Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Politici active pe piata muncii

Asistenta sociala

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Scurt istoric al fenomenului persoanelor fara adapost
Protectia sociala a victimelor rezultate din violenta domestica
Opinia oamenilor referitoare la fenomenul copiilor strazii
CE SUNT DROGURILE? - cele mai folosite droguri
Copiii strazii in Bucuresti
RAPORT DE INSPECTIA SOCIALA
Surditatea: un ghid pentru parinti, profesori si asistenti sociali
Comunitate si practica sociala
Problematica asistentei persoanelor cu handicap/cerinte speciale
Activitati pentru facilitarea mentinerii legaturii cu familia

POLITICI ACTIVE PE PIATA MUNCII IMPLEMENTATE DE SERVICIUL PUBLIC DE OCUPARE DIN ROMANIA

1. Politicile pieței muncii


La nivel macroeconomic se concep politici și strategii, bazate pe resursele de care dispune societatea intr-o anumita perioada de timp, pentru a veni in intampinarea problemelor prioritare ale persoanelor aflate in șomaj și asigurarea protectiei sociale a acestora. Pornind de la modul in care iși propun sa intervina asupra șomajului, literatura de specialitate consacra doua tipuri de politici ale pieței muncii, respectiv pasive și active, ele nu se exclud ci dimpotriva se completeaza una pe alta incercandu-se in fapt pastrarea unui echilibru intre protectia sociala pasiva și protectia sociala activa , a unui raport intre acestea cat mai apropiat de optimul economic.

Politicile pasive se concretizeaza in sprijin financiar, prin acordarea unor indemnizatii pe durate determinate de timp, pentru facilitarea solutionarii acelor probleme care in mod obisnuit aveau ca resursa unica salariul. Politicile active sunt elaborate in scopul reducerii nivelului șomajului printr-o serie de masuri menite sa imbunatateasca functia principala a pieței muncii, de corelare și potrivire cat mai eficienta a cererii cu oferta, sa conduca la crearea de locuri de munca, sa sprijine formarea profesionala a forței de munca. Politicile active se refera la asigurarea unui pachet de servicii care, printr-o administrare judicioasa, conduc la reintegrarea in munca a șomerilor. Masurile active pe piata muncii sunt de obicei micro-politici care incearca sa faca somerii mai atractivi pentru angajatori.. Sunt denumite active deoarece au o contributie mai mare la modificarea de comportament a participanților, care devin pro-activi, decat plata pasiva a indemnizatiilor de șomaj, care inlocuiesc veniturile din munca.

Multe masuri de politica activa aplicate pe piata muncii se justifica pe baza aprecierii faptului ca platile pasive pe care le primeste forta de munca aflata in șomaj iși opt gasi o utilizare mai buna in finantarea crearii unui loc de munca , in imbunatatirea calificarii sau in reorientarea profesionala a somerului. In acest sens, activarea acestor plati pasive se considera ca aduce mai multe beneficii. : cresterea productiei ca urmare a plasarii forței de munca aflate in șomaj in activitați productive , redistribuirea veniturilor care se realizeaza. Aceasta alternativa este preferata și mai ales de acceptat de catre opinia publica.

Politicile ce vizeaza piata muncii servesc unei importante functii de redistribuire, ele indreptandu-se spre grupurile cele mai defavorizate pe piata muncii, ajutandu-le sa se mentina in contact cu piata muncii și , intr-un anume sens mai limitat, sa-și imbunatateasca perspectivele ocuparii . De aceea , aceste politici sunt apreciate mai ales pentru utilitatea functiei lor economice și sociale[1] .

Instrumentul legislativ principal de implementare a politicilor pe piata muncii este Legea nr.76 / 2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca , cu modificarile și completarile ulterioare , lege care creeaza premisele pentru asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii și adaptabilitatii forței de munca la cerintele pieței muncii . Aceasta lege defineste principalele masuri active și pasive aplicate pe piata muncii din Romania de catre Serviciul Public de Ocupare .

2. Politici pasive

In contextul general al tranzitiei, asigurarea cadrului juridic și institutional este un proces de maxima importanta. Initial s-au avut in vedere completari urgente și necesare ale legislației care nu puteau fi solutionate in cadrul juridic existent inainte de 1989. Este de mentionat Legea nr. 1 din 1991[2] (republicata in 1994) privind protectia sociala a șomerilor și reintegrarea lor profesionala.

Reglementand cu preponderenta indemnizarea ca forma de protectie sociala , acest act normativ se inscrie in tipologia clasica a masurilor pasive de gestionare a pieței muncii.

In Romania, pana in martie 2002, conform Legii nr. 1/1991 republicata, ajutorul de șomaj se acorda lunar pe o perioada de 270 zile și consta intr-o suma calculata in functie de vechimea in munca astfel : 50%, 55%, și respectiv 60% din media salariului de baza avut in ultimele trei luni lucrate pentru vechime in munca de pana la 5 ani, intre 5 și 15 ani și respectiv peste 15 ani. Ajutorul de șomaj nu putea fi mai mic de 20%, 22% și respectiv 24% din castigul salarial mediu net pe economie .

O alta masura pasiva de protectie sociala a functionat in Romania anilor 1991-2002 conform Legii nr. 1/1991, constand in ajutorul de integrare profesionala, care se acorda absolvenților de invațamant pe o perioada de 270 de zile. Aceasta indemnizatie reprezenta 18% din castigul salarial mediu net pe economie in cazul absolvenților instituțiilor de invațamant preuniversitar in varsta de minim 15 ani și 20% in cazul absolvenților instituțiilor de invațamant superior. Dupa expirarea celor 270 zile calendaristice, persoanele care au beneficiat de ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesionala și erau lipsite de mijloace de intretinere beneficiau, in continuare, pana la incadrarea in munca , de o alocatie de sprijin pe o perioada de 18 luni , respectiv de o suma lunara egala cu 60% din ajutorul de șomaj sau ajutorul de integrare profesionala.

Incepand cu martie 2002,in Romania se abroga Legea nr. 1/1991 și intra in vigoare Legea nr. 76 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca, modificata și completata. Prin aceasta lege, se vorbeste pentru prima data dupa 1989, despre un sistem de asigurare a riscului de pierdere a locului de munca. Aceasta limiteaza perioada de indemnizare și egalizeaza cuantumul indemnizatiei de șomaj, ceea ce creeaza premisele constientizarii individului de a recurge la o masura activa de protectie sociala in vederea reintegrarii profesionale.

In Romania, dupa apariția Legii nr. 76/2002 , indemnizatia de șomaj reprezinta o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de invațamant și militarilor care au efectuat stagiul militar și care nu s-au putut incadra ulterior in munca. Cuantumul indemnizatiei de șomaj este o suma fixa , neimpozabila, lunara reprezentand 75% din salariul de baza minim brut pe țara, garantat in plata , in vigoare la data stabilirii acestuia. Aceasta se acorda șomerilor pe perioade de 6 luni, 9 luni, respectiv 12 luni, stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare de : 1-5 ani, 5-10 ani, respectiv mai mare de 10 ani.

Pentru absolvenții de instituții de invațamant aceasta indemnizatie se acorda pe o perioada de 6 luni și are un cuantum egal cu 50% din salariul de baza minim brut pe țara, garantat in plata, la data stabilirii dreptului.

Dupa apariția O.U.G. nr. 144/2005 de modificare a Legii nr. 76 / 2002 , la acest cuantum fix se mai adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale de 3%, 5%, 7%, respectiv 10%, diferențiata in functie de stagiul de cotizare, de cel putin 3 , 5, 10 , respectiv 20 ani .

In aceasta lege nu se mai regaseste alocatia de sprijin ca forma de idemnizare a șomerilor care nu reusesc sa se integreze in munca dupa perioada de indemnizatie de șomaj. Limitarea acestor indemnizatii și deci diminuarea masurilor pasive de protectie sociala plaseaza acest act normativ in tipologia masurilor active de gestionare a pieței muncii.

Pe langa formele de indemnizatie prevazute a se acorda șomerilor , ca și compensarea partiala a salariului pentru o perioada limitata de timp, legislatia romana mai prevede și alte forme de compensare a pierderii locului de munca. Datorita procesului de restructurare a unor ramuri economice s-a impus adoptarea de acte normative cu privire la masuri specifice de protectie a persoanelor afectate de concedieri colective (pentru personalul din industria miniera, prospectiuni și explorari geologice, societati de transporturi , regii din ramurile energiei electrice și petrolului, administratia padurilor și mediului, personal militar și civil din compunerea ministerelor de interne și aparare, industria speciala de aparare, etc). In aceste conditii, incepand din 1997, persoanele disponibilizate prin concedieri colective au primit plati compensatorii, destul de generoase, care s-au acordat fara conditionarea cautarii unui loc de munca sau a angajarii, avand astfel un efect negativ asupra stimularii gasirii unui nou loc de munca. Sistemul platilor compensatorii implica o serie de efecte negative printre care reducerea motivatiei pentru munca, impovararea economiei care in perioada de tranzitie are un buget de austeritate, sporirea tensiunilor sociale, dovedindu-se astfel ineficient

In prezent, O.U.G. nr. 116/2006 reglementeaza protectia sociala a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurarii și reorganizarii unor societați nationale, regii autonome, companii nationale și societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societatilor comerciale și regiilor autonome subordonate autoritaților administratiei publice locale. Pe langa indemnizatia de șomaj stabilita potrivit legii, acest act normativ prevede acordarea unei sume egale cu un salariu mediu net pe economie in momentul concedierii și a unui venit de completare pe o perioada de 20, 22, respectiv 24 luni in functie de vechimea in munca a persoanelor concediate.

Garantarea unor venituri minime este o problema care se pune pentru un numar mai mare de persoane decat numarul șomerilor. Aceasta situatie a creat necesitatea adoptarii unor acte normative care sa se refere la protectia sociala a persoanelor lipsite de venituri dar care, din diferite motive , nu pot face parte din randul șomerilor, deci nu pot primi indemnizatia de șomaj. Aceste persoane primesc un venit minim garantat sub forma de ajutor social, in conformitate cu Legea nr. 416/2001, sau sub diverse forme de subventionare a consumurilor de utilitați.

Toate aceste masuri pasive nu rezolva situatia de pe piata muncii , ci dimpotriva dezechilibreaza balanta, in sensul ca reglementarile legale nu sunt suficiente pentru a se asigura o impletire eficienta a functiilor de sprijin pe care le indeplinesc politicile pasive de protectie sociala , cu dezideratul de cautare activa a unui loc de munca. Practica din țara noastra a scos in evidenta o serie de imperfectiuni in procesul de indemnizare a șomerilor iar acest lucru a generat, asa cum era de dorit, corectii de fond ale cadrului legislativ.

In tarile cu o piata a muncii consolidata, indemnizatia de orice fel este un sprijin acordat somerului intr-o perioada critica, pe care trebuie sa o traverseze in folosul sau sau al societatii, ea servind unei juste pozitionari, dar și construirii strategiei personale de cautare a unui loc de munca sau de abordare a oricarui tip de masura activa de protectie sociala pe piata muncii.

3. Politici active

Politicile active ale pieței munci se concretizeaza in masurile active pentru stimularea ocuparii ce au ca scop sprijinirea persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca pentru a dobandi statutul de persoana ocupata . Sub incidenta masurilor active intra atat persoanele care cauta un loc de munca , indiferent de statutul lor ocupational, cat și angajatorii in calitate de solicitanti de forta de munca ( exponenti ai cererii de forta de munca . Masurile active pentru stimularea ocuparii forței de munca sunt realizate prin servicii specializate , furnizate de agentiile pentru ocuparea forței de munca sau de alti furnizori de servicii din sectorul public sau privat , acreditati in conditiile legii .

Masurile de calificare si recalificare pentru someri au fost primele masuri active puse in functiune chiar de la inceputul perioadei de tranzitie. Nevoia de alte masuri, care sa duca la sprijinirea ocuparii, a aparut progresiv si a devenit urgenta dupa 1996-1997 cand s-a accelerat procesul de privatizare si restructurare ce a condus la concedieri masive. Atunci Romania a introdus stimulente in cazul angajarii de tineri absolventi, precum si imprumuturi acordate IMM-urilor pentru a angaja someri.

Acordul de imprumut cu Banca Mondiala din 1995 a reprezentat adevaratul inceput al programelor de masuri active la un nivel semnificativ. Totusi, acestea au ramas limitate la persoanele care primeau ajutor de somaj. Acordul nu a oferit doar resurse financiare ci a si ajutat la diversificarea tipurilor de programe de masuri active oferite si la intarirea capacitatii institutionale a serviciilor de ocupare (cu privire la echipamente si la pregatirea personalului implicat in implementarea programelor de masuri active). Noul acord incheiat in 2001 precum si contributiile din partea altor donatori continua sa sprijine masurile active in completarea reformei realizate prin adoptarea Legii nr. 76 / 2002 .

Noul cadru legislativ reprezentat prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca se bazeaza pe experienta dobandita in cadrul proiectelor in colaborare cu Banca Mondiala si asigura un cadru mai larg pentru programe de masuri active pentru piata muncii, in special prin extinderea accesului pentru toti somerii si nu doar pentru beneficiarii de ajutor de somaj.

In principal , serviciile oferite in cadrul programelor de masuri active vizeaza, pe de o parte , cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca , iar pe de alta parte , stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a șomerilor și crearea de noi locuri de munca[3] .

Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza prin servicii de informare și consiliere profesionala , medierea muncii , formare profesionala , consultanța și asistența pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri , completarea veniturilor salariale, stimularea mobilitații forței de munca . Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a șomerilor se realizeaza prin subventionarea locurilor de munca , acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca , acordarea de facilitati angajatorilor care incadreaza someri .

Tipuri de masuri active. Impactul masurilor active asupra ocuparii

Pentru a evidentia impactul masurilor active pentru stimularea ocuparii , implementate de catre Serviciul Public de Ocupare , pe piata muncii , am utilizat date statistice preluate din Rapoartele de activitate și Bilanturile de Ocupare ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca pe perioada 2004-2006, precum și date prognozate prin Programul National pentru Ocuparea Fortei de Munca pe anul 2007 .

Prin aplicarea programelor de masuri active de catre Serviciul Public de Ocupare (Tabel 2), in anul 2004, s-au incadrat in munca 548.932 persoane aflate in evidente ca solicitante de locuri de munca . In anul 2005 numarul angajarilor a fost de 507.363 persoane din cele 747.225 participante la programele de masuri active , ceea ce inseamna o rata de incadrare de 67,89%. In anul 2006 s-au inregistrat 509.127 persoane incadrate prin masuri active , iar pentru 2007 s-a prevazut cuprinderea in programele de masuri active a 620.530 persoane, urmand sa fie angajate 400.000 persoane (64,5% rata de incadrare). De asemenea, pentru anul 2007 este prevazuta o rata de participare a șomerilor la masuri active de 70% din totalul șomerilor aflati in evidentele agentiilor pentru ocuparea forței de munca. Aceeași rata de participare de 70% este prevazuta și pentru categoria șomerilor cu varsta de peste 50 ani, precum și pentru categoria șomerilor cu nivel scazut de instruire și calificare. Somerii de lunga durata reprezinta un grup tinta pentru care s-au prevazut rate de participare in programe de masuri active de 20% pentru tineri și 15% pentru adulti.

Tabel 2

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane cuprinse in masuri active pentru stimularea ocuparii , din care :

747.225

620.530

- incadrate in munca

548.932

507.363

509.127

400.000

Rata de incadrare a participanților la masuri active (%)

67,89

64,46

Ca urmare a aplicarii programelor de masuri active de catre Serviciul Public de Ocupare, in intervalul de timp supus analizei, 2004-2007, numarul de someri inregistrați in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a scazut de la 607.192 persoane in 2004 la 392.536 persoane in 2007 (cifre medii anuale), iar rata șomajului inregistrat a scazut de la 6,8% in 2004, la 5,8% in 2005, la 5,4% in 2006, iar in 2007 a inregistrat o valoare medie anuala de 4,4%.

Informarea și consilierea profesionala

Informarea și consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca și au ca scop :

      Furnizarea de informatii privind piata muncii și evolutia ocupatiilor ;

      Evaluarea și autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale ;

      Dezvoltarea abilitatii și increderii in șine a persoanelor in cautarea unui loc de munca , in vederea luarii de catre acestia a deciziei privind propria cariera ;

      Instruirea in metode și tehnici de cautare a unui loc de munca ;

Activitatea de informare și consiliere profesionala are doua componente : informarea profesionala și consilierea privind cariera .

Informarea profesionala consta in oferirea de informatii referitoare la oferta de locuri de munca și conditiile de ocupare a acestora , evolutia profesiilor și ocupatiilor , serviciile oferite de agentia pentru ocuparea forței de munca in vederea sprijinirii șomerilor pentru obtinerea statutului de persoana ocupata .

Activitatea de consiliere privind cariera se bazeaza pe oferirea unui pachet de servicii persoanelor consiliate, care consta in :

      stabilirea, impreuna cu persoanele consiliate , a pașilor ce trebuie parcurși pentru a deveni persoana ocupata ; folosind testele profesionale specializate se stabileste profilul psihologic, se determina interesele profesionale , sunt identificate punctele tari ca elemente de baza in stabilirea traseului profesionale ;

      Intocmirea bilantului profesional al persoanei consiliate;

      Intocmirea planului individual de actiune pe baza rezultatelor discutiilor individuale și a testarilor efectuate;

      Insușirea tehnicilor de cautare a unui loc de munca: intocmirea unui C.V., a scrisorii de intentie, de multumire, prezentarea la interviu.

Rezultatele urmarite, ca efect al aplicarii acestei masuri active pe piata muncii sunt: cresterea stimei fata de sine, optimizarea comportamentului și actiunilor individului in scopul (re)integrarii socio-profesionale, constientizarea necesitatii unei pregatiri profesionale continue, nu doar pentru pastrarea locului de munca, ci mai ales in scopul unei ascensiuni profesionale, determinarea clienților de a deveni mai activi pe piata forței de munca .

Aceasta activitate se realizeaza de centre specializate organizate in cadrul agentiilor pentru ocuparea forței de munca , precum și de alte centre și furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati , care incheie contracte cu agentiile pentru ocuparea forței de munca.

Ca rezultat al acordarii serviciilor de informare și consiliere profesionala, persoanele participante sunt indrumate pentru ocuparea unui loc de munca ( eventual subventionat ), participarea la un program de formare profesionala sau participarea la serviciile de consultanța și asistența pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri .

Pe parcursul anului 2005 au beneficiat de servicii de informare și consiliere profesionala un numar de 111.045 persoane aflate in cautarea unui loc de munca, ceea ce reprezinta 17,14% din totalul șomerilor intrati in evidenta ANOFM . Ca urmare a participarii la aceste servicii , 38.848 persoane au fost cuprinse la cursuri de formare profesionala , 1.829 persoane au beneficiat de servicii de consultanța pentru demararea unei afaceri pe cont propriu și 26.688 persoane au fost incadrate in munca . In 2006 , numarul participanților la serviciile de informare și consiliere profesionala a crescut la 126.121 persoane, dintre care 36.906 au fost angajate. Pentru anul 2007 , prin Programul National de Ocupare a Fortei de Munca s-a prevazut incadrarea a 13.905 persoane prin acordarea acestui tip de servicii (Tabel 3). Nivelul minim de participare a șomerilor la aceasta masura activa este prevazut a fi de 40% din numarul total al șomerilor aflati in evidentele agentiilor pentru ocuparea forței de munca, respectiv 50% din numarul șomerilor cu nevoi speciale (persoane cu disabilitati, persoane eliberate din detentie, tineri postinstitutionalizati, romi, imigranti, persoane supuse riscului de a fi traficate etc).

Tabel 3

INDICATOR

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane participante la servicii de informare și consiliere, din care :

111.045

126.121

-

- cuprinse la cursuri

38.848

37.352

-

- cuprinse in servicii de consultanța afaceri

1.829

5.503

-

- angajate

26.688

36.906

13.905

Medierea muncii

Conform prevederilor legii privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca, medierea muncii este definita ca activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele in cautarea unui loc de munca , in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu. Agențiile pentru ocuparea forței de munca au obligatia de a identifica locurile de munca vacante la angajatori și de a le face cunoscute persoanelor in cautarea unui loc de munca .

Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit de catre agentiile pentru ocuparea forței de munca și constau in :

      informatii privind locurile de munca vacante și conditiile de ocupare a acestora prin: publicarea, afisarea , organizarea de burse ale locurilor de munca;

      mediere electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a cererilor și ofertelor de locuri de munca prin intermediul tehnicii de calcul;

      preselectia candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite și in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta și cu interesele acestora.

Medierea muncii exprima o activitate complexa care iși propune sa realizeze, pe piata muncii , concordanta ofertei cu cererea de locuri de munca pornind de la cunoasterea nevoilor cantitative și calitative de forta de munca ale agentilor economici, a caracteristicilor potentialului șomerilor, a ansamblului relatiilor și posibilitatilor de actiune din administratie și economie[4]. Avand un pronuntat caracter interdisciplinar, medierea muncii, presupune, din partea celor care o exercita, capacitatea de informare , de discernere a realitatii tehnice și economice , de intocmire a bilantului profesional și de a cunoaste și sprijini pe cei aflati in cautarea unui proiect personal respectandu-le libertatea fundamentala aceea de a alege[5].

Bursa locurilor de munca este o masura activa de stimulare a ocuparii care presupune confruntarea directa a cererii cu oferta de forta de munca. Organizarea bursei locurilor de munca are ca scop intalnirea directa, intr-un cadru organizat, a angajatorilor cu persoanele in cautarea unui loc de muunca, satisfacerea rapida a cererii și ofertei de forta de munca, precum și cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

Numarul persoanelor angajate prin participarea la serviciile de medierea muncii a fost de 32054 persoane in 2004, crescind la 376.396 in 2005 și la 389.407 in 2006 . Avand in vedere scaderea numarului de someri la nivel national, pentru anul 2007 s-a prevazut ocuparea unui numar de 253.410 persoane prin participarea la serviciile de medierea muncii .

Activitatea de mediere a fost impulsionata și de organizarea, la nivel national, a bursei generale a locurilor de munca pentru toate categoriile de persoane aflate in cautarea unui loc de munca, dar și pentru absolvenții instituțiilor de invațamant, precum și burse la solicitarea pieței muncii, pentru diferite meserii sau grupuri tinta : persoane cu varsta peste 45 ani, persoane de etnie roma, persoane cu disabilitati, tineri care implinesc 18 ani și parasesc sistemul de stat de protectie a copilului, imbunatatindu-se substantial raportul cerere-oferta pe piata muncii . Prin intermediul burselor locurilor de munca organizate de ANOFM, au fost ocupate 46.676 persoane in 2004, 2230 persoane in 2005 și 25.355 persoane in anul 2006 (Tabel 4).

Tabel 4

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane incadrate prin mediere, din care:

32054

376.396

389.407

253.410

- femei

135.448

152.310

151.824

-

- prin burse ale locurilor de munca

46.676

2230

25.355

-

Formarea profesionala a adultilor

In ansamblul masurilor active pentru stimularea ocuparii , formarea profesionala ocupa un loc central . Formarea profesionala contribuie decisiv la modificari in comportamentul profesional al persoanelor participante, conduce la acumularea de noi cunostiinte și cultivarea unor aptitudini, care prin volumul și structura lor se constituie intr-un factor de reinsertie profesionala. Ea priveste nevoile acestora in contextul constrangerilor care actioneaza asupra lor, a responsabilitatilor proprii, a locurilor de munca disponibile, a evolutiilor și tendintelor pieței muncii sprijinindu-i ,dupa caz, fie pentru: schimbarea meseriei sau profesiei, fie pentru asigurarea cresterii nivelului de pregatire prin perfectionare sau specializare.

Prin formarea profesionala se actioneaza de fapt in directia cresterii mobilitații profesionale, care permite ajustarea cererii la oferta de forta de munca.

Formarea profesionala este una dintre cele mai importante masuri active pentru cresterea gradului de ocupare a forței de munca deoarece , prin asigurarea cresterii și diversificarii competentelor profesionale ale șomerilor se ating, concomitent, doua obiective: satisfacerea solicitarilor imediate pe piata muncii și anticiparea evolutiilor viitoare ale pieței muncii.

Formarea profesionala este prima masura activa pe piata muncii inclusa in legislatia romaneasca dupa 1990 . A fost , dealtfel, unica masura activa pentru stimularea ocuparii , pana in anul 1995 , fiind reglementata prin Legea nr. 1/1991 și prin H.G. nr. 288 / 1991 .

De la demararea programelor de calificare / recalificare și perfectionare in Romania și pana la finele anului 2000 au absolvit diferite cursuri peste 350.000 persoane . Cu toate acestea , rata de cuprindere a șomerilor in programe de formare profesionala , calculata in raport cu numarul de someri de la sfarsitul fiecarui an este modesta , inregistrand valoarea minima de 1,9% in anul 1997 și valoarea maxima de 4,2% in 1993[6] . In perioada 1991-1999 , rata medie de reintegrare in munca urmare a absolvirii programelor de formare profesionala , a fost in medie de 30%; pe ani rata de reintegrare a scazut de la 34,5% in 1991 la 11% in 1998 .

Cadrul legislativ in domeniul formarii profesionale s-a schimbat radical dupa apariția OG nr.129 / 2000 privind formarea profesionala a adultilor și a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca .

Potrivit OG nr.129/2000 , programele de formare profesionala asigura dobandirea unor competente profesionale in conformitate cu standardele ocupationale , respectiv standardele de pregatire profesionala , recunoscute la nivel national . Standardul ocupational , respectiv standardul de pregatire profesionala , este documentul care precizeaza competentele profesionale necesare practicarii unei ocupatii , respectiv specifice unei calificari , iar competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile necesare la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational .

Formarea profesionala asigura dobandirea competentelor profesionale in mod gradual, dupa cum urmeaza : inițierea, calificarea, perfectionarea, specializarea.

Formarea profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza in cadrul Serviciului Public de Ocupare , tinandu-se seama de cerintele de moment și de perspectiva ale pieței muncii și in concordanta cu optiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective . Accesul la programele de formare profesionala se face in urma participarii la activitatile de informare și consiliere privind cariera sau de mediere.

Activitatea de formare profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca se desfasoara pe baza planului national de formare profesionala , elaborat anual de ANOFM și aprobat de MMFES , iar finantarea acestei activitați se face din bugetul asigurarilor pentru șomaj.

Serviciul Public de Ocupare deruleaza programele de formare profesionala prin :

      centrele proprii de formare profesionala din subordinea agentiilor teritoriale ;

      centrele regionale de formare profesionala a adultilor ;

      furnizorii autorizati de servicii de formare profesionala , din sectorul public sau privat ;

Persoanele in cautarea unui loc de munca , aflate in evidentele agentiilor de ocupare , beneficiaza in mod gratuit de programele de formare profesionala . Legea nr. 107 / 2004 de modificare a Legii nr. 76 / 2002 a extins beneficiarii serviciilor gratuite de formare profesionala cu urmatoarele categorii :

      persoane care desfasoara activitați in mediul rural și care nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri mai mici decat salariul de baza minim brut pe țara garantat in plata ;

      persoanele incadrate in munca ce au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului , au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar sau au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentru invaliditate ;

      persoanele aflate in detentie , in ultimile 9 luni de executare a pedepsei .

Este de mentionat ca absolvenții instituțiilor de invațamant incadrati , prin subventionarea locului de munca, pot urma o forma de pregatire profesionala , iar cheltuielile aferente sunt suportate , la cererea angajatorului , din bugetul asigurarilor pentru șomaj .

In scopul prevenirii șomajului și consolidarii locurilor de munca prin cresterea și diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca , angajatorilor care organizeaza , in baza planului anual de formare profesionala , programe de formare profesionala pentru proprii angajati , derulate de furnizori de servicii autorizati , se acorda din bugetul asigurarilor de șomaj , o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat .

Prin adoptarea Legii nr.279/2005 a fost reglementata ucenicia la locul de munca . Potrivit acestui act normativ , ucenicia la locul de munca reprezinta formarea profesionala realizata in baza unui contract de ucenicie la locul de munca avand o durata cuprinsa intre 6 luni și 3 ani . Ucenicul , persoana incadrata in munca in baza contractului de ucenicie poate fi orice persoana cu varsta cuprinsa intre 16 și 25 ani care nu detine o calificare pentru ocupatia in care se organizeaza ucenicia la locul de munca .

Angajatorii care incadreaza in munca persoane , in baza unui contract de ucenicie la locul de munca , primesc lunar din bugetul asigurarilor pentru șomaj , pe perioada derularii contractului de ucenicie , pentru fiecare persoana o suma egala cu 50% din salariul de baza minim brut pe țara la care se adauga o suma egala cu contravaloarea lunara a serviciilor de instruire teoretica a ucenicului , fara a putea depasi 20% din salariul de baza minim brut pe țara .

Tabel 5

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane cuprinse la programe de formare profesionala, din care :



28.032

42.996

46.681

46.500

- someri

27.475

39.932

-

-

- someri incadrati in munca

-

16.096

19.593

16.500

Numarul persoanelor cuprinse in programe de formare profesionala a fost in anul 2004 de 28.032 persoane , din care 27.475 someri. Ponderea șomerilor cuprinsi la cursurile de formare organizate in 2004 in totalul șomerilor nou inscrisi in anul 2004, inclusiv stocul de la inceputul anului, in evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea forței de munca a fost de 2%. Numarul de someri cursanti a fost mai mic decat cel prognozat din cauza procesului de autorizare a furnizorilor de formare profesionala care a demarat relativ greu și de asemenea, din cauza inexistentei, pentru unele meserii/ocupatii, de standarde ocupationale care stau la baza derularii programelor de formare profesionala.

Ca urmare a preocuparilor ANOFM pentru dezvoltarea capacitatii de oferire a serviciilor de formare profesionala prin extinderea retelei de centre proprii de formare profesionala și a celei de centre regionale, in anii urmatori, numarul persoanelor cuprinse in programele de formare profesionala a crescut semnificativ ajungand in 2005 la 42.996, iar in 2006 la 46.681 persoane (Tabel 5). Pentru 2007 s-a prevazut mentinerea participarii la activitatea de formare profesionala la nivelul anului anterior , schimbandu-se structura persoanelor participante in favoarea categoriilor de salariati.

Rata de activare a șomerilor in cursuri de formare profesionala a fost in 2005 de 10,01% , iar in 2006 de 10,8%. Pentru anul 2007 s-a prognozat o rata de participare de 12% a șomerilor la programe de formare profesionala, cu reprezentare echilibrata in functie de mediul de provenienta, nivel de instruire și varsta.

Completarea veniturilor salariale ale angajatilor

Persoanele beneficiare de indemnizatie de șomaj care se incadreaza in munca pe durata nedeterminata primesc , din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de șomaj , o suma lunara , acordata din bugetul asigurarilor pentru șomaj , reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei de șomaj stabilita .

OUG nr. 144/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2002 a introdus prevederi similare și pentru absolvenții instituțiilor de invațamant . Astfel , absolvenții instituțiilor de invațamant și ai scolilor speciale , inregistrați in evidentele agentiilor pentru ocuparea forței de munca , in situatia in care se incadreaza in munca pe o perioada mai mare de 12 luni , beneficiaza , din bugetul asigurarilor pentru șomaj, de o prima egala cu un salariu de baza minim brut pe țara . Absolvenții carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de șomaj și se incadreaza in munca in perioada de acordare a indemnizatiei de șomaj beneficiaza , din bugetul asigurarilor pentru șomaj, de o suma egala cu indemnizatia de șomaj la care ar fi avut dreptul , pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia , daca nu s-ar fi angajat . Acest tip de masura activa a fost proiectat in scopul incurajarii șomerilor, respectiv a tinerilor absolvenți , de a-și cauta in mod activ un loc de munca astfel incat sa dobandeasca statutul de persoana ocupata in cel mai scurt timp posibil , prevenindu-se șomajul de lunga durata .

Tabel 6

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane incadrate , din care :

85.704

30.034

28.014

26.700

- femei

31.368

12.914

11.770

-

Prin acordarea de alocatii pentru somerii care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de primire a indemniztiei de șomaj s-a reusit incadrarea in munca a 85.704 persoane, nivel care a scazut la 30.034 persoane in 2005 și la 28.014 persoane in 2006 in contextul diminuarii numarului de someri și a șomerilor indemnizati in mod special . Pentru 2007 s-a prevazut angajarea a 26.700 someri prin acest tip de masura activa (Tabel 6).

O masura care a contribuit la incadrarea in munca a absolvenților instituțiilor de invațamant , a fost acordarea de prime de angajare , reglementare care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2006. In anul 2006 au fost acordate astfel de prime unui numar de 5.429 absolvenți, iar pentru 2007 se estimeaza 7.350 absolvenți beneficiari de prima de incadrare.

Stimularea mobilitații forței de munca

In vederea stimularii mobilitații geografice a forței de munca , Legea nr.76/2002 prevede acordarea unei prime de incadrare persoanelor care , in perioada in care beneficiaza de indemnizatia de șomaj , se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 Km de localitatea de domiciliu . Aceasta prima este acordata din bugetul asigurarilor pentru șomaj și este egala cu nivelul a doua salarii minime brute pe țara in vigoare la data acordarii .

De asemenea , persoanele care , in perioada in care beneficiaza de indemnizatia de șomaj , se incadreaza intr-o alta localitate și ca urmare a acestui fapt , isi schimba domiciliul primesc o prima de instalare . Aceasta prima este acordata din bugetul asigurarilor pentru șomaj și este egala cu nivelul a sapte salarii minime brute pe țara in vigoare la data acordarii .

Tabel 7

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Total persoane angajate prin stimularea mobilitații , din care :

5.774

3.823

3.616

3.595

Nr.persoane angajate la o distanta mai mare de 50 Km de domiciliu

3.395

2.063

1.780

-

Nr.persoane care și-au schimbat domiciliul ca urmare a angajarii

2.379

1.760

1.836

-

In anul 2004 , 5.774 persoane au fost incadrate in munca prin acordarea primelor pentru stimularea mobilitații , din care 3.395 persoane s-au angajat intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, iar 2.379 persoane, ca urmare a angajarii lor, și-au schimbat domiciliul (Tabel 7). Aceasta masura a avut cel mai mare impact in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 25 și 35 ani (2.023 persoane), apoi a persoanelor cu varsta intre 35 și 45 ani (1.696 persoane) . In localitatile din zonele declarate defavorizate, precum și in cele cu o rata mare a șomajului, aplicarea acestei masuri s-a soldat cu incadrarea in munca a 1.011 persoane, adica 17,5% din totalul persoanelor ocupate prin aceasta masura.

Anii 2005 și 2006 au marcat scaderea numarului persoanelor ocupate prin masurile de stimulare a mobilitații forței de munca la 3.823 persoane, respectiv 3.616 persoane, in parte datorata scaderii numarului șomerilor indemnizati. Structura pe categorii de varsta a beneficiarilor de prime de mobilitate se pastreaza și in 2005 similara celei din 2004, iar ponderea persoanelor incadrate prin acest tip de masura activa in localitatile cu rata mare a șomajului scade la13,6% ( 519 persoane) . In anul 2006 numarul persoanelor care-și schimba domiciliul ca urmare a incadrarii in munca (1.836 persoane ) devanseaza numarul persoanelor care se angajeaza intr-o localitate aflata la peste 50 km de domiciliu ( 1.780 persoane ).

Pentru anul 2007 s-au prognozat 3.595 angajari prin masuri de stimulare a mobilitații forței de munca (Tabel 7).

Promovarea antreprenoriatului

In tranzitia la economia de piata, nevoia de atenuare a raporturilor dintre oferta și cererea de forta de munca a scos in evidenta importanta antreprenoriatului și a dezvoltarii intreprinderilor mici și mijlocii. Societatea de astazi nu poate ramane indiferenta la comportamentul individual in plan antreprenorial, cu atat mai mult cu cat este un fapt recunoscut ca, ne indreptam spre o economie bazata pe cunoastere. Atitudinea fiecarui individ in raport cu acest proces este importanta, pentru ca dezvoltarea, progresul economic și social se realizeaza intotdeauna și oriunde pe seama actiunilor creatoare, productive ale membrilor colectivitatii umane.

In Romania, infiintarea și dezvoltarea de mici afaceri , intr-o dinamica ascendenta , are rolul de a deveni complementara sectoarelor de activitate existente, apreciindu-se ca ea poate determina crestere economica, diversificarea și cresterea volumului de bunuri și servicii , sporirea confortului social, cresterea gradului de ocupare a forței de munca.

O strategie de promovare a antreprenoriatului se bazeaza in principal pe un complex de proceduri care sa asigure[7] :

      Valorificarea culturii antreprenoriale existente;

      Instruirea adultilor in aptitudinile antreprenoriale;

      Furnizarea de consultanța, consiliere și informatii despre mediul de afaceri ;

      Imbunatatirea accesului la capital;

      Imbunatatirea accesului la tehnologie;

      Furnizarea infrastructurii de sprijin;

Pentru realizarea acestor deziderate majore privind dezvoltarea antreprenoriatului , pe piata muncii din Romania au fost promovate urmatoarele tipuri de masuri active :

      Consultanta și asistența pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri ;

      Acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca;

      Facilitarea accesului la imprumuturi in vederea demararii de afaceri pe cont propriu prin promovarea de scheme de microcreditare;

Consultanta și asistența pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri se acorda , la cerere , persoanelor in cautarea unui loc de munca sub forma de servicii juridice , de marketing , financiare , metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de consultanța . Scopul acestui pachet de masuri este inceperea de activitați independente sau inițierea de afaceri de catre persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea cresterii gradului de ocupare a forței de munca și dezvoltarii economiei locale .

Obiectivele specifice sunt :

      Dobandirea de cunostinte cu privire la inceperea unei afaceri proprii sau a unei intreprinderi mici și mijlocii , surse de creare de noi locuri de munca ;

      Dobandirea de cunostinte referitoare la intocmirea dosarului de infiintare a firmei , elaborarea actului constitutiv , stabilirea obiectului de activitate , inregistrarea persoanei juridice sau fizice ;

      Cunoasterea cadrului legislativ cu privire la organizarea , functionarea și administrarea unei activitați particulare ;

      Insusirea de cunostinte de baza in domeniul managementului , marketingului , legislației, contabilitatii , intocmirea planului de afaceri .

Aceste servicii sunt realizate de agentiile pentru ocuparea forței de munca sau de firme private , organizatii profesionale , fundatii și asociatii specializate in aceste domenii , cu care agentiile incheie contracte de furnizare servicii .

Beneficiaza de gratuitatea acestor servicii persoanele aflate in cautarea unui loc de munca din evidentele agentiei , persoanele care au calitatea de asigurat in sistemul asigurarilor pentru șomaj , precum și studentii care solicita acordarea de credite cu dobanda avantajoasa .

Tabel 8

INDICATOR

Realizat

2004

Realizat

2005

Realizat

2006

Planificat

2007

Nr. persoane asistate, din care :

-

7214

17.762

-

- nr. persoane care au demarat o afacere

1596

922

633

825

In anul 2005 , 7.214 persoane au beneficiat de acest tip de servicii și 17.762 persoane in 2006 . Dupa cum se vede din datele cuprinse in tabelul , numarul persoanelor care au reusit sa demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare a acordarii acestor servicii este relativ mic și este cauzat , in principal , de faptul ca oferta furnizorilor de consultanța și asistența in afaceri este una modesta și concentrata mai ales in zonele marilor orase in care rata șomajului este de regula mica . Prin Programul National pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru 2007 , s-a prevazut ca 825 persoane dintre cele asistate sa demareze o afacere saiu sa inceapa o activitate pe cont propriu (Tabel 8).

Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici și mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum și activitați independente desfasurate de persoane fizice autorizate, Legea nr.76 / 2002 privind sistemul asigurarilor de șomaj și stimularea ocuparii forței de munca prevede acordarea , din bugetul asigurarilor de șomaj , de credite in conditii avantajoase. Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximun 6 luni și, respectiv, un an pentru asigurarea productiei , cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. In judetele in care rata medie anuala a șomajului s-a situat peste rata medie anuala a șomajului pe țara, comunicata de Institutul National de Statistica, creditele se acorda in anul calendaristic urmator cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationala a Romaniei.

Beneficiarii de credite in conditii avantajoase trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, anumite conditii: sa aiba cel mult 249 de angajati și/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de serviciu, activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau turism, pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici și mijlocii sau de unitati cooperatiste sa fie incadrat personal provenind din randul șomerilor inregistrați la agentiile pentru ocuparea forței de munca. Personalul incadrat in aceste conditii trebuie sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani, iar locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de munca vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare

Din bugetul asigurarilor pentru șomaj , se pot acorda fonduri nerambursabile pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici și mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale , precum și activitați independente desfasurate de persoane fizice autorizate, care isi desfasoara activitatea in localitati confruntate cu fenomene de saracie și excluziune sociala din cauza nivelului ridicat al șomajului.

Pentru acordarea creditelor in conditii avantajoase sau a fondurilor nerambursabile, contributia beneficiarului trebuie sa fie de cel putin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus. Beneficiarii de credite acordate in conditii avantajoase sau de fonduri nerambursabile au obligatia de a mentine locurile de munca nou create pentru o perioada minima de 5 ani.

Tabel 9

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane incadrate ca urmare a acordarii creditelor , din care :

6.830

3.045

2.018

2.410

- someri

3.415

1.607

1.234

1.445

- nr.persoane incadrate ca urmare a acordarii creditelor in judetele cu rata șomajului peste media pe țara

319

1.750

-

-

Pe seama creditelor acordate in scopul crearii de noi locuri de munca , in 2004 au fost incadrate in munca 6.830 persoane, din care 3.415 someri. Prin acordarea de credite cu dobanda de doar 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale, in judete cu rata a șomajului peste media nationala, au fost incadrate in munca 319 persoane, ceea ce reprezinta 63,23% din totalul persoanelor ocupate prin aceasta masura activa.

Reducerea ratei dobanzilor pe piata interbancara, cresterea și diversificarea ofertei de credite, precum și conditiile din ce in ce mai restrictive impuse de lege pentru obtinerea creditelor din bugetul asigurarilor pentru șomaj au facu ca acest tip de masura activa sa fie mai putin atractiva pentru angajatori. Ca atare, sumele alocate pentru acordarea de credite in scopul crearii de noi locuri de munca au fost din ce in ce mai mici, astfel incat numarul persoanelor angajate a scazut in 2005 la 3.045 persoane, in 2006 la 2.018 persoane , iar in 2007 nivelul programat este de 2.410 persoane incadrate (Tabel 9).

In anul 2006 s-a deschis o linie de microcredite in vederea sustinerii ocuparii , in valoare de 12 mil. USD , linie care va fi operabila pana la mijlocul anului 2008 . In anul 2006 au fost acordate un numar de 799 microcredite in valoare totala de 4,683 mil. USD . Rezultatul acordarii de micro-credite s-a materializat in sustinerea și consolidarea a 1.780 locuri de munca deja existente in economie și crearea a 63 de noi locuri de munca .

Subventionarea locurilor de munca pentru segmente defavorizate

privind insertia pe piata muncii

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca, modificata și completata , prevede o serie de masuri active de stimulare a angajatorilor care incadreaza in munca persoane considerate defavorizate pe piata muncii (persoane cu varsta peste 45 ani, parinti unici sustinatori de familii monoparentale, persoane cu disabilitati, persoane care mai au cel mult 3 ani pana la indeplinirea conditiilor de pensionare, persoane supuse riscului marginalizarii și excluziunii sociale ) .

Din bugetul asigurarilor pentru șomaj și din alte surse alocate conform legii se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a forței de munca din randul șomerilor pentru devoltarea comunitatilor locale . La solicitarea autoritatilor publice locale, aceste subventii se acorda angajatorilor carora li s-au atribuit contracte , pe o perioada de cel mult 12 luni . Cuantumul lunar al subventiei pentru fiecare persoana incadrata , din randul șomerilor , cu contract individual de munca pe perioada determinata de cel mult 12 luni , este de :

      In perioada 1 aprilie-31 octombrie , 70% din salariul de baza minim brut pe țara ;

      In perioada 1 noiembrie-31 martie , un salariu de baza minim brut pe țara, la care se adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori , aferente acestuia .

In anul 2004, in cadrul programelor de ocupare temporara a forței de munca au fost incadrate 20.394 persoane apartinatoare grupurilor tinta, din care 16.537 someri de lunga durata, 38 persoane eliberate din detentie și 3.819 romi. In localitatile din zonele declarate defavorizate au fost ocupati temporar 16.370 someri, ceeea ce reprezinta 26,35% din totalul șomerilor incadrati la nivel national . In aceste localitati, ocuparea temporara in servicii de interes comunitar a constituit o alternativa pentru somerii care, in perioada acordarii indemnizatiei de șomaj, au intampinat greutati in reinsertia profesionala și a contribuit la evitarea șomajului de lunga durata .

Tabel 10

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane incadrate , din care :

62.113

66.112

56.422

36.535

- pe o perioada de minimum 6 luni

18.670

18.579

9.179

-

Acest tip de masura activa a cunoscut un varf in 2005 cand s-au incadrat 66.112 persoane prin programele de ocupare temporara . Dintre acestia , 29,7%, respectiv 19.678 persoane apartin categoriilor cu dificultati reale de reintegrare pe piata muncii, astfel: 1236 someri de lunga durata, 5.432 persoane de etnie roma, 4 persoane cu handicap, 3 persoane eliberate din detentie, 2 persoane supuse riscului de a fi traficate și o persoana din randul tinerilor postinstitutionalizati. Incadrarile prin acest tip de masura activa au scazut in 2006 la 56.422 persoane angajate , iar nivelul planificat pentru 2007 este de 36.535 persoane cuprinse in astfel de programe (Tabel 10).

Specific acestui tip de masura activa este faptul ca programele de ocupare temporara pentru dezvoltarea comunitatilor locale sunt mai atractive pe perioada de iarna , cand rata șomajului inregistreaza valori mai ridicate decat in cursul anului, atenuind astfel amploarea fenomenului.

Pentru incadrarea in munca pe durata nedeterminata a absolvenților instituțiilor de invațamant angajatorii sunt scutiti , pe o perioada de 12 luni , de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru șomaj , aferenta absolvenților incadrati , și primesc lunar , pe aceasta perioada , pentru fiecare absolvent:

      1 salariu de baza minim brut pe țara ,in vigoare la data incadrarii in munca,pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte și meserii;

      1.2 salarii de baza minime brute pe țara, in vigoare la data incadrarii in munca,pentru absolvenții de invațamant secundar ,superior sau invațamant postliceal;

      1.5 salarii de baza minime brute pe țara, in vigoare la data incadrarii in munca,pentru absolvenții de invațamant superior.

Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolvenți din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele mentionate pe o perioada de 18 luni.




Angajatorii care incadreaza absolvenți , prin subventionarea locurilor de munca , sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii.

Tabel 11

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.absolvenți incadrati prin subventionarea locului de munca

21.634

19.547

16.414

16.930

In anul 2004, din numarul total de 43.926 absolvenți incadrati in munca , 21.634 au fost angajati prin subventionarea locului de munca , adica 49,25% . In conditiile in care , in evidentele agentiei au fost inregistrați 129.537 absolvenți aflati in cautarea unui loc de munca , rata de ocupare in randul acestei categorii de persoane s-a realizat in proportie de 33,91% , iar prin subventionarea locului de munca , rata de ocupare a fost de 16,7% .

Dintre cei 40.019 absolvenți incadrati in munca in anul 2005 , 19.547 au reprezentat angajari prin subventionarea locului de munca , adica 48,8%. Acest nivel a scazut substantial in 2006 la 16.414 absolvenți , iar pentru 2007 s-a prognozat un numar de 16.930 absolvenți incadrati in munca prin subventionarea locului de munca. (Tabel 11). Aceasta scadere se explica prin numarul tot mai mic al tinerilor care intra pe piata muncii rezultat al evolutiilor demografice negative, al numarului tot mai mare al absolvenților de liceu care continua studiile la nivel universitar, al abandonului scolar și al emigratiei .

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 ani sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale sunt scutiti , pe o perioada de 12 luni , de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru șomaj , aferenta persoanelor incadrate din aceste categorii , și primesc lunar, pe aceeasi perioada, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii , o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe țara, garantat in plata, in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau serviciu cel putin 2 ani.

Tabel 12

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane incadrate , din care :

25.781

20.764

21.323

19.175

- persoane cu varsta peste 45 ani

19.195

15.970

20.334

-

-parinti unici sustinatori familii monoparentale

6.586

794

989

-

In anul 2004, prin acest tip de masura activa au fost incadrati 25.781 someri, iar ponderea șomerilor in varsta de peste 45 ani sau unici intretinatori de familie incadrati in munca prin subventionarea locului de munca in totalul șomerilor din aceeasi categorie de someri incadrati in munca ( 133.906 persoane ) a fost de 19,25% .

In anul 2005, incadrarile prin acelasi tip de masura activa a scazut la 20.764 persoane, iar ponderea șomerilor in varsta de peste 45 ani sau unici intretinatori de familie incadrati in munca prin subventionarea locului de munca in totalul șomerilor din aceeasi categorie de someri incadrati in munca ( 111.217 persoane ) a fost de 18,67% .

Dupa cum se observa din datele prezentate in Tabel 12 , nivelul incadrarilor in munca, prin subventionarea locului de munca, a persoanelor cu varsta peste 45 ani a cunoscut o crestere accentuata de la 15.970 persoane in 2005 la 20.334 persoane in 2006 . In acelasi timp, datorita modificarilor in sens restrictiv aduse de OUG nr. 144/2005 , categoria someri parinti unici sustinatori de familii monoparentale se restrange și ca atare se reduce și numarul angajarilor prin subventionarea locurilor de munca, de la 794 persoane in 2005 la 989 persoane in 2006.

Pentru anul 2007 s-a prognozat incadrarea a 19.175 persoane cu varsta peste 45 ani sau parinti unici sustinatori de familii monoparentale, in usoara scadere fata de 2006.

De aceleasi facilitati , cu exceptia contributiei la bugetul asigurarilor pentru șomaj , datorata de angajator pentru persoanele respective , beneficiaza și angajatorii care , in raport cu numarul de angajati , nu au obligatia de a incadra in munca persoane cu handicap , daca incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap și le mentin raporturile de munca sau de serviciu cel putin 2 ani .

In anul 2004, prin aplicarea setului de masuri active prevazute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap care au aptitudini necesare pentru ocuparea unui loc de munca in conditii relativ normale de lucru (Tabel 13) , s-a reusit incadrarea a 874 persoane cu handicap , din care 303 prin subventionarea locului de munca , adica 34,7% . Ocuparea persoanelor cu handicap, prin subventionarea locului de munca, s-a mentinut la un nivel relativ constant in anii 2005 ( 217 persoane ) și 2006 ( 258 persoane ) , inclusiv programarea pentru 2007 (290 persoane).

Tabel 13

INDICATOR

2004

realizat

2005

realizat

2006

realizat

2007

planificat

Nr.persoane cu handicap incadrate, din care

874

658

775

650

- prin subventionarea locului de munca

303

217

258

290

In conditiile in care angajatorii incadreaza in munca someri care in termen de 3 ani de la data angajarii indeplinesc , conform legii, conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau acordarea pensiei pentru limita de varsta , beneficiaza lunar, pe perioada angajarii, pana la data indeplinirii conditiilor respective, de o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe țara , garantat in plata, in vigoare, acordata din bugetul asigurarilor pentru șomaj.

Numarul șomerilor care mai aveau 3 ani pana la indeplinirea conditiilor de pensionare, angajati prin subventionarea locului de munca, a fost de 622 persoane in anul 2005 și de 567 persoane in 2006.persoane , iar nivelul programat pentru 2007 este de 735 persoane.

Conform prevederilor Legii nr. 116/2002, privind prevenirea și combaterea marginalizarii sociale[8], ANOFM are obligatia de a realiza un acompaniament social personalizat pentru tinerii cu varsta intre 16 și 25 ani aflati in dificultate și confruntati cu riscul excluderii sociale și profesionale, in scopul facilitarii accesului lor la un loc de munca .

Agențiile pentru ocuparea forței de munca incheie cu tinerii beneficiari contracte de solidaritate pe o durata cuprinsa intre unul și doi ani, iar cu angajatorii tinerilor (numiti angajatori de insertie) incheie conventii pe aceeasi durata. Prin conventie, agentia se obliga sa ramburseze lunar, angajatorului de insertie, salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor , dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu net pe economie. Daca la data incetarii contractului de solidaritate angajatorii de insertie angajeaza tinerii cu contract individual de munca pe durata nedeterminata, acestia beneficiaza, in baza aceleiasi conventii, de rambursarea lunara a unei sume, in cuantum de 50% din indemnizatia de șomaj cuvenita conform legii, pe care tanarul beneficiar ar fi primit-o daca ar fi fost disponibilizat la acea data. Aceasta suma se acorda angajatorului pe o perioada de maximum 2 ani, pana la implinirea de catre angajat a varstei de 25 de ani.

Prin incheierea de contracte de solidaritate in baza Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizarii sociale, in anul 2005 au fost incadrate in munca 1.260 persoane supuse riscului excluderii sociale și profesionale, in 2006 s-au incadrat 1.705 persoane, iar prin programul pe 2007 s-a prevazut incadrarea a 1.440 persoane din aceasta categorie.

Facilitati acordate angajatorilor care incadreaza in munca someri

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul șomerilor , pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia datorata bugetului asigurarilor pentru șomaj.

De aceste facilitati fiscale, in anul 2006, au beneficiat 53 angajatori , valoarea acestora fiind de 189.554 lei .

Asa cum reiese din datele statistice privind persoanele incadrate in munca in perioada 2004 2006 și programul pentru 2007, aplicarea masurilor active are un impact direct și imediat asupra volumului ocuparii , prin cresterea numarului de persoane incadrate in munca și, respectiv, asupra nivelului șomajului , prin scaderea numarului de someri. Pe termen mediu sau lung, insa, lucrurile ar putea fi diferite. In functie de calitatea serviciilor de mediere/plasare, acestea pot continua sa aiba un impact pozitiv asupra ocuparii, chiar daca acest impact este limitat. Acelasi lucru s-ar putea aplica serviciilor de informare și consiliere profesionala . Lucrurile stau cu totul altfel daca ne referim la subventionarea locurilor de munca sau la formarea profesionala.

Prin formare profesionala nu se se creeaza locuri de munca suplimentare. Angajatorii nu vor angaja mai multe persoane doar pentru ca mai multi lucratori calificati isi doresc un loc de munca. Ei vor angaja doar daca bunurile sau serviciile produse de acesti lucratori vor putea aduce un profit la vanzare. Angajatorii sunt interesati sa incadreze mai mult personal calificat doar in cazul in care cred ca lipsa de muncitori calificati produce pierderea unor oportunitati de a face profit.

O alta problema este aceea de a cunoaste daca angajatorii ar fi angajat oricum personal suplimentar sau dosr personal mai bine calificat Acelasi lucru este valabil și in cazul subventiilor pentru angajare. Noi nu stim efectiv daca persoana care s-a angajat cu ajutorul subventiei nu s-ar fi putut angaja și in lipsa acesteia . Serviciul Public de Ocupare ar cheltui in acest caz niste bani pe ceva care s-ar fi intamplat oricum ( cazul in care persoana s-ar fi angajat și in lipsa calificarii sau a subventiei pentru angajare). Acesta este un efect al masurilor active , numit pierdere bruta (dead-weight loss).

Mai poate exista cazul in care agentul economic opteaza pentru angajarea de lucratori pentru care primeste subventie in defavoarea personalului pentru care nu ar beneficia de subventii. Acesta este efectul de inlocuire ( substitution) a unei persoane cu alta. O alta situatie este aceea in care un angajator care primeste subventii pentru incadrari ar putea creste productia și vanzarile in detrimentul altor angajatori nesubventionati. Din cauza cresterii subventionarii ocuparii la unii agenti economici s-ar putea efectua concedieri corespunzatoare la alti agenti economici nesubventionati. Rata șomajului ar putea sa ajunga astfel la cea existenta inaintea subventiilor sau ar putea chiar sa o depaseasca. Acesta este efectul de deplasare (displacement) a șomajului catre categorii de persoane, intreprinderi, sectoare, ramuri de activitate sau zone geografice nesubventionate.

Toate aceste efecte pierderea bruta, efectul de inlocuire și cel de deplasare pot avea și alte influente asupra ocuparii care de obicei nu sunt luate in considerare. In general, masurile active se finanteaza pe seama taxelor și contributiilor populatiei. Mai putin consum și investitii inseamna scaderea ocuparii. Iar scaderea economiilor inseamna cresterea ratelor dobanzilor, costuri de creditare mai mari și scaderea investitiilor, toate acestea ducand la scaderea ocuparii[9].

Din aceste motive, infiintarea de locuri de munca suplimentare nu este un obiectiv realist pentru politicile active de piata muncii. Obiectivul principal ar trebui sa fie acela de a utiliza la maximum potentialul existent al volumului de ocupare (in limitele succeselor și esecurilor politicilor economice, sociale și de ocupare) in principal prin evitarea lipsei de forta de munca potrivita. Un obiectiv similar este acela de a pregati sau adapta oferta de forta de munca (resursele umane) pentru potentialele dezvoltari ale volumului ocuparii in structura sa interna.

5. Ponderea masurilor active in bugetul asigurarilor pentru șomaj

Pana la mijlocul anilor '90, cheltuielile pentru masuri active au reprezentat mai putin de 2% din totalul cheltuielilor fondului de somaj. Acestea au atins un plafon maxim de 15% in anul 1995 si au scazut brusc in cea de-a doua jumatate a anilor '90, cand au avut o pondere de sub 2,5% . In acelasi timp , unele programe de masuri active erau finantate prin intermediul Bancii Mondiale si a altor donatori.

Incepand din anul 2001 , Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca și-a derulat activitatea in conformitate cu Planul national de actiuni pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca , urmare a alinierii politicii de ocupare din Romania la Strategia Europeana pentru Ocuparea Fortei de Munca . In cadrul acestui plan , accentul cade pe cresterea ponderii masurilor active in detrimentul celor pasive . Astfel , daca in anul 2000 ponderea cheltuielilor cu masurile active a fost de numai 2,16% in totalul cheltuielilor din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, in anul 2001 aceasta pondere a fost de 12,02%, din care partea cea mai insemnata s-a referit la acordarea de credite pentru IMM-uri 84,24% , apoi subventionarea locurilor de munca pentru absolventi 10,5% , formarea profesionala 4,37% și alte masuri active 0,9% [10]

Odata cu adoptarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor de șomaj și stimularea ocuparii fortei de munca , gama masurilor active pe piata muncii , finantate din bugetul asigurarilor pentru șomaj, s-a diversificat foarte mult . In anul 2004 ponderea masurilor active in total cheltuieli legate de șomaj a fost de 16,5% , cu 4,3 puncte procentuale mai mica decat in 2003 , cauza reprezentand-o necesitatea de reducere a sumelor pentru acordarea de credite IMM-urilor. Structura cheltuielilor pe tipuri de masuri active in total masuri active a fost urmatoarea : programe pentru ocuparea temporara a fortei de munca 24% , subventionarea locurilor de munca pentru categoriile vulnerabile 22%, acordarea de credite in conditii avantajoase 19%, angajare absolventi 17%, completarea veniturilor salariale ale angajatilor 12%, formarea profesionala 4%, stimularea mobilitatii fortei de munca 2% .

Ponderea masurilor active in total cheltuieli legate de șomaj a crescut in anul 2005 la 18,99 % . Ca și in anul precedent, in cadrul masurilor active, sumele cele mai importante au fost destinate programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca 27,5%, subventionarii locurilor de munca pentru categoriile defavorizate 26,8%, stimularii angajarii absolventilor 23,4% . Pentru acordarea de credite in conditii avantajoase s-a alocat 9% , formarea profesionala 6,3%, completarea veniturilor salariale ale angajatilor 4,9% , stimularea mobilitatii fortei de munca 1,8% , și consultanța și asistența in cariera 0,3%.

De asemenea, anul 2006 a marcat o crestere, fata de anul anterior, a ponderii masurilor active in total cheltuieli la bugetul asigurarilor pentru șomaj, pondere care a reprezentat 19,57% . Structura cheltuielilor pe tipuri de masuri active in total masuri active a fost urmatoarea : subventionarea locurilor de munca pentru categoriile de persoane defavorizate 77,1% , formarea profesionala 8,4% , acordarea de credite in conditii avantajoase 7,8% , completarea veniturilor salariale ale angajatilor 4,1% , stimularea mobilitatii fortei de munca 1,9% și consultanța și asistența pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri 0,7% [11]

Cheltuielile prevazute in bugetul asigurarilor de șomaj pentru anul 2007 sunt de 2,37 mld RON cu 16,3% mai mult ca in 2006 , iar sumele alocate pentru masuri active cresc , fata de 2006 cu 21,2% . In anul 2007 s-au prevazut 1,36 mld RON cheltuieli pentru masuri pasive și 511 mil RON pentru masuri active de stimulare a ocuparii , ponderea prognozata a cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru șomaj fiind de 21,56% . Cheltuielile planificate pentru masuri active sunt alocate astfel : formare profesionala someri (8,4%), formare profesionala salariati (1,3%), incadrare absolvenți (21,2%), stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor defavorizate (23,1%), completarea veniturilor salariale ale angajatilor (12,1%), stimularea mobilitații forței de munca (2,7%), ocuparea temporara a forței de munca in lucrari publice (20,3%), acordarea de credite cu dobanda subventionata (8,9%), consultanța afaceri (2%) (Fig.6).

Fig.6

Cresterea ponderii masurilor active in totalul cheltuielilor sociale pentru șomaj a reprezentat un obiectiv strategic al politicii de ocupare din Romania incepand din anul 2001 , dupa alinierea la Strategia Europeana pentru Ocuparea Fortei de Munca . Acest indicator a avut o crestere anuala constanta in perioada 2001 2007 (Tabel 14) , exceptie facand anii 2002 și 2003 cand ponderea masurilor active a avut cresteri spectaculoase de 22,5%, respectiv 20,8% , datorita volumului mare al sumelor alocate pentru credite cu dobanda avantajoasa .

Tabel 14

INDICATOR ( %)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Ponderea masurilor active in total cheltuieli buget asigurari șomaj (%)

2,16

12,02

22,5

20,8

16,5

18,99

19,57

21,56

Ponderea masurilor active in PIB (%)

0,03

0,10

0,10

0,16

0,19

0,11

-

-

De asemenea , ponderea detinuta de cheltuielile realizate cu masurile active in PIB, ca indicator de monitorizare pentru Raportul de țara , a cunoscut o crestere substantiala in perioada 2001-2004, de la 0,03% la 0,19% . In 2005 acest indicator a cunoscut o scadere importanta la 0,11% ( Tabel 14).

6. Evaluarea masurilor active[12]

Nivelul economic avut in evaluare este determinant pentru alegerea metodelor si mijloacelor de evaluare. La nivel macro-economic preocuparile generale privind ocuparea se adreseaza fie influentarii categoriilor economice globale , cu efect in cresterea volumului ocuparii (om-ore) , fie cresterii eficientei cu care se folosesc resursele dedicate, cu efect asupra mobilizarii si utilizarii oportunitatilor de ocupare , respectiv asupra calitatii sprijinului acordat populatiei active. Actiunea la nivel micro-economic se bazeaza pe combinarea eficienta a diferitelor masuri din paleta oferita de cadrul legal si pune accent pe obtinerea unor rezultate individuale. Scopul este (re)integrarea pe piata muncii a fiecarei persoane solicitante. Din insumarea eforturilor si, respectiv, rezultatelor nete de la nivel microeconomic se contureaza impactul macroeconomic. Volumul ocuparii poate spori foarte putin pe seama programelor de masuri active. Acestea influenteaza mai mult indirect si marginal volumul ocuparii , reducand numarul solicitantilor , dar nu si pe cel al persoanelor neocupate. Oportunitatile de ocupare nou create se mentin , de regula, pe durata finantarii masurilor active. Sansele de ocupare oferite contribuie la mentinerea participarii populatiei la forta de munca. In teorie , prin programele de masuri active este combatut somajul structural. Masurile vizeaza promovarea unor actiuni eficiente de punere in legatura a somerilor cu oportunitatile de ocupare , precum si readucerea pe piata muncii a lucratorilor descurajati sau exclusi social. Masurile active se concentreaza in jurul a trei mari directii de actiune , ce definesc si efectele acestora :

      imbunatatirea legaturilor dintre solicitanti si angajatori sau oportunitati de munca ;

      cresterea competentelor ocupationale prin actiuni de formare pentru piata muncii ;

      mobilizarea oportunitatilor de munca, prin creare de locuri de munca, acordare de subventii .

Principalele efecte directe ale masurilor active sunt definite prin: cresterea eficacitatii cautarii locurilor de munca, inzestrarea solicitantilor cu competentele cerute de angajatori, intretinerea si restaurarea ocupabilitatii. Acestea se reflecta vizibil in functionalitatea pietei muncii. La nivel individual evolueaza statutul (persoana ocupata sau nu), ocupatiile si castigurile obtinute din munca, care formeaza de multe ori obiectivul principal al evaluarii masurilor.

Analiza cost-beneficii ( cost-eficienta) este o reprezentare in termeni financiari a eforturilor antrenate și rezultatelor generate de un program de masuri active. In principal, eforturile sunt reprezentate de prin costurile programului, dar și prin eventualele consecinte. Similar, beneficiile se exprima prin impactul net, dar și prin alte avantaje induse de program (sporuri salariale, reducerea tensiunilor sociale, reducerea criminalitatii etc.). O astfel de analiza se recomanda a se desfasura la proiectarea și planificarea programelor, dar și pentru a se analiza ce s-ar fi intamplat in absenta programelor. In general, eforturile și beneficiile sunt analizate din perspectiva potențialilor participanti, a restului societatii ( neparticipanți ) , ca și a societații in ansamblu( participanti și neparticipanți ). In acest context, este necesara imbunatatirea monitorizarii dezvoltarii și eficientei masurilor active in vederea furnizarii unei baza solide pentru planificarea politicilor in domeniul ocuparii.

CONCLUZII

Ca stat membru al Uniunii Europene, Romania va elabora strategiile și politicile de ocupare a forței de munca in corelare directa cu politicile de ansamblu ale Uniunii. Asa cum a fost formulata strategia Uniunii Europene la Lisabona, marile directii de schimbare, in care trebuie sa se integreze și Romania sunt: trecerea spre economia cunoasterii, promovarea dezvoltarii durabile și protectia mediului, crearea de locuri de munca mai multe și mai bune, combaterea șomajului, a excluziunii sociale și a saraciei.

In vederea atingerii obiectivelor de crestere economica si ocupare, anuntate pentru anul 2010 potrivit strategiei Lisabona si reducerii decalajelor economice si sociale fata de media statelor membre ale Uniunii Europene, pentru perioada urmatoare, in Romania, este esentiala imbunatatirea mediului de afaceri și sprijinul acordat pentru crearea de intreprinderi mici și mijlocii.. In domeniul pieței muncii, prioritatea o constituie cresterea ocuparii si a ratei de activitate prin cresterea participarii pe piata muncii și promovarea calitatii ocuparii forței de munca. Prioritatea transversala esentiala pentru sustinerea indeplinirii obiectivului asumat este imbunatatirea capacitatii administrative a institutiilor publice si a partenerilor sociali, prin aplicarea strategiei de descentralizare, cresterea calitatii serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare, consolidarea principiilor de parteneriat social si asigurarea calitatii in dezvoltarea organismelor specifice domeniilor ocuparii si formarii fortei de munca

Un serviciu public de ocupare eficient reprezinta un instrument important al politicii de ocupare intr-o perioada de tranzitie si restructurare economica. Agentiile pentru ocuparea forței de munca au un rol esential in adaptarea populatiei la schimbarea conditiilor economice și sociale, in sprijinirea si incurajarea mobilitatii si flexibilitatii, ajutand populatia in identificarea și dobandirea calificarilor, competentelor, aptitudinilor necesare in noile sectoare in dezvoltare ale economiei

Serviciul Public de Ocupare și politicile de masuri active implementate de catre acesta au un rol decisiv in sprijinirea categoriilor dezavantajate privind insertia pe piata muncii. Tinerii someri, persoanele peste 50 ani, somerii de lunga durata, persoanele din mediul rural sau de etnie rroma, persoanele cu disabilitați, tinerii proveniti din sistemul de protectie a copilului, persoanele cu nivel de instruire redus și fara calificare, alte categorii supuse riscului excluziunii sociale și profesionale vor trebui sa beneficieze de pachete integrate și personalizate de masuri active in cadrul Serviciului Public de Ocupare in scopul cresterii sanselor de angajare. Eficienta masurilor active insa, depinde foarte mult de capacitatea consilierilor agentiilor de ocupare de a identifica indivizii ale caror sanse ar putea spori ca urmare a participarii la programele respective. De asemenea, depinde de modul de combinare a activitatilor specifice intr-un pachet integrat de servicii care sa conduca la reintegrarea pe piata muncii a beneficiarilor. Pentru aceasta este necesar ca personalul Serviciului Public de Ocupare sa aiba o pregatire adecvata. Insuficienta resurselor au limitat și au intarziat dezvoltarea unei culturii administrative specifice.

Incepand din anul 2008, o sursa importanta de finantare pentru modernizarea Serviciului Public de Ocupare o reprezinta Fondul Social European care, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Axa Prioritara 4, finanteaza doua directii majore de interventie : pe de o parte intarirea capacitatii Serviciului Public de Ocupare de furnizare a serviciilor de ocupare, iar pe de alta parte formarea personalului propriu.

In scopul intaririi capacitatii Serviciului Public de Ocupare de a furniza servicii de ocupare eficiente și de calitate este necesar a fi promovate proiecte vizand dezvoltarea serviciului de asistența personalizata și a abordarii individualizate a somerilor care intampina dificultați de integrare pe piata munci, dezvoltarea serviciilor de tip self-service pentru a facilita accesul la ocupare și pentru cresterea transparentei serviciilor de ocupare oferite, combaterea șomajului neinregistrat, in special in mediul rural și pentru grupuri vulnerabile, imbunatațirea sistemului de furnizare a serviciilor de formare profesionala pentru forta de munca. De asemenea, sunt sprijinite financiar dezvoltarea parteneriatelor cu principalii actori activi de pe piata muncii, precum și promovarea parteneriatelor cu serviciile publice de ocupare din statele membre ale Uniunii Europene in scopul de a identifica și de a aplica bunele practici. Deosebit de importante sunt dezvoltarea și implementarea instrumentelor adecvate pentru monitorizarea și evaluarea impactului real al masurilor active de ocupare pe piata muncii, inclusiv dezvoltarea și implementarea sistemului de indicatori pe piata muncii.

Esential pentru activitatea viitoare a Serviciului Public de Ocupare este cuprinderea personalului propriu la programe de formare profesionala continua in scopul dezvoltarii competentelor pentru furnizarea serviciilor de asistența personalizata, pentru furnizarea serviciilor de ocupare pentru persoanele cu nevoi speciale și pentru furnizarea serviciilor specializate, inclusiv servicii de pre-concediere și asistența pentru dezvoltarea unei activitați independente.

ANEXA 1

EVOLUTIA RATEI DE OCUPARE IN ROMANIA IN PERIOADA 1996-2006

Rata de ocupare a populatiei ( % )



1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

15-64 ani

65,8

66,4

64,7

64,0

63,6

62,9

58,0

57,8

57,9

57,7

58,8

Feminin

58,8

59,6

58,2

58,0

57,8

57,3

52,0

51,5

52,1

51,5

53,0

Masculin

72,9

73,2

71,3

70,0

69,5

68,5

64,1

64,1

63,6

63,9

64,7

Urban

61,1

60,3

58,5

56,9

55,8

55,2

53,7

54,0

55,9

55,0

57,2

Rural

71,8

74,0

72,7

73,2

73,8

73,1

63,7

62,9

60,6

61,6

61,1

15-24 ani

39,9

39,2

37,2

35,7

35,2

34,4

30,5

27,9

29,1

25,6

24,5

55-64 ani

50,1

52,1

51,3

50,2

50,1

48,8

37,7

38,1

36,9

39,4

41,7

EVOLUTIA RATEI ȘOMAJULUI BIM IN ROMANIA IN PERIOADA

1996-2006

Rata șomajului BIM (%)

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Total

6,5

5,8

6,1

6,6

6,9

6,4

8,4

7,0

8,0

7,2

7,3

Feminin

7,1

6,1

5,9

5,9

6,1

5,8

7,7

6,4

6,9

6,4

6,1

Masculin

6,1

5,5

6,3

7,2

7,5

6,9

8,9

7,5

9,0

7,7

8,2

Urban

9,1

8,3

9,1

10,2

11,1

10,4

11,2

9,5

9,5

8,8

8,6

Rural

4,1

3,4

3,3

3,4

3,1

2,8

5,4

4,3

6,2

5,2

5,6

15-24 ani

20,0

18,0

18,2

18,8

18,4

17,2

21,7

18,5

21,0

19,7

21,0

BIBLIOGRAFIE

1. Dobrota, Nicolae (coordonator), Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999

2. Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006 ;

3. Grigore, Liliana, Probleme specifice in domeniul pietei muncii pe plan mondial, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000 ;

Nica, Elvira, Strategii si politici de ocupare a fortei de munca in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2007 ;

5. Popescu, L.G., Politici publice, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2005 ;

6. Prisecaru, Petre (coordonator), Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti, 2004 ;

7. Profiroiu, Marius, Popescu, Irina, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003 ;

8. Raboaca, Gheorghe, Piata muncii si dezvoltarea durabila, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003 ;

9. Ristea, Cristache, Piata muncii, comportament, modelare, eficienta, Editura Conphys, Rm.Valcea, 2002 ;

10. Ristea, Cristache (coordonator), Managementul ocuparii fortei de munca, Editura Sitech, Craiova, 2007 ;

ALTE PUBLICATII :

1. Institutul National de Statistica Economia mondiala in cifre, 2007 ;

2. Institutul National de Statistica Forta de munca in Romania, ocupare si somaj, 2006

3. Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ-GmbH) Ghid pentru formarea personalului ANOFM, 2003 ;

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Bilant de Ocupare pentru anul 2006, Monitorul Oficial nr.432 din 29 iunie 2007, partea a III-a ;

5. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Bilant de Ocupare pentru anul 2005, Monitorul Oficial nr.554 din 30 iunie 2006, partea a III-a ;



[1] Liliana Grigore, Probleme specifice in domeniul pietei muncii pe plan mondial, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p.96

[2] Textul initial a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 1 din 8 ianuarie 1991 ,abrogata ulterior prin Legea nr. 76/2002.

[3] Art.53 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca, cu modificarile și completarile ulterioare

[4] Ristea Cristache Piata Muncii Comportament Modelare Eficienta ,Editura Cartea Universitara, Bucuresti 2005.

[5] Conform art.41 din Constitutia Romaniei.

[6] Ristea Cristache Piata muncii, comportament, modelare, eficienta, Editura Conphys, Rm.Valcea, 2002, p.200

[7] Ristea Cristache Piata muncii , comportament , modelare , eficienta , Editura Conphys , Rm.Valcea , 2002, p.238

[8] Publicata in Monitorul Oficial nr. 193 din 21 martie 2002

[9] Liliana Grigore, Probleme specifice in domeniul pietei muncii pe plan mondial, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2000

[10] H.G.nr.759/2002 pentru aprobarea Planului national de actiune pentru ocuparea forței de munca

[11] Bilant de Ocupare pentru anul 2006, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

[12] Ghid pentru formarea personalului ANOFM-GTZ Germany,2003









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 680
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site