Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Tehnologia VoIP

Comunicatii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Satelitii artificiali
Echipamentul de linie digital
SISTEME DE COORDONATE UTILIZATE IN TEHNOLOGIAGPS
Retele celulare - Concepte de baza ale sistemelor celulare
Pozitionarea statica-relativa - GPS
Modulatorul delta-sigma (m.d.s.)
TRANSMISIA DE DATE IN BANDA DE BAZA (B.B.)
TERMENI SI NOTIUNI PRIVIND SISTEMELE DE COMUNICATII
Metode de analiza - vorbire
Protocolul TSIP (Trimble Standard Interface Protocol)

Tehnologia VoIP

Vocea peste Protocolul Internet, sau VoIP, este transferul unei conversatii ca informatie prin intermediul unei retele bazata pe protocolul IP. Spre deosebire de apelul telefonic  traditional, care foloseste comutarea de circuite, apelul telefonic VoIP foloseste o conexiune telefonica bazata pe comutarea de pachete. In mediul comutarii de pachete , mai multe dispozitive computerizate folosesc aceeasi retea de date. Ele comunica transmitand pachete de date unul altuia, fiecare pachet continand informatii despre adresare care specifica atat sursa calculatorului care a transmis pachetul cat si destinatia unde trebuie sa ajunga pachetul. Intr-o retea de date , pachetele dintr-o singura transmisie pot sa urmeze rute diferite pentru a ajunge la destinatie. Comutarea de pachete este foarte eficienta. Legatura la Internet ar fi mult mai lenta daca in permanenta ar fi mentinuta o conexiune  cu pagina  vizitata . Minimizarea duratei conexiunii reduce incarcarea retelei.



Intr-un apel teleponic VoIP, stabilirea conexiunii si a secventei de apelare trebuie simulate-tonul de apel, apelul,semnalele de ocupat. Semnalul audio trebuie sa fie convertit din analog in digital, impartit in pachete, transmis prin retea, reasamblat si convertit din digital inapoi in  analog.

      Fazele unui apel VoIP:

Ø      Chematorul ridica receptorul si aude tonul de apel

Ø      Chematorul introduce numarul de telefon, care va fi aplicat adresei IP a Chematului

Ø      Se apeleaza la protocoalele de stabilire a conexiunii pentru a localiza Chematul si se transmite un semnal catre acesta

Ø      Telefonul destinatie suna, indicandu-i Chematului ca un apel este pe cale sa se desfasoare

Ø      Chematul ridica receptorul si incepe conversatia. Transmisia audio este codificata folosind un codec si circula prin retea folosindu-se de un protocol de transmitere a fluxului audio

Ø      Conversatia se incheie, unul dintre participanti inchide,  si taxarea a fost efectuata

2 Structura VoIP

 

      Dupa cum am vazut in capitolul anterior exista mai multe standarde VoIP. In cele ce urmeaza voi prezenta arhitectura a doua dintre aceste standarde : H.323 si SIP.

2.1  Arhitectura H.323

 

      Elementele de baza ale unei retele H.323 sunt terminalele H.323 ca telefoanele tip PC sau telefoanele existente deja conectate la reteaua clasica de telefonie, convertoare de interconectare (gateway-uri) ca interfata intre reteaua locala la care sunt conectate terminalele si reteaua cu comutatie de circuite, managerul de apeluri (gatekeeper) ce are functii de control al admisiei. Aceste entitati vor fi discutate in cele ce urmeaza.

                                               

                        Figura 1  Arhitectura H323

2.1.1 Terminale H.323

      Terminalele H.323 sunt folosite pentru transmisia vocii. Exemple comune de astfel de terminale sunt calculatoare personale ce ruleaza Microsoft NetMeeting si au un microfon de retea.

      Terminalele H.323 implementeaza functii de transmitere a vocii si cu siguranta includ cel putin un CODEC de voce care trimite si receptioneaza  voce pachetizata.

      Terminalele H.323 trebuie sa fie dotate in mod minimal cu protocoalele:

-         H.225.0 RAS pentru inregistrare si controlul admisiei de catre un manager de apeluri

-         H225.0 pentru semnalizarile aferente stabilirii unui apel

-         H.245 pentru schimbul de informatii privind capabilitatile pentru media cu alte terminalele H.323 si crearea canalelor de media in vederea transferului in timp real

-         RTP pentru transferul cu pastrarea secventialitatii al fluxurilor media.

Iata in continuare diagrama blocurilor unui terminal H.323 :

Interfata

  retea

 


   Microfon

Controlul

sistemului

H.245

Controlul apelului

H.225

Controlul admisiei

(RAS)

 


 Interfata de

     date

 Sistem

2.1.2 Convertoare de interconectare (Gateway-GW)

      GW VoIP transporta pachetele de voce RTP printr-o retea de date si ofera o conexiune intre reteaua VoIP si cea de telefonie clasica (PSTN). Aceste dispozitive, prin urmare joaca un rol cheie in migrarea catre tehnologia VoIP. Ele fac posibila efectuarea de apeluri si catre abonatii centralelor traditionale.  Protocolul SS7 este folosit de GW VoIP pentru a semnaliza si pentru a se sincroniza cu comutatoarele din centrala PSTN cand se efectueaza un apel dintr-o retea VoIP iar Chematul se afla intr-o centrala PSTN. Convertoarele de interconectare pot deasemenea sa ofere conversia intre diferite codecuri, ceea se numeste transcodare.

      Daca un codec,altul decet G.711 sa spunem G.729, este folosit in reteaua VoIP,informatia vocala trebuie convertita in G.711 inainte sa fie transferata retelei publice de telefonie.

Intr-o companie, convertoare de interconectare pot interconecta centralele (PBX) traditionale, pentru a oferi migrarea si permiterea  desfasurarii treptate catre tehnologia VoIP. Ele pot, de asemenea , sa comunice folosind un numar mare de protocoale, si trebuie sa recunoasca o mare varietate de semnalizari ale protocoalelor de informatie ale retelelor VoIP si ale centralelor retelei publice de telefonie.

Convertorul de interconectare are doua interfete :  spre reteau IP si spre reteau de telefonie. La interfata spre reteau IP se realizeraza semnalizarile H.323. La interfata spre reteau telefonica acestea sunt convertite in semnalizari specifice  ( ex. Q.931 pentru apeluri de voce incluse in stiva SS7).

 

2.1.3 Managerul de apeluri (Gatekeeper-GK)

      Managerul de apeluri permite proiectantilor de retele H.323 sa separe puterea bruta de procesare a convertoarelor de interconectare de functiile inteligente de control a retelei pe care le poate executa un GK.

       Managerul de apeluri asigura servicii de control al apelurilor pentru terminale (controlul admisiei, translatarea de adrese de transport din format TCP/IP in format E.164, managementul benzii, managementul zonei). Prezenta acestuia intr-o retea H.323 este optionala. Daca ele sunt prezente atunci terminalele si GW trebuie sa se inregistreze la managerul de apeluri si sa  utilizeze serviciile acestuia din urma.

      GK este o unitate logica, implementarea lui se poate face separat sau ca o parte a unui convertor de interconectare .

Figura 2  Arhitectura unui  manager de apeluri  (GK)

H.323 defineste pentru GK functii obligatorii si functii optionale.

Functii obligatorii ale unui manager de apeluri

Ø      Translatarea adreselor

Apelurile cu originea in reteaua compatibila H.323 pot folosi un alias pentru a indica terminalul destinatie. Apelurile cu originea in afara retelei H.323 si receptionate de convertorul de interconectare pot folosi numere de telefon ( ex. E.164 : 310-442-9123) pentru a indica terminalul destinatie. Managerul de apeluri translateaza numarul de telefon al destinatiei de forma E.164 sau alias-intr-o  adresa de transport IP de ex.: adresa_IP:port.

Ø      Controlul admisiei

Managerul de apeluri poate controla admisia apelurilor pentru terminalele H.323. Mesaje RAS: Cerere de admisie (ARQ), Confirmare (ACF), sau Respingere (ARJ). Functia de admisie poate fi nula daca GK este configurat sa accepte toate apelurile.

Ø      Controlul benzii

Mesajele RAS de control al benzii sunt: Cerere de banda (BRQ), Confirmare (BCF) sau Respingere (BRJ). Functia permite controlul (prin management)  benzii totale alocate prin refuzul unui nou apel in cazul in care banda totala alocata curent (sau numarul de apeluri simultane) a atins o anumita limita, astfel incat sa ramana o banda rezervata si pentru apeluri de date. Functia de control al benzii poate fi nula ; in acest caz se accepta toate apelurile noi.

Ø      Managementul zonei



      GK managerizeaza portiuni, zone, colectii logice de echipamente (de exemplu toate terminalele H.323 dintr-o subretea IP).

Functii optionale ale unui manager de apeluri

Ø      Semnalizari pentru controlul apelurilor

Managerul de apeluri poate optional sa asigure rutarea mesajelor de semnalizare intre doua noduri. Alternativ acesta poate permite ca semnalizarile intre cele doua noduri sa se faca direct. Semnalizarea via GK ofera un mai bun control al apelurilor (se pot obtine de exemplu performante mai bune deoarece managerul de apeluri poate alege diverse rute in conformitate cu incarcarea de trafic).

Ø      Autorizarea unui apel

Managerul de apeluri poate admite sau rejecta un apel ( prin mesaje RAS ). Motivele rejectarii pot deriva din verificarea cu rezultat negativ a unor liste de acces, perioade de timp, etc.

Ø      Managementul apelurilor

Managerul de apeluri poate mentine evidenta tuturor apelurilor active  din zona sa astfel incat sa furnizeze informatii functiei de management al benzii sau sa provoace re-rutarea apelurilor catre diferite noduri in scopul echilibrarii inacarcarii cu trafic a rutelor.

Figura 3 Alternativele de rutare prin managerul de apeluri

2.1.4  Fazele unui apel  pentru cazul a doua terminale H.323 cu semnalizare directa si un singur manager de apeluri

Faza 0-determinarea managerului de apeluri si inregistrarea terminalelor la el

Faza 1-Nodul A initializeaza apelul  –conexiune TCP pe un port predefinit ( 1720 )

Faza 2-semnalizari H.225/Q931 si stabilirea unui canal de control dedicat pentru semnalizari H.245

Faza 3-schimbul, de informatii despre capabilitatile terminalelor  si stabilirea prin semnalizari H.245 a canalelor RTP/RTCP de date ( voce, video)

Faza 4-dialog A-B pe canale RTP

Faza 5-terminarea apelului ( H245, H.225)

Fazele 1 si 2 (H.225/Q931)

In cazul semnalizarii directe se observa ca dialogul nod-manager de apeluri implica numai mesaje RAS iar cele H.225 sau H.245 sunt schimbate direct intre noduri . Pentru rutarea via manager de apeluri, acesta nu este transparent ci interpreteaza semnalizarile. Mesajele reprezentate sunt la nivelul H.323 ( nu sunt figurate mesajele/pachetele la nivel transport).

Faza 3 ( H.245)

Mesaje:    TCS – Terminal Capability Set , TCS­_ACK – pentru indicarea capabilitatilor media ale terminalului

                        OLC Open Logical Channel , OLC_ACK – cerere si confirmare pentru deschiderea de canale logice unidirectionale de date RTP si RTCP de control.

Figura 4  Fazele de constructie a canalelor de semnalizare si date intr-un apel  H.323

Figura 5 Variante de scenarii de rutare ale  canalelor de semnalizare pentru mesaje H.225 si H.245

Semnalizarea directa

(1) Nodul 1 cere o semnalizare directa. (2) Managerul de apeluri indica aceeptarea acestei cereri in ACF.

Semnalizarea via GK

(1) Nodul 1 cere o semnalizare via manager de apeluri. (2) GK indica aceeptarea acestei cereri in ACF.

Semnalizarea H.245 se poate face direct sau via manager de apeluri.

Faza 4 Comunicatia in timp real

Transferul fluxurilor RTP si RTCP are loc pe canalele deschise in faza anterioara.

Faza 5 Eliberarea  apelului

      Eliberarea apelului se face  la initiativa lui B, folosind semnalizarea directa intre terminalele A si B. Se inchid canalele logice cu mesajele H.245:Comanda de terminare  a sesiunii ( EndSessionCmd ), apoi B termina apelul generand mesajul H.225 : Eliberare terminata ( ReleaseComplete ). In final managerul de apeluri este dezangajat prin mesajele RAS:Cerere de dezangajare ( DisengageRequest ) iar acesta confirma cu mesajele DCF.

         Figura 6  Eliberarea apelului initiata de B (semnalizare directa)

2.2 Arhitectura SIP

Infrastructura SIP este alcatuita din urmatoarele componenente:

Ø      Server Proxy

Ø      Server de Redirectionare

Ø      Server de Inregistrare

Ø      Server de Agent al Utilizatorului

Ø      Clienti SIP    -Terminal SIP

    -Telefon SIP

Serverul Proxy

SIP Proxy Serverul receptioneaza cereri de apel , incearca sa-l localizeze pe cel apelat (via Server de Inregistrare) si retransmite cererile de apel la adresele date. Aceasta se poate realize cu pastrare sau fara pastrare. Cu pastrare se refera la faptul ca Serverul tine cont de de statutul sesiunii (de exemplu acesta retransmite automat cererile la care nu s-a raspuns). Serverele fara pastrare sunt mult mai rapide decat cele cu pastrare.Serverul Proxy ia parte doar la procesul de semnalizare  nu si la transmisia media. Procesul de retransmitere poate fi oferit cu functionalitati de rutare programabile. Bifurcatia este si ea posibila, ceea ce inseamna ca daca exista o cerere care vine, cererea este retransmisa catre mai multe adrese sip. Prima care accepta cererea este cea care stabileste conexiunea. Pentru a oferi scalabilitate, Serverele Proxy pot fi inlantuite. Asta inseamna ca un Proxy nu pastreaza urma tuturor utilizatorilor dar stie catre care Server Proxy trebuie retransmisa cererea.Acest server din cel de-al doilea rand ofera functionaliatea Proxy obisnuita.

 

Serverul de Redirectionare

 

Redirectioneaza apelurile catre noua locatie.Un server care accepta o cere SIP , transforma adresele intr-una sau in mai multe adrese noi si inapoiaza aceste adrese clientului.

Spre deoebire de un Proxy Server, un server de redirectionare nu initiaza propria cerere SIP. Spre deosebire de un server de agent al utilizatorului, serverul de redirectionare nu accepta apeluri.

Agent al Utilizatorului

 


Server de Agent al Utilizatorului (SAU)

 

Receptioneaza si raspunde la cererile SIP in numele clientilor;  accepta, redirectioneaza sau refuza apelurile.

Server de inregistrare

 

Acesta le permite utilizatorilor sa-si inregistreze prezenta . De obicei co-localizat cu un server proxy sau de inregistrare. Poate oferi si servicii de locatizare.

 

 




Terminalul SIP

 Suporta comunicarea bilaterala in timp real cu o alta entitate SIP. Suporta atat semnalizare cat si transmisie media, similar cu un terminal H.323. Contine serverul de agent al utilizatorului.

Exemplu de comunicare intre doi clienti SIP

Pentru a initia o sesiune, SAU trimite o cerere ( denumita INVITATIE ) adresata persoanei cu care apelantul doreste sa vorbeasca. Adresele sunt similare cu cele de posta electronica ( sip:user@server ). Mesajul nu este transmis direct catre partea apelata, ci catre proxy. Apoi, proxy transmite mesajul partii apelate. Aceasta trimite un raspuns, acceptand sau refuzand invitatia , care este retransmis inapoi catre apelant in ordine inverse ca si mesajele de posta electronica netransmise de pe Internet. Mai jos este prezentat un scenariu SIP:

1.Utilizatorul A (a@apelant.com) il suna pe utilizatorul B(b@exemplu.com).A trimite un mesaj de INVITATIE catre proxy-ul exemplu.com(INVITATIE sip: b@exemplu.com) , apoi proxy-ul exemplu.com ii transmite lui A ca incearca sa se conecteze la b@exemplu.com.

2.Proxy-ul  localizeaza calculatorul pe care este utilizatorul B. Aceasta operatiune se realizeaza printr-un mesaj de INREGISTRARE trimis de B atunci cand calculatorul a fost deschis. Aceasta va permite ca B sa se inregistreze la foo.example.com (sip:b@foo.example.com) . Aceste legaturi de inregistrare sunt improspatate periodic.

3. Proxyul trimite un mesaj INVITATIE catre serverul de agent al utilizatorului B (INVITATIE sip: b@foo.example.com). Proxy-ul informeaza apelantul ca suna la B. 

4.Cand B accepta invitatia un mesaj de instiintare (ACK) este trimis, iar legatura este stabilita. In aceste moment incepe conversatia intre A si B.

2.3 Comparatie SIP-H.323

Avantajele principale ale SIP-ului fata de H.323 sunt extensia si flexibilitatea in adaugare de noi trasaturi. H.323 este o arhitectura complexa in timp ce simplitatea SIP-ului usureaza dezvoltarea si corectarea aplicatiilor determinand costuri mai scazute de productie. Arhitectura modulara face mai usoara dezvoltarea noilor operatii care se reduce doar la adaugarea unei cereri noi (sau metoda SIP) si mesajul de raspuns corespondent. Deoarece SIP-ul este bazat pe text ,sunt mai usor de orientat diferitele comenzi SIP.In contrast cu H.323, SIP opereaza independent de protocolul de transport al retelei si este indiferent fata de media.

Adaugarea de noi biti de informatie la mesaje

 

Prin folosirea SIP-ului programatorii pot adauga bits noi de informatie mesajelor fara a compromite conexiunile.

Un furnizor de servicii SIP poate stabili cu usurinta un mediu nou de comunicare. Cu H.323 acesta ar fi trebuit sa astepte o noua reiterare a protocolului pentru a sustine noul mediu. Folosind SIP-ul, o companie cu locatii pe doua continente poate valida mediul, chiar daca  dispozitivele s-ar putea sa nu-l recunoasca. Dezvoltatorii care au asteptat ani intregi pentru a desfasura servicii gen apel in asteptare, identitatea apelantului si alte servicii care folosesc protocolul SS7 pot desfasura servicii premium de comunicare in doar catetva luni cu SIP. Acest nivel de extensibilitate isi pune deja amprenta pe numarul crescand de servicii bazate pe SIP.

Sirul vizat de aplicatii

O alta diferenta intre cele doua protocoale se regaseste  in  sirul vizat de aplicatii. SIP a fost conceput ca un protocol general de tranzactie.Vocea si multimedia este doar una dintre aplicatiile posibile ale SIP. Cand nu exista voce sau multimedia ,un nucleu de agent de utilizator SIP poate fi foarte mic( continand doar protocolul SIP si o descriere generica a sesiunii). H.323 pe de alta parte, a fost conceput ca o suita de protocole de control orientata pe aplicatiile multimedia inclusiv pe telefonie. In mod normal, deoarece scopul este mai restrans in comparatie cu SIP, sirul de aplicatii pentru H.323 nu este la fel de vast ca pentru SIP.

Limbaje de programare

Cateva limbaje de programare sunt definite in contextul SIP pentru programarea serverelor SIP. Desi lipsesc in cazul lui H.323, ele pot fi aplicate. Deoarece aceste limbaje de programare sunt derivate din contextul HTTP , sunt mai usor de aplicat pentru SIP, deoarece acesta este bazat pe HTTP.

Codarea bazata pe text fata de ANS.1

In H.323 folosirea sintaxei ASN.1 pentru decodarea mesajelor H.323 este criticata ca fiind prea complicata spre deosebire de abordarea SIP bazata pe text. Codarea bazata pe text are avantajele unei  prototipizari rapide a solutiilor individuale.O a doua diferenta consta in tipul mesajelor de semnalizare.De exemplu un admininistrator de retea poate interpreta continutul unui mesaj fara un translator (interpretor). Pe de alta parte, cand se foloseste ASN.1, analizarea mesajelor nu este la indemana oricui . Au fost create uneltele pentru verificarea sintaxei si generarea de coduri automate care accelereaza si usureaza implementarea functiilor de procesare a mesajelor.

2.4 Alegerea SIP

Datorita avantajelor pe care le ofera, SIP este din ce in ce mai folosit si in cele din urma se va impune pe piata VoIP .

Protocolul de initiere a legaturii formeaza baza unei arhitecturi de comuncatii multimedia centrate pe Internet. SIP stabileste legaturi prin retele IP pentru personae care doresc sa comunice. In acest context, o legatura reprezinta o comunicare interactiva ce are loc intre doua sau mai multe entitati printr-o retea IP, de la un simplu apel sau un schimb imediat de mesaje, pana la o conferinta multimedia colaborativa. Modelul client-server si structura antetului sunt bazate pe protocoalele de Internet-HTTP(Protocolul de transport al hipertext-ului) si SMTP( protocolul de posta electronica)- in acesta se folosesc adrese simbolice pentru a reprezenta persoanele care doresc sa comunice. Modelul client-server inseamna ca fiecare cerere SIP se va transforma intr-un set de raspunsuri SIP foarte bine definite.

SIP permite servicii de voce convergenta sau multimedia, cum ar fi comertul electronic imbunatatit cu voce, mesageria instant cu lista de prieteni, aplicatii interactive (de exemplu jocurile ) si multe altele. Managementul legaturii SIP este cheia pentru a permite comunicatii bazate pe IP , comunicatii intre oameni, nu dispozitive. SIP a fost conceput pentru a servi ca mecanism de stabilire a unei largi varietati de legaturi. De aceea, SIP nu impune detaliile unei legaturi, dar in schimb negociaza interactiunea bazata pe capacitatile participantilor.

Capacitati

Protocolul permite participantilor sa cada de acord asupra unui set de tipuri de medii de comunicare compatibile si sustine mobilitatea utilizatorului prin transmiterea si redirectionarea cererilor catre locatia oricarui alt utilizator. SIP permite urmatoarele functii:

Ø      Traducerea numelui si localizarea utilizatorului- Permite oamenilor sa se gaseasca fara a cunoaste detaliile dispozitivelor de adresa sau locatiile fizice.

Ø      Negocierea mediilor de comunicare – Se ocupa cu negocierile care permit participantilor la o sesiune sa cada de acord asupra unui mediu comun si asupra detaliilor tehnice implicate- inclusiv voce, video, audio, mesagerie instant, schimbul aplicatiillor de date,sau alte combinatii intre acestea.

Ø      Managementul participantilor la sesiune – Se ocupa de adaugarea, eliminarea, sau transferul de participanti.

Ø      Schimbarea caracteristicilor unei sesiuni- Permite schimbarea mediului de comunicare in timp ce sesiunea este in derulare.

Colaborarea

Folosind SIP, este posibila stabilirea unor legaturi colaborative multimedia intre persoane dispersate pe tot globul, relativ independent de dispozitivele pe care acestea le folosesc. In cadrul unei singure sesiuni, unii dintre participanti pot folosi telefonul mobil, in timp ce altii folosesc interfete PC, iar altii pot folosi chiar mini-calculatoare PDA .

SIP permite crearea unui mediu care desfiinteaza distanta ca si bariera in calea colaborarii.

Trasaturile de colaboarea pe care SIP le permite includ :

Ø      Conferinta ad-hoc: Un participant prezent deja intr-o sesiune care primeste sau initiaza o invitatie aditionala ( un “apel” in termeni de telefonie) poate usor sa combine mai multe sesiuni intr-o conferinta intre mai multe parti.

Ø      Conferinta audio de tipul Intalneste-ma (Meet-me) – Utilizatorii au propriile lor resurse private de conferinta disponibile oricand. Participantii formeaza numarul si sunt trecuti in asteptare pana cand conferinta este activata de persoana care o conduce. Mesaje instant prin care se anunta cand cineva se alatura sau paraseste conferinta sporesc semnificativ managementul conferintei.

Ø      Functii de distribuire a resurselor ( sharing )-Utilizatorii cu clienti PC pot folosi urmatoarele trasaturi ca parti ale unui apel activ sau ale unei sesiuni de sine statatoare :

       -Participantii la o sesiune pot trimite si primi fisiere direct.

       -Utilizatorii trimit adresa unei pagini de Internet care deschide un navigator pe calculatorul destinatarului.

       -Participantii intra si schimba text si grafica intr-un spatiu de lucru comun

Comunicatiile personalizate

Folosind SIP, este posibil sa creezi un agent de retea care sa actioneze in numele unei persoane 24 ore pe zi , 365 de zile pe an. Utilizatorii pur si simplu isi seteaza configuratiile personale astfel incat sa controleze cum, cand si de catre cine sunt contactati, folosind o combinatie de “gaseste-ma, cauta-ma”(“find-me,follow-me“) pentru a controla timpul lor asigurandu-se totodata o disponibilitate pentru apelantii importanti.

Cu ajutorul acestei aplicatii o persoana poate specifica daca vrea sa fie contactata via voce, mesaje instant, posta electronica , sau alte mijloace. Preferintele pot fi ajustate in functie de momentul zilei. De exemplu, toate apelurile din timpul pauzei de masa vor fi directionate catre un server de posta vocala sau electronica , mai putin un apel de acasa  care este deviat pe telefonul mobil al utilizatorului. Atat informatia de disponibilitatea afisata catre ceilalti utilizatori, cat si rutarea incercarilor de legatura pot fi modificate dinamic in functie de diferitele activitati in care este implicata persoana respectiva.De exemplu, daca o persoana isi seteaza telefonul pe optiunea “intalnire” pentru a evita un eventual deranj, aceasta informatie poate fi trimisa in retea si folosita pentru a modifica parametrii in domeniul SIP.Utilizatorii isi pot stabili propriul lor statut pentru momentele in care sunt plecati, ocupati sau temporar nedisponibili. Statutul de prezenta poate fi chiar actualizat automat, cum ar fi atunci cand calculatorul unui utilizator este inactiv pentru o perioada de timp sau cand utilizatorul vorbeste la telefon.

Implicatiile acestei capacitati sunt considerabile pentru o intreprindere.O afacere cu o forta de lucru mobila poate sa permita fiecarui angajat sa-si faca cunoscute preferintele de comunicatie, actualizandu-le foarte usor via Internet cat de des este necesar.

 

Productivitatea si interactiunile de informatii

Un sistem SIP permite numeroase capacitati de retea care duc la  economisirea de timp, cu potential de a afecta atat eficienta, cat si productivitatea.Unele dintre functiile potentiale includ:

Ø      Liste de contact- O schimbare, adaugare, sau stergere a unei intrari din lista de contact facuta pentru un singur client va actualiza in mod automat infomatiile si pentru toti ceilalti clienti. In acest fel daca un utilizator actualizeaza o informatie de contact pe un PDA, acea miscare va fi reflectata pe calculatorul utilizatorului, cat si pe calculatoarele celorlalti clienti.

Ø      Integrarea de software- Majoriatea serviciilor SIP pot fi integrate cu aplicatiile de productivitate existente, permitand ca informatii obisnuite si contacte sa fie distribuite.

Ø      Distribuirea fluxului de date- Date cum ar fi  cotatiile de stoc pot fi trimise la intervale regulate,catre diversi clienti. Serviciile Web sunt integrate usor cu  SIP pentru a transmite actualizarile informatiilor in timp real .

Ø      Extensiile serviciului de telefonie- Datorita faptului ca infrastructura interna SIP(serverele) doar retransmit mesajele, schimbarile din sarcina de baza, prin care se introduc alte noi servicii, sunt virtual irelevante. Intreaga comunicare de dupa stabilirea legaturii este directionata de agentii utilizatorului bazandu-se pe informatiile din sarcina de baza a mesajului SIP. Deci problema este aceea ca ambii agenti de utilizator sa fie capabili sa relizeze tipul de legatura dorita. Daca acest lucru este indeplinit atunci comunicarea va avea loc .

Pe langa serviciile de telefonie obisnuita , SIP ofera multe imbunatatiri multimedia:

-                     Identificarea apelantului prin poza - “Caller-I-See”

-                     Apeluri cu titluri in stil posta electronica

-                     Respingerea apelurilor din motive temeinice legate de context  

-                     Apel doar prin apasarea butonului mouse-ului

-                     Apelare vocala

-                     Conversatia text-discurs (inclusiv conversia mesagerie instant-voce)

-                     Posta vocala

-                     Divertisment, inclusiv muzica sau video pentru apelantii in asteptare

-                     Anunturi de Voce, video  sau bazate pe Internet

-                     Raspuns interactiv de voce/video



Inovatia educationala

- Invatamantul multimedia la distanta usor de “livrat” oriunde

- Profesorii din tari diferite predand la distanta fara a calatori

- Studetii pot afla care asistent al profesorului este disponibil

- Mobilitate in cadrul campusului in timp ce raman conectati cu colegii sau alte resurse educationale – camere de camin, biblioteca, clase cu ajutorul retelor fara fir.

Viitorul ii apartine acestui protocol.Cel mai bun exemplu este Windows XP Messenger care foloseste SIP. Urmatoarea generatie a programului Netmeeting va trece de H.323 la SIP.

2.5 Semnalizarea in retelele de telefonie clasica ( protocolul SS7 )

Sistemului de Semnalizare 7 (SS7) este unul din standardele globale pentru semnalizarea in telecomunicatii . Standardul defineste procedurile si protocolul prin care nodurile retelei din reteaua publica de comutatie telefonica schimba informatiile printr-o retea digitala de semnalizare pentru a efectua initierea,  rutarea si controlul apelurilor in retele fixe si celulare .

Legaturi de semnalizare

Mesajele SS7 sunt transmise intre elementele retelei pe canale bidirectionale denumite legaturi de semnalizare. Semnalizarea are loc in afara benzii (out-of-band) , pe canale dedicate de semnalizare spre deosebire de cea in banda (in-band) folosita pe canalele de voce.

Comparativ cu semnalizarea in banda, cea in afara benzii ofera urmatoarele avantaje:

Ø      stabilirea mai rapida a

Ø      utilizarea mai eficienta a circuitelor de voce

Ø      suport pentru serviciile Retelelor Inteligente

Ø      control imbunatatit impotriva folosirii frauduloase a retelei

Legaturile de semnalizare sunt organizate logic dupa tipul legaturii (de la 'A' la 'F') corespunzator cu utilizarea lor in reteaua de semnalizare SS7 :

SS7 Signaling Link Types

A (acces) – legatura SCP sau SSP la STP. Numai mesajele care sunt originate de la sau au ca destinatie un punct de semnalizare terminal sunt transmise pe o legatura A.

B (punte) – O legatura B conecteaza un STP la alt STP. Tipic, un grup de patru legaturi B interconecteaza STP-uri de acelasi nivel (sau primare) (de exemplu STP-uri dintr-o retea cu STP-uri din alta retea). Distinctia intre legaturi B si legaturi D este, mai curand, arbitrara. De aceea astfel de legaturi sunt cunoscute ca legaturi de tip B/D.

C (incrucisat) – O legatura C conecteaza STP-uri  care indeplinesc functii identice si lucreaza in pereche.O legatura C este folosita numai atunci cand un STP nu are alta ruta disponibila catre un punct de semnalizare terminal, datorita unei defectiuni de linie. De notat ca si SCP-urile pot fi puse in perechi pentru a imbunatati fiabilitatea; spre deosebire de STP-uri insa, perechile de SCP-uri nu sunt interconectate cu legaturi de semnalizare.

D (diagonal) – O legatura D conecteaza o pereche STP secundara (de exemplu: locala sau regionala) la o pereche de STP-uri primara (de exemplu:o poarta  inter-retele). STP-urile secundare din cadrul aceleiasi retele sunt interconectate prin patru legaturi D.

E (extins) – O legatura E conecteaza un SSP la un STP alternativ. Legaturile E ofera o cale de semnalizare alternativa in cazul in care STP-ul folosit de obicei de catre  SCP nu poate fi contactat printr-o legatura A. Legaturile de tip E nu sunt prevazute in mod uzual, in afara cazului in care se doreste obtinerea unei fiabilitati sporite pe seama unei cheltuieli suplimentare.

F (asociata pe deplin) – O legatura F conecteaza doua puncte terminale de semnalizare (ex: SSP si SCP). Legaturile F nu sunt folosite in mod uzual in retele cu STP. In retele fara STP, legaturile F conecteaza direct punctele de semnalizare.

Puncte de semnalizare

Fiecare punct de semnalizare din reteaua SS7 este identificat in mod unic de un cod numeric al punctului. Codul punctului de semnalizare este transmis in mesajele de semnalizare schimbate intre punctele de semnalizare pentru a identifica sursa si destinatia fiecarui mesaj.

Exista trei tipuri de puncte de semnalizare in reteaua SS7 :

Ø      Service Switching Point (SSP)-Punct de comutare a serviciilor

Ø      Signal Transfer Point (STP)-Punct de transfer al semnalelor

Ø      Service Control Point (SCP)-Punct de control al serviciilor

                                     Figura  Puncte de semnalizare SS7

SSP sunt comutatoare care  initiaza sau termina apeluri. Un SSP trimite mesaje de semnalizare catre alte SSP pentru a initia, gestiona sau elibera circuite de voce necesare pentru efectuarea unei convorbiri.

Traficul din reteaua dintre punctele de semnalizare poate fi rutat prin STP. Un STP ruteaza fiecare mesaj de intrare catre o legatura de semnalizare de iesire pe baza informatiilor de rutare cuprinse in mesajul SS7.

Un STP poate efectua translatarea de titlu global si poate filtra mesajele SS7 schimbate cu alte retele.

Un SSP poate trimite un mesaj de interogare catre SCP care functioneaza ca o baza de date centralizata pentru a determina cum sa se ruteze un apel.

Un SCP trimite un raspuns care contine numerele de rutare asociate numarului format catre SSP-ul de origine. Un numar alternativ de rutare poate fi utilizat de catre SSP daca primul numar este ocupat sau apelul nu se efectueaza intr-o perioada de timp specificata.

Facilitatile in prelucrarea apelurilor difera de la retea la retea si de la serviciu la serviciu.

Deoarece  reteaua SS7 este critica pentru procesarea apelurilor, SCP-urile si STP-urile sunt, de obicei, instalate in configuratie de perechi, in locatii fizice separate pentru a asigura deservirea intregii retele in cazul unei defectiuni izolate. Protocolul SS7 asigura atat corectia erorilor cat si capabilitati de retransmitere pentru a permite continuarea serviciului in cazul in care un punct de semnalizare sau o legatura se defecteaza.

Stiva de protocoale SS7

In figura este ilustrata relatia dintre SS7 si modelul OSI.

Partea de transfer a mesajelor (Message Transfer Part-MTP) este echivalentul nivelelor unu-trei din modelul OSI.

MTP Nivel 1 defineste caracteristicile fizice, electrice si functionale ale legaturii de semnalizare digitale. Interfetele fizice definite includ E-1(2048 Kbps;32 de canale de 64Kbps),DS-0(64 Kbps) si DS-0A(56 Kbps).

MTP Nivel 2 asigura transmiterea cap la cap a unui mesaj printr-o legatura de semnalizare, incluzand controlul de flux, validarea secventelor de mesaj, retransmisii si verificarea erorilor. Atunci cand apare o eroare pe legatura de semnalizare, mesajul (sau setul de mesaje) este retransmis.

MTP Nivel 3 permite rutarea in intreaga retea a mesajelor dintre punctele de semnalizare SS7 si este capabil de re-rutare in cazul defectarii unei legaturi sau a punctelor de semnalizare scoase din functiune.

ISUP  defineste protocolul pentru initierea, gestionarea si eliberarea circuitelor care transporta voce sau date intre trunchiuri terminale ale centralelor (de exemplu intre abonatul chemator si cel chemat)

ISUP este folosit pentru apeluri ISDN cat si non-ISDN. Apelurile care isi au originea si terminatia in aceeasi centrala insa nu folosesc semnalizarea ISUP.

Controlul ISUP al apelurilor

Cand un apel este initiat catre un numar din afara centralei, SSP-ul de originare transmite un “mesaj de adresa initial ISUP” (IAM) pentru a rezerva un circuit trunchi de la comutatorul sursa la cel destinatie (1a). IAM include codul punctului de originare, codul punctului de destinatie, codul de identificare a circuitului (circuitul “5” in Figura ), cifrele formate si, optional, numarul si numele initiatorului. In exemplul de mai jos, IAM este rutat via STP-ul apartinand SSP-ului de originare catre SSP-up de destinatie (1b). Aceeasi legatura de semnalizare este utilizata pe durata apelului daca nu, din cauza unei defectiuni de linie, SSP-ul este fortat sa utilizeze o legatura alternativa de semnalizare.

                             Figura Semnalizare ISUP

Comutatorul destinatie examineaza numarul format, determina daca el deserveste partea apelata, si daca linia este disponibila pentru a suna. SSP-ul destinatie suna partea chemata si transmite un mesaj ISUP de indeplinire a adresei (ACM) catre comutatorul de originare (2a) (prin STP-ul propriu) pentru a indica ca trunchiul de circuit de destinatie a fost rezervat. STP-ul ruteaza ACM catre SSP-ul de originare (2b) care suna linia apelantului si o conecteaza la trunchi pentru a inchide circuitul de voce de la apelant la apelat.

In exemplul de mai sus, comutatoarele de originare si de destinatie sunt conectate direct cu legaturi trunchi. Daca nu sunt conectate direct , comutatorul de originare trebuie sa  transmita un IAM pentru a rezerva un circuit  trunchi catre un comutator intermediar. Acesta transmite un ACM pentru a confirma rezervarea de circuit solicitata si apoi transmite un IAM pentru a rezerva un circuit de trunchi catre alt comutator. Procesul continua pana cand toate trunchiurile necesare pentru a inchide circuitul de voce de la sursa pana la destinatie sunt rezervate.

Cand partea apelata ridica telefonul, comutatorul destinatie inceteaza tonul de sonerie si transmite un mesaj ISUP de “raspuns(ANM) catre comutatorul de originare prin intermediul STP-ului propriu (3a). STP-ul ruteaza ANM catre comutatorul sursa (3b), care verifica daca apelantul este conectat la circuitul de voce si, in caz afirmativ, initieaza contorizarea traficului in vederea taxarii.

Daca apelantul inchide telefonul primul, comutatorul de originare trimite un mesaj ISUP de eliberare (REL) pentru a elibera circuitul trunchi (4a). STP-ul ruteaza mesajul REL catre comutatorul  destinatie (4b). Daca apelatul inchide primul telefonul, sau daca linia este ocupata, destinatia trimite un mesaj REL catre sursa indicand cauza eliberarii (de exemplu eliberare normala sau ocupat).

La primirea mesajului REL, comutatorul destinatie deconecteaza legatura trunchiul de la linia partii apelate, stabileste starea legaturii la “liber” si transmite un mesaj ISUP de indeplinire a eliberarii (RLC) catre comutatorul de originare (5a), pentru a confirma eliberarea liniei de destinatie si a circuitului trunchi. Cand comutatorul de originare primeste (sau genereaza) un mesaj RLC (5b) el termina ciclul de contorizare si stabileste starea trunchiului la “liber” , pregatit pentru urmatorul apel.

TUP deserveste numai circuitele analogice. ISUP a inlocuit TUP in majoritatea tarilor.

DUP defineste elementele necesare controlului unui apel si facilitati pentru semnalizarea internationala pe canal comun pentru utilizarea SS7 la servicii de transmisiune a datelor prin comutatie de circuite.

SCCP asigura servicii de retea fara conectare orientate spre conectare peste MTP nivel 3.

In timp ce MTP nivel 3 asigura coduri de punct pentru a permite adresarea mesajelor catre puncte de semnalizare anume, SCCP asigura numere de subsistem pentru a permite adresarea mesajelor catre anumite aplicatii (numite subsisteme) la aceste puncte de semnalizare. SCCP este utilizat ca nivel de transport pentru servicii bazate pe TCAP cum ar fi numere fara taxare (800), carduri, portabilitatea numerelor locale si servicii de comunicare personale .

SCCP asigura de asemenea mijloacele prin care un STP poate realiza translatarea de titlu global ( Global Title Translation-GTT ), o procedura prin care punctual de semnalizare de destinatie si numarul de subsistem este determinat din digitii (titlul global) prezenti in mesajul de semnalizare.

Deoarece un STP asigura translatarea de titlu global, puntele de semnalizare de originare nu au nevoie sa cunoasca codul puctului de destinatie sau numarul de subsistem al serviciului asociat. Numai STP-ul trebuie sa mentina o baza de date a codurilor punctelor de destinatie si a numerelor de subsistem asociate cu servicii specifice si destinatii posibile.

TCAP suporta schimbul de date intre aplicatii din reteaua SS7 folosind serviciul fara conexiune SCCP.Cereri si raspunsuri transimise intre SSP-uri si SCP-uri sunt transportate in mesaje TCAP. De exemplu, un SSP transmite o cerere TCAP pentru a detemina numarul de rutare asociat unui serviciu TelVerde (800) . In retele mobile TCAP transporta mesajele MAP ( mobile application part ) transmise intre comutatoare mobile si bazele de date pentru autentificarea utilizatorilor, identificarea echipamentelor si roaming.

In retele celulare (GSM) cand un abonat mobil se afla in zona unui nou centru de comutatie mobil (MSC), registrul integrat pentru localizarea vizitatorilor interogheaza profilul de servicii al abonatului din registrul de locatie origine (HLR) folosind informatia MAP  transportata in mesajele TCAP.

Un mesaj SS7 este numit unitate de semnal (SU). Exista 3 feluri de unitati de semnal: unitati de semnal de informare (FISU), unitati de semnal de stare a circuitului (LSSU) si unitati de semnal de mesaje (MSU).

FISU sunt transmise permanent pe o legatura de semnalizare in ambele directii daca nu sunt prezente alte unitati de semnal (MSU sau LSSU). FISU transporta numai informatii de baza de nivel doi (de exemplu confirmarea primirii unitatii de semnal de catre un punct de semnalizare). Calitatea liniei de semnalizare este verificata continuu de catre ambele puncte de semnalizare situate la fiecare capat al liniei.

Unitatile de semnal de stare a circuitului (LSSU) transporta unu sau doi octeti de informatie de stare a liniei intre punctele de semnalizare de la cele doua capete ale legaturii. Informatia privind starea circuitului este folosita pentru controlul alinierii circuitului si pentru a indica starea unui punct de semnalizare celuilalt punct de semnalizare.

Unitatea de semnal de mesaje (MSU) transporta intreaga informatie de control al apelului, interogari de baza de date si raspunsuri la acestea, date privind managementul si intretinerea retelei. MSU are o eticheta de rutare care permite unui punct de semnalizare de originare sa transmita informatii unui punct de semnalizare destinatie prin retea.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1289
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site