Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Studiu privind influenta stilului de comunicare asupra climatului comunicarii intr-o echipa de fotbal

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PASA CU DOUA MAINI DE SUS SI PESTE CAP
Modelul de concurs sportiv: Prognoza performantei si graficele competitiei. Componentele modelului si modelarea.
EDUCATIE FIZICA SI SPORT - OBIECTIVE CADRU
OBIECTUL, IZVOARELE SI METODELE DE CERCETARE ALE ISTORIEI EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI
Exercitii pentru fese si coapse
Cauzele traumatismelor sportive la echipele nationale de rugby ale Romaniei
Noduri de alpinism - cum se leaga coarda?
Dezvoltarea mobilitatii, a calitatilor motrice combinate si complexe.
SISTEMATIZARE SI ASPECTE METODICE ALE ACTIUNILOR TACTICE COLECTIVE - VOLEI
METODICA INVATARII TEHNICII MARSULUI SPORTIV

TERMENI importanti pentru acest document

Studiu  privind  influenta stilului  de  comunicare  asupra climatului comunicarii  intr-o  echipa de fotbal



1. Tema studiului

Studiul isi propune sa verifice existenta unei legaturi directe intre stilul de comunicare a antrenorului echipei de fotbal si jucatori, luandu-se in calcul si capacitatea de comunicare interpersonala actuala atat a antrenorului cat si a jucatorilor.

Importanta temei de fata rezulta din faptul ca pregatirea fizica trebuie efectuata astfel incat sa se obtina maximum de eficienta in interactiunea dintre deprinderile motrice si deprinderile motrice. Mentinerea si cresterea pregatirii fizice generale si specifice a jucatorilor trebuie sa fie prezenta in fiecare perioada , etapa  ,ciclu sau lectie de antrenament. Fara respectarea factorilor mentionati nu poate fi conceputa performanta in fotbal.

Ipoteza de lucru de la care am plecat in cercetarea efectuata de mine au fost reprezentate de inregistrarea probelor si normelor de control la o echipa de tineret –in cazul de fata Oltul 2000 Draganesti-Olt. In acest sens,mi-am stabilit o serie de sarcini care sa cuprinda date reale , avand la baza studiul stiintific, mentionandu-le dupa cum urmeaza:

·        Studiul materialului bibliografic pentru realizarea partii teoretice a lucrarii de disertatie;

·        Asistenta la antrenamentele si jocurile amicale si oficiale ale echipei de tineret Oltul 2000 Draganesti-Olt;

·        Observatii la antrenamente, jocuri oficiale  si amicale in scopul determinarii continutului  tehnic si fizic.

2. Obiectivele studiului

            

            In partea teoretica, printr-o prezentare analitica si descriptiva a  influentelor comunicarii interpersonale, a locului si rolului acesteia in cadrul echipei de fotbal si a influentelor pe care stilul si capacitatea de comunicare le au asupra comunicarii in structurile conduse, am incercat sa construiesc cadrul teoretic in perimetrul caruia sa abordez obiectivele cercetarii. Pornind de la o delimitare cat mai realista a scopului urmarit in studiul  de fata, am stabilit urmatoarele obiective:

1.Cunoasterea stilului de comunicare, a climatului comunicarii existente in structurile conduse si a capacitatii generale de comunicare interpersonala.

         2.Verificarea existentei unei legaturi directe intre stilul de comunicare al antrenorului si climatul comunicarii existent in echipa de fotbal.

 Universul investigat

Investigatia s-a desfasurat in cadrul echipei de fotbal tineret Oltul 2000 Draganesti –Olt.

            Chestionarele pentru culegerea datelor au fost aplicate in perioada 1.09.-1.12.2008, pentru a se asigura cadrul necesar furnizarii unor date cat mai concrete. Optiunea pentru aceasta echipa de fotbal s-a bazat pe faptul ca este echipa la care am activat atat ca jucator, cat si ca antrenor, mai tarziu.Un alt motiv a fost faptul ca, lucrand in mediul sportiv, doresc sa cunosc cat mai bine starea comunicarii interpersonale si sa-mi imbunatatesc capacitatea   si stilul de a comunica, in scopul obtinerii unor rezultate foarte bune intr-un climat de comunicare de cooperare. 

Am urmarit identificarea climatului de comunicare intr-o echipa de fotbal, prin aplicarea chestionarului  unui lot de 5 persoane (antrenori la diferite echipe din diferite divizii de fotbal). Din chestionar va reiesi modul de participare la comunicare, calitatea si sinceritatea comunicarii, participarea la luarea deciziilor.

Am folosit ,,Testul de evaluare a stilului personal de comunicare orala”, pentru a identifica predominanta unuia din stilurile de comunicare, si anume: de ,,blamare” sau ,,rezolvare de probleme”. In acest scop, am administrat testul unui lot de 16 persoane (jucatori).

Comunicarea fata in fata are un inalt grad de intimitate, implica empatia si spontaneitatea si, folosita corespunzator, poate dezvolta relatii de comunicare pozitive.

Pentru a vedea in ce masura oamenii accepta si uziteaza capacitatea de a folosi acest tip de comunicare, am administrat testul ,,Stiti sa comunicati oral” unui lot de 21  de persoane (la 5 antrenori si 16 jucatori).

4. Analiza si prelucrarea datelor rezultate

 in urma aplicarii chestionarelor

 4. 1. Testul diagnostic  de  evaluare  a stilului de comunicare orala (anexa 1) , cuprinde 12 afirmatii , subiectul  avand sarcina  de a alege  din cele cinci trepte ale  scalei  de evaluare, ceea ce corespunde stilului propriu.

Reamintesc ca  exista doua stiluri de comunicare extreme : de „blamare”, si de „rezolvare de probleme”.

Pentru interpretarea raspunsurilor cu scopul de a identifica prezenta elementelor de stil de „blamare” si „rezolvare de probleme”, punctajele obtinute se trec pe doua coloane, astfel: in coloana I punctajele intrebarilor: 1, 4, 6, 9, 10, 12, iar in coloana II punctajele intrebarilor 2, 3, 5, 7, 8, 11.

Daca in coloana I s-a obtinut - 15 - 22 puncte – stilul este moderat de                                                                                     „blamare” (cu tendinte);

                                        - 23 - 30 puncte – stilul este puternic de                                                                                         „blamare” (trebuie verificate rezultatele                                                                         comunicarilor si relatiilor cu cei din jur,                                                                          s-ar putea sa se fi creat deja o atmosfera                                                                                 neproductiva).

Daca in coloana II s-a obtinut - 15 - 22 puncte - exista tendinte spre stilul de                                                                             „rezolvare de probleme”;

                                        - 23 - 30 puncte – exista un stil dominant de                                                                                           „rezolvare de probleme” (trebuie examinat                                                                                  daca in anumite situatii nu este totusi mai                                                                               bine sa se foloseasca stilul de  „informare-                                                                             dirijare”).

In urma evaluarii, am obtinut urmatoarele rezultate:

·        4 persoane – 24,3 % au obtinut 16 puncte, ceea ce inseamna ca au un stil moderat de blamare;

·        3 persoane – 16,6 % au obtinut 28 puncte, ceea ce inseamna ca au un stil puternic de blamare, deci creeaza o atmosfera neproductiva in cadrul subunitatii;

·        3 persoane – 16,6 % au obtinut 20 puncte, ceea ce inseamna ca au tendinte moderate spre stilul de rezolvare de probleme.

·        6 persoane – 44,6 % au obtinut 25 puncte, ceea ce inseamna ca au un stil dominant de tip ,,rezolvare de probleme”.

In concluzie, 7 persoane, reprezentand 38,9 %, au un stil inadecvat dar, cunoscand acest fapt, se pot modela pentru a se obtine rezultate favorabile ; 11 persoane, reprezentand 61 %, au un stil de comunicare de tip ,,rezolvare de probleme”, un stil cu eficienta sporita vis-á-vis de stilul de tip ,,blamare” dar in detrimentul persoanelor in cauza, deoarece se suprasolicita si consecintele pot fi nefavorabile.

Important este ca stilul de comunicare sa fie adaptat situatiei.

      

            4.2. Testul de diagnosticare a climatului comunicarii (vezi anexa 2), cuprinde 17 de afirmatii, pe care subiectul trebuie sa le evalueze pe o scara de la 1 la 5.

Climatul comunicarii poate fi defensiv sau de cooperare.

Pentru interpretarea raspunsurilor cu scopul de a identifica prezenta celor doua tipuri de climat, punctajele obtinute se  vor prelucra astfel:

a) Pentru determinarea climatului defensiv, caracteristicilor urmatoare le corespund intrebarile :

ü      evaluare: 1, 3;

ü       neutralitate: 7;

ü      control: 5 , 9;

ü       superioritate: 15;

ü      opacitate: 13;

ü       siguranta: 14.

Fiecarei caracteristici ii revine un total partial, iar suma acestora da scorul total.

b) Pentru determinarea climatului de cooperare, caracteristicilor urmatoare le corespund intrebarile:

ü      flexibilitate: 2, 4;

ü      spontaneitate: 10, 12,;

ü       empatie: 8, 11,;

ü       orientare spre probleme: 6, 17;

ü       egalitate: 9,16;

Fiecarei caracteristici ii revine un total partial, iar suma acestora da scorul total.

Interpretarea totalului corespunzator grupajului de trasaturi caracteristice climatului defensiv, se face conform figurii urmatoare:

18           30           40                   50                  60                70               80                90

Defensiv           Defensiv neutru                   Neutru-cooperare        Cooperare

      Interpretarea totalului corespunzator grupajului de trasaturi caracteristice climatului de cooperare, se face conform figurii urmatoare:

18           30           40                   50                  60                70               80                90

Cooperare  Cooperare-neutru              Neutru-defensiv           Defensiv

            Existenta unui punctaj de valoare foarte mare sau foarte mica, pentru una dintre caracteristicile de la oricare dintre cele doua grupaje de trasaturi, este un indiciu in legatura cu existenta unei situatii speciale (pozitive sau negative).                       

            In urma evaluarii raspunsurilor, am ajuns la urmatoarele rezultate: totalul partial ce vizeaza ,,climatul defensiv” este de 900 puncte, respectiv de 840 puncte cel ce vizeaza ,,climatul de cooperare”.                                                                

           Trasaturilor caracteristice ,,climatului defensiv” le revine urmatorul punctaj:

Trasaturi caracteristice

Numarul intrebarilor din chestionar

Numarul de puncte obtinut

Ponderea

Evaluare

1, 3

120

13,3 %

Neutralitate

7

220

24,4 %

Control

5,9

200

22,2 %

Superioritate

15

220

24,4 %

Opacitate

13

60

6,6 %

Siguranta

14

80

8,9 %

          

           Trasaturilor specifice ,,climatului de cooperare” le revine urmatorul punctaj:

Trasaturi caracteristice

Numarul intrebarilor din chestionar

Numarul de puncte obtinut

Ponderea

Flexibilitate

2, 4

180

21,5 %

Spontaneitate

10,12

80

7,9 %

Empatie

8, 11

100

9,5 %

Orientare spre probleme

6,17

180

21,5 %

Egalitate

9, 16

160

18,9 %

               Concluzia este ca predomina ,climatul defensiv”, reliefat foarte clar, atat in punctajul partial, cat si in punctajul aferent caracteristicilor climatului. Cel mai mare punctaj s-a obtinut la trasaturile: control (200 puncte - 22,2 %), superioritate (220 puncte - 24,4 %) si neutralitate (220 puncte - 24,4 %), ceea ce demonstreaza ca antrenorii doresc  sa-i controleze pe jucatori, sa le impuna modul lor de gandire si sa-i priveasca doar ca pe niste elevi, excluzand posibilitatea unei cooperari.

               Cel mai mic punctaj il au trasaturile spontaneitate (80 puncte) si empatie (100 puncte), caracteristici absolut necesare pentru a se obtine un adevarat climat de cooperare, in care e nevoie de decizii rapide, incredere reciproca si sprijin.

              

4. Testul ,,Stiti sa comunicati oral ?” (anexa 3), cuprinde 27 de afirmatii, fiecare subiect avand sarcina de a se autoevalua si de a alege una din cele cinci optiuni corespunzatoare : TD (total dezacord), D (dezacord), N (nedecis), A (acord) si TA (total acord).

Se insumeaza cifrele marcate pe coloane si rezultatul se interpreteaza astfel:

·   pentru un scor intre  72 - 90, exista o excelenta intelegere a procesului de comunicare interpersonala si se comunica in mod competent;

·  pentru un scor intre 54 – 71, exista o buna intelegere a procesului de comunicare si adeseori se comunica in mod competent;

·  pentru un scor intre 36 – 53, exista o intelegere generala a procesului de comunicare si se comunica in mod competent, dar este necesara o perfectionare in domeniul comunicarii;

·  pentru un scor intre 18 – 35, este necesar un efort serios de perfectionare a deprinderilor de comunicare.

In urma evaluarii, s-a ajuns la urmatoarea concluzie: oamenii pot asculta si persoane cu care nu sunt de acord (vezi afirmatiile 1, 3, 4, 5, 6), cu conditia sa existe un anumit respect pentru ele (grad, varsta) si, din aceleasi motive, nici nu le intrerup. Nu acelasi lucru se intampla in cercuri restranse, unde fiecare isi spune propria parere, nu asteapta incheierea disertatiei cuiva.

Se observa, de asemenea, la majoritatea subiectilor ca, in momentul in care nu mai pot fi atenti la discutie din diverse motive, isi concentreaza atentia pe anumite detalii ale persoanei interlocutoare.

O parte dintre subiecti (30 %) isi pregatesc intotdeauna ,,discursurile”, alta parte (70 %) sunt capabili sa fie spontani, putand sa se controleze, sa nu reactioneze emotional si sa comunice clar ceea ce au de spus, pentru a fi intelesi pe deplin.

Doar 20 % din subiecti studiaza, au in vedere temperamentul, caracteristicile persoanelor cu care vor intra in contact.

75 % dintre subiecti, sunt capabili sa primeasca mesajele negative, pastrandu-si calmul si actionand adecvat.

64 % au afirmat ca le este greu sa recepteze mesajul, daca nu este liniste sau o atmosfera ce ofera confort.

48 % evalueaza ceea ce li se spune, in timp ce asculta.

5. Concluzii si propuneri, rezultate in urma studiului

               In general, exista o buna capacitate de comunicare si climatul comunicarii este influentat de stilul de comunicare al antrenorului . Pe langa stilul de comunicare al antrenorului, mai intervin si alti factori, ca: situatia materiala, conditiile de viata, istoria personala a jucatorilor, etc.

               ,,Climatul de cooperare” nu s-a distantat net fata de cel defensiv, diferenta fiind doar de 60 puncte. Cel mai mare punctaj s-a obtinut la caracteristicile flexibilitate (180 puncte) - ceea ce demonstreaza ca sefii accepta si alte puncte de vedere si nu combat ideile noi, si ,,orientarea spre probleme” (180 puncte) - ceea ce arata ca indeplinirea sarcinilor de joc se afla pe primul plan. Pentru a se ajunge la un climat de comunicare predominant de tip cooperare, ar trebui diminuata afisarea atitudinii de superioritate, indiferent de moment, situatie, insistarea pe intelegerea functionarii echipei, autoconstientizarea rolului fiecaruia in cadrul ei si crearea unei atmosfere propice manifestarii empatiei si spontaneitatii.

            Stilul de comunicare nu reprezinta un dat. Cunoscandu-se tendintele spre un anumit stil, capacitatea de comunicare si climatul existent in structura condusa se pot modifica, perfectiona, invata, insusi acele caracteristici care fac comunicarea sa fie adaptata situatiei, adica sa fie eficienta.  

            Cateva modalitati prin care se poate diminua ,,climatul defensiv”:

Ø      evaluarea corecta, de catre antrenor, a functionarii echipei;

Ø      manifestarea spontaneitatii  si empatiei, in comunicare;

Ø      potentarea increderii in propria persoana;

Ø      relationarea sa respecte fairplay-ul si regulamentul de joc;

Ø      respectarea raporturilor de comunicare antrenor-jucator.

            Pentru ca procesul comunicarii dintre antrenor si jucatori sa-si indeplineasca rolul reglator, de rezolvare a sarcinilor, intr-un climat de cooperare, trebuie ca respectiva comunicare sa se desfasoare in raport cu anumite reguli:

1.      antrenorul sa creeze jucatorilor convingerea ca indicatiile pe care le da se inscriu in obiectivele tactice ale echipei si sunt in concordanta cu atributiile functionale ale antrenorului si cu interesele proprii ale jucatorilor;

2.      sa foloseasca un limbaj pe intelesul jucatorilor si sa-si clarifice ideile inainte de a comunica; indicatia trebuie sa fie concisa, completa si clara;

3.      sa asculte atent punctul de vedere al jucatorului, sa incerce sa patrunda semnificatiile ce le atribuie acestui fapt, interesul ce sta la baza unei afirmatii sau atitudini;

4.      antrenorul sa trateze jucatorii cu intreaga consideratie. Sa nu aduca acuzatii nefondate si sa nu-l puna in situatii frustrante (de exemplu, prin crearea sentimentului de inferioritate);

5.      sa evalueze comunicarea pana la un moment dat si sa se gaseasca modalitati de depasire a eventualelor ,,bariere”;

6.      sa evite cat mai mult formulele cu caracter de autoritate, atacurile la persoana directe sau prin aluzii jignitoare;

7.      sa respecte opiniile interlocutorului, sa arate sinceritate, onestitate, deschidere la contraargumente, calm si rabdare. Sa se previna starile de iritatie sau ostentatie.

8.      sa se asigure ca transmite indicatia celui mai potrivit jucator, ca acesta are competenta si aptitudinile cerute de executie;

CONCLUZII

            O echipa de fotbal  este puternica, nu numai prin performantele realizate, cat mai ales prin calitatea resursei sale umane. Astfel, acordarea unei atentii deosebite comunicarii interumane, este vitala pentru eficienta jocului. Comunicarea interpersonala este suportul relatiilor interpersonale dintre jucatori.

            Comunicarea poate avea influente pozitive, atunci cand este promotoarea unor rezultate deosebite, sau negative, atunci cand este cauza unor stari disfunctionale ale echipei .

            De calitatea comunicarii depinde indeplinirea obiectivelor stabilite la inceput de sezon .Comunicarea trebuie sa fie instrumentul de armonizare intre resursa umana a echipei si clubul sportiv.

            Prin comunicare, antrenorul  influenteaza jucatorii si indruma activitatile acestora in directiile potrivite. Directiile potrivite (dezirabile), sunt acele directii care duc la indeplinirea obiectivelor propuse.

            Oamenii nu pot comunica eficient daca nu se cunosc reciproc, dar nici nu se pot cunoaste bine daca nu comunica. Cunoasterea este  o conditie a actiunii si un antrenor poate actiona eficient doar daca in campul cunoasterii, alaturi de alte domenii si probleme, in prim planul efortului cognitiv situeaza cunoasterea jucatorilor. Pe baza cunoasterii, antrenorul trebuie sa realizeze corelatia dintre comunicarea interpersonala si asigurarea optimului motivational.

            Antrenorul, pe langa deprinderile manageriale, prin abilitati de lider trebuie ca, adaptandu-si stilul de comunicare situatiei, sa  coordoneze, sa influenteze si sa orienteze efortul jucatorilor in desfasurarea jocului.

Prin comunicarea de motivare, antrenorul  isi motiveaza jucatorii, pentru a se asigura de indeplinirea unor inalte standarde de performanta.

Prin gestionarea comunicarii, se poate realiza maximizarea influentelor pozitive ale comunicarii si minimizarea unor influente negative.

Gestionarea comunicarii este conditionata de capacitatea de comunicare.

              Studierea unor aspecte legate de procesul comunicarii, de inclinatia spre un stil de comunicare, de climatul comunicarii, de comunicarea de motivare si de posibilitatile de gestionare a comunicarii, este utila pentru mobilizarea si armonizarea eforturilor, in scopul atingerii obiectivelor individuale si comune.  

              Realizarea unei comunicari eficiente, este o conditie pentru ca echipa de fotbal sa-si indeplineasca obiectivele la cele mai inalte standarde de performanta.

Bibliografie

­

1.      * * * Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iasi, 2001.

2.      Alexe  Nicu - Antrenamentul sportiv si modern, Editura Editis, Bucuresti,1993

3.      Bougnoux Daniel- Introducere in comunicare, Editura Polirom, Iasi, 2001. .

4.      Candea Dan, Candea Rodica- Comunicare manageriala, Concepte, deprinderi, strategii, Editura Expert, Bucuresti, 1996.



5.      Dragnea Adrian- Antrenament sportiv, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1996

6.       Duck Steve -  Relatii interpersonale - A gandi , a simti, a interactiona, Editura Polirom, Iasi, 2000.

7.       Fish  Ausbrey - Interpersonal communication - pragmatic of human relationships.

8.       Georgescu  Matei- Introducere in teoria negocierii, e-book, www.spiruharet.ro.

9.       Georgescu Matei—Introducere in consilierea psihologica, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004.

10.Gheorghe Georgeta-Ioana – Teoria activitatilor motrice, Editura Fundatiei

     Romania de Maine, Bucuresti, 2008;

11.Gheorghe Georgeta-Ioana, Covrig Grigore – Management si evaluare in

    invatamantul de educatie fizica, Editura BREN, Bucuresti, 2008;

12.Heller Robert- Totul despre management, Cum sa motivam echipa, Editura

     RAO, Bucuresti, 2002.

1Hoffmann Arthur – Structuri sportive, Editura Fundatiei Romania de Maine,  

     Bucuresti, 2004;

14.Hoffmann Arthur – Resurse umane in educatie fizica si sport, Editura Fundatiei  

     Romania de Maine, Bucuresti, 2004

15.Lisievici Petru-  Teoria si practica consilierii, Editura Universitatii din

     Bucuresti, 1998.

16 .Minulescu  Mihaela, Petru Lisievici - Comunicare organizationala – Tehnici

     formative, Bucuresti, 2004, e-book, www.spiruharet.ro.

17. Mircea Corneliu- Inter-cunoastere, Editura Stiintifica, Bucuresti,1974,

     Colectia „Psyche”.

18. Mircea Corneliu- Intercomunicarea (eseu de antropologie psihologica), Editura

      Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979.

19.Motroc  Ion,  Motroc Florin- Fotbalul la copii su juniori, Editura Didactica ,

     Bucuresti, 1996

20.Todea Septimiu Florian – Teoria sportului, Editura Fundatiei Romania de

 

   Maine, Bucuresti, 2006;

ANEXE

Anexa nr. 1

TEST DIAGNOSTIC

de evaluare a stilului de comunicare orala

Testul-diagnostic de mai jos identifica prezenta in stilul Dumneavoastra de comunicare, a tendintelor spre cele doua stiluri extreme: „blamare” si „rezolvare de  probleme”.

Imaginati-va ca purtati o discutie si ganditi-va la atitudinile si comportamentele pe care la aveti. Incercuiti cifra corespunzatoare gradului in care afirmatia corespunde realitatii dumneavoastra:

1   =  in foarte mica masura;

2   =  in mica masura;

3   =  in oarecare masura;

4   =  in mare masura;

5   =  in foarte mare masura.

1

In timpul unei conversatii imi formez repede o parere si o judecata.

1

2

3

4

5

2

Imi impartasesc sentimentele si altora.

1

2

3

4

5

3

Discut despre probleme, nu despre persoane.

1

2

3

4

5

4

Analizez motivele si motivatiile celuilalt.

1

2

3

4

5

5

Folosesc un limbaj clar si concis.

1

2

3

4

5

6

Iau deciziile inainte de a discuta cu cineva.

1

2

3

4

5

7

Incurajez interlocutorul sa discute si sentimente, emotii, trairi.

1

2

3

4

5

8

Sunt deschis spre a primi orice informatie.

1

2

3

4

5

9

Pun intrebarile intr-o forma care cere acordul interlocutorului („nu-i asa?”).

1

2

3

4

5

10

In majoritatea timpului vorbesc eu.

1

2

3

4

5

11

Pun intrebarile intr-o forma care cere descrierea evenimentelor.

1

2

3

4

5

12

Interlocutorul simte nevoia sa-si apere pozitia in fata mea.

1

2

3

4

5

Anexa nr. 2

Diagnosticarea climatului de comunicare

Imaginati-va ca sunteti la antrenament. Analizati afirmatiile de mai jos si exprimati-va parerea in legatura cu valabilitatea lor, in ceea ce va priveste pe dumneavoastra in relatiile de comunicare cu antrenorul (pe care l-am notat in tabel cu A);

Incercuiti cifra corespunzatoare din dreapta afirmatiei, conform scarii:

                       5 = intotdeauna este asa;

                       4 = in general este asa;

                       3 = uneori este asa;

                       2 = in general nu este asa;

                                     1  = niciodata nu este asa.

1

A imi critica munca, fara a-mi permite sa explic.

1

2

3

4

5

2

A imi permite creativitate in timpul jocului de fotbal.

1

2

3

4

5

3

A judeca intotdeauna actiunile jucatorilor.

1

2

3

4

5

4

A ma critica in prezenta altora.

1

2

3

4

5

5

A accepta punctul de vedere al altora.

1

2




3

4

5

6

A incearca intotdeauna sa schimbe comportamentul altora, pentru a se potrivi cu al sau.

1

2

3

4

5

7

A imi respecta sentimentele.

1

2

3

4

5

8

A doreste intotdeauna sa controleze situatia.

1

2

3

4

5

9

A imi asculta problemele cu interes.

1

2

3

4

5

10

A tinde sa controleze viata extrasportiva.

1

2

3

4

5

11

A nu incearca sa ma faca sa ma simt inferior.

1

2

3

4

5

12

Trebuie sa am grija cand vorbesc cu A, pentru a nu ma interpreta gresit.

1

2

3

4

5

13

A participa la sedinte tehnice cu jucatorii, fara sa le impuna punctul de vedere.

1

2

3

4

5

14

A ma trateaza cu respect.

1

2

3

4

5

15

Simt ca pot fi onest in fata lui A.

1

2

3

4

5

16

A ma face sa ma simt stingherit cand comunicam.

1

2

3

4

5

17

Ma simt liber sa spun lucrurilor pe nume, cand discut cu A.

1

2

3

4

5

Anexa nr. 3

Stiti sa comunicati oral ?

Pentru  a caracteriza modul dumneavoastra de a comunica in situatii de comunicare interpersonala, parcurgeti testul de mai jos.

Marcati casuta potrivita in dreptul fiecarei afirmatii, corespunzator cu urmatoarea scara:

TD = afirmatia este in total dezacord cu realitatea;

D  = afirmatia este, in general, in dezacord cu realitatea;

N  = sunt nedecis;

A  = afirmatia este, in general, in acord cu realitatea;

TA = afirmatia este in total acord cu realitatea.

Nr. crt.

Enuntul

TD

D

N

A

T

A

1

Tind sa nu ascult o persoana cu care nu sunt de acord.

de acord.

5

4

3

2

1

2

Imi este dificil sa ma implic complet intr-o discutie, in care subiectul nu ma intereseaza.

5

4

3

2

1

3

Cand am impresia ca am inteles ce vor sa-mi spuna interlocutorii, nu mai ascult in continuare si ma gandesc la altceva.

5

3

3

2

1

4

Imi este usor sa ascult parerile altora, chiar daca ele difera de ale mele.

1

2

3

4

5

5

Intr-o discutie, daca ceva nu-mi este clar, cer sa mi se explice.

1

2

3

4

5

6

De obicei mi se formeaza in minte o stare de
respingere/refuz, neplacere, atunci cand altcineva vorbeste; tind sa-1 intrerup.

5

4

3

2

1

7

Adesea mi se intampla sa arat ca si cum as asculta, desi de fapt ma gandesc la altceva.

5

4

3

2

1

8

Uneori mi se intampla sa ma gandesc la altceva, cand de fapt ar trebui sa ascult.

5

3

3

2



1

9

Daca nu sunt in stare sa ascult in mod corespunzator, ii spun aceasta interlocutorului.

1

2

3

4

5

10

In timp ce ascult, urmaresc atent ideile principale ale mesajului, nu ma pierd in detaliile acestuia.

1

2

3

4

5

11

Sunt constient de faptul ca, pentru persoane diferite, cuvintele pot sa aiba intelesuri diferite.

1

2

3

4

5

12

Daca ceea ce spune interlocutorul nu-mi place sau nu cred, incetez sa mai ascult.

5

4

3

2

1

13

Observ cu atentie persoana care vorbeste.

1

2

3

4

5

14

Ma concentrez asupra a ceea ce spune interlocutorul, nu asupra a cum arata acesta.

1

2

3

4

5

15

Stiu care cuvinte sau propozitii ma fac sa reactionez emotional si ma controlez.

1

2

3

4

5

16

Imi pregatesc dinainte discutiile, pentru a ma asigura de indeplinirea obiectivelor.

1

2

3

4

5

17

Am in vedere reactiile interlocutorului la ceea ce voi

spune.

1

2

3

4

5

18

Iau in considerare caracteristicile  personalitatii interlocutorului.

1

2

3

4

5

19

Atunci cand vorbesc, incerc sa determin in ce ,,toane” se afla interlocutorul.

1

2

3

4

5

20

Simt ca sunt capabil intotdeauna sa comunic clar si pe inteles ideile mele.

1

2

3

4

5

21

Consider ca ceea ce spun este adesea inteles.

5

4

3

2

1

22

Sunt in stare sa primesc mesaje negative (vesti proaste, un refuz, etc.) fara sa ma apar sau sa ma enervez.

1

2

3

4

5

23

Exersez si verific adeseori deprinderea de a asculta activ pe altii.

1

2

3

4

5

24

Imi vine greu sa ma concentrez asupra a ceea ce se spune, daca este zgomot sau exista alte perturbatii.

5

4

3

2

1

25

Adeseori judec/evaluez ceea ce mi se spune, in timp ce ascult.

5

4

3

2

1

26

Parafrazez ceea ce mi s-a spus, pentru a ma asigura ca am inteles corect.

1

2

3

4

5

27

Las interlocutorul sa inteleaga ca imi dau seama de nivelul sau emotional.

1

2

3

4

5

                                                                                                       

                                                                                        

                                                                                                           Anexa nr.4

                              CHESTIONAR

  

Antrenor:

Clubul:

 

Intrebarea nr.1: Din cei cinci factori ai antrenamentului de fotbal modern pe care il

                          considerati  cel mai important?

Intrebarea nr.2: Ati adus sau ati incercat sa realizati noutati in metodica pregatirii

                         fizice la echipa pe care o antrenati?

Intrebarea nr.3: In obtinerea victoriei , factorul fizic poate fi decisiv?

Intrebarea nr. 4: Cum vedeti modelul jucatorului de fotbal modern?

Intrebarea nr.5: Vedeti aparand in perspectiva imediata ceva dincolo de fotbalul

                         total?

Intrebarea nr.6: De la ce varsta credeti ca se poate pune accent pe dezvoltarea

                         calitatilor motrice de baza?








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1572
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site