MANUAL

DE BUNE PRACTICI IN ASISTENTA SOCIALA COMUNITARA

Material elaborat de catre World Vision Romania - Biroul Iasi

in cadrul proiectului “ Formarea lucratorilor sociali din mediul rural “

CUPRINS

 TOC o '2-2' t 'Heading 1;1' 1. CUVANT INTRODUCTIV.. PAGEREF _Toc49060026 h 5 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320036000000

2. METODE SI TEHNICI IN ASISTENTA SOCIALA.. PAGEREF _Toc49060027 h 7 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320037000000

2.1. DOCUMENTAREA. PAGEREF _Toc49060028 h 10 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320038000000

2.2. OBSERVATIA. PAGEREF _Toc49060029 h 14 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000320039000000

2.3. INTREVEDEREA.. PAGEREF _Toc49060030 h 16 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330030000000

2.4. INTERVIUL.. PAGEREF _Toc49060031 h 20 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330031000000

2.5. CONVORBIREA TELEFONICA. PAGEREF _Toc49060032 h 24 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330032000000

2.6. GENOGRAMA PAGEREF _Toc49060033 h 26 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330033000000

2.7. ECOMAPA. PAGEREF _Toc49060034 h 29 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330034000000

2.8. ANALIZA CAMPULUI DE FORTE.. PAGEREF _Toc49060035 h 31 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330035000000

2.9. CONSILIEREA PAGEREF _Toc49060036 h 33 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330036000000

2.10. GRUPUL DE SUPORT PAGEREF _Toc49060037 h 43 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330037000000

2.11. STUDIU DE CAZ PAGEREF _Toc49060038 h 47 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330038000000

3. INSTRUMENTE DE EVALUARE SI INTERVENTIE IN ASISTENTA SOCIALA       PAGEREF _Toc49060039 h 59 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000330039000000

3.1. FISA INITIALA A CAZULUI. PAGEREF _Toc49060040 h 60 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340030000000

3.2. FISA DE DESCHIDERE A CAZULUI. PAGEREF _Toc49060041 h 64 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340031000000

3.3. FISA DE EVALUARE INDIVIDUALA PAGEREF _Toc49060042 h 69 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340032000000

3.4. RAPORT DE INTREVEDERE.. PAGEREF _Toc49060043 h 74 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340033000000

3.5. ISTORICUL SOCIAL.. PAGEREF _Toc49060044 h 77 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340034000000

3.6. ANCHETA SOCIALA. PAGEREF _Toc49060045 h 83 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340035000000

3.7. PLAN INDIVIDUAL DE PERMANENTA. PAGEREF _Toc49060046 h 92 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340036000000

3.8. CONTRACT DE INTERVENTIE PAGEREF _Toc49060047 h 97 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340037000000

3.9. PLANUL DE INTERVENTIE.. PAGEREF _Toc49060048 h 100 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340038000000

3.10. REFERAT DE NECESITATE.. PAGEREF _Toc49060049 h 103 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000340039000000

3.11. REFERAT DE SITUATIE PAGEREF _Toc49060050 h 107 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350030000000

3.12. FISA DE SUPERVIZARE

..  A ACTIVITATII DE ASISTENTA SOCIALA PAGEREF _Toc49060052 h 110 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350032000000

3.13. FISA DE SUPERVIZARE A CAZURILOR.. PAGEREF _Toc49060053 h 113 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350033000000

3.14. FISA DE INCHIDERE A CAZULUI. PAGEREF _Toc49060054 h 117 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350034000000

4. CODUL ETIC AL PROFESIEI DE ASISTENT SOCIAL PAGEREF _Toc49060055 h 120 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350035000000

5. GLOSAR.. PAGEREF _Toc49060057 h 133 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350037000000

6. Bibliografie selectiva PAGEREF _Toc49060058 h 147 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000D0000005F0054006F006300340039003000360030003000350038000000

Acest material, adresat lucratorilor sociali comunitari, este rezultatul experientei profesionale de peste 5 ani de lucru in comunitate, de incercari si reusite, de efort  in slujba celor aflati in nevoie. Ne dorim ca gandurile si experienta noastra practica in domeniul asistentei sociale comunitare sa va fie calauza in provocarea pe care o reprezinta slujirea aproapelui.

Autorii

1.    CUVANT INTRODUCTIV

            Tranzitia de la formarea sistemului de protectie sociala in acelasi timp cu raspunsul la criza majora din anii 1995 – 2000 privind copiii insitututionalizati, si pina la adaptarea la standardele europene (descentralizarea serviciilor, procesul de dezinstitutionalizare, etc) a fost caracterizata prin incercari repetate de implementare a unor modele de import, adaptate grabit; abia dupa anul 1998 sistemul de protectie a inceput sa isi contureze o strategie coerenta si sa inceapa sa alcatuiasca  standarde si tehnici pentru uzul specialistilor in asistenta sociala. Trebuie sa recunoastem ca progresele realizate au fost centrate in mod special pe protectia copilului, celelalte segmente fiind umbrite de urgenta si importanta acordata atit de serviciile publice specializate dar si de organizatiile neguvernamentale acestui segment de populatie.

Centralizarea sistemelor de protectie sociala in orase/mai ales in cele resedinte de judet are ca principal obiect de activitate acoperirea unor nevoi punctuale prin masuri de sprijin preponderent pasive constand doar in verificarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea unor beneficii de asistenta sociala (ajutor social etc.) neinsotite de masuri active de depasire a situatiilor de dificultate.

Astfel, oferirea de beneficii si servicii de asistenta sociala are un puternic caracter filantropic, caritabil, sprijinul fiind acordat individului sau familiei in dificultate si nu comunitatii in ansamblu. De asemenea, sprijinul este focalizat pe reducerea efectelor saraciei si urmareste mai degraba mentinerea unui nivel minim de subzistenta decat crearea unor capacitati proprii de a depasi o situatie de criza.

Reteaua de asistenti sociali din mediul rural, creata in Judetul Iasi, a reusit nu numai sa contribuie la reducerea numarului de copiii institutionalizati, dar si sa inceapa sa aplice masuri active de depasire a situatiilor de dificultate. Sigur ca mijloacele de expresie a lucratorilor sociali comunitari trebuiesc mereu aduse la zi, realitatea aratand ca oricat de bine ar fi pregatiti, nu pot face fata singuri pro blematicii sociale.

Constructia responsabilitatii si implicarea altor actori sociali, pornind de la simplii cetateni pina la cei investiti cu autoritate ( primari, consilieri, preoti, gospodari) si participarea lor la rezolvarea problemelor comunitatii alaturi de lucratorii sociali face parte din solutia pe termen lung si depasirea “mituirii” celor in nevoie; etica sociala include si pregatirea educationala pentru asumarea responsabilitatilor.

Metodele si tehnicile prezentate in aceasta lucrare au un caracter practic izvorat din lungi ani de practica si sprijin pentru sustinerea retelei de lucratori sociali prin cooperare cu serviciul public descentralizat dar si aplicarea practica a acumularilor din programele de dezvoltare comunitara ale organizatiei World Vision.

 2. METODE SI TEHNICI IN ASISTENTA SOCIALA

In practica asistentei sociale comunitare, care se adreseaza atat individului cit si grupului in calitate de client, accentul se pune in mod deosebit pe interventia centrata pe implicarea si responsabilizarea comunitatii din care clientul face parte. Abordarea practica a asistentului social urmareste atat restabilirea echilibrului psiho-social pentru sistemul client, cat si dezvoltarea unor relatii functionale cu intreaga comunitate (satul – pentru mediul rural, cartierul sau parohia – pentru mediul urban).

Instrumentarea unui caz social presupune, indiferent de specificul acestuia sau domeniul abordat (protectia copilului, a persoanei cu nevoi speciale, a batranului, a somerului, a persoanei delincvente, etc.), parcurgerea unui traseu comun tuturor cazurilor din practica asistentei sociale (vezi schema alaturata):

Ø      Data referirii (este ziua in care se inregistreaza sesizarea, referirea sau transferul cazului de catre asistentul social in cadrul institutiei care ofera servicii sociale);

Ø      Evaluarea initiala (presupune o investigare sumara a situatiei cazului pentru a se decide daca acesta face obiectul specificului institutiei care ofera servicii sociale si daca se incadreaza in criteriile acesteia de sprijin);

Ø      Data deschiderii cazului (este ziua in care asistentul social, impreuna cu supervizorul sau, decide deschiderea cazului in vederea instrumentarii si solutionarii acestuia);

Ø      Etapa de evaluare (presupune o investigare si analiza amanuntita a tuturor elementelor care sunt implicate in cazul instrumentat: clientul si mediul sau de viata, familia si sistemul acestuia de relatii, factorii care au generat situatia problematica, resursele posibile pentru rezolvarea cazului, etc.);

Ø      Data planului de interventie/permanenta (este ziua in care este conceput de catre asistentul social si aprobat de catre supervizor planul de interventie pentru cazul-familie sau planul de permanenta atunci cind clientul este un copil);

Ø      Etapa de interventie (presupune actiuni specifice de interventie realizate de catre managerul de caz, precum si mobilizarea si implicarea tuturor resurselor umane, finaciare, materiale, comunitare identificate de catre acesta in vederea rezolvarii cazului prin indeplinirea obiectivelor planului de inteventie/permanenta; pentru cazul–copil, trecerea de la etapa de interventie la cea de monitorizare se face in ziua prezentarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului);

Ø      Etapa de monitorizare (presupune urmarirea si evaluarea permanenta a situatiei clientului pentru a se asigura starea de echilibru urmarita in rezolvarea cazului; asistentul social nu intervine decat daca se modifica date ale situatiei clientului sau intervin factori neprevazuti care pot afecta echilibrul realizat);

Ø      Data inchiderii cazului (este ziua in care asistentul social decide, prin consultare cu supervizorul sau, sa incheie orice implicare in cazul instrumentat; inchiderea cazului se poate realiza fie conform planului de interventie/permanenta – atunci cand asistentul social si-a atins obiectivele stabilite anterior, fie prin referire sau transfer catre o alta institutie/alt serviciu social – atunci cand situatia problematica nu poate fi rezolvata de  institutia sau serviciul social in care s-a instrumentat cazul pana la acel moment).

Pe tot parcursul instrumentarii cazului, asistentul social utilizeaza o serie de metode, tehnici si instrumente specifice tipului de caz sau etapei in care se afla cazul. Exista tehnici care se utilizeaza doar in anumite etape ale instrumentarii cazului (grupul de suport, consilierea – etapa de interventie) sau tehnici care sunt regasite pe tot parcursul cazului (intrevederea, interviul sau observatia). In general, fiecarei tehnici ii corespunde un anumit instrument (interviul – ghid de interviu, observatia – ghid de observatie, intrevederea – raportul de intrevedere, etc.) dar exista si instrumente realizate special de catre asistentul social pentru o anumita etapta a instrumentarii cazului (fisa de deschidere a cazului, planul de interventie, referatul de situatie, etc.).

Utilizarea uneia sau alteia dintre tehnicile si instrumentele prezentate in cadrul acestui manual este, exclusiv, decizia asistentului social – manager de caz. Este, insa, recomandata o abordare profesionista, fara “compromisuri “ sau analize empirice si o cat mai complexa pregatire a dosarului instrumentat, avind in vedere ca, in relatie cu alte institutii/servicii sau chiar cu clientul, acesta este cartea de vizita a asistentului social.

Etapele instrumentarii cazului

Instrumente

Metode si tehnici

            

1. Data referirii

Etapa de evaluare initiala

	Documentarea Observatia Intrevederea Convorbirea telefonica				Fisa initiala a cazului   Ghidul de observatie   Raportul de intrevedere

                                                                   

                                                              2. Data deschiderii cazului

Etapa de evaluare

	Documentarea       Observatia       Convorbirea telefonica       Intrevederea       Interviul de explorare       Genograma       Ecomapa						Fisa de deschidere caz   Fisa de evaluare individuala   Istoricul social   Raportul de intrevedere   Ghidul de interviu   Genograma   Ecomapa   Ancheta sociala

3. Data planului de interventie / permanenta

Etapa de interventie

	Convorbirea telefonica       Observatia       Interviul diagnostic       Interviul terapeutic       Analiza campului de forte       Consilierea       Grupul de suport						Planul de interventie          Planul de permanenta    Contractul cu clientul    Ghidul de interviu    Referatul de necesitate    Referatul de situatie    Fisa de supervizare caz    Fisa de supervizare a activitatii

                                                   

                                 

4. Prezentarea cazului in CPC[1] (caz copil)

Etapa de monitorizare

	Observatia      Interviul de explorare      Intrevederea      Convorbirea telefonica				Ghidul de interviu    Raport de intrevedere    Fisa de supervizare a activitatii    Fisa de inchidere caz

                                                          5. Data inchiderii cazului

2.1. DOCUMENTAREA

Definire

In asistenta sociala, documentarea este atat o metoda distincta de evaluare a clientului, cat si un proces care se desfasoara pe toata perioada de instrumentare a cazului. Spre deosebire de celelalte metode de evaluare si interventie, documentarea se realizeaza numai de catre asistentul social care stabileste un plan de documentare ce cuprinde resursele cheie din sistemul client care pot oferi informatii relevante despre acesta.

Ex.: pentru un copil institutionalizat cu deficiente psiho-motorii care urmeaza a fi reintegrat in familia biologica, planul de documentare presupune inregistrarea unor informatii privind datele de identificare ale copilului si ale membrilor familiei, situatia juridica, documente medicale privind starea de sanatate a copilului, evaluari psihologice ale parintilor si fratilor, documente privind statutul profesional al familiei si starea materiala, etc. Resursele cheie in acest tip de caz pot fi reprezentate de institutia de ocrotire (Centrul de Plasament), Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Comisia pentru Protectia Copilului, membrii familiei, Oficiul de Stare Civila, familia largita, dispensarul medical, etc.  

Caracteristici

Ø                  In cele mai multe dintre cazuri, asistentii sociali realizezaza planul de documentare dupa o prima intrevedere cu clientul, iar atunci cind acesta nu are discernamant, cu terapeutul, familia substitut, sau parintii biologici; este importanta respectarea acestei ordini in aplicarea celor doua metode (initial se realizeaza intrevederea si apoi se construieste planul de documentare) deoarece intrevederea poate oferi indicii importante despre documentele necesare.

Ø                  Pentru o instrumentare eficienta a cazului, este recomandat ca asistentul social sa culeaga cat mai multe documente relevante pentru cunoasterea sistemului client. Aceste documente pot fi de mai multe tipuri: documente de stare civila, documente juridice, fotografii, anchete sociale, „cartea vietii”, reclamatii la politie si/sau gardienii publicii, inregistrari audio, etc.

Ø                  Chiar daca exista ricul ca documentarea sa fie confundata cu evaluarea, aceasta  obliga asistentii sociali sa recurga la o temeinica analiza a documentelor stranse, completata de informatii obtinute prin alte tehnici de evaluare. Altfel, instrumentarea cazului se poate transforma intr-o simpla stringere de documente. De aceea, de cele mai multe ori asistentii sociali mai putin experimentati considera ca descoperirea unui “document important” presupune si descoperirea solutiei pentru acel caz.

Ø                  Documentarea completeaza alte tehnici si metode utilizate in instrumentarea unui caz, cum ar fi interviul de explorare, observatia, genograma, etc.

In instumentarea unui caz exista trei mari tipuri de documente, clasificate astfel:

Ø      Dupa sursa de provenienta

1.      Surse directe (primare) – ofera documente si informatii direct de la client; aceste tipuri de documente sunt: acte de stare civila, scrisori, jurnale, rapoarte, etc. Aceste tipuri de documnte descriu de cele mai multe ori primele aspecte legate de problema existenta.

2.      Surse indirecte (secundare) – ofera documente din sistemul client, indeosebi din familia largita, documente juridice si medicale.

Ø      Dupa tipul documentelor  - pentru clientii care sunt ocrotiti in sistemul rezidential

1.      Documente publice – publicatii, rapoarte, acte emise de catre institutiile de ocrotire (centre de plasament) sau institutii juridice unde clientul este cel mai adesea reprezentat de persoane ocrotite in sistemul rezidential.

2.      Documente private – jurnale si scrisori ale copiilor catre/de la parinti.

Ø      Dupa modalitatea de emitere a documentului

1.      Documente solicitate – reprezinta documente publice care pot fi solicitate de catre asistentul social diferitelor institutii implicate in sistemul client (Comisia pentru Protectia Copilului, Tribunal, Politie, Dispensar). Aceste documente nu se elibereaza decat la o solicitare scrisa (cerere) si bine argumentata de catre asistentului social.

2.      Documente nesolicitate – reprezinta documente care fac parte din dosarul clientului si care ulterior, atunci cand cazul este redeschis, sunt din nou reanalizate si comparate cu alte documente noi. Cele mai des documente de acest fel sunt actele medicale, evaluarile psihologice, actele scolare, anchetele sociale, etc.

Recomandari

                Asa cum am amintit mai inainte, documentarea implica si o foarte atenta analiza de catre asistentul social a documntelor stranse, respectandu-se in general urmatoarele principii:

1.    Analizarea datelor pe parcursul documentarii

Analizarea documentelor este o activitate care trebuie sa se desfasoare inainte ca etapa documentarii sa se fi incheiat, evitand astfel o supraincarcare a cazului cu documente care nu prezinta nici o coerenta interna si nici un ajutor in vederea rezolvarii problemei. In literatura de specialitate aceasta abordare este cunoscuta sub numele de “principiul interactiunii dintre documentare si analiza”.[2]

2.      Concentrarea asupra contextului problemei

Documentarea, ca si alte tehnici si metode folosite, nu se poate desfasura fara o prealabila determinare a contextului problemei, a granitelor ei si a punctelor de interactiune cu un alt domeniu. De foarte multe ori, in instrumentarea unui caz, asistentii sociali uita care este problema care a generat situatia de urgenta, abordand aspecte auxiliare acesteia si de o mai mica importanta. Aceasta abordare gresita determina o perioada mai mare de instrumentare a cazului, mai multe resurse cheltuite si de cele mai multe ori, solutii neadecvate.

3.    Confidentialitate

De cele mai multe ori, asistentii sociali intra in contact cu documente care reprezinta diferite nivele de interes pentru client. Adesea, clientul isi exprima verbal dezaprobarea ca o parte din documentele “personale” din dosar sa nu fie facute publice; in cele mai multe dintre cazuri asistentul social trebuie sa tina cont de aceasta parere. Dar, exista situatii in care clientul nu constientizeaza faptul ca anumite documente persoanle, o data facute publice I-ar aduce atingere si discomfort. In aceste situatii, asistentul social trebuie sa fie reflexiv si sa anticipeze efectele unui astfel de gest, punand in balanta avantajele si dezavantajele pentru solutionarea cazului. Este posibil ca “deconspirarea” clientului prin prezentarea publica a anumitor documente sa provoace inhibitii si bariere de comunicare intre acesta si asistentul social si sa afecteze negativ imaginea clientului.

4. Argumentarea cu documente a deciziilor si actiunilor asistentului social

Una din regulile de baza in instrumentarea oricarui caz social este ca orice interventie si decizie a asistentului social sa poata fi verificata prin documente atasate la dosarul cazului.

2.2. OBSERVATIA

Definire

Observatia este o tehnica de investigatie utilizata si in domeniul asistentei sociale care are ca scop culegerea de informatii cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa/confirma pe cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul sau intrevederea).

Observatia are o mare importanta in mod deosebit in primele etape ale instrumentarii cazului (dupa sesizare/referire, evaluare initiala, evaluare complexa) dar se aplica pe tot parcursul lucrului la caz.

            Pentru o abordare organizata, coerenta si logica a acestei tehnici se utilizeaza si se recomanda construirea unui ghid de observatie.

Caracteristici

            Observatia este o tehnica care se aplica permanent, pe tot parcursul instrumentarii cazului.

Se aplica in spatiul profesional al asistentului social si in mediul de provenienta/de viata al clientului (familie, grup de prieteni, comunitatea scolara/profesionala, etc.), in situatii clar determinate (vizita la domiciliu, intrevedere, etapa de potrivire dintre copil si asistent maternal, etc.) si/sau in situatii experimentale (introducerea unui factor neprevazut care poate afecta echilibrul relatiilor; ex: implicarea unui martor la un abuz in cadrul unei intrevederi cu abuzatorul care isi neaga vinovatia).

            Observatia presupune urmarirea comportamentului verbal si non-verbal al intrelocutorului/clientului, tipul si structura relatiilor din mediul investigat, atitudini, stari si reactii emotionale.

            Observatia poate fi clasificata astfel:

Ø      Observatia directa: asistentul social sta fata in fata cu clientul;

Ø      Observatia indirecta: asistentul social observa aspecte din mediul de provenienta al clientului. Informatii cu privire la client pot fi obtinute prin observatie si in absenta acestuia. Ex: asistentul social realizeaza o vizita la domiciliul beneficiarului si, in lipsa acestuia, observa starea locuintei, conditiile de igiena si curatenie, aspectul copiilor sau al altor membri din familie, etc.

Din punctul de vedere al intentiei aplicarii tehnicii, al planificarii :

Ø      Directionata/anticipata/planificata – asistentul social isi propune sa observe unul sau mai multe aspecte in mod deosebit. Presupune obligatoriu existenta unui ghid de observatie.

Ø      Intamplatoare – pe parcursul utilizarii unei alte tehnici (intrevederea, consilierea, etc.) fara ca asistentul social sa-si fi planificat sa urmareasca un aspect anume (ex : in cursul discutiei cu mama, asistentul social poate observa cum se comporta aceasta cu copiii ei care pot intrerupe dialogul).

O forma speciala a observatiei o reprezinta observatia participativa care se realizeaza prin implicarea in evenimente sociale in cadrul carora asistentul social poate investiga structura relatiilor interpersonale si interfamiliale, a comportamentelor si atitudinilor de grup.

In general, observatia presupune contactul vizual cu clientul dar, in anumite situatii, celelalte simturi ne pot oferi informatii mai complexe decat vazul (ex: mirosul  specific al unei locuinte neingrijite, o igiena personala precara pot fi sesizate doar prin observatia olfactiva; temperatura in camera, etc.)

Observatii si recomandari

Ø      Informatiile obtinute exclusiv prin tehnica observatiei nu sunt relevante daca nu sunt confirmate/validate si prin alte tehnici;

Ø      Exista situatii contextuale in timpul observatiei intamplatoare care ne pot oferi informatii eronate (ex: clientul este observat intamplator intr-o situatie care nu-i este specifica);

Ø      Utilizarea acestei tehnici si a informatiilor rezultate necesita o minima experienta in domeniul social pentru a se reduce cat mai mult riscul subiectivitatii si al abordarii empirice;

Ø      Inregistrarea infromatiilor rezultate prin aplicarea tehnicii observatiei se realizeaza dupa intrevederea cu clientul, fiind necesara si analiza si sinteza acestora.

2.3. INTREVEDEREA

Definire

Pe parcursul instrumentarii unui caz social, din momentul inregistrarii unei solicitari si pana la inchiderea cazului, profesionistul realizeaza continuu un proces de evaluare. Pentru realizarea acestei evaluari, atat a problemei clientului cat si a rezultatelor obtinute in urma interventiei, asistentul social utilizeaza o serie de metode si tehnici specifice,  printre care regasim ca tehnica si intrevederea.

In demersul de interventie intrevederea reprezinta modalitatea prin care, in cursul unei intalniri intre asistentul social si client, se stabilesc relatii care vizeaza obtinerea de informatii primare necesare explorarii problemei si, ulterior, stabilirii modalitatilor de rezolvare.

In literatura de specialitate[3] intrevederea (fact-gathering-interview) reprezinta o forma de interviu in care asistentul social urmareste anumite informatii specifice si predeterminate de la client. Asistentul social adreseaza intrebari specifice si inregistreza doar raspunsurile relevante pentru scopul sau, adesea folosind o fisa de evaluare/inregistrare. Scopul acestei tehnici nu este unul cu precadere terapeutic, ci acorda  prioritate oportunitatilor clientului de a-si exprima anumite emotii, sentimente in legatura cu problema.

Intrevederea reprezinta tehnica prin intermediul caruia se investigeaza situatia clientului pentru a strange cat mai multe informatii despre problema acestuia, iar pe baza acestor informatii primare se vor contura directiile viitoare de actiune.

Astfel, intr-un cadru de comunicare realizat fie la biroul specialistului fie la domiciliul clientului, asistentul social va sustine o investigatie verbala, in care comunicarea este orientata catre realizarea unei evaluari complexe care va fi baza intocmirii planului de interventie/permanenta.

In functie de complexitatea cazului, intrevederea va lua forma unei convorbiri - cercetare in care se manifesta repetitia, fiind nevoie de clarificari, completari realizate prin conversatia dintre specialist si beneficiarul serviciului de asistenta sociala.

Intrevederea constituie o tehnica complexa, care se apropie prin specificul sau de observatie. Prin aplicarea acestei tehnici, asistentul social obtine informatii cu valoare de fapte, intrucat au aceeasi importanta atat informatiile verbale cat si informatiile cu privire la conduite, fapte, stari afective, credinte, etc. ale clientului. 

De asemenea, intrevederea contine elemente similare consilierii deoarece prin intermediul acestei tehnici de investigatie se va dezvolta o conversatie in cadrul careia, pe parcursul identificarii problemei, se va urmari si o constientizare si responsabilizare a clientului cu privire la implicatiiile rezolvarii situatiei.

Caracteristici

     

Intrevederea este o tehnica de investigatie, pe care asistentul social o utilizeaza alaturi de alte medode  de evaluare pentru a cunoaste problema clientului, sistemul de atitudini si valori al acestuia si pentru a contura modalitatile de rezolvare.

Datorita spectrului sau larg de utilizare, asistentul social va aplica aceasta tehnica pentru a strange informatii, pentru a clarifica o situatie sau pentru a evalua rezultatele actiunilor sale impreuna cu clientul.

Analizand rolul tehnicii se constata ca intrevederea se aplica atunci cand specialistul:

Ø            urmareste sa cerceteze/evalueze, astfel incat tehnica va fi utilizata pe parcursul intregului demers de instrumentare a cazurilor sociale;

Ø            sa transforme mediul social investigat, astfel incat intrevederea va avea valoare de actiune asupra individului, familiei prin responsa-bilizarea beneficiarului serviciului de asistenta sociala.

Intrevederea se poate realiza in cadrul biroului de asistenta sociala, dar, pentru a obtine o relevanta mai mare a informatiilor, aceasta tehnica poate fi aplicata in cadrul vizitei la domiciliu, la solicitarea clientului sau in urma unei sesizari adresate autoritatilor locale. In functie de acest criteriu, se disting urmatoarele tipuri de intrevederi:

Ø               intrevedere programata:

             – la solicitarea clientului (ex. in etapa de evaluare a cazului);

   -  la solicitatea asistentului social (ex. pentru a  cunoaste problema si rezultatele actiunilor realizate, utilizata in toate etapele de instrumentare a cazului);

Ø                  intrevedere neprogramata

 – in urma sesizarii de catre o persoana/institutie (ex. sesizarea unui caz de abuz).

Pentru a obtine rezultatele dorite prin aplicarea acestei tehnici, asistentul social trebuie sa pregateasca intalnirea (crearea unui mediu securizant pentru client) si continutul intrevederii (diferite tipuri de intrebari).

Intreverea are la baza respectarea unor reguli si principii care tin de comportamentul si abilitatile asistentului social, de modul de desfasurare a intalnirii si de aplicare a tehnicii.

            Prin comportamentul si abilitatile sale, profesionistul trebuie sa conduca in conditii optime desfasurarea convorbirii.  Sistemul de deprinderi si abilitati cuprinde:

Ø      abilitati de construire a unei relatii de incredere si ajutorare a clientului,

Ø      arta de a asculta si sustine prezentarea “povestirii” clientului,

Ø      abilitati de reducere a barierelor sociale dintre profesionist si client si de a inlatura refuzul colaborarii si neincrederea.

Din punct de vedere tehnic, in aplicarea intrevederii, trebuie sa avem in vedere ca intrebarile sa fie cat mai clare si adecvate limbajului clientului, sa obtinem informatii cat mai complete si sa se noteze cu fidelitate si integral raspunsurile relevante.

 

Observatii si recomandari

In cadrul unei interventii sociale este necesar sa se distinga intre intrevedere si interviu, tehnici care se deosebesc printr-o serie de caracteristici.

In primul rand, intrevederea, asa cum am precizat, ne ofera informatii cu valoare de fapte, asistentul social fiind interesat de sintetizarea raspunsurilor, dar si de analiza contextului in care are loc, a asteptarilor clientului si a sistemului de valori, credinte, semnificatii legate de beneficiarul cazului.

Spre deosebire de intrevedere, care este o convorbire libera ce vizeaza obtinerea unor informatii cu caracter general, interviul este structurat, avand la baza un ghid de interviu si se apropie de tehnica chestionarului.

            Prin comparatie cu alte tehnici, intrevederea stabileste o relativa egalitate intre cei doi interlocutori, asistentul social fiind interesat sa stabileasca un climat confortabil si o relatie non-directiva, caracteristici ce faciliteaza procesul de ajutorare beneficiarului.

Pentru a obtine aceste rezultate, profesionistul trebuie sa sustina o convorbire ce are la baza intrebari deschise, non-directive ( ex: Ce parere aveti despre., care este motivul deciziei dvs., cum credeti ca veti rezolva aceasta situatie ?). Aceste tipuri de intrebari confera libertate clientului si sunt semnificative in procesul de cunoastere si evaluare a cazurilor sociale. 

            In tehnica intrevederii sunt importante atitudinea si conduita asistentului social, aspecte care sunt mai putin relevante in cazul altor metode sau tehnici, cum ar fi interviul. Acesta trebuie sa manifeste: rabdare, bunavointa, toleranta si spirit de intuitie, trebuie sa evite criticile sau alte actiuni nedorite de clienti, asa numitele sfaturi, judecati de valoare, discutii contradictorii.

            Ceea ce este important de retinut este faptul ca intrevederea surprinde femonene mai profunde, indeosebi afective, care reprezinta aspecte relevante in solutionarea eficienta a cazurilor., dar pe care nu le putem urmari in cadrul altor tehnici cum ar fi interviul directiv, chestionarul.

2.4. INTERVIUL

Definire

Interviul este o tehnica care presupune, prin intermediul comunicarii directe, culegerea datelor, diagnosticarea situatiei clientului si sprijinirea acestuia in vederea rezolvarii problemei.

            In literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu:

Ø      interviul de explorare – are scopul de a culege informatii structurate si complexe despre situatia deja cunoscuta a clientului ( informatiile de baza au fost obtinute deja prin tehnica intrevederii );

Ø      interviul diagnostic – are scopul de a stabili, prin intermediul unor intrebari specifice, clar directionate, natura problemei si a resurselor sistemului client ( familie, comunitate, prieteni, etc);

Ø      interviul terapeutic – are scopul de a sprijini clientul in procesul de schimbare si de rezolvare a problemei diagnosticate. Aceasta forma a interviului este utilizata cu precadere de catre psihoterapeuti.

Caracteristici

 

Tehnica interviului se utilizeaza in toate etapele de instrumentare ale unui caz  dupa cum urmeaza:

Ø      in etapa de evaluare asistentul social va folosi atit interviul de explorare cat si interviul diagnostic.

Interviul de explorare se utilizeaza in vederea obtinerii informatiilor cu privire la situatia clientului. Avand in vedere ca intrevederea presupune culegerea unor informatii generale despre client (date de identificare, stare civila, stare de sanatate, structura familiei, etc), in cadrul interviului de explorare asistentul social va urmari sa analizeze mai profund caracteristicile problemei ( natura, cauzele, durata ), un istoric al clientului si familiei sale, sistemul de relatii in familie si comunitate, resurse care pot fi implicate in rezolvarea cazului.

Interviul de tip diagnostic, prin natura intrebarilor specifice, va fi orientat spre delimitarea problemei, constientizarea acesteia de catre client, identificarea resurselor personale/familiale/comunitare si responsabilizarea clientului pentru implicarea in procesul de interventie si alegerea  tipurilor de servicii de care clientul va beneficia. Ca urmare a analizei informatiilor obtinute prin interviul de tip diagnostic se va elabora planul de interventie / permanenta si structura ghidului pentru interviul terapeutic.

Ø      in etapa de interventie asistentul social, alaturi de alte tehnici si metode specifice, poate utiliza si interviul terapeutic in cadrul unei echipe interdisciplinare. Acest tip de interviu are scopul de a-l sprijini pe client in schimbarea acelor comportamente care au generat situatia de criza in vederea restabilirii echilibrului psiho-social.

Ø   in etapa de monitorizare asistentul social poate utiliza din nou interviul de explorare prin intermediul caruia va urmari modul in care sunt realizate obiectivele din planul de interventie / permanenta. Asistentul social va  formula intrebarile astfel incat din raspunsurile clientului sa observe progresele realizate de acesta pe parcursul instrumentarii cazului.

Pentru reusita interviului se va stabili in prealabil locul de desfasurare al acestuia, durata, participantii si alte aspecte care tin de buna desfasurare a tehnicii.

In structura oricarui tip de interviu exista o serie de intrebari specifice  pentru deschiderea interviului, pe parcursul si la incheierea acestuia. Astfel, la inceputul si incheierea interviului clientului i se vor adresa intrebari cu caracter general care au drept scop crearea unui confort emotional al acestuia, un cadru familiar (de ex. Cum va simtiti astazi? sau Ati gasit greu biroul?). Prezentarea asistentului social, a scopului interviului si a rolului clientului in cadrul interviului sunt elemente importante in debutul interviului si pot stimula comunicarea ulterioara cu clientul. 

            Intrebarile care constituie continutul interviului trebuie sa fie clare, concise si la obiect si asezate intr-o ordine logica in cadrul ghidului de interviu. Pe parcursul interviului, asistentul social va utiliza si intrebari care sa ajute clientul in explorarea trairilor si exteriorizarea sentimentelor sale (ex: Ce sentimente aveti fata de sotul dvs. ?).

Incheierea interviului restabileste relatia initiala intre asistentul social si client si puncteaza importanta viitoarelor intalniri.

O conditie foarte importanta  pentru aplicarea tehnicii interviului in instrumentarea unui caz este ca intervievatul sa-si dea acordul pentru realizarea acestuia. Daca clientul este un copil sub 10 ani este recomandat sa fie obtinut si acordul a cel putin unuia dintre parinti.

Asistentul social va informa clientul cu privire la caracterul confidential al informatiilor oferite in cadrul interviului. Acest lucru va fi confirmat prin desfasurarea interviului intr-un cadru securizant (ex: daca interviul se desfasoara in biroul asistentului social se recomanda evitarea intreruperilor si a prezentei altor persoane).

Pentru a realiza un interviu bine directionat asistentul social trebuie sa construiasca un ghid de interviu care sa cuprinda mai multe tipuri de intrebari. Intrebarile pot fi :

Ø      intrebari deschise – aceste intrebari nu au un raspuns predestinat, oferind clientului posibilitatea de a exprima liber opinii, sentimente, trairi, etc. (ex: Ce parere aveti despre relatia cu fostul sot ?; Cum v-ati simtit in perioada divortului ?)

Ø      intrebari inchise  - aceste intrebari constrang clientul sa ofere un raspuns predestinat (ex: Sunteti casatorit?; Cati ani aveti?; Va place locul de munca?)

Pentru a nu se induce un anumit raspuns, in cadrul interviului este recomandata alternarea intrebarilor inchise cu cele deschise. Aceasta structura a ghidului de interviu poate, de asemenea, sa stimuleze deschiderea si disponibilitatea clientului pentru comunicare. Este recomandabil sa se evite intrebarile cu raspuns sugerat (ex: Cred ca v-ati suparat atunci, nu-i asa? ) sau cele care contin  expresia “de ce” care pot da impresia de interogatoriu (ex: De ce nu ati anuntat la timp?). In functie de varsta clientului (copil sau adult) intrebarile pot fi adaptate la nivelul acestuia de intelegere si al limbajul specific.

Observatii si recomandari

Ø      Este recomandat ca tehnica interviului  sa fie aplicata de catre asistentul social numai dupa construirea unui ghid de interviu;

Ø      Interviul  este o tehnica structurata  care are la baza un ghid de interviu distingandu-se, astfel, de tehnica intrevederii. Aceasta este o convorbire libera ce vizeaza obtinerea unor informatii cu caracter general care permite si explorarea altor domenii decit cele propuse initial de asistentul social datorita flexibilitatii sale;

Ø      Asistentul social trebuie evite, de asemenea, confuzia dintre interviu si  tehnica chestionarului, chiar daca ambele urmaresc inregistrarea unor opinii. Chestionarul este un instrument specific sondajelor de opinie si se aplica unui numar mare de persoane (un esantion reprezentativ pentru populatia studiata). Intrebarile predominante sunt cele de tip precodificat, scalate sau cu variante de raspuns si urmaresc inregistrarea opiniilor, reprezentarile, credintele personale, mediul de viata al chestionatului (ex. Cu ce frecventa urmariiti programele TV: a) zilnic; b) la 2-3 zile; c) in weekend; d) niciodata).

Ø      Pentru reusita interviului este recomandat ca acesta sa fie aplicat dupa construirea in prealabil a  unei relatii de incredere intre asistentul social si client. Clientul trebuie sa fie deschis pentru a comunica, oferind asistentului social informatiile necesare pe parcursul instrumentarii cazului.

2.5. CONVORBIREA TELEFONICA

Definire

          Convorbirea telefonica reprezinta una dintre cele mai utilizate tehnici auxiliare de strangere/confirmare a datelor si de realizare a contactului dintre asistentul social si beneficiarul serviciilor sociale prin comunicare exclusiv verbala. Convorbirea telefonica nu este localizata intr-o anumita etapa in instrumentarea cazului, ci se poate realiza oricand este necesar, sau la orice solicitare a clientului.

Caracteristici

Cele mai frecvent intalnite situatii cand este utilizata aceasta tehnica sunt:

Ø      semnalarea cazului - se poate realiza prin autoreferire de catre client sau referire/reclamare de catre o alta persoana (vecin, ruda) sau institutie (primarie, organizatie ne-guvernamentala, servicii publice specializate, etc.)

Ø      strangerea informatiilor cu privire la caz - se poate realiza sub forma unei convorbiri telefonice fara a avea scopul unei incursiuni in universul psihic al beneficiarului. De obicei, in aceasta situatie sunt colectate informatii privind datele de identificare ale solicitantului si alte date sumare; daca solicitarea este realizata prin referire/reclamatie se solicita date despre institutia sau persoana reclamanta;

Ø      vizitele in familie pot fi de cele mai multe ori programate telefonic.

In etapa de documentare si evaluare a solicitarii este recomandat ca asistentul social sa foloseasca un instrument de inregistrare a convorbirilor telefonice, iar inainte de incheierea acestora sa realizeze impreuna cu beneficiarul o sumarizare a convorbirii pentru a pastra o cat mai mare fidelitate a informatiilor.

            

Observatii si recomandari

Caracterul particular al acestei tehnici este faptul ca ea nu poate fi aplicata oricarui tip de client si in orice context. Printre aceste situatii putem enumera: persoanele care nu poseda un aparat telefonic (ex: frecvent intalnita pentru clientii din mediul rural), persoanele cu manifestari psihotice si grave tulburari de comportament, persoanele private de libertate, minorii, persoanele anonime (potentiali clienti sau reclamanti), persoanele cu deficiente de auz si/sau vorbire, etc.

De asemenea, convorbirea telefonica prezinta avantaje limitate pentru demersul de solutionare a cazului. Chiar daca se realizeaza intr-un timp scurt si poate aduce informatii de prima necesitate, anumite aspecte privind mediul de provenienta al clientului (comunitatea, familia, locuinta) si comportamentul non-verbal al acestuia sunt greu de inregistrat. Tocmai de aceea este recomandat ca asistentii sociali sa nu confunde si sa foloseasca aceasta tehnica in detrimentul intrevederii, consilierii si/sau interviului.  Orice informatie rezultata prin aplicarea acestei tehnici trebuie sa fie confirmata si completata cu date obtinute prin alte tehnici.

2.6. GENOGRAMA

Definire

            Genograma este o tehnica utilizata in domeniul psiho-social care presupune culegerea de informatii pentru crearea unei reprezentari grafice a structurii familiei, asemanatoare unui “arbore genealogic”.

                Pentru realizarea genogramei de utilizeaza o serie de simboluri specifice:

                                                                                                                                                                                                                Persoana de sex masculin                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

Persoana de sex feminin                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Relatie de casatorie                                                                                                                                                                                                                  Relatie de concubinaj                                                                                                                                                                                                  Casatorie incheiata de divort                                                                                                                                                                          

Casatorie in care sotii sunt separati in fapt

                                                                                                                                                                                                                                                 Barbat decedat

                        Persoana de sex necunoscut

           

Structura familiei si relatiile dintre membrii acesteia pot fi reprezentate pentru doua (parintii si copiii) sau trei generatii (bunicii, parintii si copiii).

Caracteristici

            Genograma se aplica in mod deosebit in etapa de evaluare, avand rol de diagnostic social. Genograma se realizeaza atat pentru structurarea eficienta a informatiilor despre client si familia acestuia (ofera o imagine clara a structurii familiale care poate fi analizata in timp scurt) cat si pentru a stimula comunicarea cu clientul (i se pun intrebari simple la care raspunde cu usurinta, se creaza o atmosfera confortabila si propice unor discutii ulterioare mai aprofundate).

            Genograma poate fi refacuta si pe parcursul instrumentarii cazului, in etapele de interventie si monitorizare, in situatia in care apar modificari importante in structura familiei (evenimente deosebite: deces, divort, membri noi in familie, o relatie de concubinaj, casatorie). Este recomandat ca aceste modificari sa fie inregistrate in dosarul cazului (implicit in genograma) pentru ca pot afecta pozitiv sau negativ cursul rezolvarii situatiei problematice.

                O alta situatie in care se poate utiliza genograma este in cazul in care exista blocaje in relatia cu clientul pe parcursul interviului sau a intrevederii, in vederea fluidizarii comunicarii. Clientul se poate dovedi mai disponibil pentru a discuta despre structura familiei sale decat despre subiecte considerate delicate la momentul respectiv pe care doreste sa le evite. In astfel de situatii, pentru a nu abandona investigatia asistentul social poate solicita informatii pentru construirea genogramei.

                De asemenea, utilizarea genogramei este recomandata pentru clarificarea unei retele familiale complexe, dificil de conturat la o prima intrevedere.

             Folosind simbolurile grafice descrise mai sus se deseneaza structura familiei pornind de la generatia mai varstnica pana la copii. In situatia in care clientul comunica mai greu sau este un copil care nu are formata o reprezentare a intregului sistem familial, constructia genogramei poate incepe de la persoana clientului, continuand cu fratii, parintii, bunicii, unchii acestuia si/sau alte persoane care locuiesc impreuna cu el.

Asistentul social va adresa intrebari simple si cat mai clare clientului pentru ca informatia inregistrata sa fie cat mai fidela realitatii (ex: citi frati aveti, cum se numeste fiecare, sa-I aranjam in ordinea varstelor lor, citi dintre ei sunt casatoriti, ce copii are fiecare, etc).

La sfirsitul genogramei se realizeaza si legenda care va cuprinde simbolurile utilizate cu explicatiile acestora, avand in vedere ca pentru relatii intre persoane pot exista simboluri diferite (unii specialisti prezinta relatia de casatorie cu o linie continua, altele cu doua linii continuie paralele).

Observatii si recomandari

Ø      Genograma nu este o descriere sau o prezentare in forma narativa a structurii familiale. Reprezentarea grafica poate fi insotita de mai multe detalii, explicatii pentru completarea informatiei, insa desenul genogramei trebuie sa fie clar si usor de interpretat (ex: simbolul persoanei poate fi insotit de informatii privind varsta, domiciliul, profesie, studii, etc.).

Ø      Genograma poate fi realizata cu minim de informatii atunci cand nu este suficient timp pentru o documentare complexa si poate prezenta elemente de baza in prezentarea cazului (structura familiei, numarul de copii, cu cine locuieste clientul, etc.).

Ø      Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie sa cuprinda o genograma si o ecomapa pentru o mai rapida vizualizare/interpretare a structurii familiale ce poate constitui un punct de plecare in stabilirea resurselor si a planului de actiune pentru cazul respectiv.

Ø      Orice genograma trebuie sa fie insotita obligatoriu de o legenda pentru a putea fi citita/interpretata de oricare alt profesionist care intra in posesia dosarului instrumentat de asistentul social (psiholog, jurist, un alt asistent social, supervizorul, etc.).

Ø      Genograma se realizeaza, de obicei, impreuna cu clientul si in cazuri exceptionale (clientul este un copil, este bolnav, nu poate comunica) cu alte persoane implicate in rezolvarea cazului.

Ø       Genograma simpla (reprezentarea a doua generatii din sistemul familial) poate fi realizata si atunci cand clientul este un copil, dar pentru genogramele complexe (cea pe trei generatii) este recomandabil ca ele sa fie realizate impreuna cu un adult.

2.7. ECOMAPA

Definire

Ecomapa (ecoharta sau harta eco) este o reprezentare grafica, schematica, a relatiilor individului cu mediul social (persoane si institutii cu care interactioneaza).

            La fel ca si genograma, ecomapa utilizeaza o serie de simboluri specifice pentru a reprezenta tipurile de relatii:

                              Relatie echilibrata

                              Relatie foarte puternica

                              Relatie stresanta                                                                                               Relatie incordata

                              Relatie unilaterala

                               Relatie bilaterala

Caracteristici

                In constructia ecomapei se deseneaza, mai intai, persoana/clientul in centru, dupa care se traseaza relatiile acestuia cu persoane (membrii familiei, prieteni, colegi, persoane relevante din viata acestuia) sau institutii (biserica, scoala, politia, locul de munca, etc.).

Ecomapa se realizeaza spre sfarsitul etapei de evaluare, cand asistentul social detine, deja, suficiente informatii pentru a putea aprecia tipul si calitatea relatiilor clientului cu alte persoane sau institutii. Ea poate fi refacuta si pe parcursul etapelor de interventie si monitorizare daca in sistemul clientului apar modificari la nivelul relatiilor datorita unor evenimente neprevazute sau a actiunii altor factori (ex: o relatie foarte puternica intre doi soti poate sa devina incordata dupa decesul unui copil, o relatie stresanta bilaterala intre tata si fiica se transforma  intr-o relatie echilibrata datorita consilierii si medierii conflictelor intra-familiale).

            Ecomapa este foarte importanta deoarece ofera o imagine clara a resurselor in sistemul client utile pentru interventie in functie de calitatea si intensitatea relatiilor (asistentul social va aprecia ca puncte tari relatiile puternice, bilaterale si ca puncte slabe realtiile stressante, incordate si unilaterale).

            Construirea ecomapei necesita implicarea si comunicarea cu clientul, dar, spre deosebire de genograma (unde informatiile au valoare de fapte, pot fi verificate scriptic, din actele de stare civila) datele oferite de client trebuie sa fie verificate si completate cu informatii primite si de la alte persoane (un tip de relatie nu poate fi apreciat doar din perspectiva clientului, presupune si investigarea punctelor de vedere ale celorlalte persoane implicate). Din acest motiv, ecomapa trebuie sa reprezinte rezultatul analizei asistentului social fata de relatiile in care este implicat clientul si nu perspectiva acestuia (posibil subiectiva si partinitoare). Ex: daca clientul afirma ca relatia cu parintii este foarte buna, ca isi iubeste si isi respecta parintii, iar sentimentele sunt reciproce, asistentul social trebuie sa verifice aceasta opinie intr-o intrevedere cu parintii. El poate afla ca, dimpotriva, in stare de ebrietate clientul si-a abuzat fizic si verbal mama in repetate randuri. In aceste conditii relatia nu poate fi apreciata ca una puternica, echilibrata, asa cum a sugerat initial clientul.

           

Observatii si recomandari

Ø      Ecomapa se poate construi in prezenta clientului, dar este finalizata de asistentul social dupa o analiza temeinica a informatiilor primite din mai multe surse.

Ø      Ecomapa trebuie sa fie insotita obligatoriu si de o legenda care sa prezinte simbolurile pentru relatii utilizate in constructia acesteia (la fel ca si in cazul genogramei, exista specialisti care utilizeaza simboluri diferite).

Ø      Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie sa cuprinda o genograma si o ecomapa pentru o mai rapida vizualizare/interpretare a structurii familiale ce poate constitui un punct de plecare in stabilirea resurselor si a planului de actiune pentru cazul respectiv.

2.8. ANALIZA CAMPULUI DE FORTE

Definire

Analiza campului de forte este o tehnica de culegere  si prelucrare a  informatiilor privind   factorii/fortele  care contribuie  la rezolvarea problemei clientului.

Clientul impreuna cu asistentul social identifica atat  punctele puternice  cat si cele slabe care caracterizeaza situatia  problema astfel incat acestea sa fie mobilizate in vederea rezolvarii problemei .

Caracteristici

Tehnica campului de forte se aplica in etapa de interventie dupa ce s-a construit planul de interventie/permanenta. Analiza campului de forte se realizeaza  pentru structurarea resurselor disponibile ale clientului si pentru transformarea punctelor slabe in forte generatoare de progres. De asemenea, utilizarea acestei tehnici ajuta asistentul social  sa anticipeze riscul producerii unor evenimente negative in viata clientului pe parcursul instrumentarii cazului.

Fortele/punctele tari sau slabe identificate la nivelul sistemului client se regasesc in sistemul de valori, sentimente, atitudini, resurse economice, familiale, sociale ale acestuia.

 Pentru utilizarea corecta a acestei tehnici este recomandabil sa fie parcurse  urmatoarele etapele:

I.                    Se stabilesc clar obiectivele care trebuie realizate de client pentru rezolvarea situatiei;

II.                 Se identifica impreuna cu beneficiarul factorii/ fortele pozitive si negative care l-ar ajuta sa produca o schimbare a situatiei problematice;

III.               Informatiile obtinute se inregistreaza intr-un tabel cu doua coloane (fortele pozitive/puternice identificate la sistemul client in stanga, fortele negative /slabe in dreapta). Acest tabel reprezinta instrumentul prin care se aplica tehnica analizei campului de forte.

IV.               Se analizeaza  cele doua categorii de forte urmarindu-se puterea fortei de a produce schimbarea si stabilitatea/ consecventa in timp a fortei pe tot parcusul procesului de interventie.

Tabelul campului de forte

(+) Forte pozitive	(-) Forte negative
1.Relatie de atasament puternica dintre mama si copil	1.Relatii tensionate cu familia largita
2. Existenta unui venit sigur in familie datorita faptului ca mama lucreaza	2. Lipsa unei locuinte proprii

            Tabelul campului de forte este se poate modifica in timp, pe masura ce se inregistreaza progrese/schimbari  in rezolvarea cazului.

Observatii si recomandari

Ø      Aceasta tehnica se realizeaza in prezenta clientului si cu sprijinul acestuia.

Ø      Este recomandat sa fie aplicata in etapa de interventie; utilizarea ei in orice alt moment al instrumentarii cazului nu garanteaza obtinerea unor informatii relevante.

Ø      Este o tehnica care se poate utiliza in paralel cu alte metode si tehnici specifice etapei de interventie (ex: consilierea, interviul).

Ø      Asistentul social trebuie sa fie pregatit pentru eventuala lipsa de cooperare a clientului. In aceasta situatie, asistentul social va utiliza informatiile obtinute prin alte metode sau tehnici si va analiza campul de forte al sistemului client.

2.9. CONSILIEREA

Definire

            In asistenta sociala consilierea reprezinta cea mai importanta metoda de interventie pe care profesionistul o utilizeaza in procesul de ajutorare a clientului (individ, familie, grup). Misiunea asistentului social este de a ajuta clientul sa devina independent de serviciile sociale, iar metoda principala prin care se atinge acest scop este consilierea.

Prin consiliere asistentul social are posibilitatea sa exploreze, sa descopere si sa clarifice care sunt resursele clientului si impreuna cu acesta sa stabileasca care sunt solutiile pentru rezolvarea problemei cu care se confrunta.

            In literatura de specialitate[4], consilierea – counseling - reprezinta o procedura utilizata in asistenta sociala, cat si in alte profesii, in vederea indrumarii indivizilor, familiilor, grupurilor catre activitati specifice. In acest sens se utilizeaza o serie de proceduri cum ar fi: oferirea de solutii, delimitarea si analiza unor alternative, suportul pentru conturarea unor obiective, informare.

Prin  consiliere, profesionistul construieste o relatie de sprijin, in sensul motivarii clientului de a actiona pentru schimbarea acelui comportament care a determinat situatia de criza si pentru restabilirea echilibrului psihosocial al vietii.

Complexitatea aceastei metode de interventie este data de faptul ca procesul de ajutorare a individului se desfasoara pe parcursul a mai multor sedinte (numarul il stabileste asistentul social in functie de dificultatea cazului), in cadrul carora, impreuna cu clientul, profesionistul parcurge sistematic mai multe etape.

In cadrul acestui demers, asistentul social impreuna cu clientul va analiza mai intai care este natura problemei, apoi se vor explora care sunt resursele individului/familiei/comunitatii (calitati, credinte sau valori ale individului, persoane din familia largita care ii pot oferi suport, serviciile unei institutii). Ulterior, clientul va alege o solutie pentru rezolvarea situatiei sale si va realiza schimbarea dorita cu sprijinul profesionistului.

Pentru a atinge scopul vizat de metoda consilierii, de ajutorare a clientului in procesul de schimbare si de dezvoltare personala in concordanta cu valorile si asteptarile individului, asistentul social trebuie sa uzeze de toate calitatile unui bun profesionist, alaturi de tehnici specifice ale consilierii.

Astfel, urmarind schema generala de interventie in procesul de consiliere, asistentul social trebuie sa probeze:

Ø      empatie si intelegere pentru a cunoaste cat mai obiectiv realitatea vietii clientului;

Ø      manifestarea increderii in capacitatea clientului de a-si rezolva dificultatile;

Ø      tact in orientarea clientului catre centrul problemei, directionand discutia de la general la particular si ajutand individul sa-si exprime gandurile si sentimentele;

Ø      suport pentru identificarea unor posibile solutii si in constientizarea riscurilor alternativelor prezentate;

Ø      motivarea pozitiva a clientului pentru fiecare actiune reusita;

Ø      sustinerea clientului in depasirea obstacolelor si atingerea scopului propus de catre acesta.

            Pe parcursul sedintelor de consiliere, discutiile cu clientul trebuie indreptate catre determinarea individului de a ajunge la auto-cunoastere, auto-constientizare si auto-determinare. Dificultatea consilierii consta tocmai in capacitatea profesionistului de a determina ca individul, singur, sa constientizeze dificultatile, dar si propriile resurse pentru ca apoi, sa aplice modele de rezolvare a problemei confom cu ceea ce doreste sa realizeze.

 In literatura de specialitate modelele de consiliere au ca baza ideea prezentata anterior, in sensul ca fiecare individ are potential pentru a-si rezolva dificultatile, puterea de a-si conduce viata si capacitatea de a realiza o crestere constructiva in sensul pe care il doreste pentru sine.

           

Caracteristici

            Urmarind etapele de instrumentare a unui caz se observa ca in etapa de evaluare profesionistul isi sistematizeaza actiunile catre strangerea a cat mai multor informatii despre sistemul client, date care il ajuta sa stabileasca impreuna cu clientul planul de interventie/permanenta. Odata ce au fost stabilite scopul si obiectivele interventiei, asistentul social va utiliza o serie de metode si tehnici care sa-l sustina in demersul vizat.

            Astfel, consilierea, prin scopul si caracteristicile sale, se incadreaza in categoria metodelor de interventie.

Rolul si tehnicile consilierului sunt centrate pe sprijinirea persoanelor ce se afla in procesul de schimbare, crestere si dezvoltare personala.

Principala modalitate de realizare a consilierii este reprezentata de comunicare, utilizandu-se o serie de tehnici specifice:

Ø                  Ascultarea activa – este o tehnica care imbina comunicarea verbala cu cea nonverbala, cu scopul de a  demonstra clientului interes si atentie fata de problemele lui, indepartand blocajele in relatia de ajutorare si stimuland deschiderea acestuia.

Ø                  Parafrazarea - este o modalitate de confirmare de catre asistentul social a intelegerii mesajului clientului, prin reformularea continutului utilizandu-se expresii proprii.

Ex: Clientul – In ultimul timp ajung tarziu acasa si nu reusesc sa mai vorbesc suficient cu sotul si copiii mei.

      Asistentul social -  Sa inteleg ca aveti un program incarcat la serviciu care nu va permite sa va ocupati asa cum va doriti de familia dvs…….

Ø           Clarificarea – prin adresarea unei intrebari clientului este determinat sa fie mai explicit si sa detalieze ceea ce a vrut sa spuna.

Ex. Clientul -  Nu vreau sa renunt la copil. Vreau sa-i gasesc o familie care poate sa-i ofere totul.

       Asistentul social – Nu sunt sigur daca am inteles. Spuneti ca vreti sa pastrati copilul, dar nu puteti face acest lucru ?

Ø            Incurajarea -  Folosirea unor cuvinte sau propozitii precum, „Continuati” sau  „Suneti-mi mai mult despre aceasta” , in vederea incurajarii clientului sa nu intrerupa comunicarea.  

Ø                  Reflectarea – determinarea continutului afectiv fata de situatia clientului, prin incurajarea individului sa-si exprime emotiile, sentimentele.

Ex: Clientul – Ori de cate ori o vizitez pe mama la caminul-spital, incep sa plang, inima imi sta in loc si ma sufoc.

      Asistentul social -  Sa inteleg ca, ori de cate ori va vizitati mama la camin, sunteti trista si ingrijorata ? 

Ø                  Sumarizarea – sistematizarea afirmatiilor clientului prin asezarea lor intr-o structura logica, exprimand concret intreaga situatie a acestuia si continutul discutiei.

Ex. Asistentul social – Incerc sa va inteleg. Spuneti ca va sperie gandul de a va parasi sotul deoarece nu sunteti sigura de modul in care veti supravietui singura. Nu ati mai lucrat de mult timp si sunteti nervoasa pentru ca nu puteti sa va gasiti o slujba. Dar in acealasi timp stiti ca ar trebui sa-l parasiti deoarece el pune in pericol viata dvs. si a copiilor.

Ø                  Explorarea tacerii – concentrarea atentiei pe momentele in care clientul tace.

Ex. Clientul – Pauza si tacere.

      Asistentul social -  Pareti a fi foarte suparat, puteti sa-mi spuneti care este motivul?

Ø                  Comunicarea nonverbala – utilizarea gesturilor, expresiilor faciale si limbajului corpului pentru a transmite un mesaj clientului. Asistentul social trebuie tot timpul sa mentina contactul vizual cu clientul, sa foloseasca un ton calm care sa exprime empatie si compasiune, sa dovedeasca interes si sa evite expresiile faciale de dezaprobare fata de afirmatiile clientului. 

Observatii si recomandari      

Un element deosebit de important pentru realizarea acestei metode de interventie, este realizarea relatiei de sprijin dintre asistentul social si client, care se construieste pas cu pas. Initial profesionistul trebuie sa comunice clientului despre confidentialitatea informatiilor, apoi trebuie sa sublinieze dorinta acestuia de a se schimba spre directia dorita in viata, sa dezvolte increderea clientului in puterea lui de a se integra in grup/comunitate/societate si apoi trebuie inlaturate unele tendinte de a da sfaturi sau de a moraliza si judeca situatia prezenta.

            Acest din urma aspect este important deoarece, daca un asistent social ofera „sfaturi” iar clientul le aplica in viata sa si reuseste sa-si rezolve dificultatile, atunci se creaza dependenta de seviciile sociale si individul nu invata sa-si utilizeze propriile modele de rezolvare a problemelor. Daca clientul accepta indrumarile profesionistului si acestea nu dau rezultate bune, atunci asistentul social va fi invinovatit de consecinte.  

            Standardele asistentei sociale recomanda in cazul aplicarii metodei ca profesionistul sa exploreze impreuna cu clientul care sunt solutiile de rezolvare a dificultatilor, sa ofere alternative pe care sa le analizeze impreuna cu individul, fiind subliniate riscurile si responsabilitatile pentru fiecare solutie daca ar fi aplicata.

Ex.: In cazul unei tinere insarcinate aflata in situatie de criza, asistentul social va explica pe rand care sunt alternativele si cu ce riscuri se poate confrunta pentru fiecare decizie aleasa (alternative: avortul, pastrarea sarcinii si ajutorul de care ar beneficia, consimtamantul pentru adoptie, etc.)

Aplicarea consilierii ca metoda de interventie presupune si cunoasterea de catre asistentul social a unor situatii specifice care pot deveni momente dificile pentru un consilier fara experienta profesionala. Astfel, este recomandabila cunoasterea acestor situatii. 

Tacerea - sunt situatii cand clientul nu doreste sau nu poate sa vorbeasca. Din experienta profesionala s-au constatat doua situatii: tacerea intervine la inceputul conversatiei sau clientul devine tacut in timpul conversatiei. Fiecare din aceste situatii se trateaza in mod diferit:

Ø                  la inceputul sedintei - clientul poate sa taca deoarece a fost trimis impotriva dorintei lui sau se simte jenat ca are nevoie de consiliere. Consilierul trebuie sa-l incurajeze spunand de exemplu :“ Vad ca-ti este greu sa vorbesti. Adesea cei care vin sa ma vada pentru prima oara se comporta asa. Ma intreb daca nu te simti putin nelinistit.”

Aceste afirmatii trebuie urmate de o alta perioada de liniste, timp in care consilierul mentine contactul vizual cu clientul si are un limbaj corporal incurajator.

Ø                  in timpul sedintei: in aceasta situatie contextul este foarte important, iar consilierul trebuie sa aprecieze motivul pentru care a aparut aceasta tacere. Poate fi pentru ca individului ii este foarte greu sa recunoasca un secret sau pentru ca il nemultumeste reactia consilierului la ceva care tocmai s-a spus.

In general este cel mai bine sa asteptam deoarece este vital ca persoana sa faca efortul de a-si exprima sentimentele sau gandurile, desi asistentul social poate sa nu se simta confortabil cu aceasta tacere. Exista momente cand tacerea se datoreaza pur si simplu faptului ca persoana se gandeste. Nu este nevoie ca tacerea sa fie intrerupta sau sa dam de inteles ca ea ar fi inacceptabila.

Clientul plange - Desi am fi tentatii sa-l linistim, aceasta nu este cea mai buna solutie intr-o sedinta de consiliere. Plansul poate aparea din diferite motive:

Ø                  Pentru unii este o descarcare benefica a emotiilor si cel mai potrivit raspuns este sa asteptam cateva minute  si daca plansul continua vom spune ca este bine sa planga, ca este o reactie naturala atunci cand suntem tristi. Plansul va inceta, de obicei, dupa un timp. Un alt motiv al plansului ar putea fi dorinta de a atrage simpatia consilierului sau de a opri orice investigatie ulterioara.

Ø                  Poate fi un mod de a manipula consilierul, asa cum clientul procedeaza cu alte persoane. Din nou, este cel mai bine sa-l lasam sa planga indicand totodata ca, desi ne pare rau ca este trist, este un lucru bun faptul ca isi exprima sentimentele. Daca intentia clientului era de a manipula, plansul se va opri in curand atunci cand va realiza ca nu-l poate influenta pe consilier la fel ca pe ceilalti adulti.

Desi unii consilieri, pentru a reconforta clientul care plange, vor dori sa-l atinga, gestul poate fi adesea daunator. Daca dificultatile clientului sunt de natura sexuala, atingerea chiar intr-un mod neutru din punct de vedere sexual, cum ar fi strangerea mainii sau punerea mainii pe umar, poate fi gresit interpretata si il poate inspaimanta pe client.

Clientul ameninta cu sinuciderea - Cele mai multe persoane care ameninta cu sinuciderea nu recurg la acest gest, deoarece acest comportament are, de cele mai multe ori, scopul de a atrage atentia. Sunt cateva lucruri care trebuie retinute:

Ø                   Este practic imposibil sa opresti pe cineva care vrea cu adevarat sa se sinucida.

Ø                  O reactie de panica din partea consilierului il poate inspaimanta pe client. Este mai potrivit sa spunem clientului ca, desi nimeni nu poate opri o persoana de a-si lua viata, am fi foarte tristi daca aceasta s-ar intampla. Chiar daca relatia dintre client si consilier nu este construita cu mult timp in urma, asistentul social poate cunoaste si trebuie sa sublinieze calitati, puncte tari, abilitati sau aspecte pozitive din viata clientului.

Ø                  Adesea cei care comit sinucideri nu au speranta. Ei simt ca nimanui nu-i pasa  de ei. Consilierul trebuie sa sublinieze faptul ca ne pasa si prin asta ii dam clientului suficienta speranta sa continuie sa traiasca.

Ø                  Unii clienti ameninta cu sinuciderea intr-un mod manipulativ, pentru a obtine ceea ce vor. Ei au nevoie, de asemenea, de ajutor, dar trebuie sa li se arate ca sunt si alte moduri de a obtine atentia si grija celorlalti. Cea mai buna abordare este de a-i comunica clientului cateva sentimente pozitive despre el, nu despre amenintarea cu sinuciderea.

Ø                  Nu este deloc neobisnuit ca amenintarea cu sinuciderea sau banuiala ca individul s-ar putea sinucide, apare la sfarsitul sedintei. In acest caz cel mai bine este sa-i comunicam ca ceea ce ne-a spus este foarte important si ca apreciem faptul ca este dornic sa ne impartaseasca sentimentele sale in legatura cu o problema atat de importanta si ca odata ce am ajuns la acest subiect dorim sa discutam impreuna in sesiunea viitoare. Este foarte important sa obtinem de la client confirmarea ca va fi prezent la urmatoarea sedinta.

O reactie nepotrivita ar fi sa intram in panica si sa spunem ca deoarece problema este atat de importanta trebuie sa o discutam pe loc. Chiar daca prelungim sesiunea in acel moment, acest comportament al nostru poate trada starea noastra de neliniste.

Mai folositor pentru client ar fi un comportament retinut, care exprima preocuparea noastra si totodata increderea ca persoana se va intoarce.

            Intrucat sinuciderea unei persoane este un eveniment atat de tragic, in cele din urma ramane la latitudinea consilierului cum va proceda atunci cand este confruntat cu o astfel de amenintare. Cu cat raporturile sale cu clientul sunt mai bune, cu atat scade probabilitatea aparitiei acestui comportament. De aceea este foarte important sa construim raporturi bune inca de la inceputul relatiei de consiliere.

Clientul refuza ajutorul - Cea mai importanta sarcina a consilierului este de a afla care este adevaratul motiv pentru care clientul a apelat la serviciile sale. Multe persoane sunt trimise la consilier impotriva vointei lor. Chiar daca ei refuza total sa coopereze la prima intalnire, consilierul trebuie sa se asigure ca a lasat o sansa pentru ca acesta sa poata reveni atunci cand se decide sa o faca de buna voie.

Ex.: “Inteleg cum te simti, nu sunt sigur daca te pot ajuta cu ceva, dar poate ca putem sta de vorba cateva minute si, impreuna, sa vedem daca are sens sa ne mai vedem si sa mai discutam si alta data “.

Consilierul nu poate stabilii o relatie buna - In acest caz, in loc sa renunte sau sa recomande pe altcineva, consilierul trebuie mai curand sa ceara ajutor de la un alt profesionist pentru a revedea sedintele de consiliere. Aceasta poate fi o solutie utila pentru a intelege care este cauza dificultatii, iar daca ceva in legatura cu individul este respins de catre consilier atunci acesta din urma trebuie sa incerce sa abordeze problema direct.

Daca din discutia cu un alt consilier cu mai multa experinta se constata ca problema ar fi aceea ca persoana nu a reusit niciodata sa aiba o relatie apropiata cu nimeni, atunci nu ajuta cu nimic sa renuntam la consiliere sau sa-l indrumam catre un alt profesionist. Clientul ar putea suferi in acest caz. Este mai bine sa incercam sa continuam, in special pentru a-l ajuta sa se simta mai bine cu el insusi.

Consilierul si clientul se cunosc dinainte - Acest lucru se intampla destul de frecvent in comunitatile mici. Daca  relatia nu este stransa, atunci intre cele doua persoane se poate stabili o relatie de tip consilier-client. Insa, in acest caz consilierul trebuie sa asigure clientul ca va pastra confidentialitatea asupra celor petrecute in timpul sedintelor. Daca cei doi se cunosc foarte bine, atunci i se va explica persoanei ca trebuie sa consulte pe altcineva deoarece nu este in interesul lui sa lucreze cu un consilier pe care il cunoaste in viata personala. Pendularea intre rolul de prieten si cel de consilier poate creea confuzie sau poate conduce la ranirea sentimentelor amandurora.

Clientul vorbeste continuu dar pe langa subiect - Daca ceea ce se spune este lipsit de importanta sau se repeta, ar fi bine ca discutia sa fie intrerupta din cand in cand pentru a-i face cunoscut clientului comportamentul lui si a analiza motivele (Ex. “Scuza-ma ca te intrerup, dar ma intreb daca ti-ai dat seama ca de catva timp repeti aceleasi lucruri. Gasesti ca este greu sa vorbesti despre altceva?”). Astfel, se poate aduce discutia de la ceva situat in afara sedintei la focalizarea pe client sau problema, ceea ce este suficient pentru a opri abaterea de la subiect.

Clientul pune intrebari despre viata personala a consilierului - Este important de facut observatia ca relatia client – consilier este una profesionala si nu una personala. Acest lucru este greu de inteles de catre client deoarece consilierul da dovada de caldura si grija in cadrul acestei relatii.

Uneori clientul ar vrea sa stie daca consilierul are aceeasi problema. Daca asistentul social raspunde afirmativ, clientul poate gandi ca atata vreme cat celalalt nu a fost capabil sa-si rezolve propria problema el nu are competenta necesara. Daca asistentul social raspunde negativ, clientul poate crede ca nu este inteles. De aceea, este indicat sa se raspunda la intrebarile personale prin a arata ca nu ii este de nici un folos clientului daca se vorbeste despre consilier. Din aceste motive exista regula de a nu se lua in discutie asemenea intrebari. Clientul va accepta regula. Este mult mai bine sa-i raspundem decat sa ocolim problema, ceea ce poate distruge increderea in onestitatea relatiei.

 Consilierul este stanjenit de subiectul discutei - Uneori clientul vorbeste despre lucruri care il pot stanjeni pe consilier, dar daca acesta este bine pregatit poate identifica zonele in care se simte vulnerabil, deci este mai putin probabil sa fie luat prin surprindere. Daca, totusi se simte stanjenit, atunci este mai bine sa fie cinstit cu clientul pentru ca acesta oricum isi va da seama.

Relatia cu clientul manipulator - Este cunoscut faptul ca multi dintre acesti clienti sunt psihopati sau sunt evaluati ca avand tulburari de personalitate. Asistentul social va tine seama de urmatoarele aspecte:

Ø                  desi acesti subiecti trebuie abordati cu respect, asistentul social va manifesta prudenta in explicarea propriului rol si a asteptarilor fata de client;

Ø                  intalnirea nu poate avea succes daca asistentul social nu este ferm si hotarat in discutie.

            Clientului manipulator este cel care gaseste si foloseste momente pentru diversiuni, vorbeste despre evenimente astfel incat sa apara ca o victima blamandu-i pe ceilalti pentru esecul sau in viata. Considera ca poate sa impresioneze pe consilier, afisandu-i simpatie si compasiune si incearca sa-l convinga de punctul sau de vedere. In caz de esec foloseste foarte multe tactici pentru a se apara. Se poate preface timid, infricosat, poate avea reactii violente.

Ø                  orice interes al clientului fata de sentimentele asistentului social referitoare la profesia sa sau viata personala intra sub incidenta suspiciunii (Ex.” Dumneata esti singura persoana care ma intelege” / „ Nimeni nu m-a  ajutat ca dumneata”).

Ø                  asistentul social trebuie sa explice clientiilor consecintele comportamentului lor. 

Spiritul de intelegere al asistentului social trebuie sa fie invers proportional cu judecarea acestor clienti. Manipularea este considerata de client ca cel mai important lucru pe care stie sa-l realizeze sau cea mai eficienta strategie de a se adapta la cerintele sistemului.

2.10. GRUPUL DE SUPORT

Definire

In practica asistentei sociale, grupul de suport este utilizat de catre specialisti ca o forma de interventie sociala care presupune participarea benevola si structurata a unor persoane la dezbaterea si identificarea unor solutii la anumite probleme commune. Scopul utilizarii acestei tehnici este de a se oferi reciproc informatii, sfaturi, incurajare si suport emotional. De cele mai multe ori, aceste intalniri au scop terapeutic si sunt coordonate de catre un specialist in domeniul psiho-social care impreuna cu membrii grupului reglementeaza regulile si normele interne de functionare.

Grupul de suport se manifesta practic sub diferite forme, in functie de caracteristicile membrilor care il formeaza si de problema care urmeaza sa fie dezbatuta in cadrul acestuia. Cu toate acestea, in cele mai multe dintre studiile de specialitate realizate in acest domeniu pana in prezent, se regasesc doua mari tipuri de grupuri de suport:

1.      Grupul de suport cu scop terapeutic

2.      Grupul de suport profesional

3.      Grupul de interventie comunitara

1. Grupul de suport cu scop terapeutic uzeaza de obicei de metode si tehnici standardizate de evaluare si interventie psiho-sociala si urmaresc un scop bine conturat, dar care are libertatea de a se reformula in functie de caracteristicile membrilor grupului si de dinamica problemei pe care acestia au consimtiti sa o dezbata impreuna. In cazul acestor grupuri de suport, moderatorul este reprezentat de cele mai multe ori de catre un asistent social sau/si un psiholog/terapeut.

            Acest tip de grup de suport reprezinta o strategie de interventie adresata indivizilor care manifesta probleme de natura emotionala si de neadaptare la mediul social. In aceasta situatie terapeutul formaza un grup din doua sau mai multe persoane care manifesta aceeasi problema si elaboreaza un plan de desfasurare a intalnirilor, dar si un plan separat de interventie pentru fiecare participant. Acestia din urma sunt rugati si stimulati sa-si impartaseasca problemele cu alti membrii ai grupului, sa identifice posibilitati de rezolvare a problemelor si sa realizeze transfer de informatii si opinii despre resursele si tehnicile necesare. Impartasirea anumitor emotii si sentimente se realizeaza sub controlul direct al coordonatorului pentru a nu permite aparitia unor conflicte interpersonale intre membrii grupului. Forma standard de grup terapeutic este de 6 – 8 persoane care impreuna cu un terapeut se intalnesc periodic intr-un anumit loc pentru sedinte de maximum 90 de minute.

2. Grupul de suport profesional reprezinta o forma a grupului de suport, avand aceleasi reguli privind durata, marimea, persoana care modereaza, numai ca in acest caz membrii grupului sunt reprezentati de profesionisti din domeniul socio-psiho-medical (grupuri de asistenti sociali, psihologi, medici). Scopul acestor intalniri este acela de a dezbate anumite probleme intalnite in practica profesionala si de a identifica posibile solutii la cazuri sociale, strategii de interventie, metode specifice, etc. In acelasi timp, acest tip de grup functioneaza ca o forma a suport psiho-emotional reciproc al membrilor. Ex.: grupuri de suport ale asistentilor sociali comunitari organizate periodic, intalnirile asistentilor sociali si medicilor in domeniul prevenirii / terapiei HIV/SIDA.

            3. Grupul de interventie comunitara reprezinta o forma de interventie comunitara prin intermediul unor grupuri de interes formate din membri ai comunitatii cu pregatire in diferite domenii de activitate si care reprezinta anumite pozitii de lideri locali (lideri formali si informali). Acestia respecta regulile de grup si actioneaza pentru a rezolva anumite probleme specifice ale comunitatii din care fac parte (probleme de natura sociala, economica, ecologica, etc.). Aceste persoane actioneaza benevol, completand si sprijinind activitatile administratiei publice locale, fara a emite insa acte juridice. Un grup de interventie comunitara este de obicei format din functionari publici (sercretarul primariei, primarul, asistentul social), politist, medic, preot, gospodari ai satului (lideri informali), profesori, invatatori, etc. Ex.: grup de interventie in situatii de calamitati naturale, grup de interventie pentru implementarea unor programe sociale, economice, ecologice, etc.

            In ultimii ani, in tarile cu traditie in practica asistentei sociale s-a dezvoltat conceptul de “autosustinere comunitara” care reprezinta un proces de implicare a voluntarilor si a altor cetateni din comunitate in luarea deciziilor la nivel local, in dezvoltarea unor servicii adresate diferitelor grupuri sau indivizi defavorizati sau in elaborarea unor strategii de dezvoltare durabila. Acest proces include descentralizarea responsabilitatii si controlului din partea statului sau a agentiilor private cu capital extern comunitatii. 

Caracteristici

Ø                  limitele numerice ale unui grup de suport sunt intre 5 si 15 persoane; pentru o cat mai mare eficienta grupul trebuie sa fie format din 7 pana la 10 persoane;

Ø                  este format din persoane care se confrunta cu aceeasi problema;

Ø                  actorii principali sunt liderii formali si informali din comunitate (preot, invatator, medic, director de scoala, primarul, familiile instarite) sau indivizi care prezinta probleme comune cu substrat psiho-emotional;

Ø                  reprezinta o resursa permanenta pentru comunitate;

Ø                  are caracter temporar si este creat voluntar;

Ø                  membrii respecta confidentialitatea in cadrul grupului;

Ø                  se trateaza situatii specifice fiecarui membru cu aceeasi atentie/efort/intensitate;

Ø                  grupurile de interventie comunitara functioneaza la nivelul comunitatilor in care au fost create si cauta solutii la problemele cu care se confrunta comunitatea respectiva;

Ø                  scopul infiintarii acestor grupuri nu este acela de a promova ideea de leadership, dar in acelasi timp promoveaza si valorizeaza orice opinie exprimata;

In general, responsabilitatea sau initiativa crearii unor astfel de grupuri de suport revine specialistilor in domeniul psiho-social, iar in mediul rural aceasta raspundere revine exclusiv asistentului social comunitar. In mod strategic, comunitatile rurale in Romania beneficiaza in prezent de grupuri de sprijin comunitar care au fost infiintate pe langa primarii la initiativa autoritatilor locale si centrale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate.

O particularitate aparte o reprezinta faptul ca grupul de suport, indiferent de tipul sau, se aplica doar atunci cand doua sau mai multe persoane se confrunta cu aceeasi problema si nu in cazuri particulare. Pentru acestea din urma se utilizeaza metoda “retelelor de sprijin” care reprezinta o metoda de interventie centrata pe individ cu o actiune directa asupra problemei acestuia. 

2.11.  STUDIU DE CAZ

La Servicul Public Specializat (Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului – prezentata in continuare ca DGPDC), biroul “Alternative de Tip Familial” s-a primit o solicitare a unui asistent maternal profesionist din localitatea X pentru revocarea masurii Comisiei pentru Protectia Copilului (CPC) prin care copilul Andrei, in varsta de 7 ani, era ocrotit de catre acesta in regim de asistenta maternala. Asistentul maternal motiva decizia sa prin faptul ca nu cu mult timp in urma i se oferise posibilitatea de a pleca in Italia pentru a munci.

Ca raspuns la solicitarea asistentului maternal, supervizorul de zona al DGPDC a realizat cateva convorbiri telefonice de informare cu lucratorul social din localitatea X si Fundatia Z care a instrumentat in prima faza cazul, inainte ca el sa fi fost referit DGPDC. Dupa discutiile realizate cu acestia din urma si dupa consultarea unor documente din arhiva DGPDC, a reiesit faptul ca Andrei provine dintr-un centru de plasament, este orfan iar nasterea a fost inregistrata tardiv. In istoricul social al acestui copil s-au evidentiat complicatii de ordin medical, copilul suferind de malnutritie si afectiuni ale pielii. Premergator plasamentului in regim de asistenta maternala, copilul a fost internat intr-o unitate spitaliceasca. In spital, Andrei a fost abuzat fizic si sexual de catre un alt minor, coleg de salon cu acesta.

In urma sesizarii acestor fapte, copilul a fost supus unor investigatii la un laborator de medicina legala unde medicii au diagnosticat abuzul sexual. Ulterior acestor evenimente, copilul a fost introdus intr-un grup terapeutic, dar pentru o perioada scurta de tip. Deoarece Fundatia Z a identificat un asistent maternal (cel in cauza), Andrei a fost dat spre ocrotire acestuia prin hotararea CPC. Pana in momentul referirii cazului catre DGPDC, Fundatia Z a instrumentat si aplicat planul de permanenta pentru copil, realizand totodata si supervizarea asistentului maternal si a lucratorului social comunitar pe acest caz. Toate rapoartele de activitate ale asistentului maternal si rapoartele realizate in urma vizitelor in familie de catre Fundatia Z nu au sesizat nici o abatere de la planul de permanenta al copilului.

Pentru a evalua solicitarea asistentului maternal de revocare a masurii de ocrotire, supervizorul de zona DGPDC s-a deplasat in localitatea X unde, impreuna cu lucratorul social comunitar a realizat o vizita in familia in care era ocrotit Andrei. Inainte insa de a ajunge la domiciliul asistentei maternale, cei doi specialisti au fost abordati de catre un vecin care a reclamat faptul ca sotul asistentei maternale, cat si aceasta din urma au agresat copilul in nenumarate randuri si chiar l-au fortat pe acesta sa se autostimuleze si sa-si expuna partile intime. Mai mult, copilul ar fi fost infometat de nenumarate ori si fortat sa-si spele singur hainele. Totodata, vecinul a mai declarat ca sotul asistentei maternale era cunoscut ca o persoana consumatoare de bauturi alcoolice.

Odata ajunsi la domiciliul asistentului maternal, cei doi au intampinat probleme deoarece nimeni nu deschidea usa, cu toate ca era evident ca cineva era acasa. Dupa lungi insistente, mama asistentei maternale a deschis usa, afirmand ca aceasta din urma plecase deja in Italia, iar ea ingrijea singura copilul.

La aparitia supervizorului DGPDC si a lucratorului social, Andrei a devenit anxios, refuzand sa raspunda la intrebarile acestora. Din primul contact, cei doi specialisti au observat ca acesta prezenta o igiena precara, iar limbajul era foarte slab dezvoltat. In urma intrevederii cu copilul, acesta a marturisit ca a fost batut de nenumarate ori de catre asistenta maternala si de catre sotul acesteia si ca a fost inchis in toaleta unde sub presiunea celui din urma si-a expus partile intime si s-a autostimulat.

Ca urmare a celor constatate, supervizorul DGPDC a sesizat Corpul Control al DGPDC cu privire la existenta unei posibile situatii de abuz in familia de plasament.

Prin urmare, s-a dispus efectuarea unei anchete de catre Corpul Control al DGPDC care a realizat o evaluare psihologica a copilului si a membrilor familiei asistentului maternal. La scurt timp, masura de ocrotire a fost revocata, iar asistentului maternal i-a fost retras atestatul. Copilul a fost dat spre ocrotire unui alt asistent maternal.

Aplicarea metodelor si tehnicilor in demersul de rezolvare a cazului

           

Aplicarea metodelor si tehnicilor pentru studiul de caz prezentat anterior ofera un model de instrumentare a unui caz social, fara a exclude alte perspective sau abordari, in functie de stilul de lucru al fiecarui asistent social.

2.11.1 Documentarea

Imediat dupa ce cazul a fost semnalat catre DGPDC, supervizorul de zona a solicitat arhivei institutiei eliberarea dosarului de plasament al copilului. In dosarul copilului s-au evidentiat o serie de acte medicale si evaluari psihologice in care nu se regasea abuzul sexual suferit de catre acesta in spital. Cu toate acesta, intrevederile avute cu lucratorul social din localitatea X si cu directorul centrului de plasament din care provenea copilul au adus informatii suplimentare, chiar daca nu oficiale, care sugerau acest abuz. Prin urmare, supervizorul a contactat spitalul in care a fost internat Andrei si, printr-o solicitare oficiala, a cerut documente suplimentare despre presupusul abuz. Astfel a identificat o serie de referate de situatie si evaluari psihologice care au confirmat trauma suferita de Andrei. Pe parcursul instrumentarii cazului, supervizorul a comparat aceste documente cu alte evaluari psihologice realizate mai recent, incercand sa identifice o coerenta a acestor informatii care sa convearga catre diagnostic.

Dosarul instrumentat in acest caz a cuprins: acte de stare civila (certificat de nastere, certificate de deces ale parintilor), acte medicale (fisa medicala de la medicul de familie, fisa epidemiologica, bilete de externare, evaluari psihiatrice), documente scolare (adeverinta de elev, foaie matricola, caracterizare de la invatator), fisa de evaluare psiho-sociala din centrul de plasament, ancheta sociala realizata de centrul de plasament, acte juridice (hotarare de internare in centrul de plasament, sentinta civila de abandon, hotararea de plasament la asistentul maternal).

            Paralel s-a recurs la identificarea unui alt asistent maternal cu o pregatire si o dispozitie mai mare pentru ocrotirea unor copii cu o astfel de trauma in istoricul social. Pentru familia identificata s-au solicitat acte de stare civila, acte medicale (fisa de angajare), evaluari psihologice anterioare si prezente, acte de studii, declaratii de venit, acte de proprietate pentru imobil, recomandari, autobiografie, acte juridice si caziere judiciare. Informatiile cuprinse in aceste documente au fost confirmate prin intermediul intrevederilor realizate cu asistentul maternal si membrii familiei acestuia.

2.11.2 Observatia

In prima vizita efectuata in familia asistentului maternal cu ocazia primirii sesizarii situatiei problematice se folosesc urmatoarele forme ale observatiei:

(a)    observatia indirecta (datele obtinute vor completa pe cele obtinute prin documentare) – observatia vizeaza aspecte legate de primele persoane intalnite in comunitate - vecinul si lucratorul social comunitar.

Ø                 Observatia este neprogramata, spontana;

Ø                  Se pot obtine informatii despre problema (care pare a avea alte conotatii decat cea din sesizare);

Ø                 Observarea comportamentului non-verbal al vecinului

ü      denuntator

ü      coleric

ü      aduce grave acuze asistentului maternal si familiei acestuia cu privire al modul de ingrijire a copilului plasat

Ø                  Atitudinea incriminatoare a vecinului releva probleme de relationare a familiei asistentului maternal cu comunitatea;

Ø                  Intrevederea (neprogramata) cu vecinii si rezultatele observarii acestora va determina modificarea ghidului de observatie pentru intrevederea cu clientul (copilul plasat) si familia de plasament;

(b)   observatia directa

Ø                  Observarea mediului care face parte clientul

ü   asistenta maternala si sotul acesteia lipsesc de la domiciliu;

ü   intarzie sa raspunda/sa deschida poarta;

ü   refuzul soacrei asistentei maternale de a prezenta locuinta (motiveaza ca locuinta este incuiata si ca nu are cheia acesteia);

ü   gospodaria are aspect ingrijit si curat;

Ø                  Observarea clientului (a copilului)

ü   igiena acestuia este precara;

ü   copilul pare a fi subdezvoltat;

ü   imbracamintea este sumara, deteriorata  si murdara;

ü   copilul este descult desi vizita se realiza in luna octombrie ;

ü   diferenta de ingrijire dintre client si copilul natural al familiei (apropiat ca varsta);

ü   limbaj slab articulat, incoerent, evidentierea unor probleme de natura logopedica;

ü   detasarea emotionala a copilului fata de presupusul abuz sexual din partea sotului asistentei maternale;

ü   in final copilul este timorat si evident stanjenit despre discutarea presupusului abuz sexual;

ü   copilul este atasat de familia asistentului maternal si are o relatie pozitiva puternica cu copilul natural al AMP.

Ø                  observarea altor membri ai familiei

ü   soacra asistentei maternale este foarte agitata, prezinta comportamentul unui om surprins, luat pe nepregatite;

ü   fiica asistentei maternale era foarte bine ingrijita;

ü   un alt membru al familiei iese din casa pe care soacra asistentei maternale a refuzat sa o prezinte asistentului social;

ü   atitudinea soacrei asistentului maternal fata de copilul luat in plasament este de autoritate excesiva, indiferenta fata de dezvoltarea si ingrijirea adecvata a acestuia;

Ø                  observarea in cadrul intrevederii cu sotul asistentei maternale (presupus abuzator):

ü   infatisarea unei persoane prezentabile;

ü   comportament deschis, cooperant;

ü   atitudine optimista, zambeste frecvent;

ü   este ingrijit si atent la contactul cu asistentul social;

ü   promoveaza imaginea unei relatii foarte bune cu copilul aflat in plasament;

ü   nu recunoaste abuzul sexual;

2.11.3  Intrevederea

Analizand demersul pe care trebuie sa-l realizeze asistentul social pentru evaluarea corecta si completa a cazului, este recomandat sa se utilizeze tehnica intrevederii  in urmatoare situatii:

Ø             Realizarea intrevederii cu cu un medic din unitatea spitaliceasca unde s-a realizat abuzul. Intrevederea, in acest caz, va urmari sa culeaga informatii cu caracter general despre situatia copilului, avand  urmatoarele directii de analiza:

ü   informatii cu privire la stadiul de dezvoltare phihomotorie a copilului: dezvoltarea motorie, cognitiva (in special a limbajului), comportament socio-afectiv;

ü   comportamentul de relationare fata de adult si alti copii;

ü   starea de sanatate;

ü   evaluarea medicala dupa semnalarea abuzului, etc.

Ø          Realizarea unei intrevederi cu terapeutul de la grupul de suport unde a participat copilul:

ü   informatii cu privire la starea copilul la inceputul terapiei;

ü   schimbarile care au aparut pe parcursul terapiei;

ü   recomandari pentru lucrul cu copilul, etc.

Ø            Intrevedere cu lucratorul social comunitar

ü   cunoasterea datelor pe care le detine lucratorul social cu privire la realizarea plasamentului, incepand cu momentul de potrivire asistent maternal - copil;

ü   informatii cu privire la evolutia copilul in familie, daca acesta s-a adaptat noilor conditii;

ü   informatii despre modul cum recunoaste si raspunde asistentul maternal la necesitatile de dezvoltare armonioasa a copilului;

ü   cunoasterea situatiei asistentului maternal si a copilului prin prisma membrilor comunitatii etc.

Ø                  Intrevedere cu o persoana din comunitate:

ü   informatii cu privire la asistentul maternal si la modul cum se ocupa de ingrijirea si educarea copilului;

ü     date despre familia aistentului maternal, cu exemplificarea fiecarei caracteristici prezentate etc.

Ø                  Intrevederea  cu copilul aflat in plasament la asistentul maternal

Discutia cu copilul a fost centrata pe evaluarea adaptarii in familie: cum relationeaza cu toti membrii familiei si asistentul maternal, ce ii place mai mult la familie sau daca sunt lucruri care il nemultumesc, daca are prieteni in comunitate si cum isi petrece timpul cu acestia, persoanele din familie de care se simte atasat copilul, etc.

2.11.4. Interviul

Dupa ce in prealabil asistentul social a realizat o intrevedere cu persoanele implicate in caz, acesta a programat realizarea interviului de explorare cu Andrei. Ulterior,  va utiliza si metoda interviului diagnostic.

Asistentul social va aplica metoda interviului la domiciliul asistentului maternal dupa ce si-a construit in prealabil un ghid de interviu cu intrebari specifice pentru fiecare intervievat in parte.

Datorita faptului ca asistentul maternal era plecat din tara, pot fi intervievate urmatoarele persoane:

Ø                  mama asistentei maternale;

Ø                  copilul plasat in asistenta maternala.

Interviul cu mama asistentei maternale

Ghidul de interviu

1.      Ce a insemnat pentru dumneavoastra venirea lui Andrei in familie?

2.      Cum apreciati dezvoltarea lui Andrei in momentul venirii lui in familie?

3.      Ce schimbari de comportament ati observat la membrii familiei dupa venirea copilului ?

4.      Ce schimbari de comportament ati observat la Andrei dupa o perioada de acomodare?

5.      Cum se intelege Andrei cu nepoata dvs.?

6.      Cum intervin parintii daca apar conflicte intre ei?

7.      Cum relationeaza Andrei cu copii de varsta apropiata? (gradinita, copiii vecinilor)

8.      Cum reactionati daca copilul greseste?

9.      Cum reactioneaza copilul cand este mustrat?

10.   Ce momente dificile au fost in familie dupa venirea copilului?

11.  De obicei cine ii face baie copilului?

12.   Cu cine doarme copilul?

13.   Cum isi manifesta atasamentul fata de un membru al familiei?

14.   Ce a povestit copilul din perioada petrecuta la centrul de plasament si in spital?

15.   Credeti ca si-ar dori sa se intoarca in centrul de plasament?

Interviul cu Andrei

Ghid de interviu

1.      Cum ai fost primit de membrii familiei cand ai venit acasa la asistentul maternal?

2.      Cum te joci cu celalalt copil din familie?

3.      Cu cine dormi tu ?

4.      Cine iti face baie ?

5.      Te duci la baie singur sau te insoteste cineva din familie?

6.      Daca te insoteste cineva la baie se uita la tine?

7.      Ce parere ai despre felul in care se poarta familia cu tine?

8.      Crezi ca familia se poarta cu tine altfel decat cu copilul lor? Da-mi cateva exemple.

9.      Cum esti pedepsit cand esti obraznic?

10.  Te simti bine in acesta familie?

11.  Cit timp ai vrea sa mai stai aici?

2.11.5 Genograma familiei asistentului maternal care are copilul in plasament

7

6

30

32

62

59

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           

Legenda

                                                                                                                                                            Persoana de sex masculin                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  copil in                                                                                                                    plasament                        Persoana de sex feminin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Relatie de casatorie                                                                                                                                                                                                                 

 Persoana decedata

2.11.6  Ecomapa

Andrei 7 ani

Copilul asistentului maternal

Lucratorul social comunitar

Copilul care l-a agresat in spital

Sotul asistentei maternale

Vecinul asistentului maternal

Socrii asistentei maternale

Scoala

Spital

    Legenda

                              Relatie echilibrata, normala

                              Relatie foarte puternica

                              Relatie stressanta                                                                                             Relatie incordata

                              Relatie unilaterala

                               Relatie bilaterala

2.11.7  Analiza campului de forte

Tabelul campului de forte

(+) Forte pozitive	(-) Forte negative
1. Participarea lui Andrei la grupul de terapie pentru copii abuzati	1. Abuzul fizic suferit de Andrei in spital
2. Externarea lui Andrei din centrul de plasament si plasarea la un asistent maternal	2. Intreruperea terapiei intr-un moment favorabil recuperarii lui Andrei
3. Solicitarea retragerii atestatului asistentului maternal a determinat identificarea unui posibil abuz asupra lui Andrei	3. Plecarea neanticipata a asistentei maternale in strainatate a generat o situatie de inceritudine si nesiguranta cu privire la ocrotirea copilului plasat
4. Identificarea unei alte familii de plasament pentru Andrei	4. Intreruperea relatiilor create in prima familie de plasament prin revocarea hotararii de plasament.

               

2.11.8  Grupul de suport

In etapa de interventie s-a recurs la formarea a doua grupuri de suport multidimensionale:

1. Grup terapeutic pentru copilul abuzat

In acest caz, supervizorul de zona din partea DGPDC impreuna cu psihologul institutiei au organizat un grup de terapie format din 7 copii dintr-un centru de plasament, care in istoricul social prezentau evenimente similare cu cele ale lui Andrei (abuz fizic si sexual). Andrei a fost cuprins in acest grup terapeutic care avea o frecventa saptamanala si se desfasura la sediul centrului de plasament. Psihologul, care indeplinea si functia de terapeut al acestui grup, a aplicat mai multe tehnici si proceduri specifice acestui tip de abuz, in special tehnici de interactiune ingroup prin care s-a incercat depasirea traumei prin diferite jocuri de rol, psihodrame, terapii ludice, etc. In cea de a doua perioada a acestui grup au fost introdusi copii care in istoricul lor social nu prezentau astfel de evenimente, cu scopul de a largi sfera de interactiune ingroup.

2. Grup de suport profesional

La initiativa lucratorului social comunitar care instrumenta cazul s-a format un grup de suport profesional ai carui membri au fost: supervizorul de zona DGPDC, psiholog DGPDC, medicul de familie, directorul centrului de plasament din care provenea Andrei, seful Corp Control DGPDC, seful biroului „ Abuz „ DGPDC, seful serviciului „ Alternative de tip familial „ DGPDC, asistentul social al fundatiei Z. Tema acestui grup de suport a fost identificarea unor solutii alternative si construirea unui plan de permanenta pentru Andrei. Astfel s-a recurs la identificarea unui nou asistent maternal care a fost supus, impreuna cu intreaga familie, la o evaluare psiho-sociala complexa. Auxiliar, grupul de suport a tratat aspecte legate de prevenirea abuzului sexual la copiii ocrotiti in familiile substitut.

Membrii grupului au cazut de acord ca acest grup de suport profesional sa devina o resursa permanenta si pentru ceilalti lucratori sociali din comunitatile rurale.

3. INSTRUMENTE DE EVALUARE SI INTERVENTIE IN ASISTENTA SOCIALA

           

3.1. Fisa initiala a cazului     

3.2. Fisa de deschidere a cazului

                                               

3.3. Fisa de evaluare individuala

            3.4. Raportul de intrevedere

            3.5. Istoricul social

            3.6. Ancheta sociala

3.7. Planul de interventie

3.8. Planul de permanenta

3.9. Contractul cu clientul

            3.10. Referatul de necesitate

            3.11. Referatul de situatie

            3.12. Fisa de supervizare a activitatii          

                                               

            3.13. Fisa de supervizare caz           

                                                           

            3.14. Fisa de inchidere caz

FISA INITIALA A CAZULUI

Modalitatea solicitarii                       

Nume si prenume Adresa: C.I.

Solicitant

(zz)/(ll)/(aaaa)

Data solicitarii                    

     

Tipul cazului

q       Prevenire abandon

q       Plasament / incredintare

q       Asistenta maternala

q       Neglijare / Abuz

q       Violenta domestica

q       Copiii strazii

q       Delincventa juvenila

q       Persoane cu nevoi speciale / HIV-SIDA

q       Persoane singure, batrani

q       Familii vulnerabile

q       Alte situatii

Date despre beneficiar

Numele si prenumele

Varsta                                     

 

Domiciliul in fapt

Situatia prezenta_________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Parintii

Numele si prenumele mamei________________________________________

Numele si prenumele tatalui_________________________________________

Alte date relevante despre beneficiar________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

Motivul solicitarii________________________________________________    

______________________________________________________________________________________________________________________________

Observatii______________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

Concluzii

□       Preluare caz de catre asistent social_____________________________

□       Referire caz catre instituitia____________________________________

□       Transfer caz catre serviciul____________________________________

□        Inchiderea cazului ___________________________________________

Data completarii fisei_____________________________                             

 

Asistent Social__________________________________

Ghid pentru completarea

Fisei initiale a cazului

Fisa initiala a cazului este instrumentul de lucu pe care asistentul social il completeaza inainte de a deschide un caz. Se completeaza de fiecare data cand exista o solicitare din partea unei alte institutii sau a unei persoane pentru instrumentarea unui caz.

Modalitatea solicitarii - Se va completa modul de sesizare a cazului si solicitarea ajutorului specificand mijlocul prin care s-a realizat acesta׃ prin telefon, cerere scrisa direct de client, apel la linia de urgenta, reclamatia din partea vecinilor, etc.

Solicitant - Se va completa numele si prenumele solicitantului (persoana care sesizeaza situatia problematica), adresa, numarul de telefon si cartea de identitate. Este posibil ca solictantul sa nu fie subiectul cazului (ex: un vecin sesizeaza un caz de violenta domestica in comunitatea sa).

Data solicitarii  - Se va completa data solicitarii si nu data deschiderii cazului sau a completarii fisei.

Tipul cazului - Se va bifa tipul de caz care corespunde la momentul sesizarii uneia dintre variantele enumerate. La tipul familii vulnerabile (vezi definitia in Glosar) se pot include si familiile beneficiare ale politicilor antisaracie (ex: Legea 416/2001 privind Venitul Minim Garantat), precum si beneficiari de ajutor de somaj, fonduri de urgenta, sponsorizari, etc. Daca nici unul din tipurile de caz mentionate la acest item nu subscrie cazul semnalat, se va specifica tipul acestuia la itemul alte situatii.

Date despre beneficiar - Se vor completa datele cu referire directa la subiectul cazului – viitorul beneficiar al serviciului social. Va fi inregistrat numele si prenumele acestuia, varsta si domiciliul in fapt (asa cum este declarat de catre solicitant). La itemul situatia prezenta se descriu pe scurt caracteristicile situatiei problematice semnalate.

Parintii – Se inregistreaza aceste informatii doar daca subiectul cazului este un copil si se cunosc date despre parintii acestuia.

Alte date relevante despre beneficiar – Se precizeaza orice informatie care nu a fost cuprinsa in itemii anteriori si care poate clarifica situatia clientului.

Motivul solicitarii - Se va completa motivul semnalarii cazului catre institutia/serviciul pe care asistentului social o reprezinta. Pot fi situatii in care motivul solicitarii nu face din subiectul cazului un viitor beneficiar al serviciului de asistenta sociala. La motivul solicitarii se va descrie si contextul in care cazul a fost sesizat/observat.

Observatii - Asistentul social va completa orice informatie referitoare la cazul semnalat (ex: comportamentul verbal si non-verbal, aspectul fizic, starea emotionala).

Concluzii - Asistentul social va opta pentru varianta cea mai potrivita in abordarea cazului. Daca va alege varianta preluarea cazului va fi completat si numele asistentului social care va prelua cazul. Pentru situatia de referire a cazului va fi completat numele institutiei si al serviciului care preia cazul. Pentru situatia de transfer al cazului in cadrul aceleiasi institutii se va preciza tipul serviciului care preia cazul. In situatia in care asistentul social decide ca acel caz semnalat nu se inscrie in nici una din cele trei variante, cazul va fi inchis.

 

FISA DE DESCHIDERE A CAZULUI

Tip de caz

……(zz) /……(ll) / ………… (aaaa)

Data referirii

Modalitati de deschidere

□       Autoreferire

□       Autosesizare

(institutia)

□       Referire

(serviciul)

□       Transfer  

□      Alte situatii

Informatii privind beneficiarul

Nume si prenume

Domiciliul

    

Telefon                            _________________________________________________

Informatii generale despre caz

……(zz)/……(ll)/………… (aaaa)

Data deschiderii cazului

Nume, prenume:                                                       Functia: Institutia:

Asistentul social care a preluat cazul

Ghid pentru completarea

Fisei de deschidere a cazului

Fisa de deschidere  a cazului reprezinta un instrument folosit de catre asistentul social in demersul de instrumentare a unui caz si presupune inregistrarea unor informatii privind identitatea clientului, tipul de caz in care acesta se integreaza, modul in care acesta a devenit cunoscut institutiei/serviciului de specialitate, aspecte generale privind situatia clientului (informatii privind cuplul marital, numarul copiilor ocrotiti in familie, sau informatii privind tipul de proprietate a locuintei).

Momentul deschiderii cazului nu este simultan sesizarii situatiei potentialului client, deoarece, de cele mai multe ori anumite stari de fapt nu reprezinta cazuri sociale. Decizia pentru deschiderea cazului revine asistentului social care, dupa o evaluare atenta a situatiei, decide daca situatia semnalata reprezinta un caz social si necesita interventie de specialitate. In acesta ultima situatie, asistentul social caruia i-a fost semnalata situatia va deschide cazul pentru instrumentare, sau il va referi unei alte intitutii sau serviciu specializat pe acel tip de interventie. Daca situatia semnalata nu reprezinta un caz social atunci nu va fi realizat nici un proces de instrumentare si interventie. De cele mai multe ori, in aceste situatii asistentii sociali recurg la instiintarea solicitantului printr-o adresa oficiala in care se specifica motivul pentru care situatia semnalata nu va fi instrumentata de catre institutia/serviciul de specialitate. 

            In multe situatii, data deschiderii cazului poate coincide cu data la care s-a primit solicitarea (ex: cazuri in regim de urgenta), deoarece asistentului social detine suficiente informatii pentru a integra respectiva situatie intr-un tip de caz social si de interventie specifica. Cu toate acestea, momentul deschiderii trebuie sa survina dupa o atenta evaluare a situatiei de catre asistentul social.

Tip de caz –  Din primele informatii pe care asistentul social le obtine in legatura situatia problematica in care se afla clientul, poate extrage o concluzie privind tipul cazului (ex.: daca situatia semnalata face referire la alcoolism si violenta domestica intr-o familie in care sunt si copii, atunci cazul poate fi integrat in tipul “prevenire abuz”). De foarte multe ori, “tipul cazului” poate fi reformulat in functie de dinamica acestuia; este situatia interventiei in familii, acolo unde o “problema” este generata de foarte multe cauze care de cele mai multe sunt greu de evaluat.

Data – Se completeaza data la care asistentului social i-a fost referit cazul; este un element important in fisa de deschidere a cazului, deoarece in acest mod se poate evidentia promptitudinea interventiei.

 Modalitatea de deschidere – Pentru deschiderea a unui caz se cunosc patru forme standardizate, dupa cum urmeaza:

Ø      autoreferire – clientul sesizeaza situatia problematica unui serviciu public specializat sau unei organizatii neguvernamentale specializata in domeniul interventiei sociale. Aceasta solicitare poate lua forma unei convorbiri telefonice sau unei cereri scrise de catre client.

Ø      autosesizarea – asistentul social angajat al unei institutii publice sau organizatii neguvernamentale identifica situatia problematica si ca atare, realizeaza un demers de interventie, fie prin instrumentarea cazului, fie prin transferul catre un alt serviciu, sau prin referire catre o alta institutie publica specializata sau ONG. Este o modalitate des intalnita in practica asistentei sociale, indeosebi in situatiile in care potentialii clienti ascund starea de necesitate sau nu o constientizeaza (ex.: abuzul de orice tip asupra minorilor sau batranilor, violenta domestica, prostitutia, etc.)

Ø      referire – institutia careia ii este sesizat cazul, dupa o prima evaluare, decide ca situatia problematica nu este de competenta domeniului in care isi desfasoara activitatea si, prin urmare, refera cazul catre o institutie specializata. Referirea se realizeaza de cele mai multe ori printr-o adresa oficiala, care cuprinde pe langa datele de identificare a clientului si o sumara analiza si diagnosticare a problemei. Este o modalitate frecvent intalnita in cazurile sociale complexe, unde problema este generata de un cumul de factori, dar unde numai unul este dominant (ex.: lucratorul social comunitar identifica un caz de abuz asupra copilului si il refera la o institutie/organizatie cu servicii specializate pentru acest tip de caz).

Ø        transfer – in cadrul aceleasi institutii specializate se realizeaza un transfer al cazului de la un birou/serviciu catre un alt birou/serviciu specializat pe acel tip de caz. Aceste situatii sunt intalnite frecvent in cadrul institutiilor care ofera o multitudine de servicii specializate pentru acelasi tip de clienti (ex.: Serviciul public specializat pentru protectia drepturilor copilului – Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului – instrumenteaza diferite cazuri de copii aflati in dificultate, dar modalitatile specifice de interventie sunt organizate pe birouri si servicii; astfel, daca in prealabil un caz de abuz a fost instrumentat de Biroul “Abuz asupra copilului” acesta poate fi ulterior transferat catre serviciul “Alternative de tip familial” pentru instituirea unei masuri alternative de ocrotire).

            Pe linga aceste patru mari modalitati de referire a unui caz, mai exista si alte situatii in care cazurile sunt reclamate de catre vecini, rude sau alte persoane apropiate clientului. In aceste situatii, este recomandat ca asistentul social sa precizeze in cadrul acestui item orice informatie relevanta.

Informatii privind beneficiarul – Se vor completa date de identificare ale beneficiarului, precum si domiciliul stabil si in fapt al acestuia. De cele mai multe ori, clientii detin un numar de telefon personal la care pot fi contactati, dar in cazurile in care acest lucru nu se aplica este recomandat a se nota numarul de telefon al unei persoane de referinta a clientului, al unei rude, sau al unui vecin.

Informatii generale despre caz - Orice persoana care solicita interventia serviciilor publice specializate sau a organizatiilor neguvernamentale pentru o situatie problematica reprezinta un potential client. Astfel, momentul deschiderii cazului trebuie sa cuprinda si informatii generale despre caz, privind natura problemei si structura familiei clientului. Aceste din urma informatii sunt utile asistentilor sociali pentru o mai buna organizare a resurselor necesare pentru un anumit tip de interventie. De cele mai multe ori apar situatii in care asistentul social trebuie sa actioneze in regim de urgenta si atunci, orice informatie privind sistemul familial de resurse al clientului poate reprezenta o resursa foarte importanta in interventie.

Data deschiderii cazului – Se va completa data la care a fost deschis cazul pentru instrumentare. In cele mai multe cazuri, aceasta data este diferita fata de momentul referirii. Cu toate acestea,  exista situatii cand cazul este deschis in acelasi moment cand a fost preluat (ex. cazuri de abuz asupra copilului, copiii strazii, nou nascuti abandonati, etc.).

Asistentul social care a preluat cazul - Orice instrument folosit in asistenta sociala cuprinde date de identificare ale asistentului social care instrumenteaza cazul si ale institutiei care ofera aceste servicii. Completarea acestor date este necesara in primul rand pentru delimitarea responsabilului in instrumentarea cazului, dar si pentru istoricul social al clientului, atunci cand se va completa istoricul relatiilor cu serviciile publice specializate si/sau ONG-uri.

FISA DE EVALUARE INDIVIDUALA

I. Date personale

Nume si prenume 

Data si  locul nasterii

CNP                                ___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/

Stare civila/Statut juridic  ___________________________________________

Studii_________________________Ocupatia__________________________

Etnia ______________________ Religia ______________________________

Domiciliul _______________________________________________________

_______________________________________________________________

II. Starea de sanatate psiho-fizica

Istoric medical ___________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

Starea de sanatate prezenta________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

Profilul psihologic_________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

III. Istoric social

IV. Aspecte privind mediul de viata

V. Concluzii si recomandari_______________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

Data                                                                                                  Asistent Social

Ghid pentru completarea

Fisei de evaluare individuala

Fisa de evaluare individuala se completeaza dupa ce cazul a fost deschis prin completarea fisei de deschidere a cazului. Este un instrument important  in  dosarul cazului deorece contine informatii cu caracter general obtinute din primele intrevederi cu beneficiarul.

I. Date personale

Nume prenume, data si locul nasterii - Se completeaza datele beneficiarului din actele de stare civila.

Stare civila/Statutul juridic

Ø      Pentru adulti se completeaza situatia starii civile (necasatorit, casatorit, divortat, vaduv); 

Ø      Pentru copil se precizeaza situatia juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela sau curetela pentru una din situatiile: parintii sunt decedati,  declaratii judecatoreste decedati, declarati judecatoreste disparuti, decazuti din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau pusi sub interdictie (Codul Familiei).

Studii - In urma consultarii actelor de studii, se completeaza cu date privind ultimul nivel de studii absolvit.

Ocupatia – Daca beneficiarul are un loc de munca se va completa functia pe care o detine acesta la momentul completarii fisei (adeverinta de salariat poate fi document la dosar); in cazul in care beneficiarul nu este angajat se va preciza statutul sau: somer sau fara ocupatie.

Domiciliul - Se completeaza corect domiciliul din  actul de identitate si, in situatia in care acesta nu coincide cu domiciliul in fapt, vor fi mentionate ambele adrese.

Etnie - Se va preciza etnia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii specifice etniei beneficiarului.

II. Starea de sanatate

Istoric medical - Se vor inregistra afectiunile mai grave (acute sau cronice) de care beneficiarul a suferit pana la momentul evaluarii. Se vor specifica si antecedente medicale din familie: afectiuni cronice sau genetice avute de catre membrii familiei beneficiarului.

Starea de sanatate prezenta - Daca starea de sanatate a beneficiarului este buna se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din certificatul medical de sanatate. Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical doveditor,  indiferent de starea de sanatate a beneficiarului. 

Profil psihologic - Se completeaza cu informatii obtinute din fisa de evaluare psihologica, fisa de examinare psihiatrica, rapoarte de evaluare completate de un specialisti in domeniu. In situatia in care beneficiarul nu a fost evaluat psihologic pana la momentul completarii fisei, asistentul social poate inregistra informatii generale privind comportamentul acestuia.

III. Istoricul social

Se descriu evenimentele importante din viata clientului,  prezentate in ordine cronologica, precum si aspecte care au relevanta pentru analiza situatiei de criza existente.

V.                Aspecte privind mediul de viata 

 Asistentul social va completa acest item cu informatii privind starea materiala a clientului (locuinta, utilitati, proprietati), situatia financiara (venituri permanente sau ocazionale), gradul de independenta sociala (autonomie sociala, resurse, sprijin). De asemenea, se vor preciza informatii despre sistemul de relatii personale ale clientului.

VI.              Concluzii si recomandari

 In functie de datele obtinute despre beneficiar, asistentul social va rezuma informatiile despre situatia clientului si va recomanda pasi de actiune pentru etapele urmatoare ale interventiei.

Data - Se va consemna data la care se completeaza fisei de evaluare.

RAPORT DE INTREVEDERE

……(zz) /……(ll) / ………… (aaaa)

Data

Locul intrevederii_______________________________________________

Durata discutiei________________________________________________

Persoanele participante_________________________________________

Scopul________________________________________________________

Continutul

Observatii

Concluziile intrevederii

Recomandari

 Asistent Social

Ghid pentru completarea

Raportului de intrevedere

Data – Se inregistreaza ziua in care se realizeaza intrevederea chiar daca data completarii raportului nu corespunde datei intrevederii. De asemenea, se inregistreaza orice intrevedere, indiferent de modalitatea de stabilire a acesteia (programata la solicitarea clientului sau a asistentului social sau neprogramata).

Locul intrevederii – Se precizeaza spatiul in care se desfasoara intalnirea dintre asistentul social si client sau alte persoane (membri ai familiei, vecini, colegi, alte persoane relevante pentru rezolvarea cazului). Locul intrevederii poate fi la biroul asistentului social, la domiciliul clientului sau in alte spatii (la locul de munca, intr-un spital, la centrul de plasament, in penitenciar, etc.). Intalnirile intamplatoare nu pot fi inregistrate ca intrevederi.

Durata discutiei – Se precizeaza timpul alocat discutiei (o intrevedere eficienta nu dureaza mai mult de 30 – 45 minute). Este important sa fie inregistrat acest indicator care, alaturi de continutul intrevederii, realizeaza o evaluare mai complexa a eficientei acestei tehnici.

Persoanele participante – Se consemneaza numele asistentului social si al persoanei/persoanelor care participa la intalnire (client, membri ai familiei largite, un alt profesionist din echipa interdisciplinara). Acest indicator este important pentru ca, in general, prezenta altor persoane decat clientul, pe parcursul intrevederii, poate influenta cursul discutiei si informatiile oferite de catre acesta (clientul poate fi intimidat sau influentat).

Scopul – Reprezinta motivul intrevederii, care poate consta in evaluarea unor aspecte legate de situatia problematica sau mediul de viata al clientului, a unor elemente din cadrul planului de interventie sau alte situatii neprevazute (ex: evaluarea integrarii copilului in familia de plasament, analiza relatiilor in cadrul familiei in care s-a realizat reintegrarea unui copil institutionalizat, etc). 

Continutul – Sintetizarea discutiei prin consemnarea ideilor/aspectelor principale abordate in cadrul intrevederii.

Observatii – Se consemneaza orice informatii relevante pentru rezolvarea cazului, cum ar fi atitudini, comportamente, reactii, relatii interpersonale, limbajul non-verbal, conditii ale mediului de viata, situatii in care afirmatiile clientului sunt confirmate sau infirmate de alte surse.

Concluzii – In urma analizei si sintezei intrevederii se elaboreaza concluzii clare si succinte ale intrevederii raportate, aspecte relevante pentru demersul urmator al cazului. Se pot face precizari cu privire la programarea altor intrevederi sau pasi ai planului de interventie.

Recomandari – Aspecte importante ce trebuie avute in vedere pe parcursul rezolvarii cazului (elemente care trebuie sa fie monitorizate mai atent, evaluarea anumitor relatii, reactii sau comportamente ale persoanelor implicate in cazul instrumentat).

ISTORICUL SOCIAL

I. Date privind identificarea beneficiarului

Numele si prenumele

……(zz)/……(ll)/…………(aaaa) Loc.                                              Jud.

Locul si data nasterii

CNP

Statut juridic/starea civila

Domiciliul

II. Date privind familia beneficiarului

Date de identificare ale membrilor familiei

Numele si prenumele	Varsta	Ocupatia	Domiciliul

Date relevante privind familia

 

III. Date privind evolutia beneficiarului

 

Informatii despre nastere si dezvoltare

Informatii medicale

Activitatea scolara

Statutul socio – profesional

Relatia cu sistemul de protectie/asistenta sociala

Anul/Perioada	Masura de protectie	Institutia	Masura permanenta

IV. Situatia materiala / financiara

Locuinta/proprietati

 

Surse de venit

                          

Probleme identificate

V. Probleme identificate

Asistent Social____________________________________

Institutia_________________________________________

Data_____________________________________________

Ghid pentru completarea

Istoricului social

Istoricul social este un instrument de evaluare si interventie in contextul cazurilor sociale care urmareste modul in care trecutul beneficiarului influenteaza problema acestuia si modalitatea de rezolvare. Acest instrument se aplica in foarte multe domenii de interventie ale asistentei sociale, centrandu-se pe individ, familie, grup social sau comunitate, vazuti ca beneficiari ai evaluarii si interventiei de specialitate.  

            Istoricul social poate fi utilizat ca parte componenta a anchetei sociale, dar si ca instrument individual, structurat pe capitole, subcapitole si puncte.In primul caz, istoricul social reprezinta partea narativa a anchetei social, unde intr-un paragraf de maximum o jumatate de pagina A4 se descriu evenimentele importante din viata clientului, precum si aspecte care au o relatie organica cu problema existenta. Aceste evenimente importante fac referire la nastere, copilarie, educatie, casatorie, decese, istoric al institutionalizarii, etc. Ex.׃ Copilul X provine dintr-o familie legal constituita, fiind al .. copil nascut al celor doi soti Y. Nasterea a fost naturala, la teremen, nou nascutul fiind eutrofic. Pe parcursul dezvoltarii sale nu s-au inregistrat probleme de sanatate. In prezent, este elev in clasa a . Scoala si are rezultate bune la invatatura si disciplina, conform caracterizarii dirigintelui. Pe data de . a fost institutionalizat in CP..

            Folosit de cele mai multe ori ca instrument individual, istoricul social prezinta o structura complexa centrata pe strangerea unor informatii cheie despre trecutul clientului si despre modul in care acesta a influentat aparitia problemei. In acelasi sens, istoricul social cuprinde informatii pretioase despre resursele personale ale clientului si/sau ale retelei de sprijin care pot participa activ in identificarea unor modalitati de rezolvare a problemei.

            In structura istoricului social, informatiile despre trecutul clientului se vor prezenta dupa cum urmeaza:

Date personale privind beneficiarul – Se vor completa date de identificare ale beneficiarului, precum si statutul juridic al acestuia (aplicabil in cazul copiilor in dificultate). Daca beneficiarul este o familie, structura prezentarii va fi de la general la particular, incepand cu date de identificare ale parintilor.

Date privind familia beneficiarului - Cand beneficiarul este reprezentat de catre o singura persoana vom completa date privind ceilalti membrii ai familiei si relatiile dintre acesta, folosind stilul narativ. Astfel, se vor face referiri la date de identificare ale membrilor familiei, aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice dintre acestia, precum si alte aspecte care pot fi particularizate si care contribuie la formarea unei viziuni clare a intregului familial din care face parte si beneficiarul/cleintul. Aceste aspecte pot face referire la antecedentele penale ale membrilor familiei, consumul de alcool, anumite fapte/evenimente relevante, boli si terapii medicale la care au fost supusi membrii familiei si care au relevanta pentru cazul nostru).

Se recomanda sa fie inregistrate informatii privind:

Ø      Rolurile in familie / structura de putere

Ø      Tipul si structura familiei (atat familia nucleara cat si familia extinsa - in ordinea gradului de rudenie, cu specificarea acestuia, varsta, statutul socio-profesional si locul de munca pentru fiecare membru al familiei).

Date privind evolutia beneficiarului

Informatii privind nasterea si dezvoltarea - Datele culese vor face referire la varsta, nasterea si dezvoltarea copilului. Este important ca acest item sa fie completat cu atentie in cazul copiilor cu inregistrare tardiva a nasterii si sa se precizeze aceasta situatie.

Informatii de natura medicala - Acest item se completeaza cu scopul identificarii unor posibile boli de care clientul a suferit in trecut si care ar putea recidiva, de asmenea se acorda o atentie deosebita deficientelor, tratamentelor sau altor terapii, acte medicale, consultarile medicului de familie/specialistului.

Ex.: din punct de vedere al istoricului familiei, urmarim modul in care boala unui membru al familiei influenteaza dinamica acesteia.

Informatii privind activitatea scolara/educatia – Se inregistreaza situatia prezenta si scolarizari anterioare, performante/esec scolar. Se completeaza cu documente scolare (caracterizare, foaie matricola, adeverinta, etc).

Informatii privind statutul socio-profesional - Avem in vedere actualul loc de munca, cel anterior, sau posibile situatii de disponibilizare si somaj. De asemenea, vom cauta informatii legate de posibile conflicte de munca, litigii, eliberari din functii, cursuri de reconversie profesionala, etc.

Relatia cu sistemul de protectie/asistenta sociala - Se vor completa detalii cu privire la institutionalizari anterioare si/sau alte forme de ocrotire/sprijin (este un item utilizat in mod deosebit pentru copii care au fost/sunt institutionalizati).

Situatia materiala / financiara

Locuinta/proprietati – Se inregistreaza tipul de locuinta, starea de igiena, forma de proprietate, numarul de camere, numarul de persoane care locuiesc in aceeasi casa, dotarea/confortul.

Surse de venit – Se precizeaza sursa veniturilor, tipul acestora (ocazionale, stabile, alte forme de venit), alte bunuri, datorii, mosteniri, cheltuieli curente, etc.

Probleme identificate - Se va realiza o clasificare si o ierarhizare a problemelor identificate pe tot parcursul documentarii pentru realizarea istoricului social, dar si probleme identificate pe parcursul instrumentarii cazului (privind colaborarea clientului si a familiei acestuia la rezolvarea problemei). Aceste probleme trebuie ierarhizate dupa principiul influentei pe care o exercita asupra cauzei si dinamicii familiei.

                                                                              Nr._______/_________________

                     antet

                       

ANCHETA SOCIALA

Realizata de asistentul social_______________________________________

Locul si data____________________________________________________

Persoane prezente_______________________________________________

Scopul_________________________________________________________

I. Date de  identificare a beneficiarului

Nume si prenume:_______________________________________________

Locul si data nasterii:_____________________________________________

CNP:__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/  B.I._____________________

Domiciliul legal:_________________________________________________

Domiciliul in fapt:________________________________________________

Stare civila:____________________________________________________

Studii:__________________________Ocupatia:_______________________

Etnia:__________________________  Religia:________________________________

II. Date despre familie:

Date despre mama(sotia)

Nume si prenume:_______________________________________________

Locul si data nasterii:_____________________________________________

CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________

Domiciliul legal:_________________________________________________

Domiciliul in fapt:________________________________________________

Stare civila:____________________________________________________

Studii:___________________________Ocupatia:______________________

Etnia:____________________________Religia:_______________________________

Date despre tata(sotul)

Nume si prenume:_______________________________________________

Locul si data nasterii:_____________________________________________

CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/  B.I._____________________

Domiciliul legal:_________________________________________________

Domiciliul in fapt:________________________________________________

Stare civila:____________________________________________________

Studii:___________________________  Ocupatia:_____________________

Etnia:____________________________ Religia:_______________________

Date despre copiii din familie

Nr. crt.	Nume si prenume	Data nasterii	Ocupatia	Locul unde se afla copilul:familie/institutie	Observatii
1
2
3
4
5

Date despre alte persoane care locuiesc la aceeasi adresa

Nr.crt.	Nume si prenume	Varsta	Stare civila	Ocupatie
1
2
3

III. Istoricul social al beneficiarului

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

IV. Starea de sanatate

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

V. Situatia materiala/financiara

Locuinta    

Proprietate personala:    ÿ  da     ÿ nu                 Numarul de camere:_______

□ Electricitate           □ Apa curenta                 □ Incalzire               □ Telefon

Starea de igiena:          □ Satisfacatoare            □ Nesatisfacatoare

Suprafata de teren cultivata (tipul culturii):______________________________

Animale:________________________________________________________

Alte proprietati:___________________________________________________

Venituri

Stabile:_________________________________________________________

Ocazionale:_____________________________________________________

VI. Relatiile in familie si comunitate

Relatii in familie:__________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Relatiile in comunitate:_____________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

VII. Observatii

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VIII. Concluzii si recomandari

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________  _______________________________________________________________

_______________________________________________________________                     

Asistent Social

Ghid pentru completarea

Anchetei sociale

Realizata de asistentul social - Se va completa cu numele asistentului social care intocmeste ancheta sociala.

Locul si data - Se vor preciza locul (ex: domiciliul clientului) si data completarii anchetei sociale.

Persoane prezente - Se vor inregistra numele si prenumele tuturor persoanelor prezente la intocmirea anchetei sociale. Acest lucru este important deoarece orice persoana prezenta poate reprezenta atat o sursa de informare cat si o garantie pentru veridicitatea informatiilor prezentate.

Scopul - Va fi inregistrat scopul pentru care ancheta sociala este efectuata (ex.: Reintegrarea copilului in familia naturala). Este important sa se pastreze coerenta intre scopul intocmirii anchetei sociale,  modalitatea prezentarii informatiilor pe parcursul anchetei sociale si recomandarile finale.

 Date de identificare a beneficiarului

Nume prenume, data si locul nasterii - Se completeaza datele beneficiarului din actele de stare civila.

Stare civila/ Statutul  juridic

Ø      Pentru adulti se completeaza situatia starii civile (necasatorit, casatorit, divortat, vaduv); 

Ø      Pentru copil se precizeaza situatia juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela sau curetela pentru una din situatiile: parintii sunt decedati,  declarati judecatoreste decedati, declarati judecatoreste disparuti, decazuti din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau pusi sub interdictie (Codul Familiei).

Studii

In urma consultarii actelor de studii, se completeaza cu date privind ultimul nivel de studii absolvit.

Ocupatia

Daca beneficiarul are un loc de munca se va completa functia pe care o detine acesta la momentul completarii fisei (adeverinta de salariat poate fi document la dosar); in cazul in care beneficiarul nu este angajat se va preciza statutul sau: somer sau fara ocupatie.

Domiciliul

Se completeaza adresa din actul de identitate si, in situatia in care domiciliul legal nu coincide cu domiciliul in fapt, vor fi mentionate ambele adrese.

Etnie

Se va preciza etnia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii specifice etniei beneficiarului.

Religie

Se va preciza religia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul de interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al respectarii sistemului de valori si al culturii specifice religia beneficiarului.

Date despre familie - Vor fi inregistrate datele despre mama (sotie) si despre tata (sot) din actele de stare civila (certificat de nastere, B.I., adeverinta de la locul de munca, carte de identitate, etc.) – vezi itemul anterior.

Date despre copiii din familie - Vor fi inregistrate datele cu privire la copiii familiei conform structurii din tabel.

Nume si prenume si Data nasterii - Vor fi notate numele si prenumele copiilor, respectiv datele lor de nastere din actele de identitate.

Ocupatie

Ø      Pentru situatia in care copilul este scolar se va preciza nivelul de scolarizare (ex: prescolar, scolar - clasa in care se afla copilul).

Ø       Pentru situatia in care copilul are un loc de munca poate fi mentionata institutia si functia detinuta in cadrul acesteia.

Locul unde se afla copilul: familie/institutie – Se precizeaza daca copilul este institutionalizat sau nu – astfel trebuie completat cu “familie” daca copilul se afla in familie sau “institutie” (numele institutiei) daca copilul se afla in institutie.

Observatii - va cuprinde informatii relevante despre fiecare copil (ex: starea de sanatate, de cate ori a repetat un an scolar, daca a fost institutionalizat sau nu).

Date despre alte persoane care locuiesc la aceeasi adresa - Vor fi inregistrate toate celelalte persoane care locuiesc la aceeasi adresa cu beneficiarul (unchi, matusa, bunici, prieteni, etc.). Se vor completa campurile din tabel cu numele si prenumele acestor persoane, varsta, starea civila (casatorit, necasatorit, despartit in fapt, divortat, vaduv, etc.) si ocupatia fiecaruia (ex: somer, pensionar, scolar, prescolar, etc.).

Istoricul social al beneficiarului - In cadrul istoricului social al beneficiarului vor fi prezentate sub forma narativa in ordine cronologica evenimente, fapte semnificative din viata acestuia.

Ex.: Copilul X provine dintr-o familie legal constituita, fiind al copil al celor doi soti Y. Nasterea a fost naturala, la teremen, nou nascutul fiind dezvoltat normal pentru varsta sa. Pe parcursul dezvoltarii sale nu s-au inregistrat probleme grave de sanatate. In prezent, este elev in clasa a .Scoala are o relatie buna cu colegii si rezultate bune la invatatura, conform caracterizarii dirigintelui si profesorilor. Pe data de . a fost institutionalizat in CP.. unde este vizitat periodic de parinti.

Starea de sanatate – Se vor inregistra afectiunile mai grave (acute sau cronice) de care beneficiarul a suferit pana la momentul evaluarii. Se vor specifica si antecedente medicale din familie: afectiuni cronice sau genetice avute de catre membrii familiei beneficiarului. Daca starea de sanatate a beneficiarului este buna se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va specifica diagnosticul si alte informatii obtinute din certificatul medical de sanatate. Este recomandat ca asistentul social sa solicite un act medical doveditor,  indiferent de starea de sanatate a beneficiarului. 

Situatia materiala/financiara

Locuinta - Asistentul social va trebui sa urmareasca mai multe aspecte privind locuinta, cum ar fi: numarul de camere, cate persoane locuiesc in aceeasi casa, daca locuinta este proprietate personala sau nu, daca starea de igiena este corespunzatoare, daca este dotata cu electricitate, apa curenta, incalzire, telefon. In formularul de ancheta sociala toate aceste informatii pot fi inregistrate prin bifare – acolo unde este cazul.

Suprafata de teren cultivata (tipul culturii) - se va inregistra doar aria de teren cultivata din suprafata totala de teren pe care beneficiarul o are in proprietate sau o detine; foarte important pentru beneficiarii din mediul rural este sa se mentioneze tipul culturilor (ex: porumb, cartofi, grau, secara, orz).

Animale - vor fi inregistrate animalele din gospodaria beneficiarului (ex: ovine, bovine, cabaline, etc.)

Alte proprietati - se refera la alte bunuri aflate in proprietatea beneficiarului  (ex: masini agricole, caruta cu cai, alte spatii de locuit, etc.).

Venituri stabile - vor fi inregistrate doar veniturile permanente, cum ar fi: salarii, pensii, indemnizatia de somaj, ajutorul de somaj, alocatia copiilor, pensie de urmas, alte indemnizatii, etc.

Venituri ocazionale - vor fi mentionate castigurile din diferite activitati prestate de membri familiei (ex: munca sezoniera, vanzarea diferitelor produse agricole, munca in strainatate a unui frate sau parinte, etc.)

Relatiile in familie si comunitate

Relatii in familie - Vor fi notate aspecte referitoare la relatiile dintre membrii familiei - aspecte observate in timpul vizitelor in familie ale asistentului social sau constatate de acesta din discutiile cu membrii comunitatii. Vor fi vizate relatiile dintre mama si tata, dintre parinti si copii, dintre frati, relatiile cu alte persoane care locuiesc in aceeasi casa, relatiile cu familia largita.

Este recomandat ca asistentul social sa insiste in evaluarea acelor tipuri de relatii relevante pentru rezolvarea cazului (ex. Atitudinea mamei fata de copil).

Relatiile in comunitate - Asistentul social va evalua relatiile beneficiarului cu vecinii, alte personae din comunitate si institutii (tipul relatiilor, reciprocitate, intensitate, implicare, etc.).

In cazul in care se intocmeste ancheta sociala pentru un elev se va urmari gradul de adaptare scolara, cat si relatiile acestuia cu profesorii si colegii.

Este recomandat ca asistentul social sa insiste pe acele relatii care ar putea reprezenta o resursa pentru rezolvarea cazului.

Observatii - In cadrul acestei rubrici se vor nota aspecte semnificative pentru rezolvarea cazului.

Concluzii si recomandari - Asistentul social care efectueaza ancheta sociala va realiza o sinteza a informatiilor culese in raport cu scopul anchetei, urmata de recomandari care vizeaza si planul de interventie/permanenta.

PLAN INDIVIDUAL DE PERMANENTA

Nume si prenume

CNP

Domiciliul

Scopul planului de permanenta

o                 Reintegrare familiala

o                 Adoptie

o                 Integrare in comunitate

Pasii de actiune

Domeniul de actiune	Situatia prezenta	Actiuni ce vor fi realizate in viitor
Dezvoltarea psihomotorie a copilului
Starea de sanatate
Educatia
Relatia cu familia naturala
Pregatirea copilului pentru scopul urmarit
Modificari ale planului initial/motivele

           

                       

Asistent Social_______________________________________

Supervizor__________________________________________

Data intocmirii planului de permanenta__________________                

Ghid pentru completarea

Planului individual de permanenta

Planul de permanenta se intocmeste pentru cazul copil in etapa de interventie a instrumentarii unui caz. Planul de permanenta este rezultatul evaluarii complexe a situatiei beneficiarului si urmeaza recomandarile asistentului social si ale echipei interdisciplinare.  Planul contine actiunile pe care trebuie sa le realizeze asistentul social in domenii diferite de dezvoltare a copilului (dezvoltarea psihomotorie a copilului, starea de sanatate, educatie, relatia cu familia) pentru atingerea scopului care poate fi: reintegrare familiala,  adoptie si integrare in comunitate.

Planul este stabilit impreuna cu supervizorul si revizuit o data la trei luni si completat in situatia in care intervin modificari. Chiar daca planul de permanenta este un instrument specific  cazului copil, interventia vizeaza implicarea tuturor factorilor de influenta: copil, familie, institutie, scoala, dispensar, biserica si comunitate.

Nume si prenume si CNP - Asistentul social va inregistra datele din certificatul de nastere al copilului.

Domiciliul - Se va inregistra adresa la care locuieste in prezent copilul; daca este institutionalizat se mentioneaza numele si adresa centrului de plasament.

Scopul intocmirii planului de permanenta - Asistentul social va preciza scopul interventiei: reintegrare familiala, adoptie, integrare in comunitate. In lucrul cu copilul in dificultate, aceste varinate presupun: reintoarcerea copilului in familia naturala, ocrotirea intr-o familie adoptatoare sau integrarea unui tanar care provine din centrul de plasament in comunitatea de origine. Pentru fiecare din cele variante posibile ale planului de permanenta, asistentul social va construi un demers specific de interventie pentru atingerea scopului urmarit.

Pasii de actiune – Anterior stabilirii planului de permanenta, asistentul social va realiza o evaluare a situatiei copilului in domeniile precizate anterior si, in functie de nevoile identificate, vor fi stabilite actiuni care sa faciliteze si sa sustina adaptarea copilului in noul mediu de viata.

Dezvoltarea psihomotorie a copilului – Evaluarea se bazeaza pe informatii consemnate in instrumentele altor specialisti (ex: medic, psiholog). Aceste informatii pot face referire la tipul nasterii, stadiul de dezvoltare motrica, a limbajului, concordanta dintre varsta biologica si performantele intelectuale, etc.

Starea de sanatate – Se va realiza un scurt istoric medical al copilului, cuprinzand antecedente medicale, internari, tratamente specifice, boli ereditare, genetice, cronice si/sau infectioase. In functie de recomandarile medicale specifice va fi stabilit si un plan de recuperare medicala si terapie. Va fi porecizata existenta unui handicap, tipul acestuia, gradul de handicap si interventia specifica.

Educatie – Vor fi consemnate informatii privind nivelul de scolarizare, performantele scolare, modul de adaptare in mediul scolar, abandon sau tentative de abandon scolar. Pentru imbunatatirea rezultatelor scolare, asistentul social va stabili impreuna cu personalul didactic un plan de interventie specific.

Relatia cu familia – Asistentul social va pregati atat familia cat si copilul pentru atingerea scopului planului de permanenta, in functie de dificultatile evaluate la nivelul relatiilor intrafamiliale, al statutului familiei, exercitarea rolurilor fiecarui membru si relatiilor acesteia la nivelul comunitatii.

Pregatirea copilului pentru scopul urmarit – Deoarece implementarea planului de permenenta presupune aparitia unei schimbari majore in viata copilului, asistentul social trebuie sa anticipeze dificultatile pe care le poate intampina acesta. Vor fi precizate actiunile specifice si concrete care vor fi realizate pentru reducerea efectelor nedorite (Ex: vizite frecvente ale parintilor la copil in centrul de plasament, vizite ale copilului in familie, consilierea parintilor – informarea acestora cu privire la efectele institutionalizarii).

Modificari ale planului initial/motivele – Vor fi inregistrate orice modificari ulterioare stabilirii planului de permanenta care pot genera alti pasi de actiune sau chiar alt plan de permanenta (ex: pregatirea unui copil pentru reintegrarea familiala poate fi intrerupta de decesul parintilor ceea ce face ca asistentul social sa stabileasca un alt plan de permenenta pentru copil – adoptia sau integrarea in comunitatea de origine).

CONTRACT DE INTERVENTIE

Incheiat intre

Asistentul social____________________________________din cadrul institutiei ________________________si_____________________________  in calitate de beneficiar al serviciului de asistenta sociala:

I. Obiective

II. Obligatiile partilor

Asistentul social

Beneficiarul

III.Durata contractului

IV.Eu__________________________________am luat la cunostinta ca acest contract se incheie pe o perioada determinata de timp si ca nerespectarea cu buna stiinta a responsabilitatilor asumate determina incetarea interventiei din partea asistentului social.

V.Data intocmirii

Semnatura beneficiar                                                     Semnatura asistent social

Ghid pentru utilizarea

Contractului de interventie

Contractul de interventie este un instrument care se individualizeaza pentru fiecare caz in parte in functie de specificul acestuia si de continutul planului de interventie pentru familie sau a planului de permanenta pentru copil. Utilizarea contractului in relatia cu clientul are rolul de a determina responsabilizarea acestuia si implicarea in interventie ca parte activa. De asemenea, forma scrisa a termenilor de colaborare dintre asistentul social si client are rolul de a constientiza clientul cu privire la demersul de rezolvare a cazului si la propriile responsabilitati in cadrul acestui proces. Nerespectarea ulterioara a termenilor contractului pot argumenta decizii ale asistentului social cu privire la cazul respectiv (intreruperea sprijinului financiar, prelungirea perioadei de interventie, reevaluarea situatiei problematice, etc.).

Obiective – Se inregistreaza obiectivele stabilite de asistentul social in cadrul planului de interventie sau a planului de permanenta (daca este situatia unui caz-copil, dar contractul se realizeaza cu unul dintre parinti sau alti ocrotitori).

Ex: pentru instrumentarea unui caz de prevenire a institutionalizarii, obiectivele pot fi: mentinerea unitatii familiale, identificarea unui loc de munca pentru tata, reintegrarea scolara a copiilor.

Obligatiile partilor – Se prezinta clar si succint responsabilitatile stabilite de comun acord pentru ambele pariti implicate in rezolvarea cazului: asistentul social si beneficiarul serviciilor sociale. Actiunile specificate ca obligatii trebuie sa fie cuantificabile si usor de evaluat.

Ex: Obligatiile asistentului social:

Ø      Sa asigure plata chiriei in cuantum de …. pe o perioada de trei luni;

Ø      Sa asigure familiei alimente in valoare de… pe o perioada de trei luni;

Ø      Sa ofere consiliere membrilor familiei;

Ø      Sa ofere informatii si sprijin in obtinerea drepturilor legale;

Ø      Sa efectueze vizite periodice;

Ø      Sa medieze situatii conflictuale, etc.

Ex: Obligatiile beneficiarului:

Ø      Sa permita asistentului social sa faca vizite la domiciliu sau;

Ø      Sa nu consume excesiv bauturi alcoolice;

Ø      Sa respecte intalnirile stabilite cu asistentul social sau alti profesionisti;

Ø      Sa informeze asistentul social in legatura cu schimbarile survenite in situatia sa familiala, sociala sau profesionala;

Ø      Sa foloseasca sprijinul material primit in scopul atingerii obiectivelor;

Ø      Sa se intereseze saptamanal de situatia scolara a copilului sau;

Ø      Sa caute si sa ocupe un loc de munca conform calificarii si abilitatilor sale;

Ø      Sa-si inscrie copilul la medicul de familie si sa coopereze cu acesta

Ø      Pana la data de …..sa-si varuiasca locuinta, etc.

Durata contractului – Se inregistreaza perioada estimata a fi necesara pentru implementarea planului de interventie si in care pot fi indeplinite realist si eficient obiectivele stabilite.

Data intocmirii – Se inregistreaza data la care se semneaza contractul de catre ambele parti (asistentul social si beneficiar).

PLANUL DE INTERVENTIE

Familia   _______________________________________________________

Domicliul ______________________________________________________

Tipul familei ____________________________________________________

□  Normala               □    Monoparentala             □ Uniune    consensuala    

Numar copii _______

Obiective

Actiuni/Durata/Resurse

Nr. crt.	Actiuni	Durata	Resurse
1.
2.
3.

Data intocmirii  __/__/____

      Asistent Social                                                                               Beneficiar

 ___________________                                                         ____________________       

Supervizor

Ghid pentru utilizarea

Planului de Interventie

            Planul de interventie este utilizat de catre asistentul social in cazurile de interventie asupra familiior care se afla in dificultate si presupune atingerea unor obiective, cum ar fi: prevenirea abandonului copilului, interventia in caz de neglijenta si abuz, prevenirea abandonului scolar, integrarea socio – profesionala a parintilor, prevenirea si interventia in cazurile de violenta domestica, prevenirea excluderii si marginalizarii sociale, etc.

            Pentru atingerea acestor obiective, asistentul social impreuna cu supervizorul si beneficiarul vor stabili o serie de actiuni specifice tipului de caz. In desfasurarea acestor actiuni, asistentul social abordeaza mai multe sfere de interventie, cum ar fi: copii, familie, relatii in comunitate, reteaua de institutii, etc.

            Similar planului de permanenta, acest instrument poate fi modificat in functie de schimbarile care intervin in evolutia cazului. Orice modificare va fi realizata impreuna cu beneficiarul si supervizorul (ex. decesul unui parinte poate determina dificultati de ordin material, financiar, de atasament si orientare).

Familia – se va inregistra numele familiei beneficiare. Pentru situatia in care familia este formata prin uniune consensuala se vor inregistra numele ambilor parteneri.

Domiciliul – Practica asistentei sociale a evidentiat faptul ca pentru cele mai multe dintre familiile care reprezinta cazuri sociale domiciliul legal nu coincide cu domiciliul in fapt. De aceea, este recomandat ca asistentul social sa inregistreze adresa la care locuieste familia in realitate.

Tipul familiei – Este relevant a se preciza tipul familiei (normal, monoparentala, uniune consensuala) deoarece acesta poate influenta modalitatea de construire a demersului de interventie.

 Fiecare dintre aceste trei tipuri familiale dispune de resurse specifice (materiale, financiare, relatii de sustinere interpersonale, etc.) care trebuie directionate catre scopul interventiei.

Numar copii – Se va inregistra numarul  total al copiilor (atat cei ocrotiti in familie,  cei care nu locuiesc cu parintii, cat si cei ocrotiti in centrele de plasament).

Obiective – Planul de interventie trebuie sa cuprinda concretizarea demersului de interventie prezentata in linii generale de actiune (ex.: identificarea unui loc de munca pentru parinti, consolidarea relatiilor interpersonale, cresterea gradului de integrare in comunitate, etc.). Aceste obiective trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici:  sa fie verificabile in timp, concrete, adaptate la specificul clientului, usor de aplicat, masurabile.

Actiuni/Durata/Resurse – Conform structurii din tabel vor fi inregistrate actiunile care vor fi intreprinse pentru atingerea obiectivelor, durata lor de desfasurare precum si resursele necesare/disponibile pentru realizarea acestor actiuni.

Este importanta structurarea acestor informatii deoarece in acest fel asistentul social urmareste resposabilizarea membrilor familiei fata de implicarea acestora, identificarea dificultatilor si pregatirea familiei pentru depasirea lor, identificarea si valorificarea resurselor familiei.

Exemplu

Actiuni	Durata	Resurse
Informare	Permanent	Asistent.social, resurse comunitare, ONG-uri
Consiliere	Permanent	Asistent social, psiholog
Sprijin material financiar	3 luni	Donatii, fond urgenta
Consiliere juridica	Permanent	Colaborari cu alti specialisti

                                                                 Nr. Inregistrare _______/___/___/_____

         Antet

REFERAT DE NECESITATE

Subsemnatul___________________________asistent social in cadrul ___________________________ in urma evaluarii situatiei familiei (copilului) ____________________________________domiciliat in _________________

_________________________________am constatat urmatoarele: _______________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

            Prin urmare, recomand urmatorul plan de interventie : ______________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________si

sprijin in valoare de _____________________________________ constand in ______________________________________________________________________________________________________________________________

            Scopul acestui plan de interventie este __________________________

_______________________________________________________________

            Pentru realizarea acestui scop va rugam sa ne sprijiniti cu ___________

_______________________________________________________________

Data                                                                                                    Asistent Social

Ghid pentru completarea

Referatului de necesitate

Numarul de inregistrare - este obligatorie inregistrarea referatului la institutia in care se instrumenteaza cazul, indiferent de situatie:

Ø      Daca referatul este adresat unei alte organizatii, institutii, societate comerciala, etc.

Ø      Daca referatul este adresat superiorului direct (primar – pentru lucratorii sociali comunitari) pentru ca raspunsul acestuia (pozitiv sau negativ) va fi oficial – sub forma unei dispozitii.

Subsemnatul - numele si prenumele asistentului (lucratorului) social care intocmeste referatul si este responsabil de caz.

In cadrul - institutia la care isi desfasoara activitatea asistentul social ( unde instrumenteaza cazul ).

Familia/copilul – in cazul in care familia este subiectul cazului se inregistreaza numele si prenumele sotului si al sotiei. In cazul in care acestia nu au calitatea de parinti pentru copiii ocrotiti in familie se precizeaza reprezentantul legal – cind exista o hotarare oficiala din partea Autoritatii Tutelare (pentru situatiile de tutela si curatela), Comisia de Protectie a Copilului (pentru plasament sau incredintare), Instanta judecatoreasc (pentru divort) – sau “ocrotitorul“ copilului (cel care ingrijeste in fapt minorul) atunci cand nu exista o forma legala .

In situatia in care se instrumenteaza un caz – copil se inregistreaza numele si prenumele acestuia din certificatul de nastere.

Domiciliat in - Se noteaza adresa la care locuieste persoana/familia care face subiectul cazului. Pot exista trei situatii:

Ø      cand domiciliul real corespunde celui legal (din buletinul/cartea de identitate), se inregistreaza conform actelor de identitate;

Ø      cind domiciliul real (in fapt) nu corespunde celui legal, se mentioneaza ambele situatii;

Ø      cand nu exista acte de identitate, se precizeaza domiciliul in fapt si se specifica lipsa acestor acte.

Am constatat urmatoarele – se realizeaza pe scurt o prezentare a situatiei familiei sau copilului (problema, contextul, relatiile din familie – daca sunt relevante – in situatii de reintegrare, abuz, violenta domestica, prevenire abandon, prezentarea situatiei materiale si financiare, nevoile familiei – financiare, materiale, de suport, de integrare, etc.). Datele sunt culese din afirmatiile sau declaratiile clientului, din intrevederi cu familia clientului, vecini, familia largita, institutii implicate (Spital, Scoala, Biserica, Politie, Primarie, s.a.) alte persoane cheie din comunitate care pot oferi informatii obiective despre caz, documente legale (juridice, medicale, evidenta populatiei), alti specialisti care au lucrat pe caz.

Plan de interventie - se precizeaza principalele actiuni prevazute in planul de interventie/permanenta (consiliere a familiei, identificarea unui loc de munca, intermediere pentru acces la alte resurse, mediere relatii, crearea unui grup de spijin, etc.).

Sprijin in valoare de - suma totala anticipata pentru interventia materiala (se poate aproxima valoarea bunurilor sau se consulta oferte de pret).

Sprijin constand in - este important sa se specifice foarte clar categoria de produse sau servicii in care vor fi investiti banii – alimente, imbracaminte, reparatii locuinta, plata chirie, plata cresa copil, etc. O alta situatie presupune prezentarea detaliata a prosuselor (ex.: 2 bucati haina de iarna pentru copii, 20 coli azbest, etc).

 

Scopul planului de interventie – Se inregistreaza scopul planului de interventie/permanenta (ex.: reintegrare, mentinerea copilului in familie, integrare in comunitate, prevenirea abandonului, prevenirea violentei domestice etc.).

Va rugam sa ne sprijiniti cu - se precizeaza concret sprijinul solicitat si suma  (eventual calitate, cantitate). Suma solicitata poate sa nu fie identica cu suma totala necesara interventiei materiale. Asistentul social poate solicita sprijin pentru un caz din partea mai multor institutii (ex: primaria va asigura forta de munca pentru construirea casei, un intreprinzator local va sprijini familia cu alimente timp de trei luni, un ONG va asigura achizitionarea materialelor de constructie in valoare de X lei, o alta institutie va oferi imbracaminte copiilor, etc. ).

Data - data intocmirii referatului

Asistent social - numele, prenumele si semnatura asistentului social responsabil de caz.

Observatii/recomandari

Ø      daca referatul de necesitate este adresat unei alte institutii, acest instrument trebuie sa fie vizat si de supervizorul asistentului social sau de reprezentantul institutiei care instrumenteaza cazul; 

Ø      pentru acelasi caz se pot intocmi referate de necesitate diferite daca ele sunt adresate mai multor institutii pentru tipuri deosebite de sprijin sau valori diferite;

Ø      In situatia in care referatul este adresat unei alte institutii acesta trebuie sa fie insotit de o adresa care sa prezinte situatia sau sa cuprinda precizarea

Ø      “ Catre institutia………….,  in atentia d-lui…………” .

REFERAT DE SITUATIE

                Referatul de situatie reprezinta un instrument cu o frecventa foarte mare de utilizare in instrumentarea unui caz. Asistentii sociali il folosesc mai ales atunci cand hotarasc sa intreprinda a actiune cu scopul de a-si motiva deciziile si ipotezele de lucru. Pe de alta parte, referatul de situatie se intocmeste ori de cate ori apare o situatie problema, adesea fiind nevoie de modificari in planul de interventie sau planul de permanenta al clientului. Tocmai de aceea, particularitatea acestui instrument este reprezentata de contextualitate, intelegandu-se faptul ca el nu reprezinta o “piesa” obligatorie in dosarul cazului, asa cum sunt fisele de inchidere sau deschidere a cazului, ancheta sociala, istoricul social, etc. Cu toate acestea, asemenea rapoartelor de vizita sau intrevedere, referatul de situatie prezinta o imagine mult mai complexa si mai obiectiva a unor evenimente punctuale cu impact mare asupra procesului de intrumentare a cazului.

Referatul de situatie se poate intocmi in urmatoarele situatii:

Ø      la orice situatie problema aparuta in perioada de instrumentare a cazului

Ø      la solicitarea unor informatii de catre un alt birou si / sau institutie

Ø      la referirea sau transferul cazului

Ø       in etapa premergatoare prezentarii cazului in Comisia pentru Protectia Copilului

Ghid pentru construirea “referatului de situatie”

Avand in vedere faptul ca „referatul de situatie” reprezinta un instrument usor adaptabil la tipurile de caz si la institutiile care le utilizeaza, acesta nu are o forma standardizata asa cum au celelalte instrumente specifice din dosarul unui caz. In acest sens, specialistii si institutiile pot intocmi „referate de situatie” dupa propriul model, dar este recomandat ca in structura referatului sa fie cuprinse urmatoarele elemente:

Ø      Numele si prenumele asistentului social care instrumenteaza cazul;

Ø      Numele institutiei/serviciului careia/caruia ii este adresat referatul;

Ø      Scurt istoric social al cazului care sa cuprinda urmatoarele aspecte: modalitatea de inregistrare a cazului, evolutia cazului, situatia in prezent;

Ø      Scopul intocmirii referatului;

Ø      Concluzii si recomandari;

Ø      Viza supervizorului.

Observatii

Ø      Referatul de situatie este un instrument care trebuie sa aiba o forma narativa spre deosebire de alte fise utilizate in instrumentarea cazului;

Ø      Sa fie scurt, concis si la obiect;

Ø      Trebuie sa contina informatii reale si exacte ( sa nu contrazica datele prezentate in alte instrumente ale dosarului )

Ø      Prezentarea situatiei/cazului trebuie sa aiba fir logic, cronologic.

PROCESUL DE SUPERVIZARE IN PRACTICA ASISTENTEI SOCIALE

Una dintre cele mai eficiente modalitati de perfectionare profesionala a asistentilor sociali este reprezentata de implementarea unui proces complex de supervizare in care este urmarita intreaga activitate de asistenta sociala. Prin intermediul activitatii de supervizare se construieste o relatie de sprijin profesional intre supervizor si supervizat.

In literatura de specialitate se cunosc doua modalitati de realizare a supervizarii din punctul de vedere al presoanelor supervizate:

Ø      Supervizare individuala – Este o relatie de ajutor si perfectionare realizata cu scopul de a transmite informatii, de a creste si mentine interesul si motivatia profesionala, de dezvoltare unui climat profesional competitiv. Supervizarea individuala cuprinde supervizarea de caz si supervizarea calitatii activitatii de asistenta sociala.

Ø      Supervizare de grup – Este metoda de lucru in care un supervizor lucreaza cu un grup de profesionisti, intr-un cadru de comunicare si relationare ce vizeaza realizarea unui schimb de experienta si informatii, monitorizarea si controlul activitatii de asistenta sociala, relatii de sprijin si ajutor intre participanti.

Din punctul de vedere al continutul supervizarii, categoriile de mai sus cuprind supervizarea de caz si supervizarea calitatii activitatii de asistenta sociala. Aceste activitati  sunt inregistrate de catre supervizor prin instrumente specifice, cum ar fi:

Ø      fisa de supervizare a activitatii de asistenta sociala;

Ø      fisa de supervizare a cazurilor sociale.

FISA DE SUPERVIZARE

A ACTIVITATII DE ASISTENTA SOCIALA

Data  si locul de desfasurare

a sedintei de supervizare

Persoane prezente 

Subiecte  abordate 

 

Observatii

Supervizor _________________________

Ghid pentru completarea

Fisei de supervizare a activitatii de asistenta sociala

Data si locul – Va fi precizata ziua si locatia in care se desfasoara supervizarea.  Supervizorul va nota data realizarii intalnirii si nu data completarii fisei. Supervizarea este realizata in scopul perfectionarii profesionale si evaluarii continue a activitatii  asistentului social si aceasta se poate realiza in cadrul institutiei supervizorului (institutie guvernamentala sau neguvernamentala) sau la institutia unde este angajat asistentul social .

                              

Persoane prezente – Prezentarea persoanelor participante, numele si functia detinuta in cadrul institutiei in care lucreaza. Completarea acestei rubrici este relevanta deoarece se cunosc persoanele care sunt implicate in evaluarea corecta a problematicii sociale cu care se confrunta asistentul social (ex. participarea la o intalnire a secretarului si primarului alaturi de lucratorul social unde se analizeaza specificul comunitatii, a problemelor si disfunctiilor sociale de la nivelul comunei).

Subiecte abordate – Se vor prezenta si analiza sistematic subiectele abordate in cadrul sedintei. Pe parcursul supervizarii se vor discuta atat cazurile sociale cat si activitatile din domeniul social desfasurate in comunitate.

Pentru dezvoltarea profesionala a aistentului  social este recomandat ca supervizorul sa monitorizeze toata activitatea de asistenta sociala desfasurata si sa acorde suport informational si emotional pentru rezolvarea problemelor sociale comunitare. Pe parcursul acestor supervizari se vor identifica domeniile in care este necesara interventia asistentul social si pentru aceste probleme se vor construi strategii de interventie.

Ex: Analiza aplicarii Legii 416/2001 la nivelul comunitatii si identificarea modalitatilor de interventie pentru minimalizarea efectelor negative, prin implicarea tutoror liderii din comunitate, informarea corecta a cetatenilor cu privire la lege, implicarea liderilor pentru gestionarea eficienta a resurselor financiarea familiei, etc.

 Observatii – consemnarea informatiilor care caracterizeaza calitatea si cantitatea activitatii de asistenta sociala desfasurate la nivelul comunitatii sau stabilirea unor recomandari pentru imbunatatirea rezultatelor serviciilor sociale.

Ex: Aspecte pe care supervizorul le poate urmari in completarea rubricii.

Ø                  gradul de implicare/nonimplicare a asistentului social in activitatile de asistenta sociala,

Ø           consemnarea propunerilor de actiuni in folosul comunitatii;

analiza specificului comunitatii si identificarea disfunctiilor sociale locale;

implicarea liderilor locali in rezolvarea problematicii sociale.