Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


ROMANIA SI STRATEGIA ANTISARACIE

Asistenta sociala

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ASOCIATIA COPIII TUTUROR - PLAN STRATEGIC
Indexarea si protectia sociala
Integrarea sociala si profesionala a persoanelor cu handicap mintal
Din experienta afirmarii asistentei sociale a familiei in tarile dezvoltate
PROTECTIA TINERILOR IN UNIUNEA EUROPEANA - Directiva 94/33/CEE
Informarea opiniei publice cu privire la drepturile si situatia copiilor refugiati
Drogurile, Alcoolul si cafeaua
Analiza nevoilor varstnicilor din Judetul Bihor
Designul metodologic – asistenta sociala
COPII CU DEZABILITATI SI EDUCATIE INTEGRATA

ROMANIA SI STRATEGIA ANTISARACIE

             

         1 Despre saracia in Romania


             In Romania nu exista un prag oficial de saracie,in functie de care sa se adopte o serie de politici si la care sa se raporteze beneficiile sociale acordate celor aflati in nevoie. Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat reprezinta cadrul legislativ de acordare al unui ajutor monetar tuturor celor aflati in nevoie. Pragul utilizat de aceasta lege in stabilirea eligibilitatii este mai scazut decat cel estimat in cadrul analizelor referitoare la saracie si nu reprezinta in fapt un prag de saracie.Desi in Romania nu s-a adoptat un prag oficial de saracie,in 2000 ia nastere o comisie guvernamentala de promovare a incluziunii sociale si reducere a saraciei” NS L.Pop sup.c. Pol.socpag.35.

              Planul National Anti-saracie si de Promovare a Incluziunii Sociale, elaborat de CASPIS in 2002, diferentiaza intre saracia extrema,saracia severa si saracia relativa”NS L.Pop,Sup c. Pol soc. Pag 35-36.

              Saracia extrema este definita ca „o lipsa atat de grava a resurselor incat conditiile de viata ale respectivei persoane sunt absolut inacceptabile pentru o societate civilizata; altereaza grav demnitatea fiintei umane,producand degradari rapide si greu reversibile ale capacitatilor de functionare sociala normala”(CASPIS,2002,pag.7).In Romania se estimeaza ca aproximativ 1 % din totalul populatiei traieste in conditii de saracie extrema.

              Saracia relativa este determinata de un nivel scazut al resurselor (lipsuri masive si persistente) care impiedica o functionare sociala normala, dar

 care nu blocheaza efortul de a iesi din saracie si nici redresarea in situatia in care resursele revin la normal (CASPIS,2002,pag.7-8).Estimarea procentului din populatie care traieste in conditii de saracie severa este de 12 %.

             In saracie,definita in raport cu un prag minim decent de existenta,se afla in 2002,conform datelor CASPIS aproximativ 17% din totalul populatiei.

             Saracia reprezinta unul dintre conceptele pe care stiintele sociale l-au preluat din limbajul comun unde avea un sens suficient de exact,desi mai mult contextual decat explicit. Devenita obiect al preocuparilor morale si politice ale colectivitatii,saracia a generat un interes special din partea cercetatorilor din stiintele sociale.

           

        2 „Factorii care produc si sustin saracia sunt:

       

             a) Factorii structurali generali:

-         incapacitatea de munca datorata : varstei,handicapului,boli cronice, calificare inadecvata;incapacitate temporara de munca datorata necesitatii de ingrijire a copiilor;

-         capacitate (scazuta) a sistemului economic de a oferi locuri de munca;

-         sistem de distribuire a veniturilor inalt polarizat;

-         capacitate (scazuta) de producere a unor bunuri si servicii prin efort propriu.

             b) Factori globali conjuncturali :

-         capacitatea economiei de a produce suficient de eficient astfel incat efortul personal sa produca cel putin veniturile minime necesare;

-         capacitatea diferitelor configuratii economice sectoriale/locale de a produce venituri satisfacatoare;

-         existenta unor conditii institutionale si tehnice deficitare,care blocheaza activitati pe cont propriu aducatoare de venit.

   c) Factori derivati – cultura si sistemul social al saraciei :

-         dezorganizari personale (dependenta de alcool,droguri),stil de viata neadaptat exigentelor pietei muncii;

-         adaptarea la situatia de saracie;

-         nivel scazut de aspiratii;

-         deficit de capital uman;

-         situatii personale care reduc sansele;

-         lipsa de oportunitati pentru tineri;

-         nivel de aspiratii excesiv de ridicat;

-         cultura saraciei;

-         discriminare pe diferite temeiuri;

-         deficiente de socializare;

-         mediu social incitant la comportamente si stiluri de viata contra-productive;

-         cumulari de deprivari si lipsuri;

-         stil de consum;

-         deficit de capacitati sociale.

        d) Factori de politica sociala:    

-         incapacitatea colectivitatii de a oferi o protectie sociala eficace a populatiei impotriva diferitelor speculatii in perioada de tranzitie;

-         incapacitatea colectivitatii de a-i proteja pe membrii sai de deposedarea criminala a propriilor resurse;      

-         incapacitatea societatii/comunitatilor de a proteja si compensa impotriva diferitelor calamitati naturale;

-         deficit de securitate/protectie sociala;

-         crizele sistemului de securitate sociala”NS-Dezv.com.Sup.06-07 EZ CZ AD-pag.27-28.



     3 Elemente pentru o strategie antisaracie

          „Componentele fundamentale ale strategiei antisaracie sunt:

-         Prevenirea – actiuni de prevenire a saraciei:

               a) prevenirea caderii veniturilor sub un anumit nivel minim: compensarea pierderilor naturale de venit,compensarea lipsei de venit sau de venit insuficient datorat unor situatii naturale,utilizarea unor sisteme de beneficii sociale categoriale si a unor beneficii sociale de urgenta;

               b) crearea de locuri de munca;

               c) formarea si dezvoltarea capacitatilor individuale de producere a bunastarii;

               d) controlul proceselor generatoare de saracie;

               e) stimularea economiei nationale/regionale/comunitare pentru a-si creste performanta si capacitatea competitiva;

               f) Protectia participantilor vulnerabili in sistemul economic;

               g) prevenirea actelor criminale care ar putea impinge victimele in situatii de dificultate.

-         Recuperarea din saracie

               a) crearea de posibilitati de producere de venituri,in conditiile in care exista un deficit de asemenea oportunitati;

               b) corectarea deficitelor de capacitati economice,motivationale si a deficitelor de socializare;

               c) crearea unui sistem de suport social care sa evite dependenta si sa stimuleze bunastarea autonoma;

    d) elaborarea unui pachet de actiuni de eradicare/minimizare a  

proceselor/mecanismelor sociale care intretin saracia;

               e) elaborarea unor programe speciale de corectare a efectelor durabile ale saraciei: eliminarea deficitului de educatie,reinsertie sociala,reabilitarea capacitatilor de activitate economica autonoma etc.

-         Suportul (sprijinul) pentru cei saraci

               a) ajutor social in bani sau in natura pentru cei aflati in situatie de nevoie acuta;

               b) ajutor in bani sau in natura pentru cei care nu pot sa-si produca propria bunastare si care nu sunt sustinuti de diferite scheme de asigurari sociale;

               c) locuinte sociale si suport pentru cumpararea de locuinte pentru cei aflati in nevoie acuta;

               d) sprijinul activitatilor de producere a bunurilor necesare pentru propriul consum”.NS-Dezv.com.Sup.c.EZ CZ AD Buc 06-07 pag.29

-         Sistemul beneficiilor sociale

              a) beneficiile contributorii constituie obiectul sistemului asigurarilor sociale;

              b) beneficiile non-contributorii constituie obiectul sistemului de asistenta sociala;

              c) beneficiile de sustinere compenseaza lipsa de resurse pana la o limita considerata a fi un minim acceptabil de viata si care se incadreaza in posibilitatile colectivitatii;

              d) beneficiile de dezvoltare reprezentate prin sume de bani,bunuri sau servicii acordate unor categorii de persoane pentru a le sprijini sa dezvolte capacitatile lor de activitate economica si sociala autonoma;

              e) beneficiile pasive reprezentate prin transferuri de resurse de la colectivitate la persoana in nevoie;

              f) beneficiile active reprezentate prin forme de suport care sustin dezvoltarea capacitatilor personale de a obtine prin efort propriu resursele necesare.

-         Grupuri cu risc ridicat si politici de suport

              a) grupuri aflate in situatie de saracie extrema/mizerie;

              b) populatia de rromi care se confrunta cu probleme social-economice extrem de severe;

              c) comunitati cronic sarace si pungi de saracie;

              d) copilul (situatia copilului);

              e) femeile (situatia femeii);

              f) tinerii (situatia tinerilor).

           

     4 Principiile politicii antisaracie

 

          Pentru realizarea unui plan national antisaracie si promovarea incluziunii sociale trebuie sa avem in vedere o serie de principii care sa asigure suportul necesar abordarii pragmatice si care sa aiba eficienta asupra problemelor specifice celor saraci sau foarte saraci.

          Un set minim de principii ale politicii anti-saracie se pot circumscrie urmatoarelor enunturi:

„a) Principiul dreptului universal la suport in caz de dificultate.

l        dreptul general al fiecarui individ de a face obiectul atentiei colective si de a primi variate forme de suport;

l        dreptul la un suport minim obligatoriu;

l        o serie de drepturi definite prin legi speciale si care exprima prioritatile si optiunile colectivitatii;

l        dreptul de a beneficia de forme specifice de suport,decise in cadrul comunitatii locale;

l        dreptul de a primi/beneficia de servicii de asistenta sociala,inclusiv servicii de informare,consiliere,sprijin pentru dezvoltarea capacitatilor.

          b) Principiul complementaritatii responsabilitatilor : responsabilitatea

colectivitatii fata de membrii sai trebuie sa fie gandita a fi complementara cu responsabilitatea persoanei care primeste suportul colectivitatii.

         Suportul din partea comunitatii nu trebuie acordat in afara unor conditionalitati.

Conditionalitatea trebuie sa se concretizeze in cazurile cele mai simple

printr-o relatie contractuala cu obligatii reciproce,iar in cazurile mai complexe, printr-un plan comun de depasire a situatiei de dificultate,in care obligatiile reciproce sunt specificate cu claritate.

c) Principiul subsidiaritatii masurilor de prevenire si combatere a

saraciei.

          d) Principiul complementaritatii dintre programele categoriale si programele personalizate.




e) Principiul orientarii prioritare a programelor anti-saracie nu spre

asigurarea supravietuirii ci a dezvoltarii.

          f) Principiul beneficiilor sociale pentru contributie la bunastarea colectiva,care presupune antrenarea in activitati in beneficiul comunitar si care are mai multe functii:

l        satisfacerea unor nevoi colective prin utilizarea resurselor

     de activitate nefolosite ale colectivitatii;

l        mod de distribuire diferentiata a resurselor reduse de suport social-in functie de contributie;

l        mentinerea unei morale a muncii si a efortului propriu ca sursa fundamentala a bunastarii;

l        asigurarea sustenabilitatii politice a sistemului de suport social.

           g) Principiul”contributii mai mari implica beneficii mai mari”.

           h) Principiul parteneriatului.

            i) Principiul diferentierii pe niveluri a suportului social : national/ comunitar.

            j) Principiul suportului pentru autodezvoltare comunitara. „ NS EZ CZ AD Dez c.06-07pag 29

       5 Planul national antisaracie si promovarea incluziunii sociale

           Deoarece saracia este mai degraba un concept uni-dimensional,este imperativ necesara abordarea multi-dimensionala a fenomenului de excluziune sociala ca factor important in procesele de dezorganizare sociala. Dincolo de dimensiunea reala actuala excluziunii sociale – a carei cunoastere este neindoielnic importanta dar care permite tratarea situatiilor este deci mai degraba o abordare de tip reactiv – este foarte important sa cunoastem sursele excluziunii sociale in vederea unei abordari de tip preventiv in sensul eliminarii/ diminuarii factorilor generatori de excluziune sociala.

            Documentul cel mai important si mai cuprinzator in acest sens este reprezentat de „Planul National Anti-saracie si Promovare a Incluziunii Sociale”(PNAinc) elaborat in cadrul Comisiei Anti-saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) si aprobat de Guvernul Romaniei in iulie 2002. PNAinc este conceput ca un instrument al procesului de dezvoltare sociala, avand urmatoarele functii:

l        Un instrument de constientizare colectiva a problemelor societatii romanesti si a directiilor constructiei sociale;al dezvoltarii culturii actiunii anti-saracie si de promovare a unei societati incluzive.

l        Promovarea unui concept articulat de politica sociala,cristalizat intr-un numar de principii fundamentale.

l        Un plan de actiune globala,multisectoriala (pe principalele sectoare ale vietii sociale),multinevelare (nivel national,judetean,local) de prevenire – obliga absortia saraciei si excluziunii sociale si de promovare a incluziunii sociale.PNAinc este conceput ca un instrument de actiune globala,care sa stimuleze articularea planurilor de actiune sectoriale si locale.

l        Ofera un cadru de referinta pentru implantarea in intreaga activitate publica a obiectivului dezvoltarii unei societati prospere si incluzive.

l        Un instrument de monitorizare a eforturilor guvernamentala de prevenire-obliga absortia saraciei si de promovare a incluziunii sociale.

          Orice incercare de diminuare a excluziunii sociale si eliminare a unor forme de excluziune sociala pleaca atat de la identificarea surselor de excluziune,cat si de la obiectivele morale si sociale referitoare la ce fel de societate vrea Romania sa construiasca in urmatorii ani” NS Dez c pag 48.

          PNAinc subliniaza faptul ca obiectivul central si pe termen lung al Romaniei este acela de

      „Creare a unei societati prospere,activa economic,social si politic,cu un nivel ridicat de responsabilitate colectiva si individuala,coeziva social,cu un nivel ridicat de oportunitati pentru toti”.

          Societatea romaneasca va trebui sa devina in scurt timp o societate:

l        activa: capabila sa se dezvolte economic si social,sa fructifice oportunitatile si sa faca fata constructiv si eficient riscurilor,sa-si dezvolte continuu capacitatile si sa activeze segmentele sociale excluse,pasivizate,cu risc de involutie si de dependenta.

l        coeziva social: un grad ridicat de solidaritate sociala,in care segmentele excluse social,traind in conditii de deprivare sociala accentuata,sa fie minimizate.

l        care sa ofere oportunitati pentru toti : o societate in care fiecarui membru i se acorda sanse reale de a lua parte activ in toate sferele vietii sociale.

           Rezumand aceste trei caracteristici-activa,coeziva social si oportunitati pentru toti- se poate spune ca modelul de societate pe care Romania vrea sa-l construiasca se bazeaza pe o societate incluziva,in care grupurile traditional/ actuale excluse social sa gaseasca oportunitati de dezvoltare normala. Tocmai in acest sens sunt definite si principalele obiective privind dezvoltarea sociala prin incluziune sociala NS Dez c. Pag 49:

l        eradicarea saraciei extreme produsa de contingentele vietii;

l        absortia accentuata a excluziunii sociale severe si lichidarii unor probleme sociale extrem de grave,cu impact moral devastator: situatia copiilor din institutii,copiii strazii,copiii abandonati, varstnicii lipsiti de orice suport social si economic;

l        lansarea procesului de absortie progresiva a starii de saracie, caracteristica difuza a unei mase mari a populatiei.

           CASPIS incearca sa promoveze un nou tip de parteneriat in abordarea marilor probleme sociale: „initiativa locala”complementar cu „finantarea multi-nivelara”- comunitate,judet,buget national,programe internationale. Parteneriat multi-nivelar in finantarea programelor locale reprezinta o optiune fundamentala in momentul de fata cand procesul de descentralizare este abia la inceput si resursele financiare locale ale comunitatilor sunt insuficiente pentru dezvoltarea si implementarea de proiecte locale de dezvoltare sociala. In acest context trebuie accentuata optiunea actuala a cresterii finantarii pe proiecte care poate asigura o eficacitate mult mai crescuta si o utilizare judicioasa si responsabila a resurselor.O asemenea optiune trebuie urgent exploatata intru-cat aici exista un spatiu urias de dezvoltare nu numai institutionala,dar si tehnica si metodologica NS dez c pag 49.

         

     6 Directii de actiune NS dez.c.pag.55-56

         

     1.O prima categorie a directiilor de actiune se refera la absortia

        definitiva a unor forme grave de excluziune sociala care au rezultat



        din procesul de tranzitie :

   - eliminarea situatiilor de persoane fara acte de identitate (in majoritate rromi)  care nu au acces la nici o forma de protectie sociala,la niciunul dintre drepturile cetatenesti;

   - reducerea drastica a procesului de abandon scolar si analfabetism si asigurarea accesului la educatie primara pentru toti;pentru cei care au abandonat scoala sau nu au fost niciodata inscrisi trebuie dezvoltate si finantate programe speciale de alfabetizare astfel incat sa dobandeasca deprinderile minime necesare pentru scris,citit si socotit care sa fie recunoscute printr-o „diploma/ certificat de alfabetizare”;

   - reducerea drastica si incercarea de eliminare a situatiei de copii,adulti sau familii care locuiesc in strada;in acest sens este esentiala amenajarea de catre autoritatile locale a unor adaposturi si locuinte de urgenta in toata tara;

   - incurajare si suport pentru auto-organizarea diferitelor segmente ale comunitatii si a comunitatii ca intreg in vederea solutionarii propriilor probleme;

   - monitorizarea situatiilor de evacuare fortata din locuintele dobandite de fostii proprietari,identificarea si dezvoltarea de alternative de locuire pentru familiile evacuate.

     2.  Directii de actiune pentru promovarea incluziunii sociale in sfera

     educatiei:

-         suport pentru copiii dotati defavorizati (in special cei din mediul rural);

introducerea unui pachet de burse,subventii si gratuitati pentru elevii si studentii merituosi din familii sarace si in special din mediul rural,pentru a reduce excluziunea acestora de la educatia la nivele de liceu si facultate;

-   suport pentru educatia copiilor rromi: continuarea formarii si utilizarii de mediatori scolari in comunitatile cu abandon scolar ridicat preponderent de rromi,locurile subventionate la liceu si facultate trebui sa continue sa fie acordate-rezultatele anterioare fiind pozitive,copiii rromi vor beneficia de bursele acordate celor saraci care invata la liceu sau facultate;

-   introducerea in scoala pe tot parcursul ei a unui program integrat de invatare a deprinderilor de viata,cunostinte despre organizarea si functionarea societatii,inclusiv a sistemului politic si de participare sociala;educatia civica, educatia pentru viata,educatia sexuala,stimularea comunicarii dintre tineri, prevenirea consumului de droguri si alcool,etc.Aceste teme trebuie sa fie incluse in programele scolare de toate nivelurile in urma unor evaluari ale nevoilor;

-   astfel de teme si altele trebuie de asemenea introduse in programe de educatie pentru adulti si tineri din comunitati sarace inclusiv pentru cei care beneficiaza de venit minim garantat sau aflati in programe de reinsertie sociala (pedepse alternative/probatiune) prin echivalarea unor obligatii de munca in folosul comunitatii cu echivalentul in timp al participarii la astfel de cursuri/programe de instruire;

-   promovarea educatiei incluzive-trebuie actionat prin intermediul unor campanii nationale pentru educarea populatiei pentru a-i accepta in scoli pe copiii HIV pozitivi,pe cei cu handicap sau alte categorii,respinsi de comunitate si care nu prezinta pericol pentru ceilalti copii.

     3.  Eliminarea formelor de excluziune sociala din sfera serviciilor de

          sanatate

-   intrucat beneficiile financiare sociale si salariile minime nu permit unor categorii sociale sa plateasca servicii medicale esentiale,se impune actionarea pentru cresterea accesului la serviciile de sanatate fundamentale a acestor categorii cu venituri insuficiente;

-   cresterea accesului grupurilor defavorizate la mijloace de contraceptie prin introducerea unui contraceptiv pe lista de medicamente gratuite si distribuirea lui catre cuplurile sarace cu risc ridicat de sarcini nedorite si de abandon;

-   reforma a produs o inegalizare a accesului care a inlocuit serviciile medicale teritoriale cu medici de familie,sistem complet ineficient mai ales pentru mediu rural. Se impune cresterea accesului la servicii in mediul rural;una dintre posibilele masuri este oferirea unor stimulente mult mai atractive in bani sau in natura pentru medici in vederea acceptarii sa profeseze in localitatile/zonele care nu au medici (sau nu au medici suficienti);

-   cresterea accentului pe preventie si tratarea in faze incipiente a problemelor de sanatate.

      4.  Promovarea incluziunii sociale in sfera locuirii

-   amenajarea masiva de locuinte sociale in toate judetele si orasele si respectarea criteriilor de acordare a acestora conform legii locuintei;

-   sprijinirea in continuare a familiilor sarace pentru plata cheltuielilor de incalzire a locuintei pe perioada de iarna;

-   identificarea si monitorizarea persoanelor cu datorii la intretinere si stimularea autoritatilor locale de a imagina strategii de re-esalonare a platilor;

-   cresterea accesului populatiei sarace la consumul de utilitati publice;

-   imbunatatirea conditiilor de locuire a populatiei din mediul rural prin investitii in infrastructura de baza;

      5.  Promovarea incluziunii pe piata muncii

-   dezvoltarea de servicii ocupationale integrate;

-   stimularea masurilor active de combatere a somajului,cu accent pe crearea de locuri de munca si consecutiv,cresterea numarului de salariati.Aceasta va duce si la posibilitatea reechilibrarii rapide a raportului de dependenta salariati/pensionari;

-   accent special pentru crearea efectiva de locuri de munca mai ales acolo unde neocuparea este foarte ridicata;

-   sustinerea de locuri de munca si activitati aducatoare de venit in mediul rural si in zonele defavorizate pentru a reduce excluziunea teritoriala;

-   accent pe cresterea ocuparii in populatia de rromi prin cresterea oportunitatilor de angajare prin programe de alfabetizare si apoi de consiliere si calificare;

-   stimularea angajarii in economia formala concomitent cu descurajarea si sanctionarea drastica a celor care lucreaza in economia subterana (in special a angajatorilor).

6. Eliminarea unor forme de excluziune sociala in sfera beneficiilor/       drepturilor financiare

-   eliminarea discrepantelor dintre pensiile acordate pentru aceleasi conditii de munca,aceeasi vechime si aceeasi categorie ocupationala,discrepante rezultat ca urmare a iesirii la pensie in momente de timp diferite;

-   promovarea unei politici mai echilibrate privind salariul minim care sa impiedice pe de o parte o serie de angajatori sa acorde salarii reale mai mici decat salariul minim pe economie,iar pe de alta parte salariile mari oferite de unii angajatori sa fie inregistrate ca atare in cartile de munca si nu la nivelul salariului minim pe economie.O masura fundamentala in acest sens este aceea a stabilirii unor salarii minime diferentiate (fie teritorial pe criterii de dezvoltare, fie pe ramuri sau in functie de alte criterii combinate).

-   introducerea unei pensii sociale (mici,dar mai mare decat VMG) pentru toti cei care contribuie cel putin cu stagiul minim,pentru agricultori,liber intreprinzatori,etc. ar rezolva multe dintre problemele care stau la baza sistemului de pensii;

-   pentru a reduce dificultatile de co-finantare a VMG de catre comunitatile locale sarace,co-finantarea trebuie sa fie facuta prin participarea tuturor comunitatilor locale dar nu cu un procent fix ci cu procentaje variabile, proportionale cu nivelul de dezvoltare al localitatii.

       7.  Promovarea incluziunii sociale in sfera serviciilor de asistenta sociala

-   promovarea unui sistem integrat de servicii de asistenta sociala intrucat actualul sistem,in ciuda ultimelor evolutii pozitive,inca este fragmentat;

-   diversificarea serviciilor oferite intrucat in prezent se ofera o gama foarte limitata de servicii de asistenta sociala (de exemplu servicii de consiliere, servicii de reinsertie sociala,de pedepse alternative/probatiune pentru problemele tinerilor si alte multe servicii nu sunt disponibile in Romania);

-   regandirea legislativa si institutionala a sistemului delincventei juvenile: tribunale separate pentru minori,pedepse alternative la inchisoare,etc.;

-   trecerea treptata de la serviciile oferite in institutii (si acestea insuficiente si uneori de calitate redusa) la servicii de asistenta sociala oferite in comunitate (centre de zi,case sociale) sau in familie/la domiciliu;

-   pentru categoriile defavorizate pentru care cererea de institutionalizare este foarte mare,iar locurile in institutii foarte putine (de exemplu persoanele varstnice) cresterea numarului de locuri in institutii poate fi o masura temporara pozitiva,concomitenta cu cresterea capacitatilor de rezolvare comunitara a acestor probleme si concomitent cu cresterea calitatii ingrijirii in astfel de institutii;

-   cresterea capacitatii Ministerului Muncii si Protectiei Sociale de a elabora strategii si de  organiza sistemul de servicii de asistenta sociala;

-   cresterea numarului si mai ales a calitatii resurselor umane din sistemul de servicii de asistenta sociala.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1438
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site