Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


O Europa fara fum de tutun

Asistenta sociala

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Programele de Interes National - Organizatia Salvati Copiii
Proiecte pentru informarea opiniei publice cu privire la situatia copiilor privati de libertate
Mentoring si asistenta vocationala pentru tinerii migranti – TANDEM - Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti - ARCA
Protectia sociala a familiei ca subsistem al protectiei sociale
Consumul de droguri la adolescenti
Metodologia investigatiilor de asistenta sociala
Metode si tehnici de investigare psihosociala
Institutii si persoane implicate in asistenta socialǎ
Activitati pentru facilitarea mentinerii legaturii cu familia
GLOBALIZAREA SI MONSTRII EI (I): CORPORATII FARMACEUTICE SI MEDICAMENTELE LOR - INDUSTRIA TUTUNULUI

TERMENI importanti pentru acest document

: : directia europeana privind fumatul :

“O Europa fara fum de tutun”

* Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana au instituit interdictii privind fumatul la locul de munca si in localuri

Fumatul ucide anual 650.000 de cetateni ai Uniunii Europene. Nu mai putin de 80.000 dintre aceste decese au drept cauza fumatul pasiv. In fiecare saptamana fumatul face cate o victima in randul chelnerilor din baruri, dupa cum demonstreaza cercetarile din domeniu.

Peste tot, in intreaga Europa, se contureaza din ce in ce mai clar tendinta extinderii spatiilor in care fumatul este interzis. Numeroase tari au introdus interdictii la nivel national asupra fumatului, dar ramane loc de mai bine.
In octombrie 2007, Parlamentul European si-a exprimat sprijinul ferm fata de raportul elaborat de deputatul german Karl Heinz Florenz (PPE-DE), prin care acesta solicita adoptarea unor masuri pe scara larga vizand restrictionarea fumatului in locurile publice. “In tara mea, in fiecare zi mor 350 de oameni din cauza fumului de tutun. Daca un avion cu 350 de pasageri la bord s-ar prabusi zilnic, socul ar fi teribil. Acesta este si motivul pentru care trebuie sa combatem acest agent poluant redutabil, care contine mii de compusi chimici, dintre care nu lipsesc 250 de substante toxice si cancerigene”, explica Florenz.

Tari cu interdictii

Toate tarile din Uniunea Europeana dispun, intr-o forma sau alta, de norme privind fumatul. Interdictia totala a fumatului in toate spatiile publice si la locul de munca, indiferent care ar fi acesta, inclusiv barurile si restaurantele, a fost instituita in Irlanda in 2004, Marea Britanie urmand acest exemplu pe intregul sau teritoriu din vara anului 2007. Legislatia de interzicere a fumatului insotita de anumite exceptii a fost solutia preferata de Italia incepand din 2005, Malta (2005), Suedia (2005), Lituania (2007) si aplicata de Franta intre 2007 si 2008.
Fumatul este interzis in spatiile publice inchise si la locul de munca in Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Olanda, Slovenia si Spania.
Pozitia adoptata de Luigi Cocilovo, deputat italian, membru al Grupului ALDE, este insa mai nuantata. “Cred ca interdictiile instituite in Europa ar trebui sa le permita celor care chiar doresc sa fumeze sa faca acest lucru. Acest obiectiv nu poate fi atins decat prin vointa proprie, in conditii de libertate”, apreciaza Cocilovo.

Pozitia Parlamentului European

Parlamentul European solicita adoptarea de noi masuri impotriva tutunului de fumat si a tutunului de supt.
In ceea ce priveste tutunul care se fumeaza, Parlamentul doreste:
• interzicerea totala a fumatului, pe intreg teritoriul UE, in toate locurile de munca in spatii inchise, inclusiv spatiile de alimentatie publica, precum si in toate locurile publice si in mijloacele de transport in comun;
• interzicerea, pe intreg teritoriul UE, a vanzarii (inclusiv la distanta) a produselor din tutun persoanelor sub 18 ani, precum si a accesului tinerilor la distribuitoarele de tigari;
• masuri pentru facilitarea renuntarii la fumat.
Acesta a solicitat, de asemenea, Comisiei sa cerceteze de urgenta riscurile la adresa sanatatii asociate cu consumul de tutun de supt, cunoscut sub numele de snus, precum si impactul acestuia asupra consumului de tigari. Snusul este in prezent interzis in Europa, cu exceptia Suediei, desi exista pareri potrivit carora exemplul suedez dovedeste ca snusul ii poate ajuta pe fumatori sa renunte la tigari si reduce numarul anual de decese cauzate de cancerul la plamani.

Reducerea consumului de tutun

“Daca in restul Europei s-ar gasi snus in loc de tigari, numarul cazurilor de cancer la plamani ar scadea cu 250.000. Trebuie cercetat daca acesta poate contribui la reducerea cazurilor de boli legate de consumul de tutun”, a declarat Christofer Fjellner, un deputat PE de origine suedeza, din cadrul Grupului EPP-DE. “Reducerea consumului de tutun de fumat este un pas esential catre o Europa fara fum de tutun”.
Doresc europenii sa se lase de fumat? Un sondaj Eurobarometru din mai 2007, intitulat “Atitudinea europenilor fata de tutun”, a aratat o scadere considerabila in consumul de tutun, comparativ cu ultimul sondaj din 2002, desi 32% din europeni sunt inca fumatori. Tarile cu cei mai multi fumatori sunt Grecia, cu 42%, si Letonia, Ungaria si Bulgaria, toate cu 36%. Suedia are cei mai putini fumatori, doar 18%.
Aproximativ 88% dintre europeni sprijina interzicerea fumatului la birou, in locurile de munca, in spatii inchise, in locurile publice inchise precum aeroporturile, magazinele si metroul. Interzicerea fumatului in baruri si restaurante primeste, de asemenea, un sprijin puternic.
In ianuarie 2007, Comisia a lansat o ampla consultare publica cu privire la cea mai buna modalitate de a promova un mediu fara fum de tutun, prin intermediul unei carti verzi intitulate “Catre o Europa fara fum de tutun”.
Comisarul pentru sanatate, Markos Kyprianou, a declarat: “Este incurajator faptul ca sprijinul din partea publicului pentru interzicerea fumatului la locul de munca si in locurile publice ramane atat de ridicat. Acest lucru nu poate decat sa impulsioneze tendinta de a face din locurile de munca si locurile publice europene, pana in 2009, spatii in care fumatul este interzis”.
Tigara ucide si in alte moduri. Tigarile nu cauzeaza moartea doar in urma unei boli. Statistici din 14 tari membre au aratat ca 2.000 de decese sunt cauzate anual de incendii provocate de tigari aprinse. In cursul anului 2008, Comisia va prezenta o propunere legislativa care va obliga companiile de tutun sa produca tigari antiincendiu, in toate cele 27 de state membre.



Obiceiul de a fuma a devenit cunoscut de cca 300 de ani, dar abia dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a raspandit in toate tarile lumii. La ora actuala, tabagismul este raspunzator de cca 4 milioane de decese pe glob, in fiecare an, iar in urmatorii 20 de ani, aceasta cifra se va dubla.

Desi in zilele noastre femeile fumeaza mult mai mult ca in urma cu un secol, cei mai multi fumatori sunt de sex masculin: 48% dintre barbati, fata de doar 12% dintre femei (3). Procentul de femei care fumeaza este insa variabil de la o tara la alta, in functie de caracteristicile etnice, culturale si de gradul de educatie.
Specialistii in domeniu considera ca, in tarile dezvoltate, acolo unde egalitatea intre sexe este de mult realizata si fumatul la femei are un istoric mai indelungat ca obicei acceptat in societate, frecventa fumatului la femei are o rata constanta sau in descrestere. In replica, in tari slab dezvoltate, obiceiul de a fuma este intalnit la un numar mic de femei, iar majoritatea celor care il practica sunt persoane educate.

Fumatul ramane cea mai importanta cauza de mortalitate si morbiditate prevenibila in tarile industrializate. Exista studii care sustin ca riscul de cancer pulmonar si tulburari respiratorii este mai mare la femei, dar pe langa toate afectiunile induse de tutun, care se intalnesc la reprezentantii ambelor sexe, organismul feminin este si subiect al unor neplaceri legate de aparatul genital. Aici se incadreaza scaderea fertilitatii sau instalarea precoce a menopauzei.

Maternitatea ridica probleme deosebite de sanatate la fumatoare, dar pe langa efectele nocive ale tutunului asupra mamei, nu sunt de neglijat cele reflectate asupra produsului de conceptie. Fumatul in cursul sarcinii a fost asociat cu o incetinire a cresterii intrauterine si, implicit, cu o greutate mai mica la nastere, cu sindromul mortii subite la copil, cu nasterea prematura, cu cresterea riscului de avorturi spontane si de sangerare in timpul gestatiei (8).

Mecanismele prin care substantele toxice din tigari produc efecte adverse fetale nu sunt clare inca. Este cunoscut faptul ca monoxidul de carbon afecteaza transferul de oxigen prin placenta. In plus, nicotina este responsabila de constrictia arterelor uterine, ceea ce produce hipoxie.
Efectele adverse ale fumatului matern asupra greutatii la nastere par sa opereze printr-o incetinire a cresterii intrauterine, raportandu-se feti nascuti din mame fumatoare cu o greutate cu 200-300 g mai mica fata de normal. Exista si o relatie doza-raspuns intre fumatul matern si efectele adverse asupra sarcinii, cu cresterea riscurilor direct proportional cu numarul de tigarete fumate pe zi (3).

In cazul sarcinilor gemelare ale fumatoarelor, deoarece gemenii au necesitati crescute de oxigen si probabilitatea unei nasteri premature, o greutate mai mica la nastere si decesul in primele 12 luni de viata extrauterina sunt mult mai frecvente, fata de sarcinile cu fat mic (3). In aceasta situatie, consecintele negative asupra fetilor se inregistreaza indeosebi la gravidele care continua sa fumeze in ultimele 3 luni de sarcina. Raportul PRAMS (Pregnancy Risk Assessment Monitoring System) arata ca frecventa fumatului in ultimele 3 luni de sarcina ramane crescuta la femeile tinere, dar si la cele cu venituri reduse. Ea s-a situat in jurul valorii de 20,4% in 1997 (1).

Si expunerea gravidelor la fumul de tigara din mediul inconjurator (EFMI) a fost asociata cu o diminuare a greutatii corporale a nou-nascutilor de 15-90 de grame, raportata la varsta gestationala (4). Copiii proveniti din mame care sunt fumatoare pasiv e au o probabilitate de 2-4 ori mai mare de a avea o greutate mai mica la nastere. Expunerea gravidelor la fum de tigara la locul de munca poate si ar trebui sa fie minimalizata, pentru a proteja viitoarele mame. EFMI la gravide determina un nivel crescut de nicotina si cotinina in lichidul amniotic. Tulburari de crestere fetala se pot inregistra si postnatal, manifestate sub forma de incetiniri in dezvoltare, soldate uneori cu sechele importante.

Fumatul matern in cursul sarcinii a fost de asemenea incriminat si in producerea de nasteri premature. Shiona si colab. citeaza cu 20% mai multe nasteri inainte de termen la femei care fumau cel putin un pachet de tigarete pe zi (1).
Totodata, nefumatoarele cu o nastere prematura in antecedente, care devin apoi fumatoare si mentin obiceiul pe parcursul unei sarcini ulterioare au un risc mult mai mare de a naste inainte de termen. Pe de alta parte, renuntarea la fumat ar putea reduce acest risc (3).

Alti factori, care pot contribui la producerea de nasteri premature repetate, sunt infectiile cronice genitale si incompetenta cervicala. Uneori, sunt suficiente aceste 2 cauze, pentru a declansa nasterea precoce. Pe de alta parte, insa, fumatul intretine infectiile intrauterine si stimuleaza productia de prostaglandina E, care provoaca contractia miometrului. Consumul de tigarete a fost citat si la originea reducerii nivelului de colagen de tip III, crescand probabilitatea de a declansa ruptura prematura de membrane.

Fumatul matern in cursul sarcinii este un important factor precursor pentru astmul bronsic la copil. Astfel, consumul a cel putin 15 tigarete/zi in cursul sarcinii a fost asociat cu astmul la copil (5), iar un studiu pe copii investigati intr-un serviciu de boli respiratorii din Australia a constatat o reducere a functiei pulmonare la acestia, care a fost asociata cu un consum mediu de 10 tigarete/zi (5).

Harlap si Davies (2) au intervievat femei insarcinate pentru a stabili obiceiul acestora de a fuma si apoi au studiat spitaliz arile copiilor cu varsta de sub 1 an. Copiii ai caror mame au fumat au avut o probabilitate cu 38% mai mare de a fi spitalizati pentru bronsite si pneumonii decat ceilalti. Aceasta valoare s-a regasit in special printre copiii cu varste de 6 pana la 9 luni. Numarul de spitalizari a crescut direct proportional cu numarul de tigarete fumate de mamele acestor copii.

S-au mai descris si alte consecinte ale fumatului matern in timpul sarcinii asupra fatului, precum: sindromul mortii subite a sugarului, apneea obstructiva, malformatii congenitale, de tip keiloschizis sau palatoschizis si cresteri de tensiune arteriala la nou-nascut. Copiii ai caror mame sunt mari fumatoare au tendinta de 2 ori mai frecventa de a intrerupe alimentatia la san, fata de cei proveniti din mame care nu fumeaza.

Femeile care fumeaza isi expun pasiv copiii la fumul de tigara. Fumatul matern a fost considerat responsabil pentru 380 000 de cazuri de astm si wheezing persistent la copil in SUA, ceea ce este echivalentul a 7,5% dintre copiii simptomatici respirator (6). Un studiu longitudinal al copiilor inregistrati cu wheezing, urmariti de la nastere pana la varsta de 6 ani a aratat ca 49% dintre ei au dezvoltat wheezing tardiv, precoce sau persistent (5). 20% dintre ei aveau wheezing precoce tranzitoriu (aparut inaintea varstei de 3 ani si remis inainte de a implini 6 ani). La acestia din urma, reducerea de calibru a cailor aeriene s-a constatat inca din primul an de viata, iar aparitia wheezingului a fost in stransa corelatie cu expunerea la fumatul matern (5). Numerosi alti autori au semnalat aceasta legatura intre consumul de tutun matern si afectiuni respiratorii la copil. Rantakalio constata o frecventa dubla a pneumoniilor si bronsitelor in primii 5 ani de viata la copii ai caror mame erau fumatoare (7).

Ferguson a aratat ca pneumoniile si bronsitele la copii in primul an de viata au crescut o data cu intensificarea fumatului matern intr-un mod liniar (7). Ey si colab. au constatat ca un consum de cel putin 20 tigarete/zi al mamei a reprezentat un factor de risc semnificativ al otitelor medii recurente in primul an de viata al copilului (6).
Severitatea astmului la copil a fost asociata cu importanta expunerii pasive la fumul de tigara. Cresterea severitatii astmului a fost in relatie cu nivelele ridicate de cotinina, ceea ce a constituit suportul declansarii simptomelor de tuse si wheezin g si al frecventei mari a afectiunilor respiratorii raportate (6).
Este deci evident ca femeile care continua sa fumeze in timpul sarcinii se expun atat ele, cat si copiii lor, unor riscuri majore pentru sanatate. Cu toate acestea, ciferele indica intre 21 si 30% din gravide care raman fumatoare pe parcursul celor 9 luni de sarcina, in SUA (1).

Ce este de facut in aceasta situatie?
Odata luata decizia de a avea un copil, viitoarea mama ar trebui sa intrerupa fumatul cat mai precoce. O femeie gravida ar trebui sa aiba motive emotionale intemeiate pentru a deveni nefumatoare: sanatatea viitorului copil, dar si a ei, ca viitoare mama. Acesta este un moment delicat in viata unei femei, cand ar trebui sa fie vulnerabila si mult mai receptiva la consilierea anti-tabac. Motivatia de a renunta la fumat ar trebui sa fie acum la cote maxime.
Pe parcursul vizitelor prenatale, pe langa monitorizarea celorlalti parametri ai sanatatii gravidei, se vor urmari progresele realizate in directia sevrajului tabagic. Este util si suportul celorlalti membri ai familiei, in acest scop. Se va cauta o mo dalitate de a-i implica si pe ei in decizia de stopare a fumatului. Gravidele care continua sa fumeze in timpul sarcinii vor primi obligatoriu consiliere anti-fumat in cabinete sau clinici de profil.

Majoritatea specialistilor condamna prescrierea de substituenti nicotinici, cu precadere a plasturilor, dovediti a avea riscuri fetale. Sunt necesare studii viitoare, pentru a preciza in ce masura un nivel minim, dar constant, de nicotina, in organismul gravidei, cum e cel continut de substitutele nicotinice, este intr-adevar nociv fatului.
Datele din literatura intaresc convingerea noastra ca decizia de a renunta la fumat are un caracter personal, volitional (1). Majoritatea gravidelor fumatoare, care au realizat abstinenta pe termen lung, au obtinut aceasta victorie prin propria vointa.

BIBLIOGRAFIE
1. Cnattingius S, Haglund B, Meirik O - Cigarette smoking as risk factor for late fetal and early neonatal death, BMJ, 1998, 2 97, 258-61.
2. Harlap S, Davies AM - Infant admission to the hospital and maternal smoking, Lancet, 1974; 1, 529-532.
3. Hill C - Le tabagisme des femmes en France, Rev Pneumol Clin, 1999, 55, 5, 283-289.
4. Kyrklund-Blomberg NB, Cnatingius S - Preterm birth and maternal smoking: risks related to gestational age and onset deliver y, Am J Obstet Gynecol, 1998, 179, 1051-5.
5. Lewis S, Richard D si colab. - Prospective study of risk factors for early and persistent wheezing in childhood, Eur Resp J , 1995, 8, 349-56.
6. Mannino DM, Homa D, Redd S - Involuntary Smoking and Asthma Severity in Children: Data from the Third National Health and N utrition Examination Survey, Chest, vol. 122, nr. 2, aug 2002, 409-416.
7. Martinez FD, Cline M, Burrows B - Increased incidence of asthma in children of smoking mothers, Pediatrics, 1992; 89, 21-26 .
8. Trofor A, Grigoras C, Duduc M - Tabagismul la femei, Pneumologia, vol. XLVIII, nr. 3, 1999, p. 186-187.

 

Va rugam sa completati chestionarul de mai jos si sa il trimiteti pana vineri, 25 mai 2007 la adresele de email:

Dr. Rodica Costinea, Director General Autoritatea de Sanatate Publica: costinea@ms.ro

Dr. Magdalena Ciobanu, expert Ministerul Sanatatii Publice pentru controlul tutunului:
mciobanu@ms.ro

Completarea se va face prin bifarea cu un X  a casutei care corespunde cu optiunea dvs, iar la rubrica “sugestii” notati cat mai clar si concis motivele pentru care ati facut alegerea respectiva.

Referitor la fumatul in spatiile publice inchise: ,:

Da

Nu

Nu stiu/ ma abtin

Sugestii

Considerati ca ar trebui interzis fumatul in toate spatiile publice inchise?

Considerati ca ar trebui interzis fumatul in toate spatiile publice inchise, dar cu derogari acordate unor categorii selectionate de locatii? Daca da, atunci va rugam sa mentionati, la rubrica “Sugestii”, care ar fi aceste locatii.

Care din datele de mai jos considerati ca ar fi oportuna pentru introducerea unei interziceri complete a fumatului in spatiile publice inchise:

Ø      1 iulie 2008

Ø      1 ianuarie 2009

Ø      1 iulie 2009

Ø      1 ianuarie 2010

Ø      dupa 1 ianuarie 2010

Aveti comentarii suplimentare sau sugestii privitor la Cartea Verde? Daca da, va rugam sa le precizati in rubrica “Sugestii”

Pentru a putea prelucra opiniile pe care le-ati formulat, va rugam sa completati si rubricile de mai jos:

Varsta:

 < 20 ani        21 - 30 ani    31 - 40 ani    41 - 50 ani    51 - 60 ani    61 - 70 ani    > 70 ani

Sex:                              Feminin        Masculin

Studii:                           Gimnaziale               Liceale          Superioare

Loc de munca:              Rural                                    Urban

Va multumim pentru timpul si bunavointa acordate.

 

         

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 217
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved