Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


MODALITATI DE DIAGNOSTICARE SI PLANIFICARE A TERAPIEI TULBURARILOR DE LIMBAJ

Logopedie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Clasificarea logopedica a tulburarilor de limbaj
Tratamentul tulburarilor fonologice
Metode si exercitii folosite in scopul nuantarii vocabularului elevilor
Tratamentul tulburarilor de voce: Exercitiile logopedice generale
Elemente de fonetica articulatorie - Vocalele limbii
Proceduri de analiza a tulburarilor fonologice
Teorii despre fonatie
Elemente de psihofiziologia limbajului: Teorii ale achizitiei limbajului
MODALITATI DE DIAGNOSTICARE SI PLANIFICARE A TERAPIEI TULBURARILOR DE LIMBAJ
Elemente de fonetica acustica: Inaltimea sunetelor

MODALITATI DE DIAGNOSTICARE SI PLANIFICARE A TERAPIEI TULBURARILOR DE LIMBAJ

Obiective



     Prezentare unor scheme functionale privind achizitia si dezvoltarea limbajului verbal;

     Utilizarea unui model piramidal privind dezvoltarea limbajului ca suport pentru realizarea diagnosticului tulburarilor de limbaj si pentru proiectarea interventiilor terapeutice.

Cuvinte cheie

Semnificatii verbale, invelis sonor, articulatie, vorbire, comprehensiune, exprimare, auditie.

Insusirea limbajului se face in trei timpi:

a) achizitia semnificatiilor;

b) receptia cuvintelor (invelisul sonor) corespunzatoare semnificatiei si intelegerea;

c) exprimarea verbala.

Este situatia inversa celei in care se apeleaza la dictionar, care da intai cuvantul si apoi semnificatia acestuia. Astfel, intr-un prim moment, atitudinea educatorului este de a favoriza explorarea - care pune in joc toate simturile si totalitatea miscarii. Educatorul este in acelasi timp model lingvistic, el da forma verbala corespunzatoare semnificatiei achizitionate, aceasta forma trebuie sa fie corecta; propozitiile trebuie sa fie echilibrate, corecte.

Se recomanda ca model pedagogic: scoala activa, fondata pe activitatea copilului, o pedagogie de punere in situatie (mai intai explorarea, apoi comunicarea). O situatie care nu se poate reproduce in realitate, permite copilului sa re-creeze, sa se joace, sa mimeze, completand astfel perceperea si engramarea semnificatiilor.

Dimpotriva, o pedagogie asezata, (copilul sta pe scaun in fata unei mese mici) nu permite utilizarea decat a doua porti perceptive: vizuala si auditiva.

In figura 1 este prezentata schematic dezvoltarea limbajului pana in perioada de incepere a scolaritatii.

Pornind de la cele sustinute de Piaget, ca limbajul si gandirea se structureaza reciproc, se poate reprezenta dezvoltarea lingvistica prin intermediul unei piramide (figura 2).

Interpretarea piramidei lingvistice:

Primul etaj al piramidei este al limbajului gestual. Pornind de la explorarea multisenzoriala a mediului sau, copilul isi dezvolta aparatul perceptiv si motor, isi structureaza spatiul propriu (schema corporala, lateralitate), se orienteaza in spatiu si in timp prin intermediul situatiilor traite. Modul sau de comunicare cu persoanele din anturaj este legat direct de situatie. Consta in:

- comprehensiunea atitudinii, mimicii, gestului si a caracteristicilor vocale (intonatie, ritm) ale persoanelor din anturaj.

- expresia propriilor nevoi, dorinte si sentimente prin atitudine, mimica, gesturi si voce (strigate, rasete, gangurit).

Baia de limbaj permite copilului sa stabileasca relatii intre semnificatiile achizitionate si forma verbala corespunzatoare. El accede astfel, la al doilea etaj al piramidei, cel al codului oral, reprezentari ale realitatii traite. Notam ca la acest nivel, mijloacele de expresie mimica, gestuala si vocala se simplifica, dar insotesc limbajul vorbit nuantandu-l si precizandu-l.

Al treilea etaj al piramidei, cel al codului scris, este deschis la un mod de comunicare si mai abstract, pentru ca este despuiat de suportul biologic gestual si vocal. Acest nivel al comunicarii, necesita o perfecta stapanire a limbajului.





Prezentari de cazuri (structurate conform modelului piramidal)

1. E., are 6 ani si prezinta dificultati de pronuntie. Este inalt de statura, voinic si este foarte vorbaret. In decurs de cinci minute si-a povestit intreaga viata, punand tot felul de intrebari despre viata terapeutului. Comunica foarte bine, avand un vocabular vast si fraze bine echilibrate.

Auditia:- percepe bine cuvintele rostite in soapta;

Examinarea vorbirii:- repeta corect cuvintele si frazele din test;

Examinarea articulatiei- proiecteaza varful limbii intre incisivi articuland T si D. Sigmatism interdental la fonemele S; Z; S si J.

Examinarea nivelului motor:- motricitatea in general este satisfacatoare dar prezinta neindemanare la nivelul motricitatii digitale; se constata moliciunea obrajilor si a buzelor, coordonare insuficienta a miscarilor limbii, care sunt mai degraba lente si imprecise.

Diagnostic:- tulburari de articulatie asociate cu o diminuare a mobilitatii buco-faciale si digitale.


Reeducarea:



     Dezvoltarea motricitatii fine digitale (exercitii digitale, manipulari, trasee)

     Dezvoltarea motricitatii buco-faciale:

‑ musculatura obrazului si buzelor

‑ miscarile limbii

‑ respiratia

     Reeducarea articulatiei

‑ Fonemul S: ortofonie

asocierea fonemelor

repetitia cuvintelor si frazelor

Fonemul Z: aceeasi pasi

Fonemul S: aceeasi pasi

Fonemul J: aceeasi pasi

L. are 7 ani si este in primul an de scoala. Este trimis la cabinet pentru dificultatile intampinate in citit. Mai precis, subiectul n-a retinut nimic din programa pentru citire. Beneficiaza de ajutorul familiei care se implica in educatia copilului incercand sa-l ajute, astfel ca in fiecare seara, timp de doua ore, citeste. Aceste sedinte se termina adesea cu lacrimi, din cauza epuizarii subiectului si a exasperarii mamei sale.

La a doua intalnire, la inceputul examinarii, subiectul face o criza de anxietate cu sufocare. Examinarea trebuie intrerupta, subiectul este linistit, se reuseste destinderea sa, urmand ca totul sa se reia ca un joc cand acest lucru este posibil.

Rezultatele examenului sunt concludente:

     Schema corporala deficitara;

     Lateralitatea slab afirmata;

     Perceptii vizuale deficitare in ceea ce priveste discriminarea culorii, formei si dimensiunii;

     Lacune mari in ceea ce priveste numarul, orientarea si directia;

     Perceptii auditive:

Ritm:-o singura reusita in seria de trei lovituri

Intensitate si durata:- reuseste discriminarea zgomotelor puternice si slabe, lungi si scurte; esueaza la succesiune;

     Articulatie:-S si Z sunt substituite cu S si J.

     Vorbirea:- omisiuni si substitutii fonemelor in listele I, II si III. Sunt reproduse doar primele cuvinte ale frazei de control.

     Expresie:- vocabular limitat la cuvintele curente. Frazele sunt agramaticale. Verbele sunt absente sau utilizate incorect. Eu (pronumele personal, persoana I, singular) este absent. Subiectul vorbeste despre sine spunandu-si numele.





Potential: normal

Sanatate:- nici o informatie semnificativa

Afectivitate:- sentiment de esec, teama de trairi neplacute, distres.

Educatie:- fortare, anxietatea mediului familial.

Comentarii:- este vorba de un retard global. Subiectul nu-si cunoaste suficient propriul corp si nu-si stapaneste miscarile. Fiind slab orientat in propriul corp, ramane dezorientat in situatiile pe care le traieste (spatiu si timp). Nivelul verbal este reflectarea acestei dezorientari. In acest caz o reusita in lectura tine de domeniul fantasticului.

Reeducarea:

1.     Aspect familial

Se explica parintilor natura dificultatii. Sunt intrerupte ajutoarele acordate in citire. Se recomanda intensificarea baii de limbaj.

2.     Aspecte pedagogice

Sunt abandonate momentan toate ambitiile pedagogice privind subiectul

3. Se va interveni la urmatoarele niveluri:

     Schema corporala

     Psihomotricitate

     Perceptii vizuale

     Reeducarea articulatiei si vorbirii

     Dezvoltarea limbajului (comprehensiune si exprimare)

     Reluarea invatarii citirii, utilizand o metoda concreta care sa afirme structurile achizitionate. (Metoda fonetica si gestuala-Borel Maisonny).

4. S. are cinci ani si este la gradinita. Vorbirea sa este de neinteles. Chestionata asupra antecedentelor medicale, mama sa spune despre copil ca, in general, este sanatos. Ca urmare a unor intrebari suplimentare relateaza ca a avut multe otite, de la varsta de 6 luni, pana la 4 ani. In trei reprize i s-au introdus in timpane tuburi de drenaj. A fost operat de amigdale si polipi in urma cu 6 luni. La control s-a observat o diminuare a perceptiei auditive si o masiva tulburare de vorbire.

Istoria este clara. Copilul a suferit de multe ori otite in perioada de dezvoltare a limbajului. Se stie ca otitele repetate pot antrena o hipoacuzie usoara, care nu impiedica intelegerea, dar impiedica analiza elementelor fonetice care compun vorbirea. Aceste scaderi auditive, periodice, sunt daunatoare dezvoltarii perceptiilor auditive, ducand la tulburari de pronuntie si uneori si la tulburari de vorbire.

Ultima interventie medicala a vizat ablatiunea amigdalelor. Se pare ca infectiile la acest nivel ar putut cauza otitele repetate.


Cu toate acestea, este important sa ne asiguram ca nivelul auzului este bun, constant, fapt pentru care trebuie facute testele de acuitate auditiva.

Interventia va consta in reeducarea intensiva a tulburarilor de vorbire.

Teme:

1.     Completati fise logopedice pentru subiecti avand diagnostic initial diferit si urmariti evolutia cazurilor pe parcursul terapiei lgopedice.

2.     Utilizand modelul schemei diagnostice piramidale realizati diagnosticul logopedic pentru cel putin doi subiecti cu tulburari de pronuntie si concepeti planul de terapie logopedica








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2715
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site