inacceptabila.
Clientul plange - Desi am
fi tentatii sa-l linistim, aceasta nu este cea mai buna
solutie intr-o sedinta de consiliere. Plansul poate aparea
din diferite motive:
Ø
Pentru
unii este o descarcare benefica a emotiilor si cel mai
potrivit raspuns este sa asteptam cateva minute si daca plansul continua vom
spune ca este bine sa planga, ca este o reactie
naturala atunci cand suntem tristi. Plansul va inceta, de obicei, dupa
un timp. Un alt motiv al plansului ar putea fi dorinta de a atrage
simpatia consilierului sau de a opri orice investigatie ulterioara.
Ø
Poate
fi un mod de a manipula consilierul, asa cum clientul procedeaza cu
alte persoane. Din nou, este cel mai bine sa-l lasam sa planga
indicand totodata ca, desi ne pare rau ca este trist,
este un lucru bun faptul ca isi exprima sentimentele. Daca
intentia clientului era de a manipula, plansul se va opri in curand atunci
cand va realiza ca nu-l poate influenta pe consilier la fel ca pe
ceilalti adulti.
Desi unii consilieri, pentru a reconforta clientul
care plange, vor dori sa-l atinga, gestul poate fi adesea daunator.
Daca dificultatile clientului sunt de natura sexuala,
atingerea chiar intr-un mod neutru din punct de vedere sexual, cum ar fi strangerea
mainii sau punerea mainii pe umar, poate fi gresit interpretata si
il poate inspaimanta pe client.
Clientul
ameninta cu sinuciderea - Cele mai multe persoane care ameninta
cu sinuciderea nu recurg la acest gest, deoarece acest comportament are, de
cele mai multe ori, scopul de a atrage atentia. Sunt cateva lucruri care
trebuie retinute:
Ø
Este
practic imposibil sa opresti pe cineva care vrea cu adevarat sa
se sinucida.
Ø
O reactie de panica din
partea consilierului il poate inspaimanta pe client. Este mai potrivit sa
spunem clientului ca, desi nimeni nu poate opri o persoana de a-si
lua viata, am fi foarte tristi daca aceasta s-ar intampla. Chiar
daca relatia dintre client si consilier nu este construita
cu mult timp in urma, asistentul social poate cunoaste si
trebuie sa sublinieze calitati, puncte tari, abilitati
sau aspecte pozitive din viata clientului.
Ø
Adesea
cei care comit sinucideri nu au speranta. Ei simt ca nimanui
nu-i pasa de ei. Consilierul
trebuie sa sublinieze faptul ca ne pasa si prin asta ii dam
clientului suficienta speranta sa continuie sa traiasca.
Ø
Unii
clienti ameninta cu sinuciderea intr-un mod manipulativ, pentru
a obtine ceea ce vor. Ei au nevoie, de asemenea, de ajutor, dar trebuie sa
li se arate ca sunt si alte moduri de a obtine atentia si
grija celorlalti. Cea mai buna abordare este de a-i comunica
clientului cateva sentimente pozitive despre el, nu despre amenintarea cu
sinuciderea.
Ø
Nu este
deloc neobisnuit ca amenintarea cu sinuciderea sau banuiala ca
individul s-ar putea sinucide, apare la sfarsitul sedintei. In
acest caz cel mai bine este sa-i comunicam ca ceea ce ne-a spus
este foarte important si ca apreciem faptul ca este dornic sa
ne impartaseasca sentimentele sale in legatura cu o
problema atat de importanta si ca odata ce am ajuns la
acest subiect dorim sa discutam impreuna in sesiunea viitoare. Este
foarte important sa obtinem de la client confirmarea ca va fi
prezent la urmatoarea sedinta.
O reactie nepotrivita ar fi sa intram
in panica si sa spunem ca deoarece problema este atat de
importanta trebuie sa o discutam pe loc. Chiar daca prelungim
sesiunea in acel moment, acest comportament al nostru poate trada starea
noastra de neliniste.
Mai folositor pentru client ar fi un comportament retinut,
care exprima preocuparea noastra si totodata increderea ca
persoana se va intoarce.
Intrucat sinuciderea unei
persoane este un eveniment atat de tragic, in cele din urma ramane la
latitudinea consilierului cum va proceda atunci cand este confruntat cu o
astfel de amenintare. Cu cat raporturile sale cu clientul sunt mai bune,
cu atat scade probabilitatea aparitiei acestui comportament. De aceea este
foarte important sa construim raporturi bune inca de la inceputul
relatiei de consiliere.
Clientul refuza
ajutorul - Cea mai importanta sarcina
a consilierului este de a afla care este adevaratul motiv pentru care
clientul a apelat la serviciile sale. Multe persoane sunt trimise la consilier impotriva
vointei lor. Chiar daca ei refuza total sa coopereze la prima
intalnire, consilierul trebuie sa se asigure ca a lasat o sansa
pentru ca acesta sa poata reveni atunci cand se decide sa o faca
de buna voie.
Ex.: “Inteleg cum te simti, nu sunt sigur daca
te pot ajuta cu ceva, dar poate ca putem sta de vorba cateva minute si,
impreuna, sa vedem daca are sens sa ne mai vedem si sa
mai discutam si alta data “.
Consilierul nu
poate stabilii o relatie buna - In acest caz, in loc sa renunte sau sa recomande pe
altcineva, consilierul trebuie mai curand sa ceara ajutor de la un
alt profesionist pentru a revedea sedintele de consiliere. Aceasta
poate fi o solutie utila pentru a intelege care este cauza
dificultatii, iar daca ceva in legatura cu individul este
respins de catre consilier atunci acesta din urma trebuie sa incerce
sa abordeze problema direct.
Daca din discutia cu un alt consilier cu mai
multa experinta se constata ca problema ar fi aceea ca
persoana nu a reusit niciodata sa aiba o relatie
apropiata cu nimeni, atunci nu ajuta cu nimic sa renuntam
la consiliere sau sa-l indrumam catre un alt profesionist.
Clientul ar putea suferi in acest caz. Este mai bine sa incercam sa
continuam, in special pentru a-l ajuta sa se simta mai bine cu
el insusi.
Consilierul si
clientul se cunosc dinainte - Acest lucru
se intampla destul de frecvent in comunitatile mici. Daca relatia nu este stransa, atunci intre cele doua persoane
se poate stabili o relatie de tip consilier-client. Insa, in acest caz
consilierul trebuie sa asigure clientul ca va pastra confidentialitatea
asupra celor petrecute in timpul sedintelor. Daca cei doi se
cunosc foarte bine, atunci i se va explica persoanei ca trebuie sa
consulte pe altcineva deoarece nu este in interesul lui sa lucreze cu un
consilier pe care il cunoaste in viata personala. Pendularea intre
rolul de prieten si cel de consilier poate creea confuzie sau poate
conduce la ranirea sentimentelor amandurora.
Clientul vorbeste continuu dar pe langa subiect
- Daca ceea ce se spune este lipsit de importanta sau se repeta,
ar fi bine ca discutia sa fie intrerupta din cand in cand pentru
a-i face cunoscut clientului comportamentul lui si a analiza motivele (Ex.
“Scuza-ma ca te intrerup, dar ma intreb daca ti-ai
dat seama ca de catva timp repeti aceleasi lucruri. Gasesti
ca este greu sa vorbesti despre altceva?”). Astfel, se poate
aduce discutia de la ceva situat in afara sedintei la
focalizarea pe client sau problema, ceea ce este suficient pentru a opri
abaterea de la subiect.
Clientul pune intrebari
despre viata personala a consilierului - Este important de facut observatia ca relatia client
– consilier este una profesionala si nu una personala. Acest
lucru este greu de inteles de catre client deoarece consilierul da
dovada de caldura si grija in cadrul acestei relatii.
Uneori clientul ar vrea sa stie daca
consilierul are aceeasi problema. Daca asistentul social raspunde
afirmativ, clientul poate gandi ca atata vreme cat celalalt nu a fost
capabil sa-si rezolve propria problema el nu are competenta
necesara. Daca asistentul social raspunde negativ, clientul
poate crede ca nu este inteles. De aceea, este indicat sa se raspunda
la intrebarile personale prin a arata ca nu ii este de nici un
folos clientului daca se vorbeste despre consilier. Din aceste motive
exista regula de a nu se lua in discutie asemenea intrebari.
Clientul va accepta regula. Este mult mai bine sa-i raspundem decat sa
ocolim problema, ceea ce poate distruge increderea in onestitatea relatiei.
Consilierul este stanjenit de subiectul discutei
- Uneori clientul vorbeste despre
lucruri care il pot stanjeni pe consilier, dar daca acesta este bine pregatit
poate identifica zonele in care se simte vulnerabil, deci este mai putin
probabil sa fie luat prin surprindere. Daca, totusi se simte stanjenit,
atunci este mai bine sa fie cinstit cu clientul pentru ca acesta
oricum isi va da seama.
Relatia
cu clientul manipulator - Este
cunoscut faptul ca multi dintre acesti clienti sunt psihopati
sau sunt evaluati ca avand tulburari de personalitate. Asistentul
social va tine seama de urmatoarele aspecte:
Ø
desi
acesti subiecti trebuie abordati cu respect, asistentul social
va manifesta prudenta in explicarea propriului rol si a asteptarilor
fata de client;
Ø
intalnirea
nu poate avea succes daca asistentul social nu este ferm si hotarat
in discutie.
Clientului
manipulator este cel care gaseste si foloseste momente
pentru diversiuni, vorbeste despre evenimente astfel incat sa apara
ca o victima blamandu-i pe ceilalti pentru esecul sau in viata.
Considera ca poate sa impresioneze pe consilier, afisandu-i
simpatie si compasiune si incearca sa-l convinga de
punctul sau de vedere. In caz de esec foloseste foarte multe
tactici pentru a se apara. Se poate preface timid, infricosat, poate
avea reactii violente.
Ø
orice
interes al clientului fata de sentimentele asistentului social
referitoare la profesia sa sau viata personala intra sub incidenta
suspiciunii (Ex.” Dumneata esti singura persoana care ma intelege”
/ „ Nimeni nu m-a ajutat ca dumneata”).
Ø
asistentul
social trebuie sa explice clientiilor consecintele comportamentului
lor.
Spiritul de intelegere al
asistentului social trebuie sa fie invers proportional cu judecarea
acestor clienti. Manipularea este considerata de client ca cel mai
important lucru pe care stie sa-l realizeze sau cea mai eficienta
strategie de a se adapta la cerintele sistemului.
2.10. GRUPUL DE
SUPORT
Definire
In practica asistentei
sociale, grupul de suport este utilizat de catre specialisti ca o
forma de interventie sociala care presupune participarea benevola
si structurata a unor persoane la dezbaterea si identificarea
unor solutii la anumite probleme commune. Scopul utilizarii acestei
tehnici este de a se oferi reciproc informatii, sfaturi, incurajare si
suport emotional. De cele mai multe ori, aceste intalniri au scop
terapeutic si sunt coordonate de catre un specialist in domeniul
psiho-social care impreuna cu membrii grupului reglementeaza regulile
si normele interne de functionare.
Grupul de suport se manifesta
practic sub diferite forme, in functie de caracteristicile membrilor care il
formeaza si de problema care urmeaza sa fie dezbatuta
in cadrul acestuia. Cu toate acestea, in cele mai multe dintre studiile de
specialitate realizate in acest domeniu pana in prezent, se regasesc
doua mari tipuri de grupuri de suport:
1.
Grupul
de suport cu scop terapeutic
2.
Grupul
de suport profesional
3.
Grupul
de interventie comunitara
1. Grupul de suport cu scop terapeutic uzeaza de obicei de metode
si tehnici standardizate de evaluare si interventie psiho-sociala
si urmaresc un scop bine conturat, dar care are libertatea de a se
reformula in functie de caracteristicile membrilor grupului si de
dinamica problemei pe care acestia au consimtiti sa o dezbata
impreuna. In cazul acestor grupuri de suport, moderatorul este reprezentat
de cele mai multe ori de catre un asistent social sau/si un
psiholog/terapeut.
Acest tip de grup de suport reprezinta o strategie de interventie
adresata indivizilor care manifesta probleme de natura emotionala
si de neadaptare la mediul social. In aceasta situatie
terapeutul formaza un grup din doua sau mai multe persoane care manifesta
aceeasi problema si elaboreaza un plan de desfasurare
a intalnirilor, dar si un plan separat de interventie pentru fiecare
participant. Acestia din urma sunt rugati si stimulati
sa-si impartaseasca problemele cu alti
membrii ai grupului, sa identifice posibilitati de rezolvare a
problemelor si sa realizeze transfer de informatii si
opinii despre resursele si tehnicile necesare. Impartasirea
anumitor emotii si sentimente se realizeaza sub controlul direct
al coordonatorului pentru a nu permite aparitia unor conflicte
interpersonale intre membrii grupului. Forma standard de grup terapeutic este
de 6 – 8 persoane care impreuna cu un terapeut se intalnesc periodic intr-un
anumit loc pentru sedinte de maximum 90 de minute.
2. Grupul de
suport profesional reprezinta o forma a
grupului de suport, avand aceleasi reguli privind durata, marimea,
persoana care modereaza, numai ca in acest caz membrii grupului sunt
reprezentati de profesionisti din domeniul socio-psiho-medical
(grupuri de asistenti sociali, psihologi, medici). Scopul acestor intalniri
este acela de a dezbate anumite probleme intalnite in practica profesionala
si de a identifica posibile solutii la cazuri sociale, strategii de
interventie, metode specifice, etc. In acelasi timp, acest tip de
grup functioneaza ca o forma a suport psiho-emotional
reciproc al membrilor. Ex.: grupuri de suport ale asistentilor sociali
comunitari organizate periodic, intalnirile asistentilor sociali si
medicilor in domeniul prevenirii / terapiei HIV/SIDA.
3. Grupul de interventie comunitara reprezinta o forma
de interventie comunitara prin intermediul unor grupuri de interes
formate din membri ai comunitatii cu pregatire in diferite
domenii de activitate si care reprezinta anumite pozitii de
lideri locali (lideri formali si informali). Acestia respecta
regulile de grup si actioneaza pentru a rezolva anumite probleme
specifice ale comunitatii din care fac parte (probleme de natura
sociala, economica, ecologica, etc.). Aceste persoane actioneaza
benevol, completand si sprijinind activitatile administratiei
publice locale, fara a emite insa acte juridice. Un grup de
interventie comunitara este de obicei format din functionari
publici (sercretarul primariei, primarul, asistentul social), politist,
medic, preot, gospodari ai satului (lideri informali), profesori, invatatori,
etc. Ex.: grup de interventie in situatii de calamitati
naturale, grup de interventie pentru implementarea unor programe sociale,
economice, ecologice, etc.
In ultimii ani, in tarile
cu traditie in practica asistentei sociale s-a dezvoltat conceptul de
“autosustinere comunitara”
care reprezinta un proces de implicare a voluntarilor si a altor cetateni
din comunitate in luarea deciziilor la nivel local, in dezvoltarea unor
servicii adresate diferitelor grupuri sau indivizi defavorizati sau in
elaborarea unor strategii de dezvoltare durabila. Acest proces include
descentralizarea responsabilitatii si controlului din partea
statului sau a agentiilor private cu capital extern comunitatii.
Caracteristici
Ø
limitele
numerice ale unui grup de suport sunt intre 5 si 15 persoane; pentru o cat
mai mare eficienta grupul trebuie sa fie format din 7 pana
la 10 persoane;
Ø
este
format din persoane care se confrunta cu aceeasi problema;
Ø
actorii
principali sunt liderii formali si informali din comunitate (preot, invatator,
medic, director de scoala, primarul, familiile instarite) sau
indivizi care prezinta probleme comune cu substrat psiho-emotional;
Ø
reprezinta
o resursa permanenta pentru comunitate;
Ø
are
caracter temporar si este creat voluntar;
Ø
membrii
respecta confidentialitatea in cadrul grupului;
Ø
se
trateaza situatii specifice fiecarui membru cu aceeasi atentie/efort/intensitate;
Ø
grupurile
de interventie comunitara functioneaza la nivelul comunitatilor
in care au fost create si cauta solutii la problemele cu care se
confrunta comunitatea respectiva;
Ø
scopul infiintarii
acestor grupuri nu este acela de a promova ideea de leadership, dar in acelasi
timp promoveaza si valorizeaza orice opinie exprimata;
In general, responsabilitatea sau initiativa crearii
unor astfel de grupuri de suport revine specialistilor in domeniul
psiho-social, iar in mediul rural aceasta raspundere revine exclusiv
asistentului social comunitar. In mod strategic, comunitatile rurale
in Romania beneficiaza in prezent de grupuri de sprijin comunitar care au
fost infiintate pe langa primarii la initiativa autoritatilor
locale si centrale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate.
O particularitate aparte o reprezinta faptul ca
grupul de suport, indiferent de tipul sau, se aplica doar atunci cand
doua sau mai multe persoane se confrunta cu aceeasi problema
si nu in cazuri particulare. Pentru acestea din urma se utilizeaza
metoda “retelelor de sprijin”
care reprezinta o metoda de interventie centrata pe individ
cu o actiune directa asupra problemei acestuia.
2.11. STUDIU DE CAZ
La Servicul Public Specializat (Directia Generala
pentru Protectia Drepturilor Copilului – prezentata in continuare ca
DGPDC), biroul “Alternative de Tip Familial” s-a primit o solicitare a unui
asistent maternal profesionist din localitatea X pentru revocarea masurii
Comisiei pentru Protectia Copilului (CPC) prin care copilul Andrei, in varsta
de 7 ani, era ocrotit de catre acesta in regim de asistenta
maternala. Asistentul maternal motiva decizia sa prin faptul ca nu cu
mult timp in urma i se oferise posibilitatea de a pleca in Italia pentru a
munci.
Ca raspuns la solicitarea asistentului maternal,
supervizorul de zona al DGPDC a realizat cateva convorbiri telefonice de
informare cu lucratorul social din localitatea X si Fundatia Z
care a instrumentat in prima faza cazul, inainte ca el sa fi
fost referit DGPDC. Dupa discutiile realizate cu acestia din urma
si dupa consultarea unor documente din arhiva DGPDC, a reiesit
faptul ca Andrei provine dintr-un centru de plasament, este orfan iar nasterea
a fost inregistrata tardiv. In istoricul social al acestui copil s-au evidentiat
complicatii de ordin medical, copilul suferind de malnutritie si
afectiuni ale pielii. Premergator plasamentului in regim de asistenta
maternala, copilul a fost internat intr-o unitate spitaliceasca. In
spital, Andrei a fost abuzat fizic si sexual de catre un alt minor,
coleg de salon cu acesta.
In urma sesizarii acestor fapte, copilul a fost
supus unor investigatii la un laborator de medicina legala unde
medicii au diagnosticat abuzul sexual. Ulterior acestor evenimente, copilul a
fost introdus intr-un grup terapeutic, dar pentru o perioada scurta
de tip. Deoarece Fundatia Z a identificat un asistent maternal (cel in
cauza), Andrei a fost dat spre ocrotire acestuia prin hotararea CPC.
Pana in momentul referirii cazului catre DGPDC, Fundatia Z a instrumentat
si aplicat planul de permanenta pentru copil, realizand totodata
si supervizarea asistentului maternal si a lucratorului social
comunitar pe acest caz. Toate rapoartele de activitate ale asistentului
maternal si rapoartele realizate in urma vizitelor in familie de catre
Fundatia Z nu au sesizat nici o abatere de la planul de permanenta
al copilului.
Pentru a evalua solicitarea asistentului maternal de
revocare a masurii de ocrotire, supervizorul de zona DGPDC s-a
deplasat in localitatea X unde, impreuna cu lucratorul social
comunitar a realizat o vizita in familia in care era ocrotit Andrei. Inainte
insa de a ajunge la domiciliul asistentei maternale, cei doi specialisti
au fost abordati de catre un vecin care a reclamat faptul ca sotul
asistentei maternale, cat si aceasta din urma au agresat copilul in
nenumarate randuri si chiar l-au fortat pe acesta sa se
autostimuleze si sa-si expuna partile intime. Mai
mult, copilul ar fi fost infometat de nenumarate ori si fortat sa-si
spele singur hainele. Totodata, vecinul a mai declarat ca sotul
asistentei maternale era cunoscut ca o persoana consumatoare de bauturi
alcoolice.
Odata ajunsi la domiciliul asistentului
maternal, cei doi au intampinat probleme deoarece nimeni nu deschidea usa,
cu toate ca era evident ca cineva era acasa. Dupa lungi
insistente, mama asistentei maternale a deschis usa, afirmand ca
aceasta din urma plecase deja in Italia, iar ea ingrijea singura
copilul.
La aparitia supervizorului DGPDC si a lucratorului
social, Andrei a devenit anxios, refuzand sa raspunda la intrebarile
acestora. Din primul contact, cei doi specialisti au observat ca
acesta prezenta o igiena precara, iar limbajul era foarte slab
dezvoltat. In urma intrevederii cu copilul, acesta a marturisit ca a
fost batut de nenumarate ori de catre asistenta maternala si
de catre sotul acesteia si ca a fost inchis in toaleta
unde sub presiunea celui din urma si-a expus partile intime
si s-a autostimulat.
Ca urmare a celor constatate, supervizorul DGPDC a
sesizat Corpul Control al DGPDC cu privire la existenta unei posibile
situatii de abuz in familia de plasament.
Prin urmare, s-a dispus efectuarea unei anchete de catre
Corpul Control al DGPDC care a realizat o evaluare psihologica a copilului
si a membrilor familiei asistentului maternal. La scurt timp, masura
de ocrotire a fost revocata, iar asistentului maternal i-a fost retras
atestatul. Copilul a fost dat spre ocrotire unui alt asistent maternal.
Aplicarea metodelor si tehnicilor in demersul de
rezolvare a cazului
Aplicarea metodelor si tehnicilor pentru studiul de
caz prezentat anterior ofera un model de instrumentare a unui caz social,
fara a exclude alte perspective sau abordari, in functie de
stilul de lucru al fiecarui asistent social.
2.11.1
Documentarea
Imediat dupa ce cazul a fost semnalat catre
DGPDC, supervizorul de zona a solicitat arhivei institutiei
eliberarea dosarului de plasament al copilului. In dosarul copilului s-au
evidentiat o serie de acte medicale si evaluari psihologice in
care nu se regasea abuzul sexual suferit de catre acesta in spital.
Cu toate acesta, intrevederile avute cu lucratorul social din localitatea
X si cu directorul centrului de plasament din care provenea copilul au
adus informatii suplimentare, chiar daca nu oficiale, care sugerau
acest abuz. Prin urmare, supervizorul a contactat spitalul in care a fost
internat Andrei si, printr-o solicitare oficiala, a cerut documente
suplimentare despre presupusul abuz. Astfel a identificat o serie de referate
de situatie si evaluari psihologice care au confirmat trauma
suferita de Andrei. Pe parcursul instrumentarii cazului, supervizorul a
comparat aceste documente cu alte evaluari psihologice realizate mai
recent, incercand sa identifice o coerenta a acestor informatii
care sa convearga catre diagnostic.
Dosarul instrumentat in acest caz a cuprins: acte de
stare civila (certificat de nastere, certificate de deces ale parintilor),
acte medicale (fisa medicala de la medicul de familie, fisa
epidemiologica, bilete de externare, evaluari psihiatrice), documente
scolare (adeverinta de elev, foaie matricola, caracterizare
de la invatator), fisa de evaluare psiho-sociala din
centrul de plasament, ancheta sociala realizata de centrul de
plasament, acte juridice (hotarare de internare in centrul de plasament,
sentinta civila de abandon, hotararea de plasament la
asistentul maternal).
Paralel s-a recurs la
identificarea unui alt asistent maternal cu o pregatire si o dispozitie
mai mare pentru ocrotirea unor copii cu o astfel de trauma in istoricul
social. Pentru familia identificata s-au solicitat acte de stare civila,
acte medicale (fisa de angajare), evaluari psihologice anterioare si
prezente, acte de studii, declaratii de venit, acte de proprietate pentru
imobil, recomandari, autobiografie, acte juridice si caziere
judiciare. Informatiile cuprinse in aceste documente au fost confirmate
prin intermediul intrevederilor realizate cu asistentul maternal si
membrii familiei acestuia.
2.11.2 Observatia
In prima vizita efectuata in familia
asistentului maternal cu ocazia primirii sesizarii situatiei problematice
se folosesc urmatoarele forme ale observatiei:
(a)
observatia indirecta (datele obtinute vor completa pe cele obtinute
prin documentare) – observatia vizeaza aspecte legate de primele
persoane intalnite in comunitate - vecinul si lucratorul social comunitar.
Ø
Observatia
este neprogramata, spontana;
Ø
Se pot
obtine informatii despre problema (care pare a avea alte conotatii
decat cea din sesizare);
Ø
Observarea
comportamentului non-verbal al vecinului
ü denuntator
ü coleric
ü aduce grave acuze asistentului maternal si
familiei acestuia cu privire al modul de ingrijire a copilului plasat
Ø
Atitudinea
incriminatoare a vecinului releva probleme de relationare a familiei
asistentului maternal cu comunitatea;
Ø
Intrevederea
(neprogramata) cu vecinii si rezultatele observarii acestora va
determina modificarea ghidului de observatie pentru intrevederea cu clientul
(copilul plasat) si familia de plasament;
(b)
observatia directa
Ø
Observarea
mediului care face parte clientul
ü asistenta maternala si sotul acesteia
lipsesc de la domiciliu;
ü intarzie sa raspunda/sa
deschida poarta;
ü refuzul soacrei asistentei maternale de
a prezenta locuinta (motiveaza ca locuinta este incuiata si
ca nu are cheia acesteia);
ü gospodaria are aspect ingrijit si
curat;
Ø
Observarea
clientului (a copilului)
ü igiena acestuia este precara;
ü copilul pare a fi subdezvoltat;
ü imbracamintea este sumara,
deteriorata si murdara;
ü copilul este descult desi
vizita se realiza in luna octombrie ;
ü diferenta de ingrijire dintre client
si copilul natural al familiei (apropiat ca varsta);
ü limbaj slab articulat, incoerent,
evidentierea unor probleme de natura logopedica;
ü detasarea emotionala a copilului
fata de presupusul abuz sexual din partea sotului asistentei maternale;
ü in final copilul este timorat si evident
stanjenit despre discutarea presupusului abuz sexual;
ü copilul este atasat de familia
asistentului maternal si are o relatie pozitiva puternica
cu copilul natural al AMP.
Ø
observarea
altor membri ai familiei
ü soacra asistentei maternale este foarte
agitata, prezinta comportamentul unui om surprins, luat pe nepregatite;
ü fiica asistentei maternale era foarte
bine ingrijita;
ü un alt membru al familiei iese din casa
pe care soacra asistentei maternale a refuzat sa o prezinte asistentului
social;
ü atitudinea soacrei asistentului maternal
fata de copilul luat in plasament este de autoritate excesiva,
indiferenta fata de dezvoltarea si ingrijirea adecvata
a acestuia;
Ø
observarea
in cadrul intrevederii cu sotul asistentei maternale (presupus abuzator):
ü infatisarea unei persoane
prezentabile;
ü comportament deschis, cooperant;
ü atitudine optimista, zambeste
frecvent;
ü este ingrijit si atent la contactul
cu asistentul social;
ü promoveaza imaginea unei relatii
foarte bune cu copilul aflat in plasament;
ü nu recunoaste abuzul sexual;
2.11.3 Intrevederea
Analizand demersul pe care
trebuie sa-l realizeze asistentul social pentru evaluarea corecta si
completa a cazului, este recomandat sa se utilizeze tehnica intrevederii in urmatoare situatii:
Ø Realizarea intrevederii cu cu un
medic din unitatea spitaliceasca unde s-a realizat abuzul. Intrevederea, in
acest caz, va urmari sa culeaga informatii cu caracter
general despre situatia copilului, avand
urmatoarele directii de analiza:
ü informatii cu privire la stadiul de
dezvoltare phihomotorie a copilului: dezvoltarea motorie, cognitiva (in
special a limbajului), comportament socio-afectiv;
ü comportamentul de relationare fata
de adult si alti copii;
ü starea de sanatate;
ü evaluarea medicala dupa
semnalarea abuzului, etc.
Ø Realizarea unei intrevederi cu
terapeutul de la grupul de suport unde a participat copilul:
ü informatii cu privire la starea
copilul la inceputul terapiei;
ü schimbarile care au aparut pe
parcursul terapiei;
ü recomandari pentru lucrul cu copilul,
etc.
Ø Intrevedere cu lucratorul social
comunitar
ü cunoasterea datelor pe care le detine
lucratorul social cu privire la realizarea plasamentului, incepand cu
momentul de potrivire asistent maternal - copil;
ü informatii cu privire la evolutia
copilul in familie, daca acesta s-a adaptat noilor conditii;
ü informatii despre modul cum recunoaste
si raspunde asistentul maternal la necesitatile de
dezvoltare armonioasa a copilului;
ü cunoasterea situatiei
asistentului maternal si a copilului prin prisma membrilor comunitatii
etc.
Ø
Intrevedere
cu o persoana din comunitate:
ü informatii cu privire la asistentul
maternal si la modul cum se ocupa de ingrijirea si educarea
copilului;
ü date despre familia aistentului
maternal, cu exemplificarea fiecarei caracteristici prezentate etc.
Ø
Intrevederea cu copilul aflat in plasament la asistentul
maternal
Discutia cu copilul a fost centrata pe
evaluarea adaptarii in familie: cum relationeaza cu toti
membrii familiei si asistentul maternal, ce ii place mai mult la familie
sau daca sunt lucruri care il nemultumesc, daca are prieteni in
comunitate si cum isi petrece timpul cu acestia, persoanele din
familie de care se simte atasat copilul, etc.
2.11.4.
Interviul
Dupa
ce in prealabil asistentul social a realizat o intrevedere cu persoanele
implicate in caz, acesta a programat realizarea interviului de explorare cu
Andrei. Ulterior, va utiliza si
metoda interviului diagnostic.
Asistentul
social va aplica metoda interviului la domiciliul asistentului maternal dupa
ce si-a construit in prealabil un ghid de interviu cu intrebari
specifice pentru fiecare intervievat in parte.
Datorita faptului ca asistentul maternal era plecat din tara,
pot fi intervievate urmatoarele persoane:
Ø
mama
asistentei maternale;
Ø
copilul
plasat in asistenta maternala.
Interviul
cu mama asistentei maternale
Ghidul de interviu
1.
Ce a insemnat
pentru dumneavoastra venirea lui Andrei in familie?
2.
Cum
apreciati dezvoltarea lui Andrei in momentul venirii lui in familie?
3.
Ce
schimbari de comportament ati observat la membrii familiei dupa
venirea copilului ?
4.
Ce
schimbari de comportament ati observat la Andrei dupa o perioada
de acomodare?
5.
Cum se intelege
Andrei cu nepoata dvs.?
6.
Cum
intervin parintii daca apar conflicte intre ei?
7.
Cum
relationeaza Andrei cu copii de varsta apropiata? (gradinita,
copiii vecinilor)
8.
Cum
reactionati daca copilul greseste?
9.
Cum
reactioneaza copilul cand este mustrat?
10.
Ce momente dificile au fost in familie dupa
venirea copilului?
11. De obicei cine
ii face baie copilului?
12.
Cu cine doarme copilul?
13.
Cum isi manifesta atasamentul
fata de un membru al familiei?
14.
Ce a povestit copilul din perioada petrecuta
la centrul de plasament si in spital?
15.
Credeti ca si-ar dori sa se intoarca
in centrul de plasament?
Interviul cu Andrei
Ghid de interviu
1.
Cum ai
fost primit de membrii familiei cand ai venit acasa la asistentul
maternal?
2.
Cum te
joci cu celalalt copil din familie?
3.
Cu cine
dormi tu ?
4.
Cine iti
face baie ?
5.
Te duci
la baie singur sau te insoteste cineva din familie?
6.
Daca
te insoteste cineva la baie se uita la tine?
7.
Ce parere
ai despre felul in care se poarta familia cu tine?
8.
Crezi ca
familia se poarta cu tine altfel decat cu copilul lor? Da-mi cateva
exemple.
9.
Cum esti
pedepsit cand esti obraznic?
10.
Te simti
bine in acesta familie?
11.
Cit
timp ai vrea sa mai stai aici?
2.11.5
Genograma familiei asistentului maternal care are copilul in plasament











Legenda






Persoana
de sex masculin copil
in plasament Persoana de sex feminin




Relatie
de casatorie
Persoana decedata
2.11.6 Ecomapa
Copilul asistentului maternal
|
Lucratorul social comunitar
|
Copilul care
l-a agresat in spital
|
Sotul asistentei maternale
|
Vecinul
asistentului maternal
|
Socrii asistentei maternale
|

Legenda
Relatie echilibrata, normala
Relatie foarte puternica
Relatie stressanta Relatie incordata
Relatie unilaterala
Relatie bilaterala
2.11.7 Analiza campului de forte
Tabelul campului de forte
|
(+) Forte
pozitive
|
(-) Forte
negative
|
|
1. Participarea lui Andrei la grupul de terapie pentru
copii abuzati
|
1. Abuzul fizic suferit de Andrei in spital
|
|
2. Externarea lui Andrei din centrul de plasament si
plasarea la un asistent maternal
|
2. Intreruperea terapiei intr-un moment favorabil
recuperarii lui Andrei
|
|
3. Solicitarea retragerii atestatului asistentului
maternal a determinat identificarea unui posibil abuz asupra lui Andrei
|
3. Plecarea neanticipata a asistentei maternale in
strainatate a generat o situatie de inceritudine si
nesiguranta cu privire la ocrotirea copilului plasat
|
|
4. Identificarea unei alte familii de plasament pentru
Andrei
|
4. Intreruperea relatiilor create in prima familie
de plasament prin revocarea hotararii de plasament.
|
2.11.8 Grupul de suport
In etapa de interventie s-a recurs la formarea a doua
grupuri de suport multidimensionale:
1. Grup
terapeutic pentru copilul abuzat
In acest caz, supervizorul de zona din partea DGPDC impreuna
cu psihologul institutiei au organizat un grup de terapie format din 7
copii dintr-un centru de plasament, care in istoricul social prezentau
evenimente similare cu cele ale lui Andrei (abuz fizic si sexual). Andrei
a fost cuprins in acest grup terapeutic care avea o frecventa saptamanala
si se desfasura la sediul centrului de plasament. Psihologul,
care indeplinea si functia de terapeut al acestui grup, a aplicat mai
multe tehnici si proceduri specifice acestui tip de abuz, in special
tehnici de interactiune ingroup prin care s-a incercat depasirea
traumei prin diferite jocuri de rol, psihodrame, terapii ludice, etc. In cea de
a doua perioada a acestui grup au
fost introdusi copii care in istoricul lor social nu prezentau astfel de
evenimente, cu scopul de a largi sfera de interactiune ingroup.
2. Grup de
suport profesional
La initiativa lucratorului social comunitar
care instrumenta cazul s-a format un grup de suport profesional ai carui
membri au fost: supervizorul de zona DGPDC, psiholog DGPDC, medicul de
familie, directorul centrului de plasament din care provenea Andrei, seful
Corp Control DGPDC, seful biroului „ Abuz „ DGPDC, seful serviciului „
Alternative de tip familial „ DGPDC, asistentul social al fundatiei Z.
Tema acestui grup de suport a fost identificarea unor solutii alternative si
construirea unui plan de permanenta pentru Andrei. Astfel s-a recurs
la identificarea unui nou asistent maternal care a fost supus, impreuna cu
intreaga familie, la o evaluare psiho-sociala complexa. Auxiliar,
grupul de suport a tratat aspecte legate de prevenirea abuzului sexual la
copiii ocrotiti in familiile substitut.
Membrii grupului au cazut de acord ca acest grup de
suport profesional sa devina o resursa permanenta si
pentru ceilalti lucratori sociali din comunitatile rurale.
3. INSTRUMENTE DE
EVALUARE SI INTERVENTIE IN ASISTENTA SOCIALA
3.1. Fisa
initiala a cazului
3.2. Fisa
de deschidere a cazului
3.3. Fisa
de evaluare individuala
3.4. Raportul de intrevedere
3.5. Istoricul social
3.6. Ancheta sociala
3.7. Planul de
interventie
3.8. Planul de
permanenta
3.9.
Contractul cu clientul
3.10. Referatul de necesitate
3.11. Referatul de situatie
3.12. Fisa de supervizare a
activitatii
3.13. Fisa de supervizare caz
3.14. Fisa de inchidere caz
FISA INITIALA A CAZULUI

Modalitatea solicitarii
Nume si prenume
Adresa:
C.I.
|
|
Solicitant
Data
solicitarii
Tipul
cazului
q
Prevenire abandon
q
Plasament / incredintare
q
Asistenta maternala
q
Neglijare / Abuz
q
Violenta domestica
q
Copiii strazii
q
Delincventa juvenila
q
Persoane cu nevoi
speciale / HIV-SIDA
q
Persoane singure, batrani
q
Alte situatii
Date
despre beneficiar

Numele si prenumele

Varsta

Domiciliul in fapt
Situatia
prezenta_________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Parintii
Numele
si prenumele mamei________________________________________
Numele
si prenumele tatalui_________________________________________
Alte date
relevante despre beneficiar________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
Motivul solicitarii________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
Observatii______________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
Concluzii
□
Preluare caz de catre
asistent social_____________________________
□
Referire caz catre
instituitia____________________________________
□
Transfer caz catre
serviciul____________________________________
□
Inchiderea cazului
___________________________________________
Data completarii fisei_____________________________
Asistent Social__________________________________
Ghid
pentru completarea
Fisei
initiale a cazului
Fisa initiala a cazului este instrumentul
de lucu pe care asistentul social il completeaza inainte de a deschide un
caz. Se completeaza de fiecare data cand exista o solicitare din
partea unei alte institutii sau a unei persoane pentru instrumentarea unui
caz.
Modalitatea
solicitarii - Se va completa modul de sesizare
a cazului si solicitarea ajutorului specificand mijlocul prin care s-a
realizat acesta׃ prin telefon,
cerere scrisa direct de client, apel la linia de urgenta,
reclamatia din partea vecinilor, etc.
Solicitant - Se va completa numele si prenumele solicitantului
(persoana care sesizeaza situatia problematica), adresa, numarul
de telefon si cartea de identitate. Este posibil ca solictantul sa nu fie
subiectul cazului (ex: un vecin sesizeaza un caz de violenta
domestica in comunitatea sa).
Data solicitarii - Se va completa
data solicitarii si nu data deschiderii cazului sau a completarii
fisei.
Tipul cazului
- Se va bifa tipul de caz care corespunde
la momentul sesizarii uneia dintre variantele enumerate. La tipul familii vulnerabile (vezi definitia
in Glosar) se pot include si
familiile beneficiare ale politicilor antisaracie (ex: Legea 416/2001
privind Venitul Minim Garantat), precum si beneficiari de ajutor de somaj,
fonduri de urgenta, sponsorizari, etc. Daca nici unul din
tipurile de caz mentionate la acest item nu subscrie cazul semnalat, se va
specifica tipul acestuia la itemul alte
situatii.
Date despre
beneficiar - Se vor completa datele cu
referire directa la subiectul cazului – viitorul beneficiar al serviciului
social. Va fi inregistrat numele si prenumele acestuia, varsta si
domiciliul in fapt (asa cum este declarat de catre solicitant). La
itemul situatia prezenta se
descriu pe scurt caracteristicile situatiei problematice semnalate.
Parintii – Se inregistreaza aceste informatii doar daca
subiectul cazului este un copil si se cunosc date despre parintii
acestuia.
Alte date
relevante despre beneficiar – Se precizeaza
orice informatie care nu a fost cuprinsa in itemii anteriori si
care poate clarifica situatia clientului.
Motivul
solicitarii - Se va completa motivul semnalarii
cazului catre institutia/serviciul pe care asistentului social o
reprezinta. Pot fi situatii in care motivul solicitarii nu face
din subiectul cazului un viitor beneficiar al serviciului de asistenta
sociala. La motivul solicitarii se va descrie si contextul in
care cazul a fost sesizat/observat.
Observatii - Asistentul social va completa orice informatie
referitoare la cazul semnalat (ex: comportamentul verbal si non-verbal,
aspectul fizic, starea emotionala).
Concluzii - Asistentul social va opta pentru varianta cea mai
potrivita in abordarea cazului. Daca va alege varianta preluarea
cazului va fi completat si numele asistentului social care va prelua
cazul. Pentru situatia de referire a cazului va fi completat numele
institutiei si al serviciului care preia cazul. Pentru situatia
de transfer al cazului in cadrul aceleiasi institutii se va preciza
tipul serviciului care preia cazul. In situatia in care asistentul social
decide ca acel caz semnalat nu se inscrie in nici una din cele trei
variante, cazul va fi inchis.
FISA DE DESCHIDERE A CAZULUI

Tip de caz
……(zz) /……(ll) / ………… (aaaa)
|

Data
referirii
Modalitati
de deschidere
□
Autoreferire
□
Autosesizare

□
Referire

□
Transfer
□
Alte situatii
Informatii
privind beneficiarul

Nume si prenume

Domiciliul
Telefon _________________________________________________
Informatii
generale despre caz

……(zz)/……(ll)/………… (aaaa)
|

Data
deschiderii cazului
Nume, prenume: Functia:
Institutia:
|
Asistentul social care a preluat cazul
Ghid pentru completarea
Fisei de deschidere a cazului
Fisa de
deschidere a cazului reprezinta un instrument folosit de catre
asistentul social in demersul de instrumentare a unui caz si presupune inregistrarea
unor informatii privind identitatea clientului, tipul de caz in care
acesta se integreaza, modul in care acesta a devenit cunoscut institutiei/serviciului
de specialitate, aspecte generale privind situatia clientului (informatii
privind cuplul marital, numarul copiilor ocrotiti in familie, sau
informatii privind tipul de proprietate a locuintei).
Momentul deschiderii
cazului nu este simultan sesizarii
situatiei potentialului client, deoarece, de cele mai multe ori
anumite stari de fapt nu reprezinta cazuri sociale. Decizia pentru
deschiderea cazului revine asistentului social care, dupa o evaluare atenta
a situatiei, decide daca situatia semnalata reprezinta
un caz social si necesita interventie de specialitate. In acesta
ultima situatie, asistentul social caruia i-a fost semnalata
situatia va deschide cazul pentru instrumentare, sau il va referi unei alte intitutii sau serviciu
specializat pe acel tip de interventie. Daca situatia
semnalata nu reprezinta un caz social atunci nu va fi realizat nici
un proces de instrumentare si interventie. De cele mai multe ori, in
aceste situatii asistentii sociali recurg la instiintarea
solicitantului printr-o adresa oficiala in care se specifica
motivul pentru care situatia semnalata nu va fi instrumentata de
catre institutia/serviciul de specialitate.
In multe situatii,
data deschiderii cazului poate coincide cu data la care s-a primit solicitarea
(ex: cazuri in regim de urgenta), deoarece asistentului social detine
suficiente informatii pentru a integra respectiva situatie intr-un
tip de caz social si de interventie specifica. Cu toate acestea,
momentul deschiderii trebuie sa survina dupa o atenta
evaluare a situatiei de catre asistentul social.
Tip de caz – Din primele
informatii pe care asistentul social le obtine in legatura
situatia problematica in care se afla clientul, poate extrage o
concluzie privind tipul cazului (ex.: daca situatia semnalata
face referire la alcoolism si violenta domestica intr-o
familie in care sunt si copii, atunci cazul poate fi integrat in tipul “prevenire
abuz”). De foarte multe ori, “tipul cazului” poate fi reformulat in functie
de dinamica acestuia; este situatia interventiei in familii, acolo
unde o “problema” este generata de foarte multe cauze care de cele
mai multe sunt greu de evaluat.
Data – Se completeaza data la care asistentului social i-a
fost referit cazul; este un element important in fisa de deschidere a
cazului, deoarece in acest mod se poate evidentia promptitudinea interventiei.
Modalitatea de deschidere – Pentru deschiderea a unui caz se cunosc patru forme
standardizate, dupa cum urmeaza:
Ø autoreferire
– clientul sesizeaza situatia
problematica unui serviciu public specializat sau unei organizatii
neguvernamentale specializata in domeniul interventiei sociale.
Aceasta solicitare poate lua forma unei convorbiri telefonice sau unei
cereri scrise de catre client.
Ø autosesizarea – asistentul social angajat al unei institutii
publice sau organizatii neguvernamentale identifica situatia
problematica si ca atare, realizeaza un demers de interventie,
fie prin instrumentarea cazului, fie prin transferul catre un alt
serviciu, sau prin referire catre o alta institutie publica
specializata sau ONG. Este o modalitate des intalnita in practica
asistentei sociale, indeosebi in situatiile in care potentialii
clienti ascund starea de necesitate sau nu o constientizeaza
(ex.: abuzul de orice tip asupra minorilor sau batranilor, violenta
domestica, prostitutia, etc.)
Ø referire – institutia careia ii este sesizat cazul, dupa
o prima evaluare, decide ca situatia problematica nu este
de competenta domeniului in care isi desfasoara
activitatea si, prin urmare, refera cazul catre o institutie
specializata. Referirea se realizeaza de cele mai multe ori printr-o
adresa oficiala, care cuprinde pe langa datele de identificare a
clientului si o sumara analiza si diagnosticare a
problemei. Este o modalitate frecvent intalnita in cazurile sociale
complexe, unde problema este generata de un cumul de factori, dar unde
numai unul este dominant (ex.: lucratorul social comunitar identifica
un caz de abuz asupra copilului si il refera la o institutie/organizatie
cu servicii specializate pentru acest tip de caz).
Ø
transfer – in cadrul aceleasi institutii specializate se realizeaza
un transfer al cazului de la un birou/serviciu catre un alt birou/serviciu
specializat pe acel tip de caz. Aceste situatii sunt intalnite frecvent in
cadrul institutiilor care ofera o multitudine de servicii
specializate pentru acelasi tip de clienti (ex.: Serviciul public
specializat pentru protectia drepturilor copilului – Directia Generala
pentru Protectia Drepturilor Copilului – instrumenteaza diferite
cazuri de copii aflati in dificultate, dar modalitatile
specifice de interventie sunt organizate pe birouri si servicii;
astfel, daca in prealabil un caz de abuz a fost instrumentat de Biroul “Abuz
asupra copilului” acesta poate fi ulterior transferat catre serviciul “Alternative
de tip familial” pentru instituirea unei masuri alternative de ocrotire).
Pe linga aceste patru mari
modalitati de referire a unui caz, mai exista si alte situatii in care cazurile sunt
reclamate de catre vecini, rude sau alte persoane apropiate clientului. In
aceste situatii, este recomandat ca asistentul social sa precizeze in
cadrul acestui item orice informatie relevanta.
Informatii
privind beneficiarul – Se vor
completa date de identificare ale beneficiarului, precum si domiciliul
stabil si in fapt al acestuia. De cele mai multe ori, clientii detin
un numar de telefon personal la care pot fi contactati, dar in
cazurile in care acest lucru nu se aplica este recomandat a se nota numarul
de telefon al unei persoane de referinta a clientului, al unei rude,
sau al unui vecin.
Informatii
generale despre caz - Orice persoana care
solicita interventia serviciilor publice specializate sau a organizatiilor
neguvernamentale pentru o situatie problematica reprezinta un
potential client. Astfel, momentul deschiderii cazului trebuie sa
cuprinda si informatii generale despre caz, privind natura
problemei si structura familiei clientului. Aceste din urma informatii
sunt utile asistentilor sociali pentru o mai buna organizare a
resurselor necesare pentru un anumit tip de interventie. De cele mai multe
ori apar situatii in care asistentul social trebuie sa actioneze
in regim de urgenta si atunci, orice informatie privind
sistemul familial de resurse al clientului poate reprezenta o resursa
foarte importanta in interventie.
Data
deschiderii cazului – Se va completa data la care a
fost deschis cazul pentru instrumentare. In cele mai multe cazuri, aceasta
data este diferita fata de momentul referirii. Cu toate
acestea, exista situatii cand
cazul este deschis in acelasi moment cand a fost preluat (ex. cazuri de
abuz asupra copilului, copiii strazii, nou nascuti abandonati,
etc.).
Asistentul
social care a preluat cazul - Orice
instrument folosit in asistenta sociala cuprinde date de identificare
ale asistentului social care instrumenteaza cazul si ale institutiei
care ofera aceste servicii. Completarea acestor date este necesara in
primul rand pentru delimitarea responsabilului in instrumentarea cazului, dar si
pentru istoricul social al clientului, atunci cand se va completa istoricul
relatiilor cu serviciile publice specializate si/sau ONG-uri.
FISA DE EVALUARE INDIVIDUALA
I. Date
personale
Nume si prenume

Data si locul nasterii
CNP ___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/
Stare civila/Statut juridic
___________________________________________
Studii_________________________Ocupatia__________________________
Etnia ______________________ Religia ______________________________
Domiciliul _______________________________________________________
_______________________________________________________________
II. Starea de sanatate psiho-fizica
Istoric medical ___________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
Starea de sanatate prezenta________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
Profilul psihologic_________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
III. Istoric
social
IV. Aspecte
privind mediul de viata

V. Concluzii si
recomandari_______________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Data Asistent Social
Ghid pentru completarea
Fisei de evaluare individuala
Fisa de evaluare individuala se completeaza
dupa ce cazul a fost deschis prin completarea fisei de deschidere a
cazului. Este un instrument important in dosarul cazului deorece contine informatii
cu caracter general obtinute din primele intrevederi cu beneficiarul.
I. Date
personale
Nume prenume,
data si locul nasterii - Se
completeaza datele beneficiarului din actele de stare civila.
Stare civila/Statutul juridic
Ø Pentru adulti se completeaza
situatia starii civile (necasatorit, casatorit,
divortat, vaduv);
Ø Pentru copil se precizeaza situatia
juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela
sau curetela pentru una din situatiile: parintii sunt decedati, declaratii judecatoreste
decedati, declarati judecatoreste disparuti, decazuti
din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau pusi
sub interdictie (Codul Familiei).
Studii - In urma consultarii actelor de studii, se
completeaza cu date privind ultimul nivel de studii absolvit.
Ocupatia – Daca beneficiarul are un loc de munca se va
completa functia pe care o detine acesta la momentul completarii
fisei (adeverinta de salariat poate fi document la dosar); in cazul in
care beneficiarul nu este angajat se va preciza statutul sau: somer sau fara ocupatie.
Domiciliul - Se completeaza corect domiciliul din actul de identitate si, in situatia
in care acesta nu coincide cu domiciliul in fapt, vor fi mentionate ambele
adrese.
Etnie - Se va preciza etnia declarata de beneficiar; este
relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie
implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul
de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii
specifice etniei beneficiarului.
II. Starea de
sanatate
Istoric
medical - Se vor inregistra afectiunile
mai grave (acute sau cronice) de care beneficiarul a suferit pana la
momentul evaluarii. Se vor specifica si antecedente medicale din
familie: afectiuni cronice sau genetice avute de catre membrii
familiei beneficiarului.
Starea de sanatate
prezenta - Daca starea de sanatate
a beneficiarului este buna se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune
se va specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din
certificatul medical de sanatate.
Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical
doveditor, indiferent de starea de sanatate
a beneficiarului.
Profil
psihologic - Se completeaza cu informatii obtinute din
fisa de evaluare psihologica, fisa de examinare psihiatrica,
rapoarte de evaluare completate de un specialisti in domeniu. In situatia
in care beneficiarul nu a fost evaluat psihologic pana la momentul completarii
fisei, asistentul social poate inregistra informatii generale privind
comportamentul acestuia.
III. Istoricul
social
Se descriu evenimentele importante din viata
clientului, prezentate in ordine
cronologica, precum si aspecte care au relevanta pentru
analiza situatiei de criza existente.
V.
Aspecte privind mediul de viata
Asistentul social va completa acest item cu informatii
privind starea materiala a clientului (locuinta, utilitati,
proprietati), situatia financiara (venituri permanente sau
ocazionale), gradul de independenta sociala (autonomie sociala,
resurse, sprijin). De asemenea, se vor preciza informatii despre sistemul
de relatii personale ale clientului.
VI.
Concluzii si recomandari
In functie
de datele obtinute despre beneficiar, asistentul social va rezuma informatiile
despre situatia clientului si va recomanda pasi de actiune
pentru etapele urmatoare ale interventiei.
Data - Se va consemna
data la care se completeaza fisei de evaluare.
RAPORT DE INTREVEDERE
……(zz) /……(ll) / ………… (aaaa)
|

Data
Locul intrevederii_______________________________________________
Durata discutiei________________________________________________
Persoanele participante_________________________________________
Scopul________________________________________________________
Continutul
Observatii
Concluziile intrevederii
Recomandari
Asistent Social
Ghid pentru completarea
Raportului de intrevedere
Data – Se inregistreaza ziua in care se realizeaza intrevederea
chiar daca data completarii raportului nu corespunde datei intrevederii.
De asemenea, se inregistreaza orice intrevedere, indiferent de modalitatea
de stabilire a acesteia (programata la solicitarea clientului sau a
asistentului social sau neprogramata).
Locul intrevederii
– Se
precizeaza spatiul in care se desfasoara intalnirea
dintre asistentul social si client sau alte persoane (membri ai familiei,
vecini, colegi, alte persoane relevante pentru rezolvarea cazului). Locul intrevederii
poate fi la biroul asistentului social, la domiciliul clientului sau in alte
spatii (la locul de munca, intr-un spital, la centrul de plasament, in
penitenciar, etc.). Intalnirile intamplatoare nu pot fi inregistrate ca intrevederi.
Durata discutiei
– Se precizeaza timpul alocat discutiei
(o intrevedere eficienta nu dureaza mai mult de 30 – 45 minute). Este
important sa fie inregistrat acest indicator care, alaturi de continutul
intrevederii, realizeaza o evaluare mai complexa a eficientei
acestei tehnici.
Persoanele
participante – Se consemneaza numele asistentului social si al
persoanei/persoanelor care participa la intalnire (client, membri ai
familiei largite, un alt profesionist din echipa interdisciplinara).
Acest indicator este important pentru ca, in general, prezenta altor
persoane decat clientul, pe parcursul intrevederii, poate influenta cursul
discutiei si informatiile oferite de catre acesta (clientul
poate fi intimidat sau influentat).
Scopul – Reprezinta motivul intrevederii, care poate consta in
evaluarea unor aspecte legate de situatia problematica sau mediul de
viata al clientului, a unor elemente din cadrul planului de interventie
sau alte situatii neprevazute (ex: evaluarea integrarii
copilului in familia de plasament, analiza relatiilor in cadrul familiei in
care s-a realizat reintegrarea unui copil institutionalizat, etc).
Continutul
– Sintetizarea discutiei prin consemnarea ideilor/aspectelor principale abordate in cadrul intrevederii.
Observatii
– Se
consemneaza orice informatii relevante pentru rezolvarea cazului,
cum ar fi atitudini, comportamente, reactii, relatii interpersonale,
limbajul non-verbal, conditii ale mediului de viata, situatii
in care afirmatiile clientului sunt confirmate sau infirmate de alte
surse.
Concluzii – In urma analizei
si sintezei intrevederii se elaboreaza concluzii clare si
succinte ale intrevederii raportate, aspecte relevante pentru demersul urmator al cazului. Se pot face
precizari cu privire la programarea altor intrevederi sau pasi ai
planului de interventie.
Recomandari
– Aspecte importante ce trebuie avute in
vedere pe parcursul rezolvarii cazului (elemente care trebuie sa fie
monitorizate mai atent, evaluarea anumitor relatii, reactii sau
comportamente ale persoanelor implicate in cazul instrumentat).
ISTORICUL SOCIAL
I. Date privind
identificarea beneficiarului

Numele si prenumele

Locul si data nasterii

CNP

Statut juridic/starea
civila

Domiciliul
II. Date privind familia
beneficiarului
Date de identificare ale
membrilor familiei
|
Numele
si prenumele
|
Varsta
|
Ocupatia
|
Domiciliul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Date relevante
privind familia
III. Date privind
evolutia beneficiarului
Informatii despre nastere
si dezvoltare

Informatii medicale

Activitatea scolara

Statutul socio – profesional

Relatia cu sistemul
de protectie/asistenta sociala
|
Anul/Perioada
|
Masura de
protectie
|
Institutia
|
Masura
permanenta
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
IV. Situatia
materiala / financiara
Locuinta/proprietati
Surse de venit
Probleme identificate
V. Probleme identificate
Asistent Social____________________________________
Institutia_________________________________________
Data_____________________________________________
Ghid
pentru completarea
Istoricului
social
Istoricul social este un instrument de evaluare si
interventie in contextul cazurilor sociale care urmareste modul in
care trecutul beneficiarului influenteaza problema acestuia si
modalitatea de rezolvare. Acest instrument se aplica in foarte multe domenii
de interventie ale asistentei sociale, centrandu-se pe individ,
familie, grup social sau comunitate, vazuti ca beneficiari ai evaluarii
si interventiei de specialitate.
Istoricul social poate fi
utilizat ca parte componenta a anchetei sociale, dar si ca instrument
individual, structurat pe capitole, subcapitole si puncte.In primul caz,
istoricul social reprezinta partea narativa a anchetei social, unde intr-un
paragraf de maximum o jumatate de pagina A4 se descriu evenimentele
importante din viata clientului, precum si aspecte care au o relatie
organica cu problema existenta. Aceste evenimente importante fac
referire la nastere, copilarie, educatie, casatorie,
decese, istoric al institutionalizarii, etc. Ex.׃ Copilul X provine dintr-o familie legal constituita,
fiind al .. copil nascut al celor doi soti Y. Nasterea a fost
naturala, la teremen, nou nascutul fiind eutrofic. Pe parcursul
dezvoltarii sale nu s-au inregistrat probleme de sanatate. In
prezent, este elev in clasa a . Scoala si are rezultate bune la
invatatura si disciplina, conform caracterizarii
dirigintelui. Pe data de . a fost institutionalizat in CP..
Folosit de cele mai multe
ori ca instrument individual, istoricul social prezinta o structura
complexa centrata pe strangerea unor informatii cheie despre
trecutul clientului si despre modul in care acesta a influentat aparitia
problemei. In acelasi sens, istoricul social cuprinde informatii pretioase
despre resursele personale ale clientului si/sau ale retelei de
sprijin care pot participa activ in identificarea unor modalitati de
rezolvare a problemei.
In structura istoricului
social, informatiile despre trecutul clientului se vor prezenta dupa
cum urmeaza:
Date personale
privind beneficiarul – Se vor
completa date de identificare ale beneficiarului, precum si statutul
juridic al acestuia (aplicabil in cazul copiilor in dificultate). Daca
beneficiarul este o familie, structura prezentarii va fi de la general la
particular, incepand cu date de identificare ale parintilor.
Date privind
familia beneficiarului - Cand
beneficiarul este reprezentat de catre o singura persoana vom
completa date privind ceilalti membrii ai familiei si relatiile
dintre acesta, folosind stilul narativ. Astfel, se vor face referiri la date de
identificare ale membrilor familiei, aspecte morale, psihologice, fiziologice
si economice dintre acestia, precum si alte aspecte care pot fi
particularizate si care contribuie la formarea unei viziuni clare a intregului
familial din care face parte si beneficiarul/cleintul. Aceste aspecte pot
face referire la antecedentele penale ale membrilor familiei, consumul de
alcool, anumite fapte/evenimente relevante, boli si terapii medicale la
care au fost supusi membrii familiei si care au relevanta
pentru cazul nostru).
Se recomanda sa fie inregistrate informatii
privind:
Ø Rolurile in familie / structura de
putere
Date privind
evolutia beneficiarului
Informatii
privind nasterea si dezvoltarea - Datele culese vor face referire la varsta, nasterea si
dezvoltarea copilului. Este important ca acest item sa fie completat cu
atentie in cazul copiilor cu inregistrare tardiva a nasterii si
sa se precizeze aceasta situatie.
Informatii
de natura medicala - Acest item
se completeaza cu scopul identificarii unor posibile boli de care
clientul a suferit in trecut si care ar putea recidiva, de asmenea se
acorda o atentie deosebita deficientelor, tratamentelor sau
altor terapii, acte medicale, consultarile medicului de
familie/specialistului.
Ex.: din punct de vedere al istoricului familiei, urmarim
modul in care boala unui membru al familiei influenteaza dinamica
acesteia.
Informatii
privind activitatea scolara/educatia – Se inregistreaza situatia prezenta si scolarizari
anterioare, performante/esec scolar. Se completeaza cu
documente scolare (caracterizare, foaie matricola, adeverinta,
etc).
Informatii
privind statutul socio-profesional - Avem
in vedere actualul loc de munca, cel anterior, sau posibile situatii
de disponibilizare si somaj. De asemenea, vom cauta informatii
legate de posibile conflicte de munca, litigii, eliberari din functii,
cursuri de reconversie profesionala, etc.
Relatia
cu sistemul de protectie/asistenta sociala - Se vor completa detalii cu privire la institutionalizari
anterioare si/sau alte forme de ocrotire/sprijin (este un item utilizat in
mod deosebit pentru copii care au fost/sunt institutionalizati).
Situatia
materiala / financiara
Locuinta/proprietati – Se inregistreaza tipul de locuinta,
starea de igiena, forma de proprietate, numarul de camere, numarul
de persoane care locuiesc in aceeasi casa, dotarea/confortul.
Surse de venit
– Se precizeaza sursa veniturilor,
tipul acestora (ocazionale, stabile, alte forme de venit), alte bunuri,
datorii, mosteniri, cheltuieli curente, etc.
Probleme
identificate - Se va realiza o clasificare si
o ierarhizare a problemelor identificate pe tot parcursul documentarii
pentru realizarea istoricului social, dar si probleme identificate pe
parcursul instrumentarii cazului (privind colaborarea clientului si a
familiei acestuia la rezolvarea problemei). Aceste probleme trebuie ierarhizate
dupa principiul influentei pe care o exercita asupra cauzei si
dinamicii familiei.
Nr._______/_________________
antet


ANCHETA SOCIALA
Realizata de asistentul
social_______________________________________
Locul si data____________________________________________________
Persoane prezente_______________________________________________
Scopul_________________________________________________________
I.
Date de identificare a beneficiarului
Nume si prenume:_______________________________________________
Locul si data nasterii:_____________________________________________
CNP:__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/
B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliul in fapt:________________________________________________
Stare civila:____________________________________________________
Studii:__________________________Ocupatia:_______________________
Etnia:__________________________ Religia:________________________________
II. Date despre familie:
Date despre
mama(sotia)
Nume si prenume:_______________________________________________
Locul si data nasterii:_____________________________________________
CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliul in fapt:________________________________________________
Stare civila:____________________________________________________
Studii:___________________________Ocupatia:______________________
Etnia:____________________________Religia:_______________________________
Date despre
tata(sotul)
Nume si prenume:_______________________________________________
Locul si data nasterii:_____________________________________________
CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliul in fapt:________________________________________________
Stare civila:____________________________________________________
Studii:___________________________
Ocupatia:_____________________
Etnia:____________________________
Religia:_______________________
Date despre copiii din familie
|
Nr.
crt.
|
Nume si prenume
|
Data nasterii
|
Ocupatia
|
Locul unde se afla copilul:familie/institutie
|
Observatii
|
|
1
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
Date despre alte persoane care locuiesc la aceeasi
adresa
|
Nr.crt.
|
Nume si prenume
|
Varsta
|
Stare civila
|
Ocupatie
|
|
1
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
III. Istoricul social al beneficiarului
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
IV. Starea de sanatate
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
V. Situatia materiala/financiara
Locuinta
Proprietate personala: ÿ da ÿ nu Numarul de camere:_______
□ Electricitate □
Apa curenta □
Incalzire □
Telefon
Starea de igiena: □
Satisfacatoare □
Nesatisfacatoare
Suprafata
de teren cultivata (tipul culturii):______________________________
Animale:________________________________________________________
Alte proprietati:___________________________________________________
Venituri
Stabile:_________________________________________________________
Ocazionale:_____________________________________________________
VI. Relatiile in familie si comunitate
Relatii in
familie:__________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Relatiile
in comunitate:_____________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
VII.
Observatii
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
VIII. Concluzii si recomandari
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Asistent Social
Ghid pentru completarea
Anchetei sociale
Realizata
de asistentul social - Se va completa
cu numele asistentului social care intocmeste ancheta sociala.
Locul si
data - Se vor preciza locul (ex: domiciliul
clientului) si data completarii anchetei sociale.
Persoane
prezente - Se vor inregistra numele si
prenumele tuturor persoanelor prezente la intocmirea anchetei sociale. Acest
lucru este important deoarece orice persoana prezenta poate reprezenta
atat o sursa de informare cat si o garantie pentru veridicitatea
informatiilor prezentate.
Scopul - Va fi inregistrat scopul pentru care ancheta sociala
este efectuata (ex.: Reintegrarea copilului in familia naturala).
Este important sa se pastreze coerenta intre scopul intocmirii
anchetei sociale, modalitatea prezentarii
informatiilor pe parcursul anchetei sociale si recomandarile
finale.
Date de identificare a beneficiarului
Nume prenume, data si locul nasterii - Se completeaza datele
beneficiarului din actele de stare civila.
Stare civila/
Statutul juridic
Ø Pentru adulti se completeaza
situatia starii civile (necasatorit, casatorit,
divortat, vaduv);
Ø Pentru copil se precizeaza situatia
juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela
sau curetela pentru una din situatiile: parintii sunt decedati, declarati judecatoreste decedati,
declarati judecatoreste disparuti, decazuti
din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau pusi
sub interdictie (Codul Familiei).
Studii
In urma consultarii actelor de studii, se completeaza
cu date privind ultimul nivel de studii absolvit.
Ocupatia
Daca beneficiarul are un loc de munca se va
completa functia pe care o detine acesta la momentul completarii
fisei (adeverinta de salariat poate fi document la dosar); in cazul in
care beneficiarul nu este angajat se va preciza statutul sau: somer sau fara ocupatie.
Domiciliul
Se completeaza adresa din actul de identitate si,
in situatia in care domiciliul legal nu coincide cu domiciliul in fapt,
vor fi mentionate ambele adrese.
Etnie
Se va preciza etnia declarata de beneficiar; este
relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie
implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul
de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii
specifice etniei beneficiarului.
Religie
Se va preciza religia declarata de beneficiar; este
relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie
implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul
de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii
specifice religia beneficiarului.
Date despre
familie - Vor fi inregistrate datele
despre mama (sotie) si despre tata (sot) din actele de stare
civila (certificat de nastere, B.I., adeverinta de la locul
de munca, carte de identitate, etc.) – vezi itemul anterior.
Date despre
copiii din familie - Vor fi inregistrate datele cu
privire la copiii familiei conform structurii din tabel.
Nume si
prenume si Data nasterii - Vor fi notate numele si prenumele
copiilor, respectiv datele lor de nastere din actele de identitate.
Ocupatie
Ø Pentru situatia in care copilul
este scolar se va preciza nivelul de scolarizare (ex: prescolar,
scolar - clasa in care se afla copilul).
Ø
Pentru
situatia in care copilul are un loc de munca poate fi mentionata
institutia si functia detinuta in cadrul acesteia.
Locul unde se
afla copilul: familie/institutie – Se precizeaza daca copilul este institutionalizat sau nu –
astfel trebuie completat cu “familie” daca copilul se afla in familie
sau “institutie” (numele institutiei) daca copilul se afla in
institutie.
Observatii - va cuprinde informatii relevante despre fiecare
copil (ex: starea de sanatate, de cate ori a repetat un an scolar,
daca a fost institutionalizat sau nu).
Date despre
alte persoane care locuiesc la aceeasi adresa - Vor fi inregistrate toate celelalte persoane care
locuiesc la aceeasi adresa cu beneficiarul (unchi, matusa,
bunici, prieteni, etc.). Se vor completa campurile din tabel cu numele si
prenumele acestor persoane, varsta, starea civila (casatorit,
necasatorit, despartit in fapt, divortat, vaduv,
etc.) si ocupatia fiecaruia (ex: somer, pensionar, scolar,
prescolar, etc.).
Istoricul
social al beneficiarului - In cadrul
istoricului social al beneficiarului vor fi prezentate sub forma narativa
in ordine cronologica evenimente, fapte semnificative din viata
acestuia.
Ex.: Copilul X
provine dintr-o familie legal constituita, fiind al copil al celor doi
soti Y. Nasterea a fost naturala, la teremen, nou nascutul
fiind dezvoltat normal pentru varsta sa. Pe parcursul dezvoltarii sale nu
s-au inregistrat probleme grave de sanatate. In prezent, este elev in
clasa a .Scoala are o relatie buna cu colegii si
rezultate bune la invatatura, conform caracterizarii
dirigintelui si profesorilor. Pe data de . a fost institutionalizat
in CP.. unde este vizitat periodic de parinti.
Starea de sanatate – Se vor inregistra afectiunile mai grave (acute
sau cronice) de care beneficiarul a suferit pana la momentul evaluarii.
Se vor specifica si antecedente medicale din familie: afectiuni
cronice sau genetice avute de catre membrii familiei beneficiarului. Daca starea de sanatate a beneficiarului
este buna se va completa cu expresia clinic
sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va
specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din
certificatul medical de sanatate.
Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical
doveditor, indiferent de starea de sanatate
a beneficiarului.
Situatia materiala/financiara
Locuinta - Asistentul social va trebui sa urmareasca
mai multe aspecte privind locuinta, cum ar fi: numarul de camere, cate
persoane locuiesc in aceeasi casa, daca locuinta este
proprietate personala sau nu, daca starea de igiena este
corespunzatoare, daca este dotata cu electricitate, apa
curenta, incalzire, telefon. In formularul de ancheta sociala
toate aceste informatii pot fi inregistrate prin bifare – acolo unde este
cazul.
Suprafata
de teren cultivata (tipul culturii) - se va inregistra doar aria de teren cultivata din suprafata
totala de teren pe care beneficiarul o are in proprietate sau o detine;
foarte important pentru beneficiarii din mediul rural este sa se mentioneze
tipul culturilor (ex: porumb, cartofi, grau, secara, orz).
Animale - vor fi inregistrate animalele din gospodaria
beneficiarului (ex: ovine, bovine, cabaline, etc.)
Alte proprietati - se refera la alte bunuri aflate in proprietatea
beneficiarului (ex: masini
agricole, caruta cu cai, alte spatii de locuit, etc.).
Venituri
stabile - vor fi inregistrate doar
veniturile permanente, cum ar fi: salarii, pensii, indemnizatia de somaj,
ajutorul de somaj, alocatia copiilor, pensie de urmas, alte indemnizatii,
etc.
Venituri
ocazionale - vor fi mentionate castigurile
din diferite activitati prestate de membri familiei (ex: munca
sezoniera, vanzarea diferitelor produse agricole, munca in strainatate
a unui frate sau parinte, etc.)
Relatiile
in familie si comunitate
Relatii in
familie - Vor fi notate aspecte
referitoare la relatiile dintre membrii familiei - aspecte observate in
timpul vizitelor in familie ale asistentului social sau constatate de acesta
din discutiile cu membrii comunitatii. Vor fi vizate relatiile
dintre mama si tata, dintre parinti si copii,
dintre frati, relatiile cu alte persoane care locuiesc in aceeasi
casa, relatiile cu familia largita.
Este recomandat ca asistentul social sa insiste in
evaluarea acelor tipuri de relatii relevante pentru rezolvarea cazului
(ex. Atitudinea mamei fata de copil).
Relatiile
in comunitate - Asistentul social va evalua
relatiile beneficiarului cu vecinii, alte personae din comunitate si
institutii (tipul relatiilor, reciprocitate, intensitate, implicare,
etc.).
In cazul in care se intocmeste ancheta sociala
pentru un elev se va urmari gradul de adaptare scolara, cat si
relatiile acestuia cu profesorii si colegii.
Este recomandat ca asistentul social sa insiste pe
acele relatii care ar putea reprezenta o resursa pentru rezolvarea
cazului.
Observatii - In cadrul acestei rubrici se vor nota aspecte
semnificative pentru rezolvarea cazului.
Concluzii si
recomandari - Asistentul social care
efectueaza ancheta sociala va realiza o sinteza a informatiilor
culese in raport cu scopul anchetei, urmata de recomandari care
vizeaza si planul de interventie/permanenta.
PLAN INDIVIDUAL DE PERMANENTA

Nume si
prenume

CNP
Domiciliul
Scopul
planului de permanenta
o
Reintegrare
familiala
o
Adoptie
o
Integrare
in comunitate
Pasii de
actiune
|
Domeniul de actiune
|
Situatia prezenta
|
Actiuni ce vor fi realizate in viitor
|
|
Dezvoltarea psihomotorie a
copilului
|
|
|
|
Starea de sanatate
|
|
|
|
Educatia
|
|
|
|
Relatia cu familia
naturala
|
|
|
|
Pregatirea copilului
pentru scopul urmarit
|
|
|
|
Modificari ale planului
initial/motivele
|
|
|
Asistent
Social_______________________________________
Supervizor__________________________________________
Data intocmirii
planului de permanenta__________________
Ghid pentru completarea
Planului individual de permanenta
Planul de permanenta se intocmeste pentru
cazul copil in etapa de interventie a instrumentarii unui caz. Planul
de permanenta este rezultatul evaluarii complexe a situatiei
beneficiarului si urmeaza recomandarile asistentului social si
ale echipei interdisciplinare. Planul
contine actiunile pe care trebuie sa le realizeze asistentul
social in domenii diferite de dezvoltare a copilului (dezvoltarea psihomotorie
a copilului, starea de sanatate, educatie, relatia cu
familia) pentru atingerea scopului care poate fi: reintegrare familiala, adoptie si integrare in comunitate.
Planul este stabilit impreuna cu supervizorul si
revizuit o data la trei luni si completat in situatia in care
intervin modificari. Chiar daca planul de permanenta este
un instrument specific cazului copil,
interventia vizeaza implicarea tuturor factorilor de influenta:
copil, familie, institutie, scoala, dispensar, biserica si
comunitate.
Nume si
prenume si CNP - Asistentul social va inregistra datele din certificatul
de nastere al copilului.
Domiciliul - Se va inregistra adresa la care locuieste in
prezent copilul; daca este institutionalizat se mentioneaza
numele si adresa centrului de plasament.
Scopul intocmirii
planului de permanenta -
Asistentul social va preciza scopul
interventiei: reintegrare familiala, adoptie, integrare in
comunitate. In lucrul cu copilul in dificultate, aceste varinate presupun: reintoarcerea
copilului in familia naturala, ocrotirea intr-o familie adoptatoare sau
integrarea unui tanar care provine din centrul de plasament in comunitatea
de origine. Pentru fiecare din cele variante posibile ale planului de permanenta,
asistentul social va construi un demers specific de interventie pentru
atingerea scopului urmarit.
Pasii de
actiune – Anterior stabilirii planului
de permanenta, asistentul social va realiza o evaluare a situatiei
copilului in domeniile precizate anterior si, in functie de nevoile
identificate, vor fi stabilite actiuni care sa faciliteze si sa
sustina adaptarea copilului in noul mediu de viata.
Dezvoltarea
psihomotorie a copilului – Evaluarea
se bazeaza pe informatii consemnate in instrumentele altor specialisti
(ex: medic, psiholog). Aceste informatii pot face referire la tipul nasterii,
stadiul de dezvoltare motrica, a limbajului, concordanta dintre varsta
biologica si performantele intelectuale, etc.
Starea de sanatate – Se va realiza un scurt istoric medical al copilului,
cuprinzand antecedente medicale, internari, tratamente specifice, boli
ereditare, genetice, cronice si/sau infectioase. In functie de
recomandarile medicale specifice va fi stabilit si un plan de
recuperare medicala si terapie. Va fi porecizata existenta
unui handicap, tipul acestuia, gradul de handicap si interventia
specifica.
Educatie – Vor fi consemnate informatii privind nivelul de scolarizare,
performantele scolare, modul de adaptare in mediul scolar,
abandon sau tentative de abandon scolar. Pentru imbunatatirea
rezultatelor scolare, asistentul social va stabili impreuna cu
personalul didactic un plan de interventie specific.
Relatia
cu familia – Asistentul social va pregati
atat familia cat si copilul pentru atingerea scopului planului de permanenta,
in functie de dificultatile evaluate la nivelul relatiilor
intrafamiliale, al statutului familiei, exercitarea rolurilor fiecarui
membru si relatiilor acesteia la nivelul comunitatii.
Pregatirea
copilului pentru scopul urmarit –
Deoarece implementarea planului de permenenta presupune aparitia
unei schimbari majore in viata copilului, asistentul social trebuie sa
anticipeze dificultatile pe care le poate intampina acesta. Vor fi
precizate actiunile specifice si concrete care vor fi realizate
pentru reducerea efectelor nedorite (Ex: vizite frecvente ale parintilor
la copil in centrul de plasament, vizite ale copilului in familie, consilierea
parintilor – informarea acestora cu privire la efectele institutionalizarii).
Modificari ale
planului initial/motivele – Vor fi inregistrate
orice modificari ulterioare stabilirii planului de permanenta
care pot genera alti pasi de actiune sau chiar alt plan de
permanenta (ex: pregatirea unui copil pentru reintegrarea
familiala poate fi intrerupta de decesul parintilor ceea ce
face ca asistentul social sa stabileasca un alt plan de permenenta
pentru copil – adoptia sau integrarea in comunitatea de origine).
CONTRACT DE INTERVENTIE
Incheiat intre
Asistentul
social____________________________________din
cadrul institutiei
________________________si_____________________________ in calitate de beneficiar al serviciului de
asistenta sociala:
I. Obiective
II. Obligatiile partilor
Asistentul
social
Beneficiarul
III.Durata contractului
IV.Eu__________________________________am
luat la cunostinta ca acest contract se incheie pe o perioada
determinata de timp si ca nerespectarea cu buna stiinta
a responsabilitatilor asumate determina incetarea interventiei
din partea asistentului social.
V.Data
intocmirii
Semnatura beneficiar Semnatura asistent social
Ghid pentru utilizarea
Contractului de interventie
Contractul de interventie este un instrument care se
individualizeaza pentru fiecare caz in parte in functie de specificul
acestuia si de continutul planului de interventie pentru familie
sau a planului de permanenta pentru copil. Utilizarea contractului in
relatia cu clientul are rolul de a determina responsabilizarea acestuia si
implicarea in interventie ca parte activa. De asemenea, forma scrisa
a termenilor de colaborare dintre asistentul social si client are rolul de
a constientiza clientul cu privire la demersul de rezolvare a cazului si
la propriile responsabilitati in cadrul acestui proces. Nerespectarea
ulterioara a termenilor contractului pot argumenta decizii ale
asistentului social cu privire la cazul respectiv (intreruperea sprijinului
financiar, prelungirea perioadei de interventie, reevaluarea situatiei
problematice, etc.).
Obiective – Se inregistreaza obiectivele stabilite de asistentul
social in cadrul planului de interventie sau a planului de permanenta
(daca este situatia unui caz-copil, dar contractul se realizeaza
cu unul dintre parinti sau alti ocrotitori).
Ex: pentru instrumentarea unui caz de prevenire a institutionalizarii,
obiectivele pot fi: mentinerea unitatii familiale, identificarea
unui loc de munca pentru tata, reintegrarea scolara a
copiilor.
Obligatiile
partilor – Se prezinta
clar si succint responsabilitatile stabilite de comun acord
pentru ambele pariti implicate in rezolvarea cazului: asistentul
social si beneficiarul serviciilor sociale. Actiunile specificate ca
obligatii trebuie sa fie cuantificabile si usor de evaluat.
Ex:
Obligatiile asistentului social:
Ø Sa asigure plata chiriei in cuantum
de …. pe o perioada de trei luni;
Ø Sa asigure familiei alimente in
valoare de… pe o perioada de trei luni;
Ø Sa ofere consiliere membrilor
familiei;
Ø Sa ofere informatii si sprijin in
obtinerea drepturilor legale;
Ø
Sa efectueze vizite
periodice;
Ø Sa medieze situatii conflictuale,
etc.
Ex:
Obligatiile beneficiarului:
Ø Sa permita asistentului social
sa faca vizite la domiciliu sau;
Ø Sa nu consume excesiv bauturi
alcoolice;
Ø Sa respecte intalnirile stabilite
cu asistentul social sau alti profesionisti;
Ø Sa informeze asistentul social in
legatura cu schimbarile survenite in situatia sa familiala, sociala
sau profesionala;
Ø
Sa foloseasca sprijinul
material primit in scopul atingerii obiectivelor;
Ø Sa se intereseze saptamanal
de situatia scolara a copilului sau;
Ø Sa caute si sa ocupe un
loc de munca conform calificarii si abilitatilor sale;
Ø Sa-si inscrie copilul la medicul
de familie si sa coopereze cu acesta
Ø Pana la data de …..sa-si
varuiasca locuinta, etc.
Durata
contractului – Se inregistreaza perioada
estimata a fi necesara pentru implementarea planului de interventie
si in care pot fi indeplinite realist si eficient obiectivele
stabilite.
Data intocmirii – Se inregistreaza data la care se semneaza
contractul de catre ambele parti (asistentul social si
beneficiar).
PLANUL DE INTERVENTIE
Familia _______________________________________________________
Domicliul ______________________________________________________
Tipul familei ____________________________________________________
□ Normala □ Monoparentala □ Uniune consensuala
Numar
copii _______

Obiective
Actiuni/Durata/Resurse
|
Nr. crt.
|
Actiuni
|
Durata
|
Resurse
|
|
1.
|
|
|
|
|
2.
|
|
|
|
|
3.
|
|
|
|
Data intocmirii __/__/____
Asistent Social Beneficiar
___________________ ____________________
Supervizor
Ghid
pentru utilizarea
Planului
de Interventie
Planul de interventie
este utilizat de catre asistentul social in cazurile de interventie
asupra familiior care se afla in dificultate si presupune atingerea
unor obiective, cum ar fi: prevenirea abandonului copilului, interventia in
caz de neglijenta si abuz, prevenirea abandonului scolar,
integrarea socio – profesionala a parintilor, prevenirea si
interventia in cazurile de violenta domestica, prevenirea
excluderii si marginalizarii sociale, etc.
Pentru atingerea acestor
obiective, asistentul social impreuna cu supervizorul si beneficiarul
vor stabili o serie de actiuni specifice tipului de caz. In desfasurarea
acestor actiuni, asistentul social abordeaza mai multe sfere de
interventie, cum ar fi: copii, familie, relatii in comunitate, reteaua
de institutii, etc.
Similar planului de
permanenta, acest instrument poate fi modificat in functie de
schimbarile care intervin in evolutia cazului. Orice modificare va fi
realizata impreuna cu beneficiarul si supervizorul (ex. decesul
unui parinte poate determina dificultati de ordin material,
financiar, de atasament si orientare).
Familia – se va inregistra numele familiei beneficiare. Pentru
situatia in care familia este formata prin uniune consensuala se
vor inregistra numele ambilor parteneri.
Domiciliul – Practica asistentei sociale a evidentiat faptul
ca pentru cele mai multe dintre familiile care reprezinta cazuri
sociale domiciliul legal nu coincide cu domiciliul in fapt. De aceea, este
recomandat ca asistentul social sa inregistreze adresa la care locuieste
familia in realitate.
Tipul familiei – Este relevant a se preciza tipul familiei (normal, monoparentala, uniune consensuala) deoarece acesta poate influenta modalitatea de
construire a demersului de interventie.
Fiecare dintre
aceste trei tipuri familiale dispune de resurse specifice (materiale,
financiare, relatii de sustinere interpersonale, etc.) care trebuie
directionate catre scopul interventiei.
Numar
copii – Se va inregistra numarul total al copiilor (atat cei ocrotiti in
familie, cei care nu locuiesc cu parintii,
cat si cei ocrotiti in centrele de plasament).
Obiective – Planul de interventie trebuie sa cuprinda
concretizarea demersului de interventie prezentata in linii generale
de actiune (ex.: identificarea unui loc de munca pentru parinti,
consolidarea relatiilor interpersonale, cresterea gradului de
integrare in comunitate, etc.). Aceste obiective trebuie sa indeplineasca
anumite caracteristici: sa fie
verificabile in timp, concrete, adaptate la specificul clientului, usor de
aplicat, masurabile.
Actiuni/Durata/Resurse – Conform structurii din tabel vor fi inregistrate actiunile
care vor fi intreprinse pentru atingerea obiectivelor, durata lor de desfasurare
precum si resursele necesare/disponibile pentru realizarea acestor actiuni.
Este importanta structurarea acestor informatii
deoarece in acest fel asistentul social urmareste resposabilizarea
membrilor familiei fata de implicarea acestora, identificarea
dificultatilor si pregatirea familiei pentru depasirea
lor, identificarea si valorificarea resurselor familiei.
Exemplu
|
Actiuni
|
Durata
|
Resurse
|
|
Informare
|
Permanent
|
Asistent.social, resurse comunitare, ONG-uri
|
|
Consiliere
|
Permanent
|
Asistent social, psiholog
|
|
Sprijin material
financiar
|
3 luni
|
Donatii, fond urgenta
|
|
Consiliere juridica
|
Permanent
|
Colaborari cu alti specialisti
|
Nr. Inregistrare _______/___/___/_____
Antet

REFERAT DE NECESITATE
Subsemnatul___________________________asistent social in cadrul ___________________________
in urma evaluarii situatiei familiei (copilului)
____________________________________domiciliat in _________________
_________________________________am constatat urmatoarele:
_______________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Prin urmare, recomand urmatorul
plan de interventie : ______________
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________si
sprijin in valoare de _____________________________________ constand in
______________________________________________________________________________________________________________________________
Scopul acestui plan de
interventie este __________________________
_______________________________________________________________
Pentru realizarea acestui
scop va rugam sa ne sprijiniti cu ___________
_______________________________________________________________
Data Asistent
Social
Ghid pentru completarea
Referatului de necesitate
Numarul
de inregistrare - este obligatorie inregistrarea
referatului la institutia in care se instrumenteaza cazul, indiferent
de situatie:
Ø Daca referatul este adresat unei
alte organizatii, institutii, societate comerciala, etc.
Ø Daca referatul este adresat
superiorului direct (primar – pentru lucratorii sociali comunitari) pentru
ca raspunsul acestuia (pozitiv sau negativ) va fi oficial – sub forma
unei dispozitii.
Subsemnatul - numele si prenumele asistentului (lucratorului)
social care intocmeste referatul si este responsabil de caz.
In cadrul - institutia la care isi desfasoara
activitatea asistentul social ( unde instrumenteaza cazul ).
Familia/copilul – in cazul in care familia este subiectul cazului se inregistreaza
numele si prenumele sotului si al sotiei. In cazul in care
acestia nu au calitatea de parinti pentru copiii ocrotiti in
familie se precizeaza reprezentantul legal – cind exista o hotarare
oficiala din partea Autoritatii Tutelare (pentru situatiile
de tutela si curatela), Comisia de Protectie a Copilului
(pentru plasament sau incredintare), Instanta judecatoreasc
(pentru divort) – sau “ocrotitorul“ copilului (cel care ingrijeste in
fapt minorul) atunci cand nu exista o forma legala .
In situatia in care se instrumenteaza un caz – copil se inregistreaza numele
si prenumele acestuia din certificatul de nastere.
Domiciliat in - Se noteaza adresa la care locuieste
persoana/familia care face subiectul cazului. Pot exista trei situatii:
Ø cand domiciliul real corespunde celui
legal (din buletinul/cartea de identitate), se inregistreaza conform
actelor de identitate;
Ø cind domiciliul real (in fapt) nu
corespunde celui legal, se mentioneaza ambele situatii;
Ø cand nu exista acte de identitate,
se precizeaza domiciliul in fapt si se specifica lipsa acestor
acte.
Am constatat
urmatoarele – se realizeaza pe scurt o
prezentare a situatiei familiei sau copilului (problema, contextul, relatiile
din familie – daca sunt relevante – in situatii de reintegrare, abuz,
violenta domestica, prevenire abandon, prezentarea situatiei
materiale si financiare, nevoile familiei – financiare, materiale, de
suport, de integrare, etc.). Datele sunt culese din afirmatiile sau
declaratiile clientului, din intrevederi cu familia clientului, vecini,
familia largita, institutii implicate (Spital, Scoala,
Biserica, Politie, Primarie, s.a.) alte persoane cheie din comunitate care pot
oferi informatii obiective despre caz, documente legale (juridice,
medicale, evidenta populatiei), alti specialisti care au
lucrat pe caz.
Plan de
interventie - se precizeaza
principalele actiuni prevazute in planul de interventie/permanenta
(consiliere a familiei, identificarea unui loc de munca, intermediere
pentru acces la alte resurse, mediere relatii, crearea unui grup de
spijin, etc.).
Sprijin in
valoare de - suma totala anticipata
pentru interventia materiala (se poate aproxima valoarea bunurilor
sau se consulta oferte de pret).
Sprijin constand
in - este important sa se specifice
foarte clar categoria de produse sau servicii in care vor fi investiti
banii – alimente, imbracaminte, reparatii locuinta,
plata chirie, plata cresa copil, etc. O alta situatie
presupune prezentarea detaliata a prosuselor (ex.: 2 bucati haina
de iarna pentru copii, 20 coli azbest, etc).
Scopul
planului de interventie – Se inregistreaza
scopul planului de interventie/permanenta (ex.: reintegrare, mentinerea
copilului in familie, integrare in comunitate, prevenirea abandonului,
prevenirea violentei domestice etc.).
Va rugam
sa ne sprijiniti cu - se
precizeaza concret sprijinul solicitat si suma (eventual calitate, cantitate). Suma
solicitata poate sa nu fie identica cu suma totala necesara
interventiei materiale. Asistentul social poate solicita sprijin pentru un
caz din partea mai multor institutii (ex: primaria va asigura forta
de munca pentru construirea casei, un intreprinzator local va
sprijini familia cu alimente timp de trei luni, un ONG va asigura achizitionarea
materialelor de constructie in valoare de X lei, o alta institutie
va oferi imbracaminte copiilor, etc. ).
Data - data intocmirii referatului
Asistent
social - numele, prenumele si semnatura
asistentului social responsabil de caz.
Observatii/recomandari
Ø daca referatul de necesitate este
adresat unei alte institutii, acest instrument trebuie sa fie vizat si
de supervizorul asistentului social sau de reprezentantul institutiei care
instrumenteaza cazul;
Ø pentru acelasi caz se pot intocmi
referate de necesitate diferite daca ele sunt adresate mai multor institutii
pentru tipuri deosebite de sprijin sau valori diferite;
Ø In situatia in care referatul este
adresat unei alte institutii acesta trebuie sa fie insotit de o
adresa care sa prezinte situatia sau sa cuprinda
precizarea
Ø “ Catre institutia…………., in atentia d-lui…………” .
REFERAT DE SITUATIE
Referatul de situatie reprezinta un instrument
cu o frecventa foarte mare de utilizare in instrumentarea unui caz.
Asistentii sociali il folosesc mai ales atunci cand hotarasc sa
intreprinda a actiune cu scopul de a-si motiva deciziile si
ipotezele de lucru. Pe de alta parte, referatul de situatie se intocmeste
ori de cate ori apare o situatie problema, adesea fiind nevoie de
modificari in planul de interventie sau planul de permanenta
al clientului. Tocmai de aceea, particularitatea acestui instrument este
reprezentata de contextualitate, intelegandu-se faptul ca el nu
reprezinta o “piesa” obligatorie in dosarul cazului, asa cum
sunt fisele de inchidere sau deschidere a cazului, ancheta sociala,
istoricul social, etc. Cu toate acestea, asemenea rapoartelor de vizita
sau intrevedere, referatul de situatie prezinta o imagine mult mai
complexa si mai obiectiva a unor evenimente punctuale cu impact
mare asupra procesului de intrumentare a cazului.
Referatul de situatie se poate intocmi in urmatoarele
situatii:
Ø la orice situatie problema aparuta
in perioada de instrumentare a cazului
Ø la solicitarea unor informatii de catre
un alt birou si / sau institutie
Ø
la referirea sau transferul
cazului
Ø
in
etapa premergatoare prezentarii cazului in Comisia pentru Protectia
Copilului
Ghid pentru
construirea “referatului de situatie”
Avand in vedere faptul ca „referatul de situatie”
reprezinta un instrument usor adaptabil la tipurile de caz si la
institutiile care le utilizeaza, acesta nu are o forma
standardizata asa cum au celelalte instrumente specifice din dosarul
unui caz. In acest sens, specialistii si institutiile pot intocmi
„referate de situatie” dupa propriul model, dar este recomandat ca in
structura referatului sa fie cuprinse urmatoarele elemente:
Ø Numele si prenumele asistentului
social care instrumenteaza cazul;
Ø Numele institutiei/serviciului careia/caruia
ii este adresat referatul;
Ø Scurt istoric social al cazului care sa
cuprinda urmatoarele aspecte: modalitatea de inregistrare a cazului,
evolutia cazului, situatia in prezent;
Ø
Scopul intocmirii
referatului;
Ø
Concluzii si recomandari;
Ø
Viza supervizorului.
Observatii
Ø Referatul de situatie este un
instrument care trebuie sa aiba o forma narativa spre
deosebire de alte fise utilizate in instrumentarea cazului;
Ø Sa fie scurt, concis si la
obiect;
Ø Trebuie sa contina
informatii reale si exacte ( sa nu contrazica datele
prezentate in alte instrumente ale dosarului )
Ø Prezentarea situatiei/cazului
trebuie sa aiba fir logic, cronologic.
PROCESUL DE SUPERVIZARE IN
PRACTICA ASISTENTEI SOCIALE
Una dintre cele mai eficiente modalitati de
perfectionare profesionala a asistentilor sociali este reprezentata
de implementarea unui proces complex de supervizare in care este urmarita
intreaga activitate de asistenta sociala. Prin intermediul
activitatii de supervizare se construieste o relatie de
sprijin profesional intre supervizor si supervizat.
In literatura de specialitate se cunosc doua modalitati
de realizare a supervizarii din punctul de vedere al presoanelor
supervizate:
Ø Supervizare
individuala – Este o relatie
de ajutor si perfectionare realizata cu scopul de a transmite
informatii, de a creste si mentine interesul si motivatia
profesionala, de dezvoltare unui climat profesional competitiv.
Supervizarea individuala cuprinde supervizarea de caz si supervizarea
calitatii activitatii de asistenta sociala.
Ø Supervizare
de grup – Este metoda de lucru in care
un supervizor lucreaza cu un grup de profesionisti, intr-un cadru de
comunicare si relationare ce vizeaza realizarea unui schimb de
experienta si informatii, monitorizarea si controlul
activitatii de asistenta sociala, relatii de
sprijin si ajutor intre participanti.
Din punctul de vedere al continutul supervizarii,
categoriile de mai sus cuprind supervizarea
de caz si supervizarea calitatii activitatii de
asistenta sociala. Aceste activitati sunt inregistrate de catre supervizor
prin instrumente specifice, cum ar fi:
Ø fisa de supervizare a activitatii
de asistenta sociala;
Ø fisa de supervizare a cazurilor
sociale.
FISA DE
SUPERVIZARE
A ACTIVITATII
DE ASISTENTA SOCIALA
Data si locul de desfasurare
a sedintei de supervizare

Persoane prezente
Subiecte
abordate
Observatii
Supervizor _________________________
Ghid pentru completarea
Fisei de supervizare a
activitatii de asistenta sociala
Data si
locul – Va fi precizata ziua si locatia
in care se desfasoara supervizarea. Supervizorul va nota data realizarii intalnirii
si nu data completarii fisei. Supervizarea este realizata in
scopul perfectionarii profesionale si evaluarii continue a
activitatii asistentului
social si aceasta se poate realiza in cadrul institutiei
supervizorului (institutie guvernamentala sau neguvernamentala)
sau la institutia unde este angajat asistentul social .
Persoane
prezente – Prezentarea persoanelor participante,
numele si functia detinuta in cadrul institutiei in
care lucreaza. Completarea acestei rubrici este relevanta deoarece se
cunosc persoanele care sunt implicate in evaluarea corecta a problematicii
sociale cu care se confrunta asistentul social (ex. participarea la o intalnire
a secretarului si primarului alaturi de lucratorul social unde
se analizeaza specificul comunitatii, a problemelor si
disfunctiilor sociale de la nivelul comunei).
Subiecte
abordate – Se vor prezenta si analiza
sistematic subiectele abordate in cadrul sedintei. Pe parcursul
supervizarii se vor discuta atat cazurile sociale cat si activitatile
din domeniul social desfasurate in comunitate.
Pentru dezvoltarea profesionala
a aistentului social este recomandat ca
supervizorul sa monitorizeze toata activitatea de asistenta
sociala desfasurata si sa acorde suport informational
si emotional pentru rezolvarea problemelor sociale comunitare. Pe
parcursul acestor supervizari se vor identifica domeniile in care este
necesara interventia asistentul social si pentru aceste probleme
se vor construi strategii de interventie.
Ex: Analiza aplicarii Legii
416/2001 la nivelul comunitatii si identificarea modalitatilor
de interventie pentru minimalizarea efectelor negative, prin implicarea
tutoror liderii din comunitate, informarea corecta a cetatenilor
cu privire la lege, implicarea liderilor pentru gestionarea eficienta a
resurselor financiarea familiei, etc.
Observatii – consemnarea informatiilor care caracterizeaza
calitatea si cantitatea activitatii de asistenta
sociala desfasurate la nivelul comunitatii sau
stabilirea unor recomandari pentru imbunatatirea
rezultatelor serviciilor sociale.
Ex: Aspecte pe care supervizorul le
poate urmari in completarea rubricii.
Ø
gradul
de implicare/nonimplicare a asistentului social in activitatile de asistenta
sociala,
Ø consemnarea propunerilor de actiuni in
folosul comunitatii;
analiza specificului comunitatii
si identificarea disfunctiilor sociale locale;
implicarea liderilor locali in
rezolvarea problematicii sociale.