Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


LUCRARE DE DIPLOMA COSMETICA - 'RIDURILE SI APARITIA LOR: PROFILAXIE SI TRATAMENT'

Cosmetica frumusete

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Machiajul ochilor folosind trei culori
UNELE NEPLACERI PRIVIND PARUL
Istoria cosmeticii
Fardul de ochi si arta machiajului
PRODUSE SI PRETURI COSMETICA HEMEL 100 % NATURAL
MACHIAJUL
Trucuri pentru a va regasi silueta
Camufleaza-ti defectele
CREME COSMETICE
Modele de sandale, saboti

            COLEGIUL TEHNIC 'MIHAI VITEAZUL' ORADEA

                 POSTLICEAL: SPECIALITATEA ­COSMETICA


                         LUCRARE DE DIPLOMA

                   'RIDURILE SI APARITIA LOR:

                    PROFILAXIE SI TRATAMENT'

 

               

Zambetele, fericirea, supararile, mirarea toate fac parte din viata noastra, o condimenteaza si ii dau continut. Toate ne fac sa simtim ca traim cu adevarat. Si toate sunt materializate printr-o expresie a fetei. Expresiile noastre faciale zilnice isi lasa amprenta nu doar asupra vietii noastre, ci si asupra fetei. .. Fiecare zambet ne marcheaza fata prin linii, care cu timpul se adancesc devenind riduri.

1 INTRODUCERE

Dorinta de a avea o infatisare cat mai placuta a determinat atat femeile cat si barbatii sa foloseasca din cele mai vechi timpuri, practici si preparate cosmetice.

Ingrijirea frumusetii si a sanatati, desi prezinta aspecte diferite, se intrepatrund, cosmetologia reprezentand arta ingrijirii a mentinerii unor valori date, in timp ce dermatologia este preocupata de ingrijirea biologica a pielii tinand seama de procesele sale vitale.

Ingrijirea pielii mentinerea ei in perfecta stare de sanatate si echilibru fiziologic formeaza obiectul cosmeticii, definita ca o disciplina completa de medicina curativa, anatomie si igiena, care are ca scop infrumusetarea corpului, pentru a pastra prospetimea pielii si aspectul ei de tinerete; ea este tot o data o arta care corecteaza imperfectiunile, le infrumuseteaza, iar tehnicile folosite, ajuta tot o data la a da stralucire si a scoate in evidenta unele trasaturi si caracteristici proprii  

Adevarata frumusete nu este insa apreciata numai pe baza unor criterii estetice intrucat ea priveste in egala masura calitatile psihice ale omului, fiind rezultatul unui ansamblu de elemente si manifestari fizice sai psihice.

Intereseaza desigur foarte mult ca acele calitati cu care ne-a inzestrat natura sa fie evidentiate printr-o ingrijire corespunzatoare a fetei, a parului si a corpului in general, farmecul personal fiind insa accentuat de o figura destinsa, luminoasa, de un comportament corect si placut.

Traind in mijlocul naturii omul a cautat din cele mai vechi timpuri sa descopere metode si procedee de infrumusetare. La inceput, folosind metodele cele mai potrivite pentru a-si colora figura si corpul, iar mai tarziu odata cu dezvoltarea stiintelor (chimia, biologia) a trecut la folosirea produselor si aparatelor care aveau rol de imbunatatire si mentinere a aspectului eutrofic cat mai indelungat, descoperind astfel 'cosmetica fiziologica'.

Scopul acestei lucrari este de a enumera cateva tratamente cosmetice propriu-zise cat si metode preventive pentru a mentine un timp cat mai indelungat calitatile cu care ne-a inzestrat natura.

Solutiile expuse par uneori simple, dar ele trebuie sa fie incercate pentru a gasi cele mai potrivite fiecarui caz in parte.

Frumusetea de durata se capata insa prin sobrietate, printr-o disciplina riguroasa a conditiilor de viata, ingrijiri rationale de igiena , tratament medical sau chirurgical al imperfectiunilor fetei si corpului. Este o forma de infrumusetare care cere stiinta si arta, o stranso colaborare a medicului cu biologul si cosmeticianul.

2        SCURT ISTORIC AL COSMETICII

Originile profesiunii de cosmetician dateaza din cele mai vechi timpuri, cu multe secole inaintea erei noastre. Primul document scris care contine retete de preparare a produselor cosmetice dateaza din secolul V i.e.n., din care multe sunt valabile si azi. Conform scrierilor istorice, in timpul Greciei antice exista la Atena o scoala de coafura condusa de maestri care ii initiau pe tinerii greci in arta coafarii. Folosirea curenta a perucilor, a fardurilor, vopselelor si colorantilor presupune ca inca din antichitate, aceste operatii erau incredintate unor specialisti ai caror succesori sunt coaforii si cosmeticienii de azi.

Produsele cosmetice erau folosite nu numai de femei pentru a deveni mai atragatoare, dar si la intretinerea si igiena corporala fiecaruia. Dovada sunt sapaturile arheologice in urma carora sau descoperit vestigii ale unei adevarate arte ale cosmetici: vechile morminte ale faraonilor egipteni au permis descoperire a unor veritabile truse de machiaj precum si recipientele in care erau pastrate cremele si uleiurile de ingrijire a pieli si parului.

Primele produse cosmetice au fost colorantii. De exemplu, culoarea verde, extrasa din minereul de cupru, era folosita la crearea umbrelor in jurul ochilor. La innegrirea sprancenelor si la conturarea ochilor, femeile din antichitate foloseau kohl (colir de antimoniu) , iar pentru vopsirea unghiilor si a palmelor, uneori si a talpilor, se folosea hanna (vopsea vegetala de culoare rosie).

In Egiptul antic cosmetologia a cunoscut un adevarat apogeu in timpul Cleopatrei, ale carei bai in lapte de magarita, sunt vestite de-a lungul veacurilor.

Cu ocazia sapaturilor arheologice s-au scos la iveala adevarate magazine de produse cosmetice si de parfumuri, dintre care cele mai numeroase sunt de origine cipriota, ceea ce permite sa se presupuna existenta unei infloritoare si importante industrii de produse cosmetice in Cipru. De remarcat ca aceste produse nu erau in exclusivitate destinate pielii, ci unele dintre ele erau creme de spalare si intretinere a parului. Ingrijirea parului ocupa un loc la fel de important

In preocuparile femeilor din antichitate ca si cea a fetei. Se poate afirma ca in

perioada Romei antice s-a cunoscut un adevarat cult pentru intretinerea si infrumusetarea corpului.

Dovada sunt descoperirile arheologice ce au scos la iveala ruinele bai/or publice sau particulare. Un rol deosebit de important l-a avut Popeea, a doua sotie a lui Nero, care a alcatuit un retetar valabil si in zilele noastre. Popeea a fost prima care a folosit parfumul facut din materii aromate amestecate cu alcool sau din amestec de plante si alcool. Baia ocupa un rol important in activitatea zilnica a romanilor: sclavii inmiresmau apa cu diferite esente si ii masau cu uleiuri parfumate. In timpul cruciadelor (secXII), se semnaleaza prezenta in Anglia si Franta a unor produse cosmetice aduse de cruciati din haremurile Orientului, trezind si in aceasta parte a Europei interesul omului pentru corpul sau. Si astfel, incetul cu incetul, creste tot mai mult grija omului pentru intretinerea si infrumusetarea corpului sau, incat in timpul domniei reginei Elisabeta r, pregatirile toaletei ajung sa ocupe o mare parte din zi. Produsele erau pastrate in cutiute speciale ce au devenit articole indispensabile de pe masuta de toaleta.

Interesul pentru produsele cosmetice creste tot mai mult ajungand in secolul XIX sa ia forma unei adevarate industrii.

O data cu dezvoltarea si cresterea industriei colorantilor sintetici, industria cosmeticii incepe sa ia amploare ajungand la formele ce le cunoastem in zilele noastre, punand la dispozitia tuturor cele mai variate produse cosmetice.

 3. PREMISE TEORETICE

In desfasurarea corecta a unor activitati asupra materiilor vii, este absolut necesara cunoasterea unor notiuni de baza ce privesc structura si functiile acestora.

In cadrul cabinetelor cosmetice se desfasoara o serie de tratamente aplicate direct pe piele, de aceea cosmeticiana are datoria si obligatia de a-si insusi cunostinte vaste si precise despre structura, proprietatile si rolul pielii.

Pielea este un organ conjunctivo-epitelial, care acopera corpul uman in intregime cu exceptia orificiilor naturale (nas, gura, ureche, vagin, anus), unde rolul de invelis este preluat de submucoase si mucoase.

Pielea nu este un simplu invelis al corpului, ci este un organ cu activitate vitala ca si inima, ficatul sau alte organe.

3.1. ASPECTUL MORFOLOGIC AL PIELII

Pielea este cel mai mare organ al corpului si are urmatoarele caracteristici:

a) Suprafata pentru o talie mijlocie este 1,5m2;

·        .la adult: 1,5-3m2;

·         la nou -nascut: o,25m2.

b)Greutatea- aproximativ 6% din greutatea totala a corpului (de exemplu la un adult de 70kg pielea cantareste peste 4kg)

c) Grosimea- variaza intre 0,5-4 mm in functie de:

·        regiune;

·         varsta;

·        sex.

Astfel, la nivelul palmelor si plantelor, pielea este foarte groasa (2-3 mm),

iar la nivelul pleoapelor sau pe fata interna a coapselor este subtire (0,7-1 mm).

Pielea copiilor si a femeilor este mai subtire decat cea a adultilor, respectiv a barbatilor.

d) Culoarea rezulta de fapt din amestecul a mai multor culori:

·        culoarea proprie a pielii, galbuie este datorata stratului cornos;

·        culoarea alba datorata keratohialinei, substanta care se gaseste in epiderm (stratul granulos);

·        culoarea brun inchisa este datorata melaninei (pigmentul pielii);

·        culoarea rosie datorata sangelui din reteaua sanguina a dermului.

e) Relieful este determinat de proeminente si depresiuni (santuri si cute).

Santurile mai mari se observa la nivelul plicilor de flexiune, iar santurile mai mici desemneaza romburi pe toata suprafata cutanata formand cadrilajul hasurat caracteristic pieli. La nivelul pulpelor degetelor, proeminentele (crestele interpapilare) si depresiunile (santurile interpapilare) au o dispozitie particulara, care este caracteristica fiecarui individ si se mentine de la nastere pana la moarte, nemodificata. Aceasta dispozitie particulara este cunoscuta sub numele de amprente sau dermatoglife.

f) Orificiile pielii (porii) sunt locurile pe unde:

·        glandele sebacee secreta sebum;

·        glandele sudoripare secreta sudoare;

·        glandele mamare secreta lapte

 Glandele sebacee si sudoripare sunt situate dup natura lor, in jurul perilor sau diseminate pe tot tegumentul.

g) Elasticitatea este foarte mare, un fragment de 2 cm suporta o greutate de 2 kg fara a se rupe.

In caz de intindere lenta (graviditate, crestere) se pot rupe fibrele elastice din derm, aparand vergeturile.

In final, se poate afirma ca aspectul pielii variaza in functie de regiunea corpului, de individ, si de rasa, de aceea tratamentele cosmetice aplicate atat in cadrul cabinetelor cosmetice cat si ingrijirile de acasa trebuie sa fie specifice fiecarui caz in parte.

                                

3.2. STRUCTURA HISTOLOGICA A PIELII

Structura pielii, asa cum apare intr-o sectiune analizata la microscop,

prezinta trie straturi:

·        Epiderm;

·        Derm;

·        Hipoderm.

A.     Epidermul

 

Este un epiteliu pluristratificat pavimentos, alcatuit din celule, denumite generic keratinocite, asezate in sase randuri suprapuse.

Epidermul are o slaba sensibilitate si o vitalitate putin activa, fiind lipsit de vase sangvine si nervi. Este impregnat cu plasma, un lichid vascos care circula intre celule inainte ca ele sa se keratinizeze. Ea apare la suprafata pielii la orice zgarietura formand o pelicula protectoare sub forma unei cruste care permite stratului cornos sa se refaca.

a)Straturile celulare ce formeaza epidermul (din interior spre exterior) sunt:

b) Stratul bazal sau germinativ;

c) Stratul filamentos, spinos sau mucos al lui Malpighi;

d) Stratul granulos;

e) Stratul lucidum sau transparent;

f) Stratul exfoliativ sau descuamat;.

a) stratul bazal sau germinativ - este stratul cel mai profund format dintr-­un singur rand de celule cilindrice, dispuse paralel si asezate pe membrana bazala, care le desparte de derm.

Celulele epidermului cunosc o evolutie continua datorita producerii a noi celule ce iau nastere in straturile adanci si care se indreapta spre exterior. Aceste celule numite keratinocite au rolul de reinnoire continua a celulelor epiteliale din straturile de deasupra. Aceasta evolutie, aceasta transformare a celulei poarta numele de keratinizare.

Keratinogeneza este o functie proprie a epidermului, prin care aceasta produce keratina, o scleroproteina alcatuita din 18 aminoacizi care infiltreaza celulele epidermice ce se usuca lent si se transforma intr-o materie rezistenta ce are consistenta, aspectul si mirosul materiei cornoase. Aceasta materie formeaza la suprafata corpului un invelis protector.

Exista doua tipuri de keratina:

·        Keratina A sau alfa creatina, mai rezistenta, cea a parului si a unghiilor;

·        Keratina B sau beta keratina, mai moale, cea a pielii.

Tot in stratul bazal se mai gasesc si melanocite, celule care au capacitatea de a forma pigmentul melanic (melanina) care da culoare pielii.

Melanogeneza este cea de-a doua functie proprie a epidermului si se defineste ca fiind capacitatea pielii de a forma pigmentul melanic. Rolul esential al mefaninei este de fotoprotectie, avand capacitatea de a absorbi razele ultraviolete si secundar, participa la culoarea pielii. Formarea pigmentului melanic rezulta din actiunea unui ferment oxidant asupra anumitor compusi aromatici din straturile profunde ale epidermului. Deci, este vorba de un proces chimic, de oxidare, prin consumarea materiilor proteice.

In epiderm, pe langa melanocite si keranocite mai sunt prezente si:

·        celule Langerhans care sunt localizate intre celulele stratului bazal si straturile sub bazale;

·        celulele Merkel care sunt situate deasupra membranei bazale a epidermului (Ia varfurile degetelor, patului unghial, gingiilor, buzelor si mucoasei bucale).

b) stratul mucos a lui Malpighi constituie portiunea cea mai groasa a epidermului (aproximativ 50%) si este format din mai multe  randuri de celule (6­-21) dispuse in mozaic.

Pe masura ce se indeparteaza de stratul bazal din care se nasc ele isi modifica forma: initial poligonale, ele se turtesc progresiv, alungindu-se pe axul orizontal, intr-o pozitie paralela cu suprafata. Sunt usor departate intre ele, lasand mici spatii, in care circula limfa ti in care se observa puntile de unire, care sunt niste fibrile ce dau rezistenta deosebita de la acest nivel.

c) stratul granulos il continua pe cel malpighian in evolutia celulelor spre suprafata. Este format din 1-5 straturi de celule romboidale dar latite pe axul orizontal si nucleul degenerat. Citoplasma celulelor contine gramezi mari de keratohialina, conferind celulelor o tenta inchisa. Astfel, stratul granulos cuprinde celule ce contin pigmenti (mai mult sau mai putin) care dau culoare pieli (rasa alba, galbena, neagra).

d) stratul lucidum este alcatuit din celule imbatranite ale epidermului, celulele cornoase, turtite care nu mai au nucleu si se disociaza usor. Grosimea acestui strat depinde de regiune, sex si profesie.

e) stratul exfoliativ (descuamat) este format din celule cornoase, moarte, care fiind slab unite se desprind continuu. Acest proces abia vizibil se numeste descuamatia fiziologica.

Celulele keratinizate pot lua si alte forme, cunoscute sub numele de unghii si par, ele fiind fanerele pielii.

B.     Dermul

 

Este al doilea strat al pielii si este construit din trei zone:

a) una superioara, dermul superficial (papilar) cu o structura mai laxa;

b) una mijlocie, corionul (dermul reticular) demarcat in partea superioara de o linie aproape orizontala, are o structura mai densa si situat la o mica distanta de mugurii interpapilari, cuprinde 4/5 din grosimea dermului;

c) una inferioara, dermul profund cu fascicole colagene, groase.

Dermul se separa de epiderm prin papile dermice, un fel de membrana alcatuita dintr-o multitudine de asperitati microscopice, in forma de degete de manuta, patrunzand in epiderma, cuprinzand terminatiile sanguine si corpusculii tactili.

Corpusculii tactili sunt terminatii deosebit de sensibile ( la cald, frig, pipait, apasare ec.) fiind strans legate de sistemul nervos si creier.

Dermul este si sensibil datorita vaselor de sange si retelei nervoase ce o strabate.

Fibrele care compun dermul sunt de trei feluri:

·        fibre conjuctive

·        fibre elastice

·        fibre reticulare

Aceste fibre se intretaie in toate sensurile constituind o tripla retea care este presarata de celule.

Celulele sunt de doua feluri:

1)celule fixe: - fibroblastii,

-         fibrocite,

-          mastocite,

-         plastocite,

-         celule pigmentare

2) celule migratorii: - limfocite,

               - monocite,

              - granulocite,

              - provenite din vasele sanguine

Fibrele si celulele sunt cuprinse in asa numita substanta fundamentala gelatinoasa, amorfa, omogena si acidofila care constituie cimentulinterfibilar.

In afara fibrelor, celulelor si substantei fundamentale, dermul contine vase sanguine si limfatice, terminatii nervoase (corpusculii tactili ) si tot in derm sunt localizate glandele sudoripare, glandele sebacee, foliculii pilosi si muschii redresori.



Glandele pielii isi elimina produsi de secretie la suprafata epidermului si indeplinesc functii fiziologice importante.

Glanda sebacee este anexata unui folicul pilos, fiind situata mai superficial decat glandele sudoripare. Este o glanda de tip acinos, holocrin, aceasta insemnand ca produsul de secretie: sebumul este pus in libertate prin distrugerea celulelor in care este inmagazinat. Sebumul este evacuat in foliculul pilos printr-­un canal foarte scurt conductul sebaceu.

Glandele sudoripare se gasesc pe toata suprafata pielii spre deosebire de cele sebacee care sunt mai numeroase pe anumite regiuni(frunte, santul nazo­genian, barbie, partea superioara a trunchiului si regiunea genitala) ai lipsesc complet in regiunile fara par (pielea glabra: talpi si palme).

Foliculul pilos este o teaca cu peretii proprii care contine firul de par si impreuna cu glanda sebacee si muschiul erector al firului de par se constituie foliculul pilo-sebaceu.

Vascularizatia pielii se realizeaza prin doua retele:

·        vasele sanguine

·        vasele limfatice

Vasele sanguine sunt localizate in derm, sunt fine si numeroase cuprinzand arteriole si venule.

·        arteriolele sunt mici artere ce duc de la inima sange curat;

·        venulele sunt vene mici ce se intorc spre inima.

Pe langa acestea, in derm se mai gasesc si vase capilare. Toate aceste vase sanguine asigura viata si hranirea celulelor pielii. Hranirea stratului bazal si filamentos se face prin circulatia sanguina ce provine din derm.

Vasele limfatice contin un lichid albicios numit limfa. Vasele limfatice culeg limfa care circula prin spatiile intercelulare malpinghiene (stratul filamentos) si printre fasciculele conjunctive dermice.

 

C.     Hipodermul

Este al treilea strat al pielii, cel mai profund, format din tesutul conjunctiv lax in ochiurile caruia se gasesc celule grasoase mari, grupate in lobuli, care constituie paniculul adipos.

In hipoderm se gasesc unii muschi pilosi si corpusculi senzitivi precum si partea profunda a glandelor sudoripare.

Hipodermul separa si izoleaza tegumentul de oase si muschi.

Structura lamelara si prezenta celulelor adipoase inconjoara o mare suprafata: ceea ce ii permite sa amortizeze socurile pe care le primeste suprafata epidermei si efectele traumatismelor usoare.

In plus, stratul adipos hipodermic reprezinta un izolant eficace din puncte de vedere termic si o rezerva deloc neglijabila.


3.3. FUNCTIILE PIELII

Pielea nu este un simplu invelis, ea poseda functii multiple dintre care unele extrem de importante pentru fiziologia intregului organism.

Functiile proprii ale epidermului (Keratinogeneza si melanogeneza) impreuna cu functiile dermului, concura la indeplinirea functiilor specifice pielii.

Aceste functii ale pielii sunt:

·        protectie: mecanica, chimica, solara;

·        termoreglare;

·        organ de simt: tactil , dureros si termic;

·        excretie: sebum, sudoare;  

·        respiratie;

·        absorbtie;

·        de depozit;

·         metabolica.

Cunoasterea notiunilor anatomice si fiziologice asupra pielii permit unei cosmeticiene sa inteleaga mai bine importanta acestui organ. Acest organ de protectie se poate intretine prin tratamente judicioase si individualizate, tot asa cum poate fi alterat prin produse sau manevre mai mult sau mai putin corespunzatoare.

Pielea poate fi locul de unde pornesc iritatiile, infectiile, tulburarile pigmentare si alte afectiuni care cer ingrijiri de ordin medical.

Pentru a evita toate aceste neplaceri se impune respectarea celor mai

elementare notiuni de igiena, mai ales daca stim ca 1 cm2 de piele cuprinde:

·        15 glande sebacee;

·        4 metri de nervi;

·        1 metru de venule;

·        25 de corpusculi tactili;

·        3 milioane de celule;

·        100 glande sudoripare;

·        12 puncte de caldura;

·        2 puncte de frig;

·        300 e puncte de senzatie

·        200 puncte de durere

 3.4. COMPOZITIA CHIMICA A PIELII

Pielea este alcatuita din urmatoarele elemente chimice:

·        apa;

·        saruri minerale;

·        lipide;

·        proteine.

Apa este constituentul principal al organismului viu si elementul cel mai necesar vietii. Ea prezinta 70 - 72% din compozitia chimica a pielii, respectiv 8 ­10 % din apa totala pielii.

Dintre toate tesuturile epidermei, stratul cornos contine 10%, iar straturile mai profunde mai contin 70%.

Apa poate fi considerata ca un rezervor, din care se hraneste organismul in caz de nevoie.

In organism apa se prezinta sub trei forme diferite:

            - apa din moleculele proteice;

- apa coloidala sau apa biologica;

- apa care circula in spatiile intercelulare.

Sarurile minerale se impart in doua categorii:

- nemetale ( carbon, oxigen, hidrogen, azot, sulf, fosfor, clor, fluor, brom, iod, arsen, siliciu, bor).

- metale (calciu, sodiu, potasiu, magneziu, fier, zinc, cupru, nichel, cobalt, mangan, aluminiu, plumb, titan, staniu, molibden).

Sulful are un rol important in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv care, reprezinta structura cutanata si in procesul de cheratinizare.

La fel de important este si potasiul, care ajuta la reglarea cantitatii de lichid din celule si la refacerea si pastrarea lor. Potasiul si sodiul au o mare importanta in procesul de hidratare : potasiul aduce apa din exterior in interior, iar sodiul din interior in exterior. Echilibrul dintre aceste doua elemente contribuie la procesul de hidratare a pielii.

Lipidele si corpii grasi din piele reprezinta 2% din compozitia ei totala, fiind alcatuita mai ales din grasimi neutre si acizi grasi.

Acizii grasi intervin in alcatuirea mantalei acide a pielii, aparand la suprafata sa.

Grasimile neutre se afla mai ales in zonele profunde si-n  hipoderm.

Dintre lipidele cutanate face parte colesterolul si derivatii sai.

Proteinele sunt corpi formati prin condensarea aminoacizi lor, constituind armatura organica dintre elementele deja mentionate mai sus.

Dintre protidele care au rol important in compozitia chimica a pielii face parte keratina care este o scleroproteina, colagenul si elastina precum si pigmentii

4. RIDURILE SI APARITIA LOR

Ridurile fac parte din aspectele inestetice ale tenului. Din totdeauna visul oamenilor a fost sa descopere elixirul tineretii, dar nici unul din remediile folosite de-a lungul timpurilor nu a reusit sa alunge nepoftita si nedorita batranete. Dintre toate organele, pielea este singurul organ pe care il vedem imbatranind cu proprii nostri  ochi.

Darwin spunea ca :'indiferent de gradul de cultura, toti oamenii isi exprima emotiile prin mimica fetei.'

La intervale scurte, fizionomia noastra se schimba datorita aparitiei ridurilor si a modificarii culorii pielii.

Ridurile se datoreaza, in general, faptului ca pielea iti pierde cu timpul elasticitatea si odata cu aceasta netezimea ei normala.

Imbatranirea tesutului conjunctiv echivaleaza cu imbatranirea intregului organism, ceea ce inseamna ca varsta si sanatatea organismului este conditionata de starea fiziologica a tesutului.

Cand imbatraneste, el incepe sa se deshidrateze intr-un mod progresiv. Se poate spune ca deshidratarea pielii este primul semn biologic al batranetii.


4.1. CAUZELE CE PROVOACA SAU FACILITEAZA APARITIA RIDURILOR

 

Originile deshidratarii

Intotdeauna s-a crezut ca deshidratarea superficiala a pielii depinde mai ales de alterarea sau de disparitia mantalei acide sebacee ce o protejeaza si care impiedica evaporarea apei. Dar mecanismul deshidratarii este mult mai complex.

Deshidratarea pielii in general

Pielea copilului este cea mai hidratata dintre toate; deshidratarea nu vine decat cu varsta, oboseala sau boala.

Dar este suficienta si o modificare a echilibrului fiziologic sau al constitutiei fizice a elementelor tesutului pentru ca proportia de apa sa varieze, ceea ce modifica aspectul epidermei (scaderea clorurii de sodiu duce la deshidratare).

Hidratarea constanta a tesuturilor este intretinuta de o rezerva de apa continuta in limfa spatiilor interstitiale ale stratului dermei, ceea ce permite inlocuirea rapida a umiditatii eliminate sub influenta agentilor externi, daca acestia nu sunt prea violenti si daca absorbtia este suficienta.

Echilibrul hidric al epidermei depinde deci de bogatia in apa a tesuturilor subcutanate si a organismului in general.

Deshidratarea stratului cornos

Deoarece scopul cosmeticienei este de a rehidrata acest strat, cel mai exterior, cel care sete vizibil si de care depinde aspectul estetic al pielii, este bine sa se puna accentul pe factorii care intervin in diminuarea rezervei de apa.

Stratul cornos primeste umiditate de la secretiile din straturile inferioare precum si de la glandele sudoripare cand acestea sunt active.

Aceasta umiditate depinde de diferiti factori:

·        factorii atmosferici - cald, frig, vant;

·        lipsa sebumului - faciliteaza deshidratarea;

·        produsele cosmetice foarte detergente.

Din cauza varstei, a deshidratarii sau unei boli, se reduce capacitatea lichidelor interne de a detine hormoni precum si alti excitanti biologici, fibre elastice si dermul nu numai ca se deshidrateaza, se intaresc, dar se si sclerozeaza. Apare, ca urmare, pierderea elasticitatii, cea mai importanta cauza a formarii ridurilor.

O alta consecinta a deshidratarii straturi lor medii si profunde ale pielii ce formeaza tesutul adipos al hipodermului este urmatoarea: ' epiderma, privata de stratul adipos ce o izoleaza de muschii pilosi, este traumatizata de contractia lor, accentuand si mai mult ridurile in functie de intensitatea fluxului nervos ce le determin.

Dar in felul acesta pot sa apara confuzii intre pliurile de expresie si riduri, confuzii ce nu sunt admise la o cosmeticiana. Ea trebuie sa le deosebeasca pentru a alege tratamentul potrivit.

Adevaratele riduri sunt pliuri cutanate ce apar in urma unor modificari biologice ce au ioc in interiorul tesuturilor: - tesutul conjunctiv se sclerozeaza, se intareste si isi pierde elasticitatea, se usuca ( deshidrateaza), avand aspect ce se poate compara cu cel al merelor uscate.

Pliurile de expresie sunt provocate de contract!! musculare exagerate sau

anormale fara ca tesuturile sa fie atinse de o degenerare de ordin biologic.

Aceasta diferentiere arata care sunt posibilitatile unui tratament aplicat de cosmeticiana:

·        ridurile adevarate - ingrijirile cosmetice pot sa aduca ameliorarea, dar nu si disparitia lor;

·        pliurile de expresie - ingrijirile cosmetice nu dau nici un rezultat, orice modificare depinzand de reducerea mimicii faciale.

Alte cauze ce provoaca sau faciliteaza aparitia ridurilor sunt:

·        slabire brusca, ceea ce are ca efect o alterare a tesutului conjunctiv si reducerea tesutului adipos care nu mai poate intinde pielea;

·        abuzul de orice fel: alcool, tutun, surmenaj intelectual sau fizic, nopti nedormite, etc., ce provoaca modificari nervoase si hormonale;

·        bolile - tulburari nervoase

·        varsta - uzura functionala si celulara.

Se pot face cateva sublinieri: se pare ca deshidratarea domina problema formarii ridurilor la care se adauga alterarea fibrelor conjunctive si elastice al caror tonus se . poate reduce din cauza bolii, oboselii, grijilor, varstei, etc., si chiar din cauza unor agenti externi: - bai de soare prelungite ce pot atinge integritatea acestor fibre.




Dar nu este suficient sa se rehidrateze pielea pentru a determina disparitia riduri lor, deoarece imbatranirea cutanata este un fenomen complex, ai carui factori sunt nenumarati si nu toti elucidati. Totusi se pot enumera cativa factori care favorizeaza imbatranirea:

a)      Autointoxicarea

Pe masura ce varsta inainteaza, toxinele sunt acumulate impreuna cu deseurile organice a caror eliminare nu se mai face in mod regulat. Aceste masuri modifica din punct de vedere chimic lichidele extracelulare, ceea ce tulbura si schimbarile nutritive ale celulei cu apa ce circula;

 

b) Intoxicarea

Este strans legata de Autointoxicare, iar factorii ce contribuie la aceasta sunt excesele regulate de oboseala ( oboseala este un fenomen fizic), o alimentatie in care predomina produse industriale, in consum prea excesiv.

c) Anoxemia

Ingestia sau absorbtia pe cale aeriana a corpilor poluanti, actioneaza in mod direct asupra fenomenului vital, care este oxidoreducerea, franand respiratia celulara.

Scaderea potentialului de oxidoreducere ce sta la baza tuturor reactiilor celulare, provoaca tulburari deosebite in tot metabolismul. Reproducerea celulara (anabolismul) este incetinita precum si arderea deseurilor organice (catabolismul).

d)      Tulburari ale tesutului conjunctiv

Tesutul conjunctiv, mai ales colagenul, sufera modificari in timpul imbatranirii din cauza f1oculantilor ce blocheaza circulatia anumitor regiuni capilare, a apei ce circula si chiar a oxigenului.

Colagenul este unul din principalele componente ale tesutului conjunctiv, fiind o scleroproteina sau proteina fibrilara.

Se poate face o deosebire intre varietatile de colagen in functie de solubilitatea in mediul alcalin (colagen alcalin solubil) sau acid (colagen acid solubil) precum si influenta enzimelor.

Diferentele ce exista intre diferitele tipuri de colagen se explica datorita bogatiei lor in polizaharide. Astfel, colagenul pielii este mai putin bogat in polizaharide decat colagenul tendoanelor.

Rolul fiziologic al acestei proteine consta in faptul ca ocupa un loc important in constituirea scheletului, coordonarea si protectia organismului.

Structura moleculei de colagen evolueaza de-a lungul cresterii si dezvoltarii organismului. Aceasta evolutie se numeste maturatie si consta in intarirea progresiva a moleculei datorita unei legaturi interne care ii confera rezistenta fata de agentii fizici si enzimatici. In timpul trecerii la starea adulta se remarca o crestere a maturatiei, care, la un moment dat, se opreste.

Deci, la un organism tanar viteza de maturatie este mai rapida, devenind mai lenta in timpul cresterii si apoi nula in timpul imbatranirii tesuturilor sau in cazul anumitor boli.

Un alt caracter important al colagenului consta in facultatea sa de a retine un grad de hidratare ridicat printr-un numar important de molecule de apa legata. Fiecare a patra molecula din lantul polipeptidic contine o grupa CO=N-, in care carbonul favorizeaza hidratarea.

Pe de alta parte, grupele peptidice - CO=NH - sunt de asemenea capabile sa retina molecule de apa. Proportia de apa legata poate sa atinga, in anumite tesuturi, 20% din greutatea fara apa a colagenului.

In piele, este cel ce-i ofera supletea si finetea tesutului.

Deoarece tesutul conjunctiv inconjoara toate tesuturile si organele se poate intelege ca la perturbarile generalizate ale substantei fundamentale corespund tulburarii de nutritie si o reactivitate in descrestere continua.

 

e)      Tulburari hormonale

Tulburarile hormonale sunt numai efectul imbatranirii, nu cauza.

f)       Varsta fiziologica

Varsta fiziologica are rolul de baza in procesul de imbatranire. Modul de viata, sensibilitatea, temperamentul, sunt factori care influenteaza cauzele interne de imbatranire.

4.2. CLASIFICAREA RIDURILOR

Ridurile pot fi;

 

a)      – de expresie- datorate contractari muschilor mici sunt;

·       longitudinale - pe frunte

·       radiale – la ochi

·       transversale – intre sprancene

b)     – superficiale – au o dispozitie liniara si sunt vizibile cu ochiul liber

c)      – profunde – sunt cute adanci ale pieli (definitive).

Cele mai profunde riduri sunt:

·                   ridurile verticale- V – ul dintre sprancene

·                   riduri orizontale ale fruntii – ale atentiei

·                   ridurile de la  ochi la tample -„laba gastii”

·                   ridurile deoparte si alta a colturilor gurii pornind de la nas (santul nazo – labial) care apare mai tarziu

·                   ridurile pleoapelor, punga ochilor care si ele apar mai tarziu

In unele cazuri mi pot sa apara;

·       ridul mercurian – porneste de la baza nasului si este paralel cu santul nazo – labial

·       ridul gurii – apare in coltul gurii de o parte si alta

·       ridul buzei superioare – cute multiple perpendiculare pe buza superioara

·       ridul barbiei sau jupitrian – apare la nivelul barbiei

ridurile nu sune neaparat apanajul batranetii, pot aparea riduri timpurii, aparitia lor depinde  printre altele de ten. Astfel, pielea uscata si subtire se rideaza mai devreme in timp ce pielea grasa si grasa se rideaza mai tarziu

aceasta este de altfel singura compensatie data de pielea grasa pentru neajunsurile pe care le pricinuieste (seboree, acnee)

Caracteristicile tenului uscat:

·        pielea este mata cu porii mici, este subtire cu elasticitatea

diminuata, la fel si aderenta;

·        este sensibila la actiunea factorilor mecanici;

·        apare senzatia de mancarime, usturime;

·        tonusul muscular este mentinut in functie de varsta;

·        pH-acid, sunt prezentate riduri superficiale fine.

Caracteristicile tenului deshidratat

·        in cazul deshidratari superficiale: pielea este aspra, subtire, pierde din fermitate. aici se observa o descuamare si riduri fine in retea;

·        in cazul deshidratarii profunde, aspectul tenului este:

                 -culoarea- galbuie vesteda

-riduri profunde lineare si in retea (cute)

- pielea este subtire si mai mobila pe straturile profunde

- turgorul diminuat

- elasticitate diminuata

    - sensibila la actiuni mecanice

Caracteristicile tenului senil

·        riduri adanci, pliurile si santurile fetei se adancesc;

·        pete pigmentare pe fata si pe maini

·        pilozitate accentuata

·        procesul de keratinizare scade

·        dermul se atrofiaza

·        se instaleaza atonia, se depune colesterolul ceea ce duce la friabilitate vasculara

·        se atrofiaza secretia glandelor sudoripare

·        lipsa peliculei protectoare de sebum duce la descuamare si la scaderea imunitatii in fata infectiilor


                                                         

    5.CERCETARIPERSONALE

 

                  5.1. IPOTEZA DE LUCRU

A fi tanar este minunat, insa aceasta frumusete in plina evolutie trebuie cultivata si ingrijita, pregatind-o pe cea de mai tarziu.

Nu trebuie uitat nici un moment ca timpul nu iarta si ca pielea nu va ramane toata viata intinsa, mata, catifelata. Cu cat ne vom neglija mai mult in tinerete, cu atat ne va fi mai greu mai tarziu cand chiar cele mai bune metode de ingrijire pot ramane fara rezultat.

Omul de la nastere pana la moarte trece prin mai multe perioade ale existentei sale si anume:

·        perioada de crestere si dezvoltare

·        perioada de maturitate si reproducere

·        perioada de involutie sau batranete

In cautarea fantanii tineretii, omul va descoperi noi metode si procedee de incetinire a evolutiei, de aceea o cosmeticiana care doreste sa fie un succes trebuie sa fie in pas cu toate noutatile care apar in domeniul produselor si tehnicilor cosmetice si sa le aplice in folosul clientelor sale.


                                 

                                    5.2. MATERIAL SI METODA

5.2.1. Rolul cosmeticienei in tratamentul antirid

In primul rand trebuie sa determine tipul de temperament al clientei:

·        daca aceasta are un temperament nervos, de tip excitant, foarte mobil, contractat, inseamna ca varsta fiziologica este in avans fata de varsta reala, deoarece este o femeie care este in continua agitatie psihica si fizica;

·        daca clienta este o femeie nervoasa de tip depresiv, o limfatica, o emotiva, care nu se agita, varsta fiziologica poate fi la acelasi nivel cu varsta reala sau chiar mai mica pentru ca este o femeie relativ calma ce-si supune celulele la uzura foarte moderata.

Dupa determinarea tipului de temperament, trebuie sa fie analizata fata.

Se va observa tenul a carui calitate arata ca tegumentul nu este intoxicat in mod anormal, in timp ce discronia arata ca pielea este infiltrata cu deseuri endogene (sebum, chisturi, comedoane) sau exogene (praf, fard, etc.). dar nu trebuie sa se limiteze analiza la ten, pentru ca sunt numeroase femei batrane ce au un ten curat datorita oxidoreducerii ce a ramas activa, arzand deseurile in exces.

Un fenomen mai interesant este pierderea elasticitatii cutanate la unele fete si tinere femei pentru ca pielea a dobandit o laxitate permanenta datorita faptului ca, dupa ce a fost de nenumarate ori contractata, fibrele elastice sunt mai mult sau mai putin orientate spre scleroza ai nu mai revin la dimensiunile originale.

Temperatura pielii prezinta un interes clinic deoarece ea reflecta . capacitatea oxidoreductoare. Daca temperatura nu este suficienta inseamna ca se poate presupune o anexomie (scaderea oxidoreducerii).

Cosmeticiana nu poate obtine miracole, ci poate sa intervina in incetinirea procesului de imbatranire si chiar sa opreasca formarea ridurilor. Dar nu va putea niciodata sa transforme fata unei femei in varsta intr-o fata de tanara fata, ci doar sa-i redea un aspect mai placut, mai proaspat.

Tratamentele cosmetice aplicate in cadrul cabinetelor specializate, au la

baza cele patru procese care sunt:

·        Curatire

·        Hranire

·        Hidratare

·        Tonifiere

Schema de tratament se va alcatui individual pentru fiecare caz in parte, astfel incat metodele manuale si aparatele aplicate sa cuprinda aceste procese de baza.

Tratamentul antirid va fi parte componenta din schema de tratament aplicata tenurilor uscate, deshidratate si senile.

Un tratament antirid trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

Rehidratarea tesutului cutanat:



·        Stimularea stratului bazal al epidermei

·        Regenerarea elastinei si a colagenului - ceea ce este cel mai dificil in cazul de fata.

Pentru a ajunge la rezultate multumitoare este dorit si uneori indispensabil ca si clienta sa fie sfatuita sa urmeze in acelasi timp un tratament de intinerire la un medic specialist ( cu regim alimentar bogat in fructe si legume, o cura de vitamine, pentru intarirea organismului, consumarea lichidelor).

Un tratament antirid, in primul rand, trebuie sa suplineasca produsele care

sunt insuficiente:

·        Aminoacizii

·        Acidul ribonucleic

·        Colagenul

Apoi, sa activeze metabolismul celular si sa stimuleze proliferarea celulelor tinere prin produse adecvate, creme, lotiuni, masti cu:

·        Extrase biologice

·        Fitostimulante (extrase vegetale)

·        Enzime

·        Produse pe baza de vitamine (A, O, e, E, F, H)

·        Saturi minerale

·        Hormoni

De obicei, extractele vegetale se utilizau in cazul tenurilor tinere, iar extractele biologice erau indicate persoanelor ce depaseau 30 de ani. Dar in acest domeniu este riscant sa se adopte o pozitie categorica. Deseori se uita ca uleiurile din plante (migdale, susan, grau) redau pielii sebumul, care devine odata cu varsta, insuficient, iar extractele din fructe, mai rar legume, aduce celulei elementele necesare pentru a-i stimula metabolismul.

Interesul fata de extractele animale, cum ar fi colagenul, consta in faptul ca pielea primeste un aport extern de elemente care devin tot mai rare, odata cu varsta.

Un alt aspect intalnit in cadrul examenului cosmetic  este atonia care este diminuarea tonicitatii normale a unui organ contractil (a muschilor), in timp ce atrofia este o dereglare a nutritiei organelor si tesuturilor caracterizata de o diminuare insemnata a volumului si greutatii lor.

Atonia inglobeaza toate alterarile musculocutanate:

·        Imbatranirea

·        Ofilirea - determinata de: - slabire

                                                      - modificarea chimica a tesuturilor musculare

Aspectele atoniei - muschiul nu mai poate sa fie:

·        Contractil (adica sa se contracte)

·        Elastic (sa-si reia pozitia initiala)

·        Tonic (isi pierde tensiunea normala)


Atonia fetei este usor vizibila pentru ca se remarca o coborare a muschilor care uneori poate fi mai accentuata si sa formeze o cuta sub maxilar.

Cosmeticiana, cand examineaza fata, trebuie sa incline capul clientei pentru a alungi muschii la maximum si sa palpeze musculatura de sub maxilare intre police si index. Cu cat muschiul si-a pierdut soliditatea si se dovedeste a fi flasc, cu atat atonia este mai pronuntata.

In unele cazuri, fata se poate ofili si sa dea impresia de imbatranire fara ca tesuturile adipoase sa fie diminuate, ci din contra, sa fie chiar marite. In acest caz, fata devine umflata, iar impresia de 'cadere' este si mai accentuata. Aceste cazuri sunt confundate, an mod gresit, cu atonia sau atrofia muschilor.

Imbatranirea si ofilirea fetei se poate ameliora prin:

a) gimnastica pasiva, prin folosirea estetodinului - aparat ce produce o gimnastica a muschilor prin contractii ritmate;

b)      masajul manual corector (al ochilor, al gurii si al barbiei duble);

c)      masajul cu aparate ca : - sebaspirul

                                                      - vibratorul facial

d) gimnastica faciala efectuata acasa in fata oglinzii timp de 10 - 15 minute;

d)      pulverizari (cu infuzii, apa minerala, sucuri de fructe) - reci si calde;

 f) aparatele active (ce folosesc curentul electric cu actiune directa asupra pielii) - galvanodermul si electrodermul

g) mastile cosmetice - nutritive, hidratante, tonifiante, biologice;

h) cremele antirid - care datorita dezvoltarii chimiei cosmetice sunt din ce in ce mai eficace. Laboratoarele Garnier, Nivea sai L'Oreal sunt cateva din firmele care au creat o gama

completa pentru curatirea si ingrijirea tenului, pentru toate varstele si tipurile de ten.

5.2.2. Tratamente cosmetice aplicate

Schema generala, dupa care sunt desfasurate ingrijirile cosmetice aplicate in cadrul unei sedinte, are urmatoarea ordine:

·        Demachierea: - cu lapte demachiant;

                                               - lotiune tonica sau apa minerala;

·        Stabilirea tipului de ten

·        Curatirea - ce cuprinde:          - vaporizarea calda;

                                                                       - gomajul;

                                                           - extragerea comedoanelor;

                                                           - sebaspirul;

                                                          - dezinfectia - cu spirt si cu electrodermul;

·        Hranirea, hidratarea si tonifierea se realizeaza prin:

             ► ionizare - cu galvanodermul

             ► masajul - manual

             ► vaporizari reci si pulverizari

             ► masca

             ► vapozonul peste masca

Ordinea si durata operatiilor precum si produsele folosite difera in functie de tipul de ten si varsta clientei.

De exemplu, la femeile de 30 - 35 de ani, cu tenul uscat sau mixt (gras pe T - ul fetei si uscat in jurul ochilor si regiunea geniana) se vor folosi la masajul manual creme ce contin extracte biologice si vitamina F, A si E.

Miscarile de baza ale masajului (de netezire, energice si vibratorii) se vor completa cu miscarile masajului corector al ochilor, deoarece, la majoritatea clientelor care fac parte din aceasta categorie de varsta si ten au aparut ridurile de la ochi spre tampla numite si 'laba gastii'

            Miscarile masaj ului corector al ochilor sunt:

·        netezirea circulara

·        ciupiturile - pe sub pleoapa

·        netezi rea ondulatorie - pe sub pleoapa

·        vibratie punctata:       - pe arcada zigomatica

                                                - pe arcada sprancenoasa

vibratia plana •  netezire plana

La fel ca si crema de masaj si masca aplicata trebuie sa contina substante grase hranitoare, active biologic.

Un tratament antirid este eficace numai atunci cand se face regulat. La femeile de 30 - 35 de ani tratamentul se va aplica lunar si trebuie completat cu ingrijirile de acasa. Pentru ingrijirile de acasa se recomanda folosirea produselor de buna calitate, de exemplu:

·        crema hidratanta Futur E din gama Plenitude de l’Oreal - crema ce confera tenului confortul deplin de dimineata pana seara, ea contine vitamina E - pura (unul dintre cei mai puternici protectori ai tineretii epidermului);

·        cremele nutritive - refac protectia lipidica a epidermei si sporesc capacitatea de aparare a acestuia.

La femeile cu un ten uscat si la care apar semnele atoniei, pe langa tratamentele mai sus amintite se poate aplica un tratament destinat combaterii acestuia:

a) pentru atonia pronuntata - muschiul incepe sa-si piarda tonusul iar pielea devine opaca. In acest caz se recomanda un masaj cu framantari ample si puternice, fara violenta. Produsele biologice si aparatele au un efect redus in acest stadiu. Se pot folosi produse cosmetice pe baza de esente pure care sa dezintoxice pielea si creme cu proteine pentru a o hrani;

b) pentru atonia de grad mediu - relaxarea muschilor incepe sa fie vizibila.

Se incepe cu un masaj cu ciupituri care stimuleaza terminatiile nervoase si se continua cu framantat. Produsele cosmetice ce se pot folosi: - creme bazate pe vitamine, produse aromatice, nutritive sau preparate pe baza de extrase din alge cu stimulenti biologici, extractele vegetale embrionare si creme pe baza de lecitina;

c) pentru atonia mult pronuntata - cand muschiul flasc este vizibil iar pielea este vesteda. Se face un masaj de framantare, dar care trebuie sa dureze mai mult timp si sa-i adauge tratamente cu aparatele de inalta frecventa ( electroderm, galvanoderm).

Se utilizeaza creme bogate in proteine si imbogatite cu acizi nucleici si caroten, care faciliteaza nutritia tesuturilor si cu stimulenti biologici: - extracte placentare si de tesuturi conjunctive.

In cele trei situatii este absolut necesar sa se mentina pielea hidratata prin procese de rehidratarea fie prin retinerea apei, fie printr-un aport direct de umiditate. Este indicat si oxigenarea tesuturilor prin vaporizare cu ozon (vapozon).

Tratamentele cosmetice se aplica stat fetei cat si gatului, care are nevoie de stimulari, de intariri prin: masaje manuale si cu aparatele asociate cu stimulari electrice (estetodin).

La un ten adult (intre 30 - 50 de ani) - trasaturile fetei se adancesc, ridurile sunt definitive.

in aceste cazuri, masajul de intretinere se completeaza cu masajul corector al gurii.

Miscarile masajului corector al gurii sunt:

·        ciupiturile pe santul nazo - labial;

·        netezirea ondulatorie pe santul nazo - labial

·        netezi rea circulara pe directia muschi ului orbicular

·        vibratia punctata: - sub buza inferioara

-         deasupra buzei superioare

-         foarfecele buzelor

La femeile care au trecut de 50 de ani (tenul senil), dupa instalarea menopauzei, indiferent de tipul de ten poate sa apara un exces de par pe barbie, buza superioara (mustata) si zona geniana. Aceasta hipertricoza apare dupa dereglari hormonale, avand un aspect inestetic. Astfel de excese de par pot aparea si la femeile tinere in urma unor boli, dereglari hormonale sau predispozitie genetica.

De aceea, in cadrul tratamentului se poate include si indepartarea parului de prisos prin epilatii mecanice cu penseta sau cu amestec de ceara si colofoniu.

Un alt procedeu de infrumusetare, aplicat in cadrul cabinetelor cosmetice care se pot recomanda clientelor este vopsirea genelor si sprinceanelor. Acest procedeu se recomanda pentru toate varstele dar mai ales femeilor care au sprancene de culoare deschisa pentru a reda fetei aspectul cat mai natural.

O alta trasatura inestetica ce poate sa apara in afara ridurilor, este 'barbia dubla', care este o acumulare de grasimi si deseuri cutanate.

Aceasta afectiune se poate corecta printr-un masaj special:

Miscarile  masajului corector al barbiei duble:

o       netezirea rapida si cu intensitate in regiunea submentonera;

o       framantatul

o       frictionatul;

o       palmuitul- alternativ de la o ureche la cealalta;

o       arpegiu de la barbie spre gat;

o       tapotatul cu lovituri usoare;

o       vibratia plana.

Tenului senil, indiferent de forma pe care o prezinta (gras sau uscat) i se poate aplica tratament de intretinere si curatire, modificarile in aspectul estetic sunt minime.

De aceea, se recomanda ca tratamentele cosmetice sa fie aplicate incepand de la varsta de 25 - 30 de ani, in mod preventiv, cu regularitate. Semnele imbatranirii nu pot fi oprite, dar pot fi incetinite.

Un mod mai drastic de mentinere a aspectului tanar este chirurgia estetica pentru intinerire. Aceasta este temporara si dureaza circa 7 - 8 ani deoarece pielea isi continua procesul de imbatranire, dar operatia se poate repeta.

'Lifting'-ul (cuvant englezesc ce inseamna ridicare) este o operatie estetica de intindere a pielii obrazului inlaturand ridurile, reda ovalul fetei si micsoreaza barbia dubla.

6. CONCLUZII

In urma observatiilor facute asupra clientelor carora au fost aplicate tratamente antirid, se pot trage urmatoarele concluzii:

1.In majoritatea cazurilor in care tratamentele cosmetice au fost incepute de la varsta de 25 - 30 de ani se va observa ca semnele imbatranirii cutanate vor aparea mai tarziu si vor aparea mai tarziu si vor fi cu intensitate moderata;

2. Pentru aplicarea corecta si eficace a tratamente lor este absolut necesar ca, cosmeticiana sa aiba un vast bagaj de cunostinte dobandite prin studiu si experienta;

3. Produsele aplicate in cadrul tratamentelor trebuie sa fie proaspete si de buna calitate deoarece numai astfel se vor obtine rezultatele dorite;

4. Ingrijirile de acasa sunt foarte importante deoarece sunt continuarea procedeelor incapute in cadrul cabinetului cosmetic. Aceste ingrijiri se vor discuta cu c1ienta pentru a -i da sfaturi cu privire la aplicarea produselor cosmetice;

5. Nici un tratament antirid sau de intretinere nu poate atenua efectele unui stil de viata nociv, cu nopti nedormite, stres, cu exces de alcool, cafea, tutun;

6. Pentru mentinerea tineretii, in general, nu este de ajuns numai aplicarea unor tratamente cosmetice ci si o perceptie optimista asupra vietii, precum si usurinta de adaptare la tot ce este nou si progresist.

BIBLIOGRAFIE

 

1 Victor Papilian          - Anatomia omului, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1992

 2.A. Voinea    - Ingrijirea tenului, Editura Medicala, Bucuresti

3.0limpia Granulea - Izvor de frumusete, tinerete si farmec, 1992

4. Ludmila Cosmovici - Cosmetica de la A la Z, Editura Simron and Europartner, 1994

5. Ionescu Nastasia - Tehnica ingrijirii cosmetice, Editura Didactica si

            Partea Ecaterina           Pedagogica, Bucuresti, 1970

6.Prof. dr. Alexandru - Dermatologie, Editura Didactica si Pedagogica,

            Dimitrescu        Bucuresti, 1997

7. Ludmila Cosmovici - Cosmetica - stiinta, arta, frumusete, 1980 Elena Samborschi

L. Zisu









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5105
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site