Boilies de casa

Ingredientele de baza
Ingredientele pe care le folosesc cu precadere sunt:

Fainurile

1. Faina de soia

Este o faina de baza in mixurile mele, valoarea nutritiva si bogatia in aminoacizi o recomanda cu prioritate intre fainurile vegetale. Faina integrala de soia are un continut proteic de cca 38%, carbohidrati 31%, minerale 6,5% (in special fier, fosfor, calciu si potasiu), fibre 3,5%, ulei 12% .Pe langa toate acestea ar mai fi necesar sa amintesc si faptul ca faina de soia contine toti aminoacizii esentiali (si cca 80% din ceilalti aminoacizi), fiind singurul produs vegetal cu un profil aminoacidic aproape identic cu cel al carnii, contine o multitudine de vitamine, A, B complex, C, D, E, F, K si mai ales coenzima Q10.

2. Izolatul proteic de soia
Este un produs care creste simtitor valoarea proteica a mixului, este mult mai usor digestibil decat faina din soia si mai ales asigura o mai buna conservare a boiliesurilor. Continutul de proteina este de pana la 90%. Se comporta foarte bine in orice mix. Este foarte indicat in combinatie cu malaiul sau faina de orez suplinind nivelul proteic scazut al acestora. Fie ca luati boabe de soia, le prajiti si le rasniti sau cumparati faina de soia gata macinata pe care o puneti putin pe o tava in cuptor si o amestecati continuu cu o spatula de lemn obtineti acelasi rezultat, o faina foarte hranitoare cu un miros deosebit.

3. Faina de porumb (malai)
La inceputuri o foloseam foarte mult in mixuri pe considerentul ca mai toate baltile noastre sunt nadite cu mamaliga si crapul va recunoaste semnalul hrana al acestui ingredient. Acum consider ca nu este necesar, fiind un compus sarac in substante nutritive si fara 'amintiri' deosebite pentru crap. Totusi il folosesc in unele mixuri, in special de vara.

4. Gris de grau
Este un alt ingredient de baza in mixurile pentru boilies, cele mai multe mixuri de pe piata sunt bazate pe acest produs. 'Leaga' foaret bine mixul (coca) si aduce un bun surplus de carbohidrati. Poate fi folosit pana la 50% din mix.

5. Faina de canepa
Canepa este un alt ingredient nutritiv important. Continutul ridicat de uleiuri si acid linoleic o fac de neinlocuit intr-un mix. Contine 33% proteina, 7% grasimi, 6,5% minerale, 44% carbohidrati, 1,4% acid linoleic, 8% ulei. Cu mixuri pe baza de faina de canepa (50-60% faina de canepa) am prins foarte bine, in special in lunile august - septembrie.

6. Faina de amestec de seminte pentru pasari
Practic nu este o reteta speciala ci o multitudine de retete pentru hranirea pasarilor, desigur de la o firma la alta, de la o specie de pasari la alta reteta difera. In general aleg amestecuri care mi se par mie interesante si evit amestecurile care contin floarea soarelui deoarece am avut experiente neplacute cu 'dezlegarea' mixului folosind aceste seminte. In general prefer amestecurile pe baza de mei (alb, rosu), ovaz, orz, canepa, glant, scorus, hrisca. Foarte bune sunt si amestecurile care contin miere, galbenus de ou, polen, adaosuri de minerale si vitamine (dar desigur acestea din urma le puteti adauga si singuri). Macinarea o fac mai grosiera.

7. Faina de orez
Faina de orez este un component foarte important in mixul de boilies, ofera un plus de greutate boiliesurilor, foarte necesara boiliesurilor pentru nadire la mare distanta, sau boiliesurilor de carlig in care s-au introdus componente ce tind spre plutire (casine, fainuri de crustacee). Este si un foarte bun liant pentru coca dar fiind o faina sarca proteic se recomanda 'mixarea' sa cu o faina bogata proteic. In functie de destinatia boiliesurilor recomand folosirea fainii de orez in proportie de 5-20% din mix.

8. Faina de alune
Alunele au o mare traditie in pescuitul crapului, unii pescari chiar recomanda cu caldura folosirea lor in nada (amestecuri de seminte) si ca momeala pe rig. Faina de alune este foarte grasa, cu un nivel ridicat de proteine (aprox 30%), bogata in antioxidanti (polifenoli), grasimi monosaturate si contine si o cantitate semnificativa de triptofan. Este o faina pe care o folosesc in majoritatea mixurilor mele dar nu mai mult de 5-10% din mix.


9. Faina de nuci
Faina de nuca este un ingredient forte in toate mixurile mele, calitatile naturale ale acestui fruct sunt superioare oricarui produs sintetizat. Contine 15% proteine, 60% lipide, 15% glucide, 2,4% fibre, o cantitate mare de minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc si iod) si de vitamine (C, B1, B2, B5, vitamina PP si caroten). Faina de nuci are atat proprietati laxative cat si antidiareice (regleaza foarte bine procesul de digestie), de asemenea mai are si proprietati antitoxice si vermifuge. Totusi cel mai important aspect cred ca este gustul deosebit al acestei faini. Folosesc pana la 5% in mix pentru ca imi este teama de senzatia de satietate pe care o poate produce.

10. Faina de tiger nuts
Prima data am cumparat tiger crush (macinata mai grosier) de la Sensas si am folosit-o in proportie de 15% intr-un mix bird food, a fost fenomenala, am prins foarte bine cu acele boiliesuri si asta m-a incurajat, acum folosesc frecvent aceasta faina (bine maruntita sau macinata mai grosier) in proportie de pana la 25% din mix. Ar mai fi de spus ca am incercat si: am pus tiger crush in apa cu zahar si am lasa-o 2 zile la fermentat, a prins un miros de-ti venea sa mananci din ea insa cand am incercat sa o folosesc in coca de boilies am avut surpriza ca aceasta sa se desfaca si sa devina faramicioasa.

11. Faina de peste
De departe cea mai folosita faina animala in compozitia boiliesurilor, are un continut proteic de cca 65%, este plina de vitamine si minerale si este foarte bine digerata de crap. Faina de peste este foarte folosita in furajarea pestilor si pasarilor si datorita gustului sau, apreciat de animale. Folosesc cu precadere faina de peste obisnuita (este mult mai lesne de procurat), am folosit si alte tipuri de faina de peste dar nu am remarcat diferente auspra atractiei pestilor. Cantitatea de faina de peste intr-un mix poate ajunge pana la 40% dar atentie la restul compozitiei, o verificare a mixului cu calculatorul oferit de dl Carprom ar fi foarte utila.

12. Faina de scoici
Incepand cu clasicul GLM, faina de scoica cu buza verde si terminand cu cea mai mica si mai necajita scoica nimic nu poate inlocui o faina de scoici. GLM este fara indoiala un aditiv de gust foarte bun si in plus contine o mare cantitate de aminoacizi (in special o cantitate importanta de betaina), minerale si vitamine, polizaharide naturale. Si acest produs (ca multe altele) este luat din industria farmaceutica unde este recomandat pentru tratamente gastrice si mai ales pentru dureri reumatice si osteoporoza (din cauza calciului si a altor minerale pe care le contine). Nutrabaits, firma care a lansat acest produs in lumea crapistilor, recomanda folosirea a 2g de GLM la 1/2 kg de mix. Eu am folosit pana la 50g la un kg de mix si nu am vazut nici o reactie adversa din contra.

13. Faina de creveti
Am folosit termenul de creveti pentru mai multe tipuri de crustacee marine de dimensiuni medii si mici. Este o faina cu bune proprietati gustative si cu un mare aport de caroteni naturali si proteine. In general pana la 50g la un kg de mix.

14. Faina de gamarus
O alta faina cu un gust deosebit (pentru pesti!), cu un continut proteic ridicat. Contine proteina 60%, ulei 5,6%, carbohidrati 2,5%, fibre 25%, potasiu, fosfor si o cantitate importanta de caroteni naturali si vitamine. Daca folositi mai mult de 50g/kg de mix boiliesurile vor pluti (pop-up)! In parte acest lucru se poate compensa cu faina de orez dar nu este necesara supradozarea de gamarus.

15. Faina de artemia
Aceasta este o faina deosebita, artemia salina este un crustaceu de dimensiuni foarte mici ce se dezvolta in ape sarate, in Romania traieste in apele lacurilor sarate (Amara), are cel mai mare continut de caroteni naturali dintre toti crustaceii, de fapt si culoarea naturala a acestor vietati este portocalie spre rosie, pestii care sunt hraniti cu artemia (adulta) accentuandu-si culoarea rosie. Atentie sa nu confundati artemia adulta cu oua de artemia sau nauplii de artemia care se folosesc in acvaristica. 5% din mix este arhisuficient.

16. Faina de sange
Am folosit-o de cateva ori, mai mult din curiozitate, si am avut rezultate bune cu ea, acum nu o mai folosesc pentru ca nu imi place mirosul (este oribil) si nu m-a convins ca este indispensabila. Este bine de stiut ca este digerabila aproape in totalitate, are un continut proteic de cca 90% si este foarte bogata in aminoacizi. De curiozitate puteti incerca un adaos de 5% in mix. Amestecati bine mixul inainte de a-l adauga in partea lichida deoarece faina de sange este foarte lipicioasa si va poate crea neplaceri.

17. Faina de rame
Convins fiind ca este un gust foarte cunoscut pentru pestii nostrii am luat o jumatate de kg de rame proaspete, le-am spalat bine, le-am pus intr-un castron de sticla termorezistenta cu o plasa deasupra, le-am lasat cca o ora la scurs si apoi le-am bagat la cuptor, dupa cca 20 min s-au uscat bine de tot. Le-am mai lasat cateva zile pe balcon sa se usuce definitiv apoi le-am rasnit. A rezultat o faina cu un miros foarte puternic de rame! Am pus 10-12% din aceasta faina intr-un mix si a mers foarte bine, am mai repetat figura asta intr-o toamna si am mers cu boiliesurile in delta unde din nou am prins bine concluzia .. este o faina buna, merita sa incercati.

18. Faina de chironomus
Exista de vanzare de la mai multe firme dar cea mai buna mi se pare cea de la Sensas, am folosit-o de cateva ori cu bune rezultate, este nelipsita din mixurile mele de primavara si toamna tarziu. Cred ca 10% din mix este suficienta.

19.Faina de ficat
Intentionat am lasat aceasta faina ultima, nu pentru ca ar fi ultima de pe lista preferintelor (este chiar invers) ci ca sa pot sa ma desfasor :-) Faina de ficat este folosita foarte intens in industria farmaceutica (tratarea diverselor boli digestive, insuficiente biliare etc) precum si in industria furajelor animale si a mancarurilor pentru animale de casa (pet food), este recunoscuta ca o faina cu un gust deosebit, inalt proteica (70%) bogata in minerale (fier, zinc), aminoacizi, enzime digestive si vitamine (A, B2, B3, B12). Sunt convins ca pestii recunosc aceasta faina ca pe ceva foarte bun deoarece orice animal (caine, pisica, porc, pasari de curte) pe care am testat hrana preparata cu faina de ficat a raspuns foarte bine la hranire evidentiind o stare generala de bine. Este bine stiut ca animalele memoreaza un ingredient care le-a 'mers' bine la stomac. La ora actuala cea mai bine cotata faina de ficat este cea de ficat de vita produsa in Argentina. Am folosit pana la 20% faina de ficat in mixuri fara sa observ vreo reactie de respingere insa in general nu depasesc 10%.

Proteine

1. Caseina

Caseina este proteina din lapte (fara zer) si principalul component al branzeturilor.
Ultimele cercetari asupra derivatelor din lapte indica faptul ca digerarea caseinelor este foarte lenta, la nivel de alimentatie umana se recomanda inlocuirea caseinelor cu caseinate din lapte sau proteine din zer.
O digerare lenta duce la o senzatie de satietate si oboseala. Acest lucru nu este deloc benefic in pescuit, un crap satul se va ridica intr-un strat de apa cu temperatura mai ridicata pentru a-si accelera digestia si nu este sigur ca va mai reveni pe acelasi loc de hranire. S-a demonstrat ca folosirea caseinelor in nade (studiul a fost realizat de fapt pe furaje) poate ridica timpul de digestie al crapului pana la 5-6 ore (la o temperatura a apei de 18 grade).
Una din marile proprietati atribuite casinei este solubilitatea dar nici aceasta nu este chiar un punct forte pentru pescuit pentru ca este GREU solubila.
Eu nu le mai folosesc, merg exclusiv pe caseinate si pe proteine din zer.

2. Caseinatul de calciu
Gustul sau este mult superior tuturor caseinatelor sau caseinelor. Caseinatele sunt produse cu timp de digerabilitate mediu, mai rapid decat al caseinei dar mai lent decat al proteinelor din zer.
Un caseinat de calciu introdus in mix il imbunatateste nu numai prin nivelul proteic si gustativ ci si la nivel de prelucrare a cocii si de aspect si elasticitate al produsului finit.
Profilul aminoacidic al caseinatului de calciu este: Alanina 2,6%, arginina 3,6%, acid aspartic 6,6%, cistina 0,5%, acid glutamic 20%, glicina 1,6%, histidina 2,3%, isoleucina 4,2%, leucina 8,2%, lizina 7,3%, metionina 2,5%, fenilalanina 4,4%, prolina 10,1%, serina 5,6%, treonina 4,3%, triptofan 1,2%, tirozina 4,6%, valina 5,4%.
Eu am folosit pana la 25% din cantitatea de mix dar au iesit cam prajiturele, 15% consider ca este cantitatea optima pentru un mix bun.

3. Caseinatul de sodiu
Caseinatul de sodiu este un bun emulsifiant, se dizolva rapid si este foarte stabil la temperaturi inalte (fierbere), are un gust foarte bun si formeaza o coca foarte elastica.
Profilul aminoacidic: alanina 2,7%, arginina 3,7%, acid aspartic 6,4%, cistina 0,3%, acid glutamic 20,2%, glicina 2,4%, histidina 2,8%, isoleucina 5,5%, leucina 8,3%, lizina 7,4%, metionina 2,5%, fenilalanina4,5%, prolina 10,2%, serina 5,7%, treonina4,4%, triptofan 1,1%, tirosina 1,1%, valina 6,5%.
La fel ca la caseinatul de calciu, 15% din mix este suficient.

4. Proteina din lapte
In functie de producator poate purta diverse nume.
Este proteina totala din lapte (cu zer cu tot), are un continut proteic de 80% (90% sau peste pentru varianta concentrata), este foarte bogata in calciu si are un gust foarte accentuat de frisca. Are o viteza medie de digerabilitate si este foarte bogata in aminoacizi ramificati. Eu o consider foarte importanta in mixuri datorita atat nivelului proteic cat si gustului pe care il da boiliesurilor.
Se poate merge lejer pana la 20% din mix.

5. Proteina din zer
Zerul este ceea ce ramane dupa fabricarea branzei, desi o mare parte din proteine se coaguleaza si se acumuleaza in branza zerul pastreaza si el o buna cantitate (cca 20% din cantitatea de proteina din lapte) de proteine foarte valoroase. Marele avantaj al proteinei din zer este asimilarea rapida in organism, producatorii de furaje nu prea iubesc aceasta proteina deoarece s-a constatat ca timpul de digestie la crapi poate fi mai mic de o ora (la o temperatura de 18 grade) insa pentru pescuit este mana cereasca trasaturi in fiecare ora :-).
Se poate folosi pana la 20% din mix.

6. Lactoza
Lactoza este zaharul natural din lapte, pe langa gustul deosbit de bun pe care il are, are si marea proprietate de a fi complet asimilabil in organism, desi la om poate provoca intolerante s-a stabilit ca la animale (inclusiv pesti) aceasta intoleranta nu apare. Lactoza este necesara in mixurile care contin proteine lactice deoarece acestea nu se digera in absenta glucozei, lactoza fiind un dizaharid format din glucoza si galactoza. In industria furajelor de animale este socotit si un foarte bun laxativ (neagresiv).
Eu folosesc 5g/kg de mix.

7. Lactuloza
Este tot un dizaharid format din galactoza si fructoza. Se gaseste sub forma lichida sau pulbere, prefearta mea este cea lichida.
Excesul de proteina poate duce la constipatie, acest lucru este foarte periculos pentru crap de aceea trebuie avuta in vedere asigurarea unui laxativ. Lactuloza nu este asimilabila la nivel digestiv ci doar la nivelul intestinului gros unde regleaza functiile excretorii. Depasirea a 2ml/kg de mix poate duce la diaree.

8. Lapte praf
Laptele praf poate fi folosit in mixuri dar in nici un caz nu poate substitui caseinatele sau concentratele proteice din lapte sau zer. Daca doriti sa incercati un lapte praf alegeti macar unul de calitate, nu unul ordinar care este plin de 'inlocuitori'. Eu am folosit de vreo 3-4 ori lapte praf in locul 'concentratelor' dar nu am fost foarte incantat de rezultate.

9. Iaurtul
Iaurtul contine o mare cantitate de proteine lactice, calciu si complexul de vitamine B. In plus este foarte bogat in fermenti care ajuta la echilibrarea digestiei. O lingura mare de iaurt la un kg de mix este foarte buna Are gust foarte bun, PH scazut si aport mare de proteine, incercati-l ca merita.

10. LactoMix (Carp Trend)
Este un mix din proteine lactice realizat de mine si de un prieten cu care fac boiliesurile si consideram ca aceasta este varianta optima pentru o coca usor de rulat si boiliesuri cu o consistenta foarte buna. Contine caseinate (calciu si sodiu), proteina concentrata din lapte si proteine din zer. Noi recomandam folosirea a 20% LactoMix din cantitatea de mix.

Indulcitorii

Indulcirea anumitor mixuri este foarte recomandata, in special pentru partide scurte, in care avem nevoie de atractie foarte rapide. De asemenea zaharurile sunt foarte solubile si preiau aroma bazei in care sunt incluse raspandind-o f.repede.
Unii sustin ca pe termne lung dulcele poate fi daunator, facand analogie cu gusturile umane tind sa le dau dreptate, noi daca vedem (simtim) o prajitura o mancam cu placere insa dupa 10 prajituri sau 2 zile de hranit cu dulciuri nu prea mai exista placere, ne ia cu greturi :-).
Eu am folosit de multe ori boiliesuri dulci in pescuituri de cateva zile fara sa observ vreo respingere, desigur ca am pescuit si cu boiliesuri sarate, iuti, condimentate puternic si iarasi am prins Am deviat, sa revenim:

1. Zaharul (zaharoza)
Zaharul alb, rafinat, de masa, pe care il cunoastem cu totii este bun (dar nu cel mai bun) pentru indulcirea boiliesurilor, desigur folosirea lui in exces poate face coca foarte lipicioasa si foarte dificil de rulat. O lingura de zahar la un kg de mix este suficienta.
Zaharul brun, nerafinat, obtinut din trestie de zahar este mult mai gustos si mai aromat, din pacate face coca la fel de lipicioasa.

2. Mierea Mierea este un atractant foarte bun pentru crap atat prin gustul sau deosebit cat si prin elementele naturale continuta in aceasta.
Principalele ingrediente ale mierii sunt glucoza (28-37%), fructoza (37-39%), zaharoza (0,5-1,3%), maltoza (5-11%) dar mai contine si o cantitate importanta de vitamine (A, B complex, C si D), acid folic, formic, citric si malic.
Preferata mea este mierea de salcam, este foarte fin aromata si contine o mare cantitate de fructoza (42%) plus maltoza (10%) si glucoza (35%).
Depasirea unei linguri la un kg de mix poate face coca prea lipicioasa.
Mierea este foarte buna in lichidele de rehidratare a boiliesurilor si in dipuri pentru boiliesurile de carlig.

3. Melasa
Unul dintre cei mai folositi indulcitori si in acelasi timp atractanti pt crap este melasa. Fie ca este provenita din sfecla sau din trestie de zahar melasa are un gust deosebit, dulce si aromat. Melasa are un continut ridicat de zahar, vitamine, minerale si aminoacizi, melasa de sfecla este f bogata in betaina naturala.
Melasa poate fi folosita 'cruda' sau fermentata. Pentru fermentare adaugati putina apa si lasati melasa intr-un loc mai caldut timp de 48 de ore, veti observa la suprafata o spuma alba si veti simti un miros specific fermentarii, atunci este numai buna de folosit.
Se pot folosi pana la 50 ml de melasa/ kg de mix, o cantitate mai mare va dezlega coca. Eu uneori folosesc chiar mai putin de atat (max 30 ml) si mai adaug niste melasa in lichidul de rehidratare.

4. Fructoza
Este zaharul din fructe si flori (nectar, miere), de 2 ori mai dulce decat zaharul si cu un gust mult mai bun fructoza este un indulcitor foarte recomandat pentru nadele de crap.
Fructoza poate fi adaugata separat in boiliesuri dar (atentie!) daca mai folositi si alte ingrediente dulci sau care contin deja fructoza (miere) puteti face nadele atat de dulci incat sa nu mai fie atragatoare ci respingatoare.
Dozaj recomandat max 12g/kg de mix. Coca poate avea de suferit in urma folosirii fructozei!

5. Glucoza
Este un monozaharid foarte important pentru toate organismele vii. Toate hidrocarburile se reduc in final la monozaharide, unul dintre ele (si cel mai important) fiind glucoza. Folosesc glucoza pura destul de des in boilies, nu strica aluatul si are un gust bun. Eu am folosit max 10ml/kg de mix.

6. Maltoza
Este zaharul din cereale si unele legume. Acest dizaharid este folosit foarte mult in industria alimentara si are un gust aparte, o aroma deosebita, in plus are reputatia de bun laxativ. Am folosit maltoza doar de 2 ori asa ca nu va pot spune foarte multe despre ea, mai incerc si va mai spun, daca o folositi va rog transmiteti-mi si mie rezultatele dvs pe foum. Cand am folosit am pus o lingurita/kg de mix.

Extractele naturale

In incercarea mea de a folosi cat mai putin produse realizate prin procese industriale si cat mai mult produse naturale am inceput sa testez extractele naturale sau nu neaparat extracte ci produse in forma lor naturala, neprelucrata. Daca studiem putin natura vom vedea ca toate 'minunile' sintetizarii moderne se regasesc in natura, sunt convins ca pestii, cu simtul lor dezvoltat, de animal, deosebesc imediat un produs natural de unul industrializat.
La inceput am folosit extracte naturale din fructe in locul aromelor dar am observat ca au rezistenta mica la fierbere asa ca am inceput sa le folosesc la rehidratarea boiliesurilor (si in dipuri), aroma si gustul date de un extract natural sunt mult superioare celor date de un produs sintetizat. Desigur degradarea extractelor naturale reprezinta o problema, un extract natural va fermenta, va oxida, se va strica. Asta nu este o problema chiar asa de mare, am observat ca produsele fermentate au mare cautare, astfel un sirop de capsuni fermentat a facut furori intr-o balta in care crapul se prindea destul de rar. Orice suc natural fermenteaza si apoi se opreste, dupa fermentare eu le strecor. Impotriva oxidarii se poate folosi putina zeama de lamaie, in tot cazul, este bine sa pastram aceste extracte la rece, asta le va prelungi 'viata'.
De asemenea, folosite la prepararea porumbului extractele naturale fac adevarate minuni.

1. Extractele de fructe
Sunt foarte bogate in zaharuri, dau un gust foarte bun boiliesurilor si o aroma 100% naturala. Mai contin si importante cantitati de vitamine, minerale si acizi organici.
Eu imi prepar acasa extractele de fructe dar foarte bine le puteti lua de la magazinele gen "Plafar".
Din capsuni si din afine se prepara un extract foarte bun astfel:
Se pun intr-un borcan de sticla cantitati egale de fructe si zahar. Se lasa o saptamana la macerat si apoi se strecoara, pulpa de fruct se pune apoi intr-o panza mai deasa si se stoarce bine. Pulpa o bagati in pungi de plastic si o pastrati la congelator.
Sucul rezultat se pune in sticle de plastic de ½ litri si se pastreaza la frigider. NU SE FIERBE! Nu il tratatti ca pe un compot sau alta conserva de iarna, nu trebuie fiert ci numai tinut la rece.
In boiliesuri eu folosesc 30-40 ml din acest extract / kg de mix. La prepararea semintelor puteti pune oricat, nu strica.
Daca amestecati acest sirop cu o oarecare cantitate de alcool obtineti o afinata sau capsunata foarte buna. Foarte buna primavara ca dip .

2. Pulpa de sfecla
Este o sursa naturala de betaina, fie ca este vorba de sfecla rosie sau verde (de zahar). Eu folosesc sfecla rosie, data prin razatoare marunta (sau cel mai bine prin aparatul electric de stors fructe si legume) si apoi uscata putin la cuptor, cu focul mic si usa cuptorului deschisa. Capata o aroma puternica de Robin Red si coloreaza la fel de tare. Daca o folositi imediat nu mai trebuie uscata. O folosesc frecvent in mixurile mele si a dat rezultate f bune. Pulpa de sfecla este intens folosita in furajele pentru animale si pesti. Eu folosesc 50-100g de pulpa de sfecla / kg de mix.

3. Pulpa de fructe
Pulpa de mar, visine, afine, capsuni etc este foarte buna ca ingedient de gust si fibra in mixuri. Eu am incercat prima data pulpa deshidratata de mar si au iesit niste boiliesuri cu o aroma si un gust deosebit. Acum folosesc frecvent pulpa de mar si afine, proaspata (congelata) sau deshidratata.
Pulpa de mar este folosita in unele medicamente destinate celor care au probleme cu pofta de mancare. Este considerat un stimulator de apetit, pentru oameni si animale cu sange cald, asupra crapului sper ca are acelasi efect.

4. Extractul de alge
O foarte bogata sursa naturala de aminoacizi. Extractul lichid de alge conserva foarte bine toate ingredientele din alge. Cateva picaturi de extract de alge pot schimba soarta unei partide de pescuit.

5. Extractele din plante
Diverse plante din gama plantelor medicinale ne pot fi de un real folos in pescuit. Stimulatoare de apetit, digestive sau cu un important aport de minerale si vitamine.
Despre acestea am de gand sa scriu un alt articol, mult mai complex asa ca nu am sa va spun acum decat despre Armurariu, o planta de la care se folosesc semintele. Semintele de armurariu contin betaina hcl, glicina, cisteina, leucina, tiramina, acid glutamic, 1-2 aminobutiric etc. Este un protector hepatobiliar dar si un bun digestiv ce actioneaza direct asupra ficatului.
Poate fi gasita in magazine naturiste sub forma de extract praf, extract alcoolic sau ulei. Eu am folosit praful, la sfatul unui prieten si a mers foarte bine.

Blendurile au devenit in foarte scurt timp dupa folosire preferatele mele, caracatitele si icrele in special, fac deliciul boiliesurilor mele. Daca pentru nivelul gustativ sunt, probabil, cele mai bune ingrediente, pentru starea de prospetime sunt totusi o amenintare. Nu am folosit niciodata aceste boiliesuri la mai mult de 48 de ore de la producerea lor. Daca totusi doriti sa le conservati va recomand congelarea.

Ca o sumarizare, experienta mi-a aratat ca folosirea blendurilor de carnuri animale in boiliesuri poate fi deosebit de eficienta sau poate insemna un mare esec.

Caracatita si Sepia
Este una dintre cele mai fine carnuri marine, multa vreme blendurile de vietati marine au fost secretul echipelor englezesti de top. 10-15% caracatita tocata in coca de mix imbunatateste considerabil gustul boiliesurilor, nu mai aveti nevoie de nici un alt atractant sau aroma.
Am observat ca fierberea timp de 3 minute a boiliesurilor facute cu carne de caracatita le prelungeste cu mult timpul in care incep sa capete un miros neplacut. Fierte timp de 1,5 minute s-au alterat si in 24 ore pe caldura.

Icre/lapti
Icrele si laptii contin o mare cantitate de aminoacizi si feromoni cu semnale chimice de imperechere. Initial am crezut ca sunt eficiente primavara, ulterior am observat ca se prinde bine cu ele tot timpul anului. O cantitate mai mare de 8-9% strica aluatul (il desface).

Cozi de raci
Stiti deja ca primavara, cand racii isi schimba carapacea sunt cea mai vanata hrana de catre toti pestii, crapii mari nu fac exceptie. Carnea de rac reprezinta pentru crapul mare semnalul 'hrana'!
La inceput am introdus cozile de la 3 raci fierti (atatia aveam in frigider) in 2 kg de mix, a fost ok, am prins bine cu bilele respective, apoi am pus la 5 kg de coca cozile de la 4 raci (o cantitate infima), rezultatele au fost excelente. Dupa o perioada am repetat experimentul si am facut din nou boiliesuri cu cozi de rac, dupa 24 de ore de la fierbere bilele aveau o mazga pe deasupra si prinsesera un miros urat. Nu stiu daca au fost de vina cozile de raci, ouale sau alt ingredient, oricum, timpul de alterare a fost foarte scurt.

Scoici
Scoicile sunt hrana de baza a crapilor mari. Ce altceva ar putea fi mai potrivit pentru a transmite crapilor mesajul 'hrana'? Evident in apele cu scoici. Si aici am avut rezultate interpretabile. Cu scoici mici, cele care cresc pe copaci (la Sarulesti) am avut rezultate bune chiar si numai cand am folosit ready made-uri tinute o noapte intr-o galeata cu apa din balta si doua maini de scoici zdrobite cu o piatra. Bagate in boilies au fost excelente. Insa la o alta tura de boiliesuri facute cu scoici mari, de mal, rezultatele au fost foarte slabe, in schimb pe acelasi loc a mers foarte bine pe boiliesuri cu fructe. Sa nu fi avut chef de scoici atunci? Sau nu le-au placut scoicile de mal?

Ficatul
Despre ficatul folosit in boiliesuri s-a discutat ata de mult incat nu s-a ajuns la nici o concluzie.
Ficatul este foarte bogat in aminoacizi, enzime digestive, minerale si vitamine, mult mai bun decat faina, ficatul proaspat poate fi usor inglobat in mix.
Eu am folosit pentru 4 kg de mix 100g ficat de pui, tinut putin la congelator si apoi maruntit foarte bine cu mixerul. Rezultatele au fost bune insa dupa max 2 zile bilele prind pe suprafata o mazga urat mirositoare. Am testat o singura data un mix care se lega foarte bine si am pus 400g de ficat la 4 kg de mix, au iesit niste bile cu o puternica aroma de tocana dar nu pot spune ca rezultatele au fost spectaculoase, am prins ceva mai putin peste decat cu cele cu un procent mai redus de ficat insa nu se poate trage concluzia ca ficatul a fost vinovat.

Artemia congelata
Asa cum am spus si in episodul despre fainuri, artemia este o hrana foarte apreciata de toti pestii, mult mai savuroasa decat faina de artemia este artemia adulta congelata (dovedita cu experimente pe pesti de acvariu).
Mi se pare unul dintre cele mai bune ingrediente animale proaspete, are o atractie deosebita asupra pestilor, la 100 g de artemia in 4 kg de mix eu numai folosesc nici o aroma si nici un alt atractant. Ies niste bile sarace ca aroma din punctul de vedere al nasului uman insa pentru pesti sunt extraordinare. Dupa ce am folosit de cateva ori acest ingredient pot spune cu certitudine ca am avut rezultate mult mai bune in august - octombrie cu artemia congelata.