Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


ATESTAREA COMPETENTELOR SURSE DE ALIMENTARE STABILIZATE CU LM - TEHNICIAN DE TELECOMUNICATII

Comunicatii

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Raport de monitorizare (Antena 1, B1TV, Prima TV, ProTV, Realitatea TV, TVR 1)
WiMAX – interoperabilitate de acces prin microunde
Tipuri de retele de comunicatii mobile (GSM, TDMA, GPRS)
ACHIZITIA SI URMARIREA SEMNALULUI SATELITAR - RECEPTORUL GPS
SATELITII DE TELECOMUNICATII
Termenologie in telecomunicatii
Componentele telefonului Nokia N96
Tehnici de multiplexare utilizate in retelele de comunicatii. Multiplexarea temporala digitala (mtd)
SISTEME DE COMUNICATII PENTRU TRANSPORTURI - Analiza Fourier a semnalelor periodice
GPS - Modalitati de utilizare a sistemului GPS - Factori care influenteaza precizia masuratorilor

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : :

   GRUP SCOLAR DE POSTa Si Telecomunicatii timisoara

ATESTAREA COMPETENTELOR

SURSE DE ALIMENTARE STABILIZATE CU LM

TEHNICIAN DE TELECOMUNICATII

ARGUMENT

            In viata de zi cu zi omul se confrunta cu diferite probleme care sunt menite sa ii faca viata mai grea. In ultimii ani tehnologia a cunoscut o dezvoltare semnificativa. Astfel o parte esentiala a acestor aparate electrice menite sa ne faca viata mai usoara o reprezinta alimentarea acestora. Aceasta se realizeaza cu ajutorul surselor de energie de curent continuu. Aceste surse pot fi surse chimice (baterii galvanice; acumulatoare) si redresoarele.

            Redresoarele sunt circuite electronice capabile sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu.

            Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul liceului, consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de ,,tehnician de  telecomunicatii’’,

            In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma.

            Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitate de ,,technician telecomunicatii’’ dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea in care lucrez

CUPRINS

Fisa de evaluare……………………………………………………………………………………………………….2

Argument…………………………………………………………………………………………………………………8

Cap 1.Generalitati…………………………………………………………………………………………………….11

Cap 2.Clasificarea redresoarelor………………………………………………………………………………12

Cap 3.Tipuri de redresoare……………………………………………………………………………………….13

           3.1.Redredoare monofazate……………………………………………………………………………13

               3.1.a.Redresor monofazat monoalternanta…………………………………………………13

               3.1.b.Redresor dubla alternanta cu transformator cu priza mediana………….14

               3.1.c.Redresor monofazat ,dubla alternanta in montaj de tip punte……………14

              3.1.d.Redresor monofazat cu dublarea tensiunii redresate………………………….15

           3.2.Redresoare polifazate/trifazate………………………………………………………………..15

           3.3.Redresoare comandate………………………………………………………………………….15

Cap 4.Filtre de netezire…………………………………………………………………………………………….16

           4.1.Filtre cu bobina…………………………………………………………………………………………16

           4.2.Filtre cu condensator………………………………………………………………………………..16

           4.3.Filtre compuse………………………………………………………………………………………….17

Cap 5.Circuite stabilizate………………………………………………………………………………………….18

            5.1.Generalitati……………………………………………………………………………………………..18

            5.2.Clasificare………………………………………………………………………………………………..18

            5.3.Tehnici de reglare…………………………………………………………………………………19

                5.3.a.Reglarea derivatie…………………………………………………………………………….19

                5.3.b.Reglarea serie…………………………………………………………………………………..19

 Cap 6.Stabilizatoare parametrice……………………………………………………………………………20

            6.1.Introducere. Definitie ……………………………………………………………………………..20

            6.2.Stabilizatoare parametrice de tensiune……………………………………………………20

Cap 7.Stabilizatoare electronice……………………………………………………………………………….21

            7.1.Definitie…………………………………………………………………………………………………21

            7.2.Clasificare……………………………………………………………………………………………..…21

           7.3.Stabilizatoare electronice cu compensare…………………………………………………22

               7.3.a. Principiul de functionare………………………………………………………………..….22

               7.3.b. Stabilizatoare cu compensare de tip derivatie…………………………….…….22

               7.3.c. Stabilizatoare cu compensare de tip serie…………………………………..……..22

           7.4.Stabilizatoare electronice cu reactive………………………………………………….…….23

              7.4.a. Principiul de functionare……………………………………………………………….…….23

          7.5.Circuite de protectie la scurtcircuit………………………………………………………..…..24

              7.5.a. Functionarea schemei…………………………………………………………………….…..24

               7.5.b. Elemente de retea de protectie………………………………………………………….24

Cap 8.Schema practica  pentru obtinerea unei tensiuni redresoare si stabilizate..…….25

Cap 9.Schema practica de stabilizator folosind circuite integrate……………………….…….26

Cap 10.Protectia muncii…………………………………………………………………………………………….27

Cap 11.Bibliografie………………………………………………………………………………………………..….30

Cap 12.Anexe…………………………………………………………………………………………………………….33

SURSA DE ALIMENTARE STABILIZATA

 

 

 

 

 

 

CAP 1.GENERALITATI

 

      Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare surse de energie de curent continuu. Aceste surse pot fi:

· Surse chimice ( baterii galvanice,acumulatoare );

· Redresoare;

      Redresor:un circuit electronic capabil sa transforme energia electrica de curent alternative in energie electrica de curent continuu. Redresoarele de puteri mici se alimenteaza in curent alternativ monofazat iar cele de puteri mari in curent alternative trifazat.

      Schema bloc a unui redresor contine urmatoarele elemente:

·        Transformatorul de retea,cu ajutorul caruia se obtine in secundar valoarea tensiunii alternative ce trebuie redresata;

·        Elementul redresor,cu proprietati de conductiv unilateral,la iesirea caruia se obtine o tensiune pulsatorie;

·        Filtrul de netezire,cu rolul de a micsora pulsatiile tensiunii redresate,redand o tensiune de forma cat mai apropiata de cea continua;

·        Rezistenta de sarcina,pe care se obtine tensiunea continua;

Schema bloc a unui redresor:                      

                                                                                                 a         b             c          d         e

a)sursa de curent alternativ;

b)transformatorul;

c)elementul redresor;

d)filtrul;

e)sarcina pe care se obtine tensiunea continua;

 

 

CAP  2.CLASIFICAREA  REDRESOARELOR

 

   Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

·        dupa tipul tensiunii alternative redresate:

-redresoare monofazate;

-redresoare polifazate; 

·        dupa numarul de alternante ale curentului alternative pe care redreseaza:

  -redresoare monoalternanta;

-redresoare bialternanta;

·        dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:

-redresoare necomandate;

-redresoare comandate sau reglabile;

·        dupa natura sarcinii:

-redresoare cu sarcina rezistiva(R);

-redresoare cu sarcina inductiva(RL);

-redresoare cu sarcina capacitiva(RC);

 

 

 

 

 

 

CAP  3.TIPURI  DE  REDESOARE

 

    3.1 REDRESOARE  MONOFAZATE:

 

        Definitie:Redresoarele monofazate se folosesc pentru puteri medii(sute de wati). Ele pot fi atat monoalternanta,cat si bialternanta.

3.1.a.  REDRESORUL  MONOFAZAT  MONOALTERNANTA:

 

  Schema electrica a acestui redresor este prezentata in anexa 1!

  Functionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative in primar,ia nastere in secundar tot o tensiune alternativa ce se aplica pe anodul diodei redresoare. Pe durata alternantelor pozitive dioda conduce,in circuit apare un curent proportional cu tensiunea aplicata,deci avand aceeasi forma cu ea. Pe durata alternantelor negative,dioda este blocata si curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcina circula intr-un singur sens,sub forma unor alternante.

  Orice tensiune periodica se poate descompune intr-o suma de tensiuni.

  In cazul unui redresor ideal, factorul de ondulatie trebuie sa fie zero. Pentru imbunatatire,daca forma tensiunii redresate nu este multumitoare,se folosesc scheme de redresare dubla alternanta.

3.1.b. REDREDOR  DUBLA  ALTERNANTA CU RANSFORMATOR IN PRIZA MEDIANA

      Datorita modului in care sunt conecatate infasurarile secundare, tensiunile la bornele celor doua sectiuni variza in antifaza. La aparitia alternantei positive, la infasurarea L’2, dioda D1 este polarizata direct, Conduce si determina aparitia curentului i’A, care strabate rezistenta de sarcina Rs in sensul indicat. In acest interval,in infasurarea L’’2 fiind aplicata alternanta negative,dioda D2 este polarizata invers si curentul prin circuitul ei este nul.

U0=      ,componenta continua

U1=    ,componenta fundamentala

3.1.c. REDRESOR  MONOFAZAT  , DUBLA  ALTERNANTA  IN  MONTAJ  DE  TIP  PUNTE(vezi anexa 2)

     Cele patru diode redresoare folosite formeaza bratele unei punti, la care alimentarea I curent alternative se face pritntr-o diagonal, de la secundarul unui transformator, iar tensiunea redresata se culege la bornele unei rezistente plasate in cea de-a doua diagonal.

    Functionarea: in timpul aplicarii alternantei positive la o extremitate a secundarului transformatorului, conduc diodele D1 si D3, care sunt polarizate direct, determinand un current I’A in rezistenta R8 iar diodele D2 si D4 fiind invers polarizate sunt blocate. La aparitia celei de-a doua alternante, D1 si D3 sunt blocate,pe cand D2 si D4 conduc,determinand aparitia curentului I’’A ce strabate in acelasi sens ca si rezistenta de sarcina R8. Se observa ca forma tensiunii redresate este aceeasi ca si in cazul redresorului folosind un transformator cu prize mediana,tensiunea invera maxima pentru fiecare diode fiind insa ca si in cazul redresorului monoalternanta. Dezavantajele acestui montaj constau in numarul marit de diode folosite si necesitatea unei bune izolari fata de restul elementelor a capatului nelegat la masa al rezistentei de sarcina R.

 

 

3.1.d. REDRESOR  MONOFAZAT  CU  DUBLAREA  TENSIUNII  REDRESATE

 

       In anumite aplicatii practice, este necesara obtinerea unei tensiuni redresate mai mari decat tensiunea alternative aplicata. In aceste caz se folosesc scheme cu multiplicarea tensiunii.

      In prezenta sarcinii, condensatoarele se descarca partial, dar se reincarca de la retea in alternanta convenabila.

     In prezenta sarcinii, prin reincarcari successive, tensiunea se mentine in apropierea valorii +2Um.

3.2. REDRESOARE  POLIFAZATE

 

       Schema unui astfel de redresor este redata in anexa 3.

       In aceasta schema numita”de redresor in Y” sau “in stea” conduce pe rand cate o diode, in timp ce celelalte diode sunt blocate. Tensiunile celor trei infasurari ale transformatoruluisunt decalate intre ele la 120* Celsius. Diode care conduce avand o rezistenta neglijabila, transmite tot potentialul in punctual comun de legare al tutror catozilor, blocand celelalte doua diode. Tensiunea de la bornele sarcinii urmareste varfurile sinusoidale. Redresorul are un factor de ondulatie de valoare mai mica decat a redresorului dubla alternanta, iar frecvanta componentei alternative aflate in tensiunea redresata este de trei ori mai mare decat frecventa retelei, ceea ce usureaza eliminarea ei.

3.3 .REDRESOARE  COMANDATE

 

    Redresoarele comandate au proprietatea de a-si avria usor in anumite limite valoarea tensiunii continue sau a curentului continuu de la iesire. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv de tipul tiristorului, folosit ca element redresor, a carui deschidere se poate varia cu ajutorul unor tensiuni de comanda aplicate la moment de timp convenabil alese. Aplicarea pe poarta tiristorului a unui impuls de deschidere,in momentul aparitiei alternantei positive,nu modifica valoarea tensiunii redresate. Aplicand impulsul in momentul aparitiei alternantei negative,tiristorul nu conduce si curentul,respecti tensiunea redresata,sunt nule. Impulsurile de comanda pentru deschiderea tiristoarelor se obtin cu ajutorul unor circuite de impulsuri ale caror elemente se aleg in functie de parametrii doriti ai impulsurilor de comand

CAP 4.FILTRE  DE  NETEZIRE

 

   Pentru imbunatatirea formei tensiunii pulsatorii redresate,in vederea aducerii ei cat mai aproape de o tensiune continua se folosesc circuite electrice de tipul unor cuadripoli,numite filter de netezire. Rolul acestora este de a micsora(theoretic pana la zero) component variabila,numita pulsatie,care se mentine in tensiunea de iesire,dupa redresare.

   Aceasta compononenta variabila este periodica,avand frecventa numita fundamental care este un multiplu al frecventei retelei.

    Aprecierea calitatii unui redresor se refera si la valoarea pulsatiilor,folosindu-se raportul dintre amplitudinea componentei avand frecventa fundamental,numita component fundamental.

   Eficacitatea unui filtru de netezire(numit si celula de filtraj) se apreciaza prin raportul dintre factorul de pulsatie al tensiunii aplicate la intrarea sa si factorul de pulsatie pe care il asigura la iesire.

  Acest coeficient poarta numele de coefficient de netezire si valoarea lui determina calitatea celulei de filtraj folosite.

  Cele mai folosite filter sunt:

          -filtre simple(cu bobina sau cu condensator);

          -filtre compuse(de tip LC).

4.1.FILTRE  CU  BOBINA

       Folosirea acestui tip de filtru se bazeaza pe proprietatea bobinei de a se opune variatiei de current sid eci tendintei ei de a mentine curentul constant,proprietate cu atata mai pronuntata cu cat frecventa(pulsatia) semnalului variabil aplicat este  mai mare.

4.2.FILTRE  CU  CONDENSATOR

 

   Condenstaorul are tendinta de a se opune variatiilor de tensiune,deci tensiunea de la bornele sale,care este si tensiunea de sarcina,are tensinta de a se mentine constanta. Condensatorul se incarca pana la valoarea de varf a tensiunii redresate si se descarca prin rezistenta de sarcina intre intervalele de conductive ale diodei. Incrcarea condensatorului se reface rapid,prin circuitul alcatuit din rezistenta de conductie a diodei si cea a infasurarii transformatorului,deci cu o constanta de timp mica. Descarcarea se face lent, prin rezistenta de sarcina de valoare mare.

   Un dezavantaj il poate constituii valoarea mare a curentului prin diode ce se reprezinta in acest caz sub forma unor impulsuri de durata mai mica si de amplitutine relativ mare ,ce pot duce,in anumite cazuri, la distrugerea diodei.

4.3.FILTRE  COMPUSE

 

          Folosind proprietatilor ambelor elemente de a se opune variatiilor de curent(bobina) si respective de tensiune(condenstaorul) se poate realiza un filtru LC la care forma de unda a tensiunii redresate pe sarcina este mult imbunatatita.

          Imbunatatiri substantiale ale factorului de pulsatie se pot obtine in cazul celulelor de filtraj formate din 2 condensatoare legate la masa,intre care se intercaleaza o bobina sau chiar o rezistenta.

          Pentru realizarea unei bune filtrari,deci pentru obtinerea unui factor de ondulatie foarte mic, trebuie utilizate condensatoare electrolitice de capacitate foarte mari(10-100 de microfarazi)si bobine de inductante foarte mari deci voluminoase si scumpe. In cataloage se indica de obicei capacitatea maxima de intrare a filtrului pentru diodele redresoare folosite.

 

 

 

 

 

 

 

CAP 5.CIRCUITE  STABILIZATOARE

5.1.GENERALITATI

 

        Tehnica de masura si control,tehnica de calcul impuna deseori existent unor tensiuni continue de alimentare sau a unor curenti continui constant,independent de variatiile-in anumite limite-ale tensiunii de retea sau independent de variatiile din circuitul de sarcina.

        In vederea obtinerii acestora,se folosesc circuite electronice, numite circuite stabilizatoare,continand elemente neliniare(diode zenner) sau active(tranzistoare). Ele se intercaleaza intre redresor si rezistenta de sarcina, avand ca scop micsorarea variatiilor tensiunii continue de alimentare(respctiv a curentului redresat), pana la limitele impuse de performantele aparatului consumator. Cele mai frecvent folosite sunt stabilizatoarele de tensiune, in care consumatorul de energie electrica de la iesirea stabiliztaorului este reprezentat sub forma unei rezistente de sarcina echivalent.

       Functionarea lor se bazeaza fie pe o comportare neliniara a unui element prin care la o variatie mare a unui parametru(curent) corespunde o mentinere practice constanta a altui parametru(tensiune)-cazul diodei Zenner-fie pe o schema in care, prin intermediul unei bucle de reactie, un elemnt neliniar (tranzistor) preia variatiile de tensiune  sau de curent ale sarcinii,mentinand parametrul de iesire constant.

5.2.CLASIFICARE

·        dupa parametrul electric mentinut constant:

-stabilizatoare de tensiune;

-stabilizatoare de curent;

·        dupa metoda de stabilizare:

-stabilizatoare parametrice;

   -stabilizatoare electronice;

·        dupa modul de conectare a elementului de reglaj(de control):

    -stabilizatoare de tip derivatie;

    -stabilizatoare de tip serie.

5.3.TEHNICI  DE  REGLARE

    Pentru a stabiliza o tensiune exista doua tehnici principale:

-reglarea derivatie;

-reglarea serie.

5.3.a. REGELAREA  DERIVATIE (vezi anexa 3)

    Consta din deplasarea elementului de reglaj numit ER,numit si elemental de control, in paralel cu sarcina. Elementul EC este un dispozitiv cu rezistenta dinamica foarte mica in comparatie cu R8 ceea ce face ca, la variatii mari ale curentului continuu de intrare,sa corespunda la bornele elementului ER variatii extreme de mici ale tensiunii care este si tensiunea la bornele rezistentei de sarcina. Rezistenta R are roslul de a prelua variatiile tensiunii de intrare si de a limita in acest fel valoarea curentului prin elemental de reglaj.

   La cresterea tensiunii de intrare va creste si caderea de tensiune pe R,deci in circuit cresterea de tensiune pe Rs va fi mai mica. Invers,la scaderea tensiunii de intrare , pe R, se va obtine o valoare mai mica a caderii de tensiune, deci tensiunea de iesire va inregistra o variatie mai mica.

5.3.b. REGLAREA  SERIE(vezi anexa 3)

        Consta din plasarea elementului de reglaj ER in serie cu rezistenta de sarcina. In acesc caz,elemental de reglaj se comporta ca o rezistenta variabila controlata fie de tensiunea de intrare ,fie de tensiunea de iesire. Cresterea tensiunii de intrare are tendinta de a duce la marirea tensiunii de iesire, dar deodarece are ca effect si cresterea rezistentei elemntului de reglaj, caderea de tensiune de la bornele acestuia duce la micsorarea tensiunii de iesire care se mentine astfel constanta.

       De asemenea,variatia sarcinii creeaza o variatie de acelasi tip a rezistentei elementului ER , care are ca efect readucerea tensiunii de iesire la o valoare constanta. Acest tip de stabilizator este eficient si la variatiile de current.

 

 

 

 

CAP 6.STABILIZATOARE  PARAMETRICE

 

6.1.INTRODUCERE.DEFINITIE

 

        Circuitele stabilizatoare ce contin un element neliniar,caracterizat printr-un parametru variabil cu valoarea curentului ce-l parcurge poarta numele de stabilizatoare parametrice.

       Schemele de realizare sunt simple ,dar calitatea stabilizarii este slaba, debitand in sarcina puteri relative mici.

       Si in acest caz se pot realize stabilizatoare parametrice de tensiune si de curent.

6.2.STABILIZATOARE PARAMETRICE DE TENSIUNE

 

      Stabilizatoarele parametrice de tensiune se pot realiza cu tuburi de gaz (stabilitroane)si cu diode Zenner.

      Stabilizatoare parametrice cu diode Zenner:schema de principiu a unui astfel de stabilizator de derivatie este reprezentata in anexa 4.

      Din figura caracteristica a diodei(anexa 4) se observa ca, la variatii mari ale curentului de intrare(corespunsatoare unor variatii mari ale tensiunii de intrare), se obtine o variatie mica a tensiunii la borne.

      Pentru a obtine tensiuni stabilizate mai mari se pot conecta mai multe diode Zenner in serie(anexa 5), iar pentru a marii valoarea factorului de stabilizare se pot folosi mai multe cellule dispuse in cascada(anexa 5). In oricare situatie se impune ca punctual de functionare sa fie situate in imediata vecinatate a tensiunii Zenner,iar puterea maxima admisibila de disipatie sa nu depasesca puterea maxima admisibila a diodei.

CAP 7.STABILIZATOARE  ELECTRICE

 

7.1. DEFINITIE.GENERALITATI.

 

         Prin stabilizatoare electronice se intelege stabilizatoare de tensiuni continue (sau curenti continui) cu elemente active(tranzistoare),la care elemental de reglaj este comandat de un semnal de eroare. Acest semnal se obtine din compararea tensiunii de iesire cu o tensiune fixa,numita de referinta. Prin aplicarea semnalului de eroare, amplificat, pe un element de reglaj se obtine o variatie a rezistentei acestuia , ceea ce conduce la readucerea tensiunii de iesire la valoarea constanta de regim.

     Stabilizatoarele electronice de tensiune au capatat o larga raspandire, deoarece cu ajutorul lor, tensiunile pot fi mentinute constant cu o precizie foarte mare,iar rezistentele de iesire pot fi reduse pana la valori de ordinul fractiunilor de Ohmi.

7.2.CLASIFICARE

 

    Clasificarea stabilizatoarelor electronice se poate face dupa urmatoarele criterii:

·        dupa modelul de montaj al elementului de reglaj:

-  de tip serie;

-  de tip derivatie;

·        dupa complexitatea schemei folosite,pot fi prevazute :

-          cu amplificator de eroare;

-          fara amplificator de eroare.

·        dupa modul de obtinere a semnalului de eroare care comanda elemental de reglaj:

-          stabilizatoare cu compensare;

-          stabilizatoare cu reactive.

           La cele cu compensare,semnalul de eroare se culege de la intrarea sistemului, iar la cele cu reactie, de la iesirea lui. Fiecare din cele doua tipuri poate fi de tip serie sau de tip derivatie, in functie de modul de montaj al elementului de reglaj.

7.3.STABILIZATOARE     ELECTRONICE   CU   COMPENSARE

 

7.3.a. FUNCTIONAREA    PRINCIPALA

 

          Functionarea principala a acestui tip de stabilizator se poate urmari in anexele 5a si 5b.

           Dectectorul de eroare(DE) compara permanent tensiunea de la intrare(Uin) cu tensiunea elementului de referinta(Uref). In cazul variatiei tensiunii de intrare,semnalul de eroare rezultata din diferenta celor doua tensiuni este amplificat de amplificatorul de eroare(AE). La iesirea acestuia se obtine o tensiune de reglaj care se aplica ER,a carui rezistenta de curent continuu variaza invers proportional cu tensiunea aplicata. Efectul acestei variatii este o variatie de acelasi sens cu a tensiunii de intrare a curentului ce strabate rezistenta R,determinand la bornele ei o cadere de tensiune de acelasi sens care, prin compensare, “absoarbe” variatia tensiunii de intrare si deci determina mentinerea constanta a tensiunii de iesire de la bornele sarcinii Us.

7.3.b. STABILIZATOARE  CU  COMPENSARE  DE  TIP  DERIVATIE

 

          Schema electrica a unui stabilizator cu compensare de tip derivatie, fara amplificator de eroare, este reprezentata in anexa 6. Functionarea schemei este urmatoarea: variatia tensiunii de intrare determina o variatie corespunzatoare a tensiunii, deoarece tensiunea la bornele diodei Zenner se mentine constanta.

7.3.c. STABILIZATOARE  CU  COMPENSARE  DE  TIP  SERIE

 

         Schema electrica a unui astfel de stabilizator este infatisata in anexa 7. Se observa ca si in acesta schema nu a fost introdus amplificatorul de eroare.

        Functionarea acestui stabilizator este urmatoarea: se presupune ca tensiunea de intrare sufera o crestere a valorii sale. Pe rezistoarele R1 su R2 se obtin cresteri ale caderilor de tensiune corespunzatoare. Cresterea de tensiune se aplica pe emitorul tranzistorului T(element de reglaj). Tensiunea bazei fata de masa ramanand constanta datorita diodei Zenner introduce , rezulta o micsorare a curentului de collector,respective o marire a rezistentei de c.c. dintre colectorul si baza tranzistorului si deci marirea caderii de tensiune. Variatia tensiunii de intrare se transmite si circuitului  format din rezistenta R si diode Zenner,determinand o variatie corespunsatoare a tensiunii la bornele rezistentei R.

       Rezulta ca, alegand un regim de functionare convenabil pentru tranzistorul T, se poate face ca variatia tensiunii de intrare sa poata fi compensate de variatia tensiunii sale baza-colector,astfel incat tensiunea de iesire Us sa ramana constanta.

     Dezavantajul principal al stabilizatorului cu compensare este faptul ca el nu este deloc eficace la variatiile rezistentei de sarcina, deoarece variatiile tensiunii de iesire nu se transmit la intrarea elementului de reglaj. Acest dezavantaj este inlaturat la stabilizatoarele cu reactie, care mentin in anumite limite impuse tensiunea constanta,indiferent de cauza care ar provoca schimbarea ei.  

7.4.STABILIZATOARE   ELECTRONICE   CU   REACTIE

 

7.4.a. PRINCIPIUL  DE  FUNCTIONARE  A  STABILIZATOARELOR  CU  REACTIE

 

            Este asemanator celui folosit un schemele de reglare automata.

           Desi,principial, se pot folosi atat scheme de tip serie cat si de tip derivatie,cele mai raspandite sunt schemele de stabilizatoare cu reactie de tip serie.

           In anexa 8 se reprezinta schema electrica a unui stabilizator cu reactive, de tip serie.

          Functionarea acestuia rezulta prin compararea schemei electrice cu schema bloc. Se observa ca tranzistorul T1 primeste pe baza o tensiune Ur2 care variaza proportional cu tensiunea de iesire. Dioda Zenner montata in circuitul lui, face ca tensiunea circuitului(fata de borna de referinta) sa fie constanta, deci variatia tensiunii aplicate pe baza fata de tensiunea de referinta(U2-Uref), reprezentand semnalul de eroare, este amplificata de T1. Rezulta marirea curentului de colector al tranzistoului T1, respective cresterea caderii de tensiune pe rezistenta R4, care determina micsorarea conductiei tranzistorului T2, deci marirea rezistentei de curent continuu dintre colectorul si emitorul acestuia. Aceasta marire a rezistentei duce la cresterea caderii de tensiune de la borne, compensand variatia tensiunii de intrare care a provocat reactia, deci determinand mentinerea constanta a tensiunii de iesire.

       Pentru a evita deteriorarea sa, in acest caz se folosesc la stabilizatoare sisteme de protectie la scurtcircuite, care sa realizeze protectia elementelor active, fara a intervenii in functionarea normal a montajelor.

7.5. CIRCUITE  DE  PROTECTIE  LA S CURTCIRCUIT

 

          Una dintre schemele de protectie la scurtcircuit, folosite in cazul stabilizatorului de tip serie din anexa 8,consta dintr-un circuit format dintr-un tranzistor , o dioda Zenner, o dioda cu jonctiuni , doua rezistoare si doua condensatoare reprezentate in anexa 9.

7.5.a. FUNCTIONAREA  SCHEMEI

 

        In cazul functionarii normale, tranzistorul T3 este blocat , avand potentialul emitorului pozitiv(punctul D), egal cu cel al bazei, datorita diodei D3 in conductive.

        In cazul existentei circuitului de protectie, la producerea scurtcircuitului intreaga tensiune se va gasi la bornele circuitului format din dioda Zenner DZ2, rezistorul R5 si jonctiunea baza-emitor a lui T3.

       Blocarea lui este accelerata cu ajutorul condensatorului C2. In timpul functionarii normale, acesta se incarca de la tensiunea de iesire cu polaritatea din anexa 9, cu ajutorul circuitului D3,R6. La aparitia scurtcircuitului,el se descarca rapid prin R6 si jonctiunea baza-emitor a lui T3, aducand rapid pe T3 in stare de conductie si deci, ducand la blocarea lui T2.

        La inlaturarea scurtcircuitului, schema va reveni la normal astfel: in primul moment T2 ramane blocat dar apare un curent care circula prin DZ2, R5,jonctiune baza-emitor a lui T3 si rezistenta de sarcina Rs. Tensiunea prin sarcina incepe sa creasca,condensatorul C1 incepe sa se incarce ducand la marirea potentialului sau de colector . T3 isi va micsora conductia, iar T2 incepe sa conduca. Cand Uies va creste suficient de mult,tensiunea la bornele diodei D3 va polariza invers jonctiunea baza-emitor a lui T3, care se va bloca.    

7.5.b.ELEMENTE DIN RETEAUA DE PROTECTIE

1.Pentru a nu perturba functionarea normal si a actiona la scurtcircuit trebuie ca:

                                        Uint  > U DZ2

2.Rezistenta R5 se alge in functie de R1 si de dioda DZ3 astfel incat T3 sa lucreze la saturatie redusa, in vederea unei reveniri rapide a schemei dupa inlaturarea scurtcircuitului.

CAP 8.SCHEMA  PRCTICA  PENTRU  OBTINEEA  UNEI  TENSIUNI  REDRESATE  SI  STABILIZATE

 

 

 

 

 

      In anexa 10 se prezinta schema completa a unui etaj de alimentare,alcatuit dintr-un redresor,urmat de o celula de filtrare si de un circuit stabilizator. Redresarea se efectueaza cu ajutorul unei punti alcatuite din patru diode cu jonctiune EFR 105. Tensiunea continua(20 V), obtinuta este filtrate cu o celula,formata din doua condensatoare de 100 F/35 V si un resistor de 100 Ohmi /0,5W. stabilizatorul folosit este de tip cu reactive, asemanator celui prezentat in anexa 10, dar folosind tranzistoare pnp: T1, amplificatorul de eroare, este EFT 323, iar T2, elemental de reglaj, este AD 152. Tensiunea de referinta se obtine cu ajutorul diodei Zenner DZ308. Schema furnizeaza la iesire o tensiune constanta de la 12 V/300 mA atunci cand tensiunea de intrare variaza intre 18-24 V.

 

 

 

 

 

 

 

CAP 9.SCHEMA   PRACTICA   DE  STABILIZATOR  FOLOSIND  CIRCUITE  INTEGRATE

 

 

 

 

 

 

      In anexa 11 se prezinta schema unui stabilizator cu reactie de 15 V/100 mA,ce foloseste amplificatorul operational. Acesta are rolul de comparator si amplificator de eroare. Semnalul de eroare este adus de la iesire prin rezistenta variabila de 1 KOHM si este comparat cu tensiunea de referinta de 6,8 V , furnizata de dioda Zenner. Datorita amplificarii foarte mari a CI, tensiunea de iesire va fi foarte constanta(15 V/100mA) pentru variatii ale tensiunii de intrare intre 20-30 V.

 

 

 

 

 

 

 

 

CAP 10.NORME DE PROTECTIE A MUNCII

 

1.      Fiecare om al muncii este obligat ca, inainte de folosirea mijloacelor individuale de protectie, sa verifice lipsa defectelor exterioare, curatenia lor, marcarea tensiunii la care este permisa utilizarea precum si daca nu s-a depasit termenul de mentinere a caracteristicilor electrice.

2.      Art.3825: Amestecul acizilor se face turnand pe cel mai concentrat in cel mai diluat-

3.      Art.3539: La exploatarea bailor cu continut acid se va evita contactul solutiilor cu pielea

4.      Art.3676: Comenzile de pornire si oprire a lucrarilor se vor face de catre seful de lucrare, si tot el va conduce probele.

5.      Art.3689: Cablurile mobile de legatura se vor controla inainte de punerea sub tensiune

6.      Art.3699: Este interzisa modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune.

7.      Art.3720: Se interzice atingerea legaturilor neizolate chiar daca acestea sunt alimentate la tensiuni joase.

In toate atelierele si locurile de munca in care se foloseste energia electrica se asigura protectia impotriva electrocutarii.

Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numita tensiune de atingere.

Gravitatea electrocutarii depinde de o serie de factori:

1.      Rezistenta electrica a corpului omenesc. Rezistenta medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000  si poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200 ) pentru o piele uda sau ranita

2.      Frecventa  curentului electric. Curentul alternativ cu frecvente intre 10-100Hz este cel mai periculos. La frecvente de circa 500.000Hz excitatiile nu sunt periculoase chiar pentru intensitati mai mari ale curentului electric.

3.      Durata de actiune a curentului electric. Daca durata de actiune a curentului electric este mai mica de 0,01 efectul nu este periculos;

4.      Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit in care intra si inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (ceafa, tampla etc.)

5.      Valorile curentilor care produc electrocutarea. Acestea  se pot calcula simplu cu legea lui Ohm:  unde R este suma rezistentelor din circuit. -valoarea limita a curentilor nepericulosi sunt 10mA curent alternativ si 50mA curent continuu.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in:

                        Electrosocuri si electrotraumatisme. Cand valoarea intensitatii curentului electric este mai mica de 1mA, nu se simte efectul socului electric. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comotii nervoase in membre; contractiile muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se faca greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilatia inimii si oprirea respiratiei. Electrotraumatismele se datoreaza efectului termic al curentului electric si pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri.

            Cositorirea si lipirea se fac in locuri special amenajate si prevazute cu sisteme de ventilatie corespunzatoare.

            Art.3760: Baile de cositor pot fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare sa nu depaseasca 35 grade Celsius

            Art.3761: Se interzice introducerea in baia de cositor a unor piese umede; este interzisa introducerea in bai fara sa fi fost in prealabil sters si uscat.

            Art.3762: Locurile de munca la care se executa operatii de lipire vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie locala pentru absorbirea nocivitatilor din zona ciocanului de lipit.

            Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar in locurile periculoase din punct de vedere al electrocutarii alimentarea se va face la 12V.

            Este interzisa modificarea montajelor electrice sub tensiune.

            Aparatele electrice si dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzatoare si sa aiba prize cu impamantare.   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAP 11.BIBLIOGRAFIE

-MANUALUL:  “ SISTEME DE AUTOMATIZARE SI MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE”,de..

-INTERNET :   - www.surse de tensiune.ro

                         -www.google.redresoare.ro

                         -www.yahoo.filtre de netezire.ro

                         -www.referate.tehnici de reglare.ro

                         -www.wikipedia.stabilizatoare parametrice.ro

                         -www.google.stabilizatoare electronice.ro

-CARTEA:  “ELECTRONICA ELEMENTARE-ELEMENTE SI CIRCUITE”, DE A. MILEA;

 

 

 

CAP 12.ANEXE

 

Anexa 1:

Anexa 2:

 

Anexa 3:

 

 

Anexa 4:

Anexa 5:

 

 

 

 

Anexa 6:

Anexa 7:

Anexa 8:

Anexa 9:

 

Anexa 10:

Anexa 11:

 

 

 

 

PROBA PRACTICA

COMPONENTE:

 

·        C1,C2,C3,C4-CONDENSATORI NEPOLARIZATI;

·        C5,C6-CONDESATORI ELECTROLITICI;

·        D1,D2,D3,D4-DIODE REDRESOARE CU SILICIU

·        F1,F2-SIGURANTE FUZIBILE+SOCLU DE IMPLANTARE;

·        PLACUTA DE CABLAJ IMPRIMAT;

·        ALIAJ TUBULAR DE LIPIT;

 

 

 

ULTILIZARE:

 

    Acesasta schema repreiznta partea de alimentare neslabilizata pentru amplificatory audio d eputere care necesita p tensiune de alimentara diferentiala ca de exemplu RK0007 sau RD0007.In functie de puterea amplificatorului se pot selecta componentele.

FUNCTIONAREA SCHEMEI:

 

     Dupa cum s eobserva din schema electrica,montajul propus spre realizare este de fapt un redresor dubla alternanta in punte cu prize mediana.

     TRanspofmatorul de retea se cupleaza cu secundarul la bornele Ux1,Ux2,Ux3 dintre care Ux2 este prize mediana.Condensatorii C1,C2,C3,C4 au rolul de a elimina parazitii de retea.Diodele redresoare D1 si D2 redreseaza semialternante positive iar D3 si D4 cele negative.Condensatorii C5 si C6 asigura filtrarea tensiunii continue livrata sarcinii.In functie de puterea amplificatorului care este alimentat cu acest montaj,deci de curentul maxim pe fiecare bara,se pot dimensiona atat F1,F2 cat si C5,C6.

SCHEMA ELECTRICA DE PRINCIPIU


DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1389
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved