Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Sistemul public si privat de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Asistenta sociala



+ Font mai mare | - Font mai mic



Sistemul public si privat de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Reforma sistemului romanesc de pensii



Un sistem de pensii cu mai multe componente, bazat pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor, poate determina siguranta financiara a persoanelor varstnice si dezvoltarea economica, respectiv intrunirea celor trei functii ale sistemelor de securitate sociala:

redistribuirea;

economisirea;

asigurarea.

Reforma sistemului romanesc de pensii se bazeaza pe crearea unui sistem complex de pensii structurat pe mai multe componente:

componenta obligatorie redistributiva, administrata public (pilonul I) - cadrul juridic fiind constituit de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;

o componenta obligatorie, bazata pe capitalizare, administrata privat (pilonul II) cadrul general de organizare si functionare fiind reglementat prin Legea privind pensiile obligatorii administrate privat;

o componenta facultativa (pilonul III) bazata pe capitalizare, administrata privat - cadrul juridic fiind asigurat de Legea privind pensiile ocupationale.

1. Pilonul I- sistemul public de pensii

organizarea unui sistem public de pensii unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii si solidaritatii inter-generatii;

infiintarea si organizarea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), institutie publica autonoma de interes national, care administreaza sistemul public si gestioneaza bugetul asigurarilor sociale;

cresterea treptata a varstelor standard de pensionare in perioada 2001 - 2014 pentru barbati pana la 65 de ani si pentru femei pana la 60 de ani si cresterea stagiilor de cotizare minime - de la 10 la 15 ani - si complete - de la 30 la 35 de ani pentru barbati, respectiv de la 25 la 30 de ani pentru femei;

largirea ariei contribuabililor;

stabilirea unui interval determinat pentru venitul lunar asigurat;

implicarea asiguratilor la plata unei parti din contributie.

2. Pilonul II - fondurile de pensii obligatorii administrate privat

Crearea unui sistem coerent si focalizat pe beneficiar, care are ca scop diversificarea veniturilor obtinute la batranete si posibilitatea obtinerii unor pensii mai mari decat cele asigurate prin sistemul unic de tip redistributiv;

Participarea la sistem este obligatorie pentru persoanele care dobandesc calitatea de angajat de la momentul intrarii in vigoare a legii (31.12.2007) si in regim facultativ pentru persoanele in varsta de pana la 35 de ani;

aderarea la un fond de pensie este individuala;

sistem bazat pe contributii definite si obligatorii;

Contributia pentru acest sistem este distincta (2% din baza de calcul la momentul inceperii activitatii de colectare crescand pana la 6% in termen de 8 ani, cate 0,5 puncte procentuale pe an), fiind dedusa din contributia individuala de asigurari sociale, platita de angajat.

Colectarea contributiilor este realizata prin Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala;

Administratorii contributiilor sunt societati comerciale cu capital social de 20 milioane EURO.

Supravegherea si controlul colectarii contributiilor sunt exercitate de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

Garantarea se realizeaza:

prin constituirea de catre administrator, din surse proprii, a unui fond de rezerva care va garanta atat contributiile platite, cat si rata minima de rentabilitate;

infiintarea, la data intrarii in vigoare a actului normativ, a unui fond de garantare, constituit din cotizatiile participantilor la sistemul de pensii universale, administrat de institutia de supraveghere si control.

3. Pilonul III - Introducerea pensiilor ocupationale

Schemele de pensii ocupationale sunt scheme de pensii legate de procesul de munca sau de exercitarea unei profesii.

Participarea la aceste scheme este facultativa, este rezultatul negocierii dintre angajatori si sindicate sau reprezentantii salariatilor.

Decizia de participare la schema de pensii este individuala si se concretizeaza prin semnarea actului de aderare.

Un fond de pensii trebuie sa aiba cel putin 100 de participanti.

Sistemul se bazeaza pe capitalizare, sub forma schemelor cu contributii definite, cu respectarea unei rate minime de rentabilitate.

Contributiile la fond sunt suportate de catre angajat si angajator, nivelul contributiei si modul in care ea este suportata de catre angajat si angajator urmand a se decide la stabilirea schemei.

Atat angajatorul, cat si angajatul vor beneficia de deducerea fiscala a contributiilor la aceste fonduri de pensii in limita a 200 Euro anual.

Fondul de pensii este autorizat sa functioneze de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

4. Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

4.1. Principii de baza ale sistemului public de pensii

principiul unicitatii, potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept;

principiul egalitatii, care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege;

principiul solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege;

principiul obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;

principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;

principiul repartitiei, pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii;

principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii.

4.2. Categorii de asigurati

Asiguratii sunt persoane care au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.

In sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care:

desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite someri;

persoanele care se afla in una dintre situatiile urmatoare:

asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;

membri ai asociatiei familiale;

persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;

alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale;

Se pot asigura in sistemul public, pe baza de contract de asigurare sociala persoanele care doresc sa isi completeze venitul asigurat, precum si persoanele care nu se regasesc in situatiile prezentate.

Prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 s-au stabilit cotele de contributie de asigurari sociale:

Pentru perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008

conditii normale de munca : 29 % (9,5% angajat, 19,5 % angajator);

conditii deosebite de munca : 34 % (9,5% angajat, 24,5% angajator);

conditii speciale de munca : 39 % ( 9,5% angajat, 29,5 % angajator);

Incepand cu 1 decembrie 2008

conditii normale de munca : 27,5 % (9,5% angajat, 18 % angajator);

conditii deosebite de munca : 32,5 % (9,5% angajat, 23% angajator);

conditii speciale de munca : 37,5 % ( 9,5% angajat, 28 % angajator);

Locurile de munca in conditii deosebite reprezinta acele locuri care, in mod permanent sau in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.

Criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei.

Locurile de munca in conditii speciale sunt cele din:

unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;

activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

aviatia civila, pentru personalul navigant prevazut in anexa nr. 1 din Lg.nr.19/2000;

activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa nr. 2 din Lg.nr.19/2000;

Alte locuri de munca in conditii speciale care pot fi stabilite numai prin lege.

Metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma consultarii CNPAS.

4.3. Categorii de pensii

In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

pensia pentru limita de varsta;

pensia anticipata;

pensia anticipata partiala;

pensia de invaliditate;

pensia de urmas.

4.3.1. Pensia pentru limita de varsta

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare (60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati) si stagiul minim de cotizare (15 ani atat pentru femei, cat si pentru barbati) realizat in sistemul public.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.

Asiguratii care indeplinesc conditiile pensionarii pentru limita de varsta, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

In situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a calitatii de membru cooperator, dupa caz, in vederea pensionarii, decat dupa primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare.

Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare (varstele de pensionare nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati), astfel:

Stagiul de cotizare in conditii deosebite      de munca (ani impliniti)



Reducerea varstelor standard de pensionare

(ani impliniti)

Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii speciale de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare, astfel:

Stagiul de cotizare in conditii speciale      de munca (ani impliniti)

Reducerea varstelor standard de pensionare

(ani impliniti)

1 an si 2 luni

2 ani si 5 luni

3 ani si 7 luni

4 ani si 10 luni

6 ani

7 ani si 12 luni

8 ani si 5 luni

9 ani si 7 luni

10 ani si 10 luni

12 ani

13 ani

14 ani

26 si peste

15 ani

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in unitati miniere, in activitatea din subteran (cel putin 50% din timpul normal de munca din fiecare luna) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in aviatia civila, pentru personalul navigant si cei care au desfasurat activitate artistica in profesiile prevazute de Lg.19/2000 si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in cercetare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite, cat si in conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de reducerea varstelor standard de pensionare, corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:

cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare in strainatate dupa data de 23 august 1944 si/sau de prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare, carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea in munca in conditiile Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare in conditii normale de munca, precum si in conditiile prevazute de legi speciale sau, dupa caz, in conditiile prevazute pentru perioadele cu handicap beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare pana la 50 de ani pentru femei, respectiv pana la 55 de ani pentru barbati.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:

cu un an - pentru 3 copii;

cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.

Reducerea varstei in aceste cazuri nu poate fi cumulata cu o alta reducere prevazuta de Lg.19/2000 sau de legile speciale.

Varsta de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.

4.3.2. Pensia anticipata

Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.

4.3.3. Pensia anticipata partiala

Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, astfel:

Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare

Procentul de diminuare pentru fiecare luna de anticipare (%)

Pana la 1 an

Peste 1 an

Peste 2 ani

Peste 3 ani

Peste 4 ani

Peste 5 ani

Peste 6 ani

Peste 7 ani



Peste 8 ani

Intre 9 si 10 ani

Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de pensie anticipata partiala; reducerea varstei standard de pensionare in acest caz nu poate fi mai mare de 5 ani.

Diminuarea prevazuta pentru pensie anticipata partiala nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare datorita activitatii       desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.

4.3.4. Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

accidentelor de munca, conform legii;

bolilor profesionale si tuberculozei;

bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si:

asiguratii care satisfac obligatii militare;

elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale;

persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza;

4.3.4.1. Grade de invaliditate

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

4.3.4.2. Incadrarea intr-un grad de invaliditate

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor sociale, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii, insotita de documentatia necesara.

Impotriva deciziei emise se poate face contestatie la Casa Teritoriala de Pensii, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia

Termenul de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

Decizia casei teritoriale de pensii, data in solutionarea contestatiei poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Decizia de incadrare sau de neincadrare intr-un grad de invaliditate, necontestata in termen, este definitiva.

Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, astfel:

Varsta asiguratului in momentul

ivirii invaliditatii (ani)

Stagiul de cotizare necesar (ani)

Sub 25 de ani

25 - 31 ani

31 - 37 ani

37-43 ani

43-49 ani

49-55 ani

Peste 55 ani

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar.

In cazul in care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum si in situatia in care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

4.3.4.3. Stagiul potential de cotizare

La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data incadrarii intr-un grad de invaliditate.

In cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabel, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar.

Stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in conditiile legii, poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

4.3.4.4. Indemnizatia pentru insotitor

Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara.

4.3.4.5. Revizuirea medicala

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.

Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:

mentinerea in acelasi grad de invaliditate;

incadrarea in alt grad de invaliditate;

incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala.

Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.

Decizia emisa dupa revizuirea medicala poate fi supusa procedurii de contestare si solutionare.

Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

au implinit varstele pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, in conditiile legii.

La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Indemnizatia pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se opteaza.

4.3.5. Pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmas:

pana la varsta de 16 ani;

daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;

pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile prezentate mai sus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana ladata implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:

pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat;

pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, in conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;

pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul in conditiile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.

4.4. Stabilirea stagiului de cotizare

Toata vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 constituie stagiu de cotizare.

Carnetul de munca, prin continutul sau, exprima vechimea totala in munca a fiecarui angajat.

Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care, anterior intrarii in vigoare a Lg.19/2000, o persoana s-a aflat in una din urmatoarele situatii:

a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, fiind in pensie de invaliditate;

a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;

a satisfacut serviciul militar, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat;

timpul util la stabilirea pensiei realizat de agricultori, dovedit cu carnetul de munca al agricultorului sau carnetul de asigurari sociale.

4.5. Etapele determinarii valorii pensiilor

4.5.1. Calculul pensiei

In momentul in care carnetul de munca operat la zi are ca mutatie incetarea raporturilor de munca in vederea pensionarii cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, astfel:

Vp=PA x Vpp

unde:

Vp = valoarea pensiei

PA = punctajul mediu annual

Vpp = valoarea unui punct de pensie stabilita de bugetul asigurarilor sociale de stat

4.5.2. Punctajul mediu anual

In continuare se determina punctajul mediu anual (PA) realizat de asigurat in perioada de cotizare prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare:

PA=∑ PAI / n

unde:

PA = punctajul mediu anual

n = numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare

PAI = punctajul anual, realizat incepand cu anul 1, pana in ultimul an (n)

Punctajul anual PAI al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv prin insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna



de munca (ani impliniti)

Reducerea varstelor standard de pensionare

(ani impliniti)

Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii speciale de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare, astfel:

Stagiul de cotizare in conditii speciale      de munca (ani impliniti)

Reducerea varstelor standard de pensionare

(ani impliniti)

1 an si 2 luni

2 ani si 5 luni

3 ani si 7 luni

4 ani si 10 luni

6 ani

7 ani si 12 luni

8 ani si 5 luni

9 ani si 7 luni

10 ani si 10 luni

12 ani

13 ani

14 ani

26 si peste

15 ani

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in unitati miniere, in activitatea din subteran (cel putin 50% din timpul normal de munca din fiecare luna) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in aviatia civila, pentru personalul navigant si cei care au desfasurat activitate artistica in profesiile prevazute de Lg.19/2000 si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in cercetare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite, cat si in conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de reducerea varstelor standard de pensionare, corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:

cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare in strainatate dupa data de 23 august 1944 si/sau de prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare, carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea in munca in conditiile Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare in conditii normale de munca, precum si in conditiile prevazute de legi speciale sau, dupa caz, in conditiile prevazute pentru perioadele cu handicap beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare pana la 50 de ani pentru femei, respectiv pana la 55 de ani pentru barbati.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:

cu un an - pentru 3 copii;

cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.

Reducerea varstei in aceste cazuri nu poate fi cumulata cu o alta reducere prevazuta de Lg.19/2000 sau de legile speciale.

Varsta de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.

4.3.2. Pensia anticipata

Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.

4.3.3. Pensia anticipata partiala

Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, astfel:

Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare

Procentul de diminuare pentru fiecare luna de anticipare (%)

Pana la 1 an

Peste 1 an

Peste 2 ani

Peste 3 ani

Peste 4 ani

Peste 5 ani

Peste 6 ani

Peste 7 ani

Peste 8 ani

Intre 9 si 10 ani

Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de pensie anticipata partiala; reducerea varstei standard de pensionare in acest caz nu poate fi mai mare de 5 ani.

Diminuarea prevazuta pentru pensie anticipata partiala nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare datorita activitatii       desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.

4.3.4. Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

accidentelor de munca, conform legii;

bolilor profesionale si tuberculozei;

bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si:

asiguratii care satisfac obligatii militare;

elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale;

persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza;

4.3.4.1. Grade de invaliditate

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

4.3.4.2. Incadrarea intr-un grad de invaliditate

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor sociale, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii, insotita de documentatia necesara.

Impotriva deciziei emise se poate face contestatie la Casa Teritoriala de Pensii, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia

Termenul de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

Decizia casei teritoriale de pensii, data in solutionarea contestatiei poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Decizia de incadrare sau de neincadrare intr-un grad de invaliditate, necontestata in termen, este definitiva.

Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, astfel:

Varsta asiguratului in momentul

ivirii invaliditatii (ani)

Stagiul de cotizare necesar (ani)

Sub 25 de ani

25 - 31 ani

31 - 37 ani

37-43 ani

43-49 ani

49-55 ani

Peste 55 ani

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar.

In cazul in care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum si in situatia in care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

4.3.4.3. Stagiul potential de cotizare

La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data incadrarii intr-un grad de invaliditate.

In cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabel, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar.

Stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in conditiile legii, poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

4.3.4.4. Indemnizatia pentru insotitor

Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara.

4.3.4.5. Revizuirea medicala

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.

Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:

mentinerea in acelasi grad de invaliditate;

incadrarea in alt grad de invaliditate;

incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala.

Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.

Decizia emisa dupa revizuirea medicala poate fi supusa procedurii de contestare si solutionare.

Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

au implinit varstele pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, in conditiile legii.

La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Indemnizatia pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se opteaza.

4.3.5. Pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmas:

pana la varsta de 16 ani;

daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;

pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile prezentate mai sus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana ladata implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:

pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat;

pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, in conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;

pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul in conditiile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.

4.4. Stabilirea stagiului de cotizare

Toata vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 constituie stagiu de cotizare.

Carnetul de munca, prin continutul sau, exprima vechimea totala in munca a fiecarui angajat.

Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care, anterior intrarii in vigoare a Lg.19/2000, o persoana s-a aflat in una din urmatoarele situatii:

a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, fiind in pensie de invaliditate;

a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;

a satisfacut serviciul militar, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat;

timpul util la stabilirea pensiei realizat de agricultori, dovedit cu carnetul de munca al agricultorului sau carnetul de asigurari sociale.

4.5. Etapele determinarii valorii pensiilor

4.5.1. Calculul pensiei

In momentul in care carnetul de munca operat la zi are ca mutatie incetarea raporturilor de munca in vederea pensionarii cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, astfel:

Vp=PA x Vpp

unde:

Vp = valoarea pensiei

PA = punctajul mediu annual

Vpp = valoarea unui punct de pensie stabilita de bugetul asigurarilor sociale de stat

4.5.2. Punctajul mediu anual

In continuare se determina punctajul mediu anual (PA) realizat de asigurat in perioada de cotizare prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare:

PA=∑ PAI / n

unde:

PA = punctajul mediu anual

n = numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare

PAI = punctajul anual, realizat incepand cu anul 1, pana in ultimul an (n)

Punctajul anual PAI al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv prin insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna

PAi=Pl1, + Pl2+.Pl12/12

Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica, adica:

Pl = Sbrut lunar sau venit lunar/Sbrut mediu lunar/tara

unde: Pl = numarul de puncte ce se realizeaza in fiecare luna de contributie

Pentru perioadele in care Comisia Nationala pentru Statistica a comunicat numai salariul brut lunar la nivel anual, punctajul annual al asiguratului se determina ca raport intre media lunara din anul respectiv al salariilor brute individuale, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului asigurat care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale si salariul mediu brut lunar din anul respectiv, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.

PAI = Sbrut anual individual/Sbrut lunar/tara

Pentru lunile pentru care Comisia Nationala pentru Statistica nu a comunicat inca salariul brut lunar, se utilizeaza (pentru intreaga luna) ultimul salariu brut lunar comunicat.

Punctajul asiguratului se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale.

4.5.3. Punctajul pentru perioadele asimilate

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza:

cuantumul pensiei de invaliditate sau a altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioadele respective;

25% din salariul mediu brut lunar din perioadele respective, pentru cazurile in care asiguratul a urmat invatamant universitar, a efectuat stagiul militar sau s-a aflat intr-un grad de invaliditate. Pentru perioadele asimilate care, conform prevederilor legale anterioare, au constituit vechime in munca utila la pensie, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa caz, salariul minim pe tara brut sau net, respectiv salariul de baza minim brut din perioadele respective.

Sunt exceptate perioadele recunoscute in conditiile Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificarile ulterioare, pentru care, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza echivalentul a 1,5 salarii minime pe tara brute sau nete, dupa caz, din perioadele respective.

4.5.4. Punctajul pentru stagiul potential

Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor in drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, cu handicap grav;

0,60 puncte pentru gradul ll de invaliditate, cu handicap accentuat;

0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate,

cu handicap mediu.

Stagiul de cotizare realizat si stagiul potential acordat pentru perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate de gradul III se iau in considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensie.

4.5.5. Punctajul pentru continuarea activitatii

Asiguratii care, dupa indeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, reglementate de legislatia actuala, contribuie o anumita perioada la sistemul public de asigurari beneficiaza de majorarea punctajului realizat in aceasta perioada cu 0,3 % pentru fiecare luna, respectiv 3,6 % pentru fiecare an suplimentar rezultat din cumularea a 12 luni calendaristice de contributie la constituirea bugetului asigurarilor sociale de stat.

4.5.6. Neplata contributiei de catre angajator

In perioada in care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurari sociale, iar angajatorul nu si-a achitat contibutia datorata in calitatea sa de contribuabil, pe o perioada mai mica de 6 luni, asiguratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege.

In cazul in care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurari sociale, iar perioada de neplata a contributiei datorate de catre angajator este mai mare de 6 luni, asiguratii nu pot beneficia de pensie anticipata si pensie anticipata partiala pana la achitarea integrala de catre angajator a contributiilor datorate si a majorarilor de intarziere, insa pot beneficia de celelalte categorii de pensii: limita de varsta, de invaliditate sau de urmas.

4.5.7. Punctajul pentru someri

Numarul de puncte realizat de someri inplata se calculeaza prin raportarea cuantumului drepturilor lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.

4.6. Stabilirea si plata pensiilor

4.6.1. Stabilirea pensiei - valoarea unui punct de pensie

In raport cu evolutia indicatorilor macroeconomici si cu resursele financiare, valoarea punctului de pensie poate fi majorata prin legile de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mica de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand cu 1 ianuarie 2009.

Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de acesta cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului acestuia.

Cererea de pensionare, impreuna cu actele care dovedesc implinirea conditiilor prevazute de lege se depune la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului

4.6.2. Plata pensiei

drepturile de pensie pentru limita de varsta se acorda si se platesc de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data;

drepturile de pensie anticipata sau pensie anticipata partiala se acorda si se platesc:

de la data indeplinirii conditiilor, daca cererea a fost depusa in termenul prevazut anterior;

in cazul persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare si a caror cerere a fost depusa peste termenul de 30 de zile, drepturile de pensie se acorda si se platesc de la data depunerii cererii impreuna cu actele doveditoare;

drepturile pensiei de invaliditate se acorda:

de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate;

de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate, in cazul persoanelor care nu sunt asigurate la data expertizarii, daca cererea a fost depusa in termenul de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate.

Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.

Drepturile de pensie de urmas in cazul persoanelor care indeplinesc conditiile prevazute de lege la data decesului sustinatorului asigurat, se acorda la cerere:

incepand cu luna urmatoare decesului, in cazul in care sustinatorul decedat era pensionar, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data decesului;

de la data decesului sustinatorului, in cazul in care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la aceasta data;

de la data depunerii cererii, in situatiile in care s-au depasit termenele de 90 de zile;

in cazul in care urmasul indeplineste conditiile prevazute de lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data implinirii conditiilor daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data indeplinirii respectivelor conditii;

in situatia in care s-a depasit termenul mentionat anterior, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data depunerii cererii

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii in termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.

Decizia Casei Teritoriale de Pensii va cuprinde temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

Decizia Casei Teritoriale de Pensii se comunica in scris persoanei care a solicitat pensionarea in termen de 5 zile de la data emiterii.

Decizia Casei Teritoriale de Pensii, necontestata in termen este definitiva.

In situatia in care se constata erori in stabilirea si plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale, atragand dupa caz, raspunderea celor vinovati.

Plata pensiei se face lunar.

Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.

4.6.3. Incetarea platii pensiei

Plata pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care:

beneficiarul a decedat - Ministerul Administratiei si Internelor, prin Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, are obligatia sa furnizeze modificarile intervenite;

beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul carora i-a fost acordata pensia;

urmasul a fost condamnat prin hotarare ramasa definitiva pentru infractiune de omor sau tentativa de omor asupra sustinatorului - instantele judecatoresti au obligatia ca, in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate sa comunice aceasta situatie, in scris, C.N.P.A.S.

4.6.4. Suspendarea platii pensiei

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:

pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia se plateste de catre celalalt stat;

beneficiarul unei pensii de invaliditate sau a unei pensii anticipate partiale se regaseste in una din urmatoarele situatii:

desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica;

beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de 1/4 din salariul mediu brut;

copilul urmas nu mai indeplineste conditiile de varsta si studii;

sotul supravietuitor beneficiar al unei pensii de urmas se recasatoreste;

plata indemnizatiei de insotitor se suspenda pe perioada in care pensionarul de invaliditate de gradul I ( cu exceptia nevazatorilor) este internat in institutii de asistenta sociala sau in unitati medicale specializate in care se asigura ingrijire si supraveghere permanenta.

4.6.5. Reluarea platilor pensiilor suspendatate

Se face la cerere, incepand cu luna urmatoare celei in care a incetat cauza suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data incetarii cauzei suspendarii.

In situatia in care cererea a fost depusa dupa expirarea termenului de 30 de zile, plata se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea.

4.6.6. Cumularea pensiei cu alte venituri

Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective urmatorii:

copiii orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele de 16 ani sau 26 ani daca urmeaza cursuri universitare;

nevazatorii;

pensionarii pentru limita de varsta;

pensionarii de invaliditate de grad III.

4.7. Documentele dosarului de pensionare

Agentii economici prin compartimentul de resurse umane, au obligatia de a intocmi dosarul de personal pentru angajatii asigurati care indeplinesc conditiile unuia dintre cazurile de pensionare.

Raspunderea pentru legalitatea documentelor ce compun dosarul de pensie apartine in totalitate angajatorului.

Documentele ce alcatuiesc dosarul de pensionare se prezinta in original si copie:

carnetul de munca operat la zi si inchis cu propunerea cazului de pensionare de la data la care inceteaza raporturile de munca;

cererea de pensionare;

livretul militar care atesta durata stagiului militar;

cartea de identitate in care apare domiciliul stabil sau flotant;

adeverinte privind sporurile de salariu cu caracter permanent, chiar daca au fost trecute in carnetul de munca;

diploma de absolvire a invatamantului superior, curs de zi;

adeverinte de la Comosariatele militare Teritoriale cu privire la perioadele de concentrare sau mobilizare;

dovada de certificare a stagiului de cotizare ce rezulta din declaratiile lunare depuse de angajator la Casala de Pensii pe toata perioada cuprinsa de la 01.04.2004;

decizia de pensionare cf. art.61 e) din CM





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1285
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved