Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA BRANSAMENTELOR ELECTRICE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEST SEMICONDUCTOARE, JONCTIUNEA P-N
Circuite basculante de tip D realizat cu latch simplu
Circuitul nestabilizat, Circuitul stabilizat
INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE PENTRU UTILIZARI SPECIALE
CLADIREA, VAZUTA DIN PUNCT DE VEDERE AL ASIGURARII MICROCLIMATULUI INTERIOR
Utilizarile OSCA
Motoare asincrone liniare
Convertoare cu aproximari succesive
Capacitatea unor condensatoare simple
Studiul efectului fotoelectric exterior

TERMENI importanti pentru acest document

: pe 132 normativ : firida bransament monofazat : calculul unui bransament monofazat : schema monofilara fdcp 5 :

S.C. ELECTRICA S.A.

PE 155

NORMATIV

PRIVIND  PROIECTAREA  SI  EXECUTAREA BRANSAMENTELOR  ELECTRICE

CUPRINS

1. DATE  GENERALE 

1.1. Obiectul si domeniul de aplicare          

1.2. Definitii specifice

1.3. Etape in asigurarea puterii solicitate de un consumator

1.4. Elemente de calcul

2. FIRIDE DE BRANSAMENT SI TABLOURI ELECTRICE

2.1. Elemente constructive 

2.2. Prescriptii de montare a firidelor de bransament

3. COLOANE ELECTRICE 

3.1. Elemente constructive    

3.2. Prescriptii constructive  

4. BRANSAMENTE  ELECTRICE  AERIENE 

4.1. Elemente constructive 

4.2. Prescriptii constructive 

5. BRANSAMENTE  ELECTRICE  SUBTERANE 

5.1. Elemente  constructive 

5.2. Prescriptii constructive

6.  VERIFICARI SI MASURATORI LA PUNEREA IN FUNCTIUNE

7.  NORMATIVE  SI  PRESCRIPTII  DE  REFERINTA 

1.  DATE  GENERALE

1.1.  OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea bransamentelor electrice cu tensiunea nominala de 230 V  (400 V intre faze) , destinate alimentarii cu energie electrica a consumatorilor .

Normativul are ca obiect proiectarea si executarea bransamentelor electrice , astfel incit sa asigure alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor , buna functionare a instalatiilor , diminuarea pierderilor de energie electrica , impiedicarea consumului fraudulos de energie electrica , precum si securitatea persoanelor .

Prezentul normativ se aplica atit pentru bransamentele noi cit si pentru lucrarile de reparatii .

            Bransamentele fac parte din retelele electrice de distributie (RED) si se realizeaza ca investitie proprie a Operatorului de Distributie .

            In normativ se folosesc urmatorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate :

            - se recomanda” indica o solutie preferabila , care trebuie avuta in vedere la alegerea solutiei , dar care nu este obligatorie .

            - se admite” indica o solutie satisfacatoare care poate fi aplicata in situatii particulare , fiind obligatorie justificarea ei in proiect .

            - „de regula” indica o solutie care trebuie aplicata in majoritatea situatiilor , fiind obligatorie justificarea in proiect a nerespectarii ei .

            - toate celelalte prevederi ale prezentului normativ sunt obligatorii .

Proiectarea si executia bransamentelor se face cu respectarea normativelor prezentate la cap. 9  ”Normative si prescriptii de referinta” .

1.2.  DEFINITII SPECIFICE

1.2.1. Autoritate competenta – Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE

1.2.2. Retea electrica - ansamblul de linii si statii electrice racordate intre ele , care functioneaza interconectat, eventual si cu alte retele .

1.2.3. Retea electrica de distributie (RED) – retea electrica prin care se transmite energia electrica in zonele de consum si se distribuie la consumatori . Reteaua include linii electrice cu tensiunea de cel mult 110 kV , instalatii electrice si echipamente de masurare .

1.2.4.  Furnizor de energie electrica – este persoana juridica , titulara a unei licente de furnizare , care asigura alimentarea cu energie electrica a unuia sau mai multi consumatori, pe baza unei contract de furnizare .

1.2.5.  Operator de distributie (similar : distribuitor) – este persoana juridica , titulara a unei licente pentru distributie si detinatoarea unei retele electrice de distributie situata intr-o anumita zona , definita prin licenta , cu niveluri de tensiuni pina la 110 kV inclusiv , ce asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor situati in acea zona .

1.2.6.  Licenta : actul tehnic si juridic emis de Autoritatea competenta , prin care se acorda o permisiune unei persoane juridice , romana sau straina :

- de exploatare comerciala a instalatiilor autorizate de producere , transport , dispecerizare , distributie si masurare a energiei electrice .

- de furnizare (comercializare) a energiei electrice

1.2.7. Solictant – persoana fizica sau juridica , actual sau potential utilizator RED , care solicita un aviz tehnic de racordare la reteaua electrica de distributie .

1.2.8. Aviz tehnic de racordare – este avizul scris valabil numai pentru un anumit amplasament , care se emite de catre Operatorul de Distributie , la acererea unui utilizator , asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la RED , pentru satisfacerea cerintelor utilizatorului , precizate la solicitarea avizului .

1.2.9. Aviz de amplasament – comunicare scrisa care se da de catre Operatorul de Distributie la cererea unui solicitant si care precizeaza acordul distribuitorului cu propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului si eventualele lucrari de eliberare de amplasament sau propune schimbarea amplasamentului obiectivului in cazul in care nu se poate face eliberarea terenului .

1.2.10.  Consumator (sinonim :  abonat) – persoana fizica sau juridica care cumpara energie electrica pentru uzul propriu sau pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale . Instalatiile electrice ale consumatorului sunt racordate la reteaua electrica de distributie RED , in unul sau mai multe puncte de delimitare .

Sunt definiti ca mici consumatori cei cu puteri contractate de 100 kw sau mai mici pe loc de consum , cu exceptia consumatorilor casnici .

Sunt definiti ca mari consumatori cei cu puteri contractate de peste 100 kw pe loc de consum .

1.2.11. Subconsumator – consumatorul de energie electrica alimentat din instalatiile unui alt consumator aflat in apropierea sa .

1.2.12.  Consumator casnic de energie electrica – consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate in scopuri casnice (iluminatul artificial in interiorul si exteriorul locuintei , precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta) .

1.2.13.  Loc de consum – incinta in care sunt amplasate instalatiile de utilizare ale unui consumator , inclusiv ale subconsumatorilor sai , unde se consuma energia electrica furnizata prin una sau mai multe  instalatii de alimentare . Un consumator poate avea mai multe locuri de consum .

1.2.14.  Bransamentul electric – este partea dintr-o retea electrica de distributie (RED) de joasa tensiune cuprinsa intre linia electrica si instalatia electrica a consumatorului (instalatia interioara) . Bransamentul este racordat atit la linia electrica cit si la instalatia consumatorului .

Linia electrica la care se racordeza bransamentul poate fi :

 - linie electrica aeriana (LEA) - montata pe stilpi

                                                  - montata pe cladiri

 - linie electrica subterana (LES) .

Bransamentul are scopul de a aduce energie electrica de la linia electrica la instalatia consumatorului .

Bransamentul electric se compune din :

              - conductoare de bransament

              - coloane electrice

- firide de bransament

- tablouri electrice

1.2.15.  Punct de delimitare - locul in care instalatiile consumatorului se racordeaza la instalatiile Operatorului de distributie si in care acestea se delimiteaza ca proprietate .

1.2.16.  Instalatia electrica a consumatorului  (sinonim : instalatie interioara) este instalatia electrica situata in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua electrica de distributie , si care se afla in exploatarea consumatorului .

Instalatia consumatorului este proprietatea acestuia.

1.2.17.  De regula , punctul de delimitare a instalatiilor electrice dintre distribuitor si consumator il constituie :

 - bornele de iesire din firida de bransament in care este montat grupul de masura a energiei electrice , sau

 - bornele de iesire din grupul de masura a energiei electrice , in cazul in care acest grup de masura este montat in tabloul electric general al consumatorului .

1.2.18.  Bransamentele electrice pot fi :

- aeriene , daca conductoarele de bransament (dintre linia electrica si cladire) sunt montate aerian

- subterane , daca conductoarele de bransament (dintre linia electrica si cladire) sunt montate subteran

 sau :

 -  colective  , daca alimenteaza mai multi consumatori

 -  individuale , daca alimenteaza un singur consumator

sau :

- monofazate

- trifazate

1.2.19.  Conductoarele de bransament – sunt conductoarele care realizeaza legatura dintre linia electrica si firida principala de bransament .

Conductoarele de bransament alimenteaza mai multi consumatori in cazul bransamentelor colective si un singur consumator in cazul bransamentelor individuale .

Pot fi montate :

- pentru un bransament aerian

             - de la un stilp LEA la cladirea consumatorului

             - de la cladirea pe care este montata LEA la cladirea consumatorului

             - pe un stilp LEA , de la conductoarele LEA la firida de bransament montata pe stilp

             - pe cladirea pe care este montata LEA sau pe cladirea consumatorului

- pentru un bransament subteran

                 - de la LES la cladirea consumatorului

                 - de la un stilp LEA la cladirea consumatorului

                 - de la cladirea pe care este montata LEA la cladirea consumatorului

                 - pe cladirea pe care este montata LEA sau pe cladirea consumatorului

                 - pe cladirea pe care este montata LEA , de la conductoarele LEA la baza cladirii , unde continua un

                   traseu subteran

1.2.20.  Coloana electrica – este calea de curent , parte a bransamentului , prin care se realizeaza :

              - legatura dintre doua firide de bransament , si

              - legatura dintre firida de bransament si tabloul electric de abonat .

          Coloanele electrice pot fi coloane colective sau coloane individuale .

1.2.21.  Coloane colective – sunt coloanele electrice  care alimenteaza mai multi consumatori ,  si care fac legatura intre :

-         firida principala si firidele secundare , sau

-         intre doua firide secundare , sau

-         intre firida principala si F.D.C.P. – uri .

1.2.22.   Coloane individuale – sunt coloane electrice care alimenteaza un singur consumator si fac legatura intre :

-         firida individuala de bransament si tabloul electric de abonat , sau

-         firida principala si firida individuala .

1.2.23.  Firida de bransament – este partea bransamentului in care se monteaza elementele de protectie la scurtcircuit si la suprasarcina a instalatiilor din aval .

Tot in firida de bransament se monteaza si elementele de protectie la curenti de defect (prin dispozitive de protectie diferential – reziduale) a instalatiilor din aval

si / sau elementele care limiteaza puterea absorbita de consumator (abonat) la valoarea contractata (aprobata) .

In firida de bransament se monteaza si elementele de protectie la supratensiuni (supratensiuni de frecventa industriala produse la consumator , prin intreruperea accidentala a conductorului de nul) .

De regula , in firida de bransament se monteaza si grupul de masura al energiei electrice consumate de abonat.

Firida de bransament are si rolul de nod energetic pentru manevre de intrerupere si comutatie .

In firida de bransament se face legatura intre : - coloanele electrice , sau

                                                                           - conductoarele de bransament si coloanele electrice .

Firidele de bransament pot fi :

- firide principale 

- firide secundare

1.2.24.  Firida principala – este firida de bransament care realizeaza legatura dintre :

                    - conductoarele de bransament ce vin de la linia electrica

                    - coloanele electrice colective sau individuale .

Firida principala este alimentata cu energie electrica direct din linia electrica (aeriana sau subterana) , prin conductoarele de bransament . Firida principala este un „tablou general de distributie” in sensul normativului I.7 – 98 pentru toti consumatorii la care bornele de iesire din aceasta firida constituie punctul de delimitare al instalatiilor .

1.2.25.  Firida secundara – este firida de bransament care realizeaza legatura dintre :

                            - coloana electrica colectiva si

                            - coloanele electrice colective sau individuale .

Firida secundara este alimentata cu energie electrica printr-o coloana electrica, din firida principala sau dintr-o alta firida secundara. Firida secundara este un „tablou general de distributie” in sensul normativului I.7 – 98 pentru toti consumatorii la care bornele de iesire din aceasta firida constituie punctul de delimitare al instalatiilor .

1.2.26.  Firida de bransament cu masura si protectie (sinonim : Bloc de masura si protectie   B.M.P. ) – este firida de bransament care are rolul de :

       - protectia la scurtcircuit si la suprasarcina a instalatiei electrice a consumatorului (instalatiei interioare) .  

       - masurarea energiei electrice consumate de abonat (consumator) .

       - protectia impotriva supratensiunilor (supratensiuni de frecventa industriala produse la consumator , prin intreruperea accidentala a conductorului de nul) .

Blocul de masura si protectie mai asigura si una (sau mai multe) din urmatoarele functiuni :

- protectia la curenti de defect (prin dispozitive de protectie diferential - reziduale) a  instalatiei electrice a consumatorului .

- limitarea puterii electrice maxime absorbite de consumator, la valoarea contractata (aprobata).

Blocul de masura si protectie potae fi alimentata cu energie electrica direct din retea , prin conductoarele de bransament (in acest caz este o firida principala) , sau dintr-o firida de bransament principala ori secundara , printr-o coloana electrica (in acest caz este o firida secundara) .

1.2.27.  Firida de distrbutie si contorizare pe palier (F.D.C.P. ) – este firida de bransament ce are rolul de :

-         legatura intre coloana electrica colectiva si coloanele electrice individuale ale consumatorilor .

-         protectie la scurtcircuit si la suprasarcina a fiecarei coloane electrice individuale (a consumatorilor) .

-         protectia la curenti de defect a fiecarei coloane individuale a consumatorilor .

-         masurarea energiei electrice consumate de fiecare consumator .

Firida de distrbutie si contorizare pe palier este alimentata cu energie electrica dintr-o firida de bransament (principala ori secundara), printr-o coloana electrica si este o firida secundara de bransament .

Firida de distrbutie si contorizare pe palier este un „tablou general de distributie” in sensul normativului I.7 – 98 .

1.2.28.  Tabloul electric de abonat - este partea instalatiei consumatorului (instalatiei interioare) de la care se alimenteaza cu energie electrica receptoarele acestuia .

In unele cazuri , in tabloul electric de abonat se monteaza si grupul de masura . In acest caz el face legatura  intre coloana electrica individuala ce alimenteaza tabloul de abonat (si care constituie instalatia distribuitorului) si instalatia electrica a consumatorului .

1.2.29.   Puterea instalata a unui consumator - este marimea fizica egala cu suma puterilor electrice nominale ale tuturor receptoarelor (fixe sau mobile) cu tensiunea nominala de 230 V , alimentate din instalatia electrica a consumatorului (instalatia interioara) .

Puterea nominala a unui receptor este cea indicata in documentatia tehnica a fabricii (firmei) constructoare , care este inscrisa pe placuta indicatoare , sau care este indicata de producator .

Puterea nominala a unui receptor (in KVA) se calculeaza astfel , daca nu este indicata de producator sau daca are tensiunea nominala de 220 V :

- pentru un receptor monofazat sau trifazat cu tensiunea nominala (Un) de 220 V : Sn = 1,045 x S

- pentru un receptor monofazat cu tensiunea nominala (Un) de 230 V : Sn = 0,230 x In

- pentru un receptor monofazat cu tensiunea nominala (Un) de 220 V : Sn = 1,045 x 0,230 x In

- pentru un receptor trifazat cu tensiunea nominala (Un) de 400 V : Sn = 1,732 x 0,400 x In

- pentru un receptor trifazat cu tensiunea nominala (Un) de 380 V : Sn = 1,045 x 1,732 x 0,400 x In .

Cu  In s-a notat curentul nominal al receptorului (masurat in A) si cu S puterea aparenta nominala (masurata in KVA) corespunzatoare tensiunii de 380 / 220 V indicata de producator .

Factorul “1,045” converteste valorile calculate , in concordanta cu standardul international CEI – 38 , care impune tensiunea de 400/230 V .

1.2.30.  Coeficient de simultaneitate – este raportul dintre suma puterilor nominale ale  receptoarelor care functioneaza simultan si suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor alimentate din instalatia respectiva (sau raportul dintre puterea puterea absorbita de consumator si puterea instalata a acestuia) .

1.2.31. Puterea absorbita de un consumator – este marimea fizica egala cu puterea electrica maxima , simultan absorbita de consumator . Se masoara in KVA .

Este egala cu suma puterilor nominale ale  receptoarelor care functioneaza simultan .

1.2.32.  Puterea aprobata – este puterea aparenta maxima de durata (15 minute) simultan absorbita pe care distribuitorul o poate asigura unui consumator , in conditiile mentionate in avizul de racordare emis la solicitarea acestuia si care se are in vedere la dimensionarea instalatiei de alimentare .

Puterea aprobata se masoara in KVA .

Aceasta putere este tinuta de distribuitr la dispozitia consumatorului , in conditiile si pe durata stabilite din contractul de furnizare a energiei electrice si alte reglementari legale .

1.2.33.  Puterea simultan absorbita de mai multi consumatori  – este marimea fizica egala cu produsul dintre :

            - suma puterilor simultan absorbite de fiecare consumator

            - coeficientul de simultaneitate dintre consumatori .

Se masoara in KVA .

Coeficientul de simultaneitate dintre mai multi consumatori este o marime de calcul care are valoarea obtinuta  prin raportul dintre puterea absorbita de mai multi consumatori si suma puterilor simultan absorbite de fiecare consumator .

1.3.  ETAPELE  PROCESULUI  DE  RACORDARE

LA  RETELELE  ELECTRICE  DE  DISTRIBUTIE

1.3.1.  Depunerea de catre viitorul consumator a cererii si documentatiei pentru obtinerea avizului de amplasament .

1.3.2.  Emiterea de catre distribuitor a avizului de amplasament .

1.3.3.  Depunerea de catre viitorul consumator a cererii si documentatiei pentru obtinerea avizului tehnic de racordare .

1.3.4.  Emiterea de catre distribuitor a avizului tehnic de racordare , in care sunt specificate : puterea maxima aprobata (avizata) pentru racordare , descrierea lucrarilor ce trebuie efectuate , punctul de delimitare al instalatiilor , precum si conditiile si cerintele in care puterea maxima aprobata (avizata) va putea fi absorbita din retea .

1.3.5.  Obtinerea de catre viitorul consumator a avizelor indicate prin avizul tehnic de racordare , inclusiv acordurile detinatorilor de teren .

1.3.6.  Solicitarea viitorului consumator pentru realizarea instalatiei de racordare .

1.3.7.  Distribuitorul redacteaza si propune contractul de racordare .

1.3.8.  Realizare de catre distribuitor , in calitate de beneficiar , a instalatiei de racordare (si a celorlalte lucrari necesare in RED) , ca investitie proprie .

1.3.9.  Receptionarea instalatiilor , racordarea instalatiei de alimentare si punerea in functiune .

In functie de datele specifice locului de consum , unele etape pot lipsi (partial sau total) .

1.4.  ELEMENTE  DE  CALCUL

1.4.1.  Dimensionarea bransamentelor se face pe baza puterilor aprobate (care sunt puteri absorbite) .

1.4.2.  Puterea instalata , puterea aprobata si factorul de putere sunt specificate in avizul de racordare (atit in cazul unui consumator nou cit si in cazul unui nou loc de consum al unui consumator existent) sau in contractul de furnizare (pentru consumatorii existenti) .

1.4.3.  Pentru consumatorii la care nu se cunosc puterile aprobate se pot lua in considerare valorile prezentate in normativul PE 132 , cap. 2.2.

1.4.4.  La dimensionarea firidelor , a coloanelor si a conductoarelor de bransament care alimenteaza mai multi consumatori casnici  se iau in considerare coeficientii de simultaneitate (dintre consumatori) din normativul PE 132 , cap. 2.2.

La dimensionarea firidelor , a coloanelor si a conductoarelor de bransament care alimenteaza mai multi consumatori (cu exceptia celor casnici) se va lua in considerare un coeficient de simultaneitate dintre consumatori de 0,9 .

1.4.5.  Se recomanda urmatoarele valori pentru factorul de putere :

                        cos φ = 0,92  pentru consumatorii casnici

                        cos φ = 0,80  pentru consumatorii de forta

                        cos φ = 0,35  pentru pornirea motoarelor , daca nu se dipun de alte date .

1.4.6.  Bransamentele electrice se dimensioneaza prin calcul , pe baza conditiilor tehnice de cadere de tensiune si incalzire in regim de durata . Trebuie sa  fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la ssupracurenti si a conditiilor de protectie impotriva socurilor electrice . Daca este cazul , se verifica si la conditiile de stabilitate si cadere de tensiune in regim de scurta durata , la pornirea motoarelor electrice .

1.4.7.  Caderile de tensiune maxim admise sunt de 10 %  (valori procentuale calculate fata de tensiunea nominala) , in toate punctele de delimitare ale retelei electrice de distributie (RED) de joasa tensiune .

Se admit valori mai mari ale caderii de tensiune in punctul de delimitare , cu acordul consumatorului si al Operatorului de distributie ..

1.4.8.  Valorile procentuale ale caderile de tensiune se calculeaza unitar , pentru toata reteaua de joasa tensiune , ce constituie un circuit distinct alimentat dintr-un post de transformare de m.t. / j.t. pina in punctul de delimitare , inclusiv coloanele si conductoarele de bransament .

1.4.9.  De regula , ransamentele electrice si coloanele se executa :

- monofazat pentru valori ale curentilor pina la 30 A (inclusiv) , daca alimenteaza numai receptoare monofazate .

- trifazat pentru valori ale curentilor mai mari de 30 A , sau daca alimenteaza  receptoare trifazate.

1.4.10.  Coloanele colective pot alimenta cel mult 20 de apartamente .

1.4.11.  Sectiunile coloanelor colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa depaseasca 3x70+35 mmp in cazul utilizarii aluminiului .

1.4.12.  Sectiunile minime ale coloanelor si conductoarelor de bransament , indiferent de valorile rezultate prin calcul , vor avea urmatoarele valori :

16 + 16 mmp , pentru conductoarele aeriene concentrice (coaxiale) de bransament monofazate de aluminiu

6 + 6 mmp , pentru conductoarele aeriene concentrice (coaxiale) de bransament monofazate de cupru

10 + 16 mmp , pentru conductoarele aeriene torsadate de bransament monofazate

3x16 + 25 mmp , pentru conductoarele aeriene torsadate de bransament trifazate

16 + 16 mmp, pentru cablurile de bransament subteran monofazate (armate sau nearmate)

4x16 mmp , pentru cablurile de bransament trifazate (armate sau nearmate)

2x6 mmp Al + 4 mmp Cu sau 3x4 mmp Cu , pentru coloanele monofazate

4x16 mmp Al + 100 mmp Ol , sau 4x16 mmp Al + 6 mmp Cu  pentru coloanele trifazate colective

           

2.  FIRIDE  DE  BRANSAMENT

2.1.   ELEMENTE CONSTRUCTIVE

2.1.1.  Firidele de bransament utilizate pentru realizarea bransamentelor sunt :

-         Bloc de masura si protectie monofazat (B.M.P.M.)

-         Firida de bransament monofazata (FB1)

-         Bloc de masura si protectie trifazat (B.M.P.T.)

-         Firida de bransament trifazata (FB3)

-         Firida principala de bransament (E1 , E 2 , E 3 , E 4 , E5)

-         Firida de distributie si contorizare pe palier (FDCP)

2.2. PRESCRIPTII  DE  MONTARE  A  FIRIDELOR  DE  BRANSAMENT

SI  A  TABLOURILOR  ELECTRICE

2.2.1.  La montarea firidelor de bransament se vor respecta cerintele normativului I.7 – 98  “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.” .

2.2.2.  De regula , fiecare consumator monofazat va fi alimentat printr-un  bloc de masura si protectie monofazat (B.M.P.M.) echipat cu :

- Un grup de masura monofazat (simplu sau dublu tarif) .

- Un intrerupator automat diferential (faza + nul) pentru curenti de defect de 0,300 A .

- Un releu de protectie la supratensiuni (supratensiuni de frecventa industriala produse la consumator , prin intreruperea accidentala a conductorului de nul) .

- O placa de borne pentru conductoarele de faza si de nul (nul de lucru si nul de protectie) , precum si pentru conductorul de legare la priza de pamint .

Blocul de masura si protectie monofazat trebuie sa indeplineasca cerintele specificatiei tehnice nr. 3/2001 a S.C. Electrica S.A. Bucuresti “Bloc de masurare si protectie pentru bransament electric monofazat” .

Acest bloc de masura si protectie este alimentat cu energie electrica in una din variantele urmatoare :

- direct la retea prin conductoarele de bransament aerian sau subteran

- dintr-o firida de bransament (principala sau secundara) , printr-o coloana electrica .

Se va realiza o coloana electrica monofazata individuala intre BMPM si tabloul de abonat al consumatorului .

In acest caz , punctul de delimitare al instalatiilor este pe bornele de iesire din BMPM .

2.2.3.  Mai multi consumatori monofazati se pot alimenta din aceeasi firida de distributie si contorizare pe palier (F.D.C.P.) echipata cu :

- Cite un grup de masura monofazat (simplu sau dublu tarif) pentru fiecare consumator .

- Un intrerupator automat sau o siguranta fuzibila pentru fiecare consumator .

- O placa de borne pentru conductoarele de faza si de nul (nul de lucru si de protectie)

Fiecare consumator este alimentat printr-o coloana individuala monofazata din firida de distributie si contorizare pe palier . Firida FDCP este alimentata printr-o coloana electrica colectiva trifazata din firida principala (sau dintr-o firida secundara) de bransament .

In acest caz , punctul de delimitare al instalatiilor este pe bornele de iesire din FDCP .

Firidele de distributie si contorizare pe palier vor fi prevazute , de regula , cu intrerupatoare automate diferentiale monofazate  (faza + nul)  pentru fiecare consumator . Aceste intrerupatoare automate diferentiale trebuie sa indeplineasca cerintele specificatiei tehnice nr. 3/2001 a S.C. Electrica S.A. Bucuresti “Bloc de masurare si protectie pentru bransament electric monofazat” , numai pct. 2.2.2.1.

2.2.4.  Se admite ca un consumator monofazat sa fie alimentat printr-o firida de bransament monofazata echipata cu :

- o siguranta fuzibila tip LF.

- o placa de borne pentru conductoarele de faza si de nul (de lucru si de protectie) .

Siguranta fuzibila se poate inlocui cu un intrerupator automat sau cu o siguranta automata cu filet .

Aceasta firida de bransament este alimentata cu energie electrica in una din variantele urmatoare :

-         direct la retea prin conductoarele de bransament aerian  sau subteran

-         dintr-o firida de bransament (principala sau secundara) printr-o coloana monofazata

Se va realiza o coloana electrica monofazata individuala intre firida FB1 si tabloul de abonat al consumatorului .

Grupul de masura monofazat (simplu sau dublu tarif) se monteaza in tabloul de abonat .

In acest caz , punctul de delimitare al instalatiilor este pe bornele de iesire din grupul de masura .

2.2.5.  De regula , fiecare consumator trifazat va fi alimentat printr-un bloc de masura si protectie trifazat (B.M.P.T.) echipat cu :

- Un grup de masura trifazat :

                    - simplu sau dublu tarif

                    - activ si (daca e cazul) reactiv .

- Un intrerupator automat cu declansatoare termice si electromagnetice (declansare la suprasarcina si scurtcircuit) .

- O placa de borne pentru conductoarele de faza si de nul (de lucru si de protectie) , precum si pentru conductoarele  de legare la priza de pamint .

- Un intrerupator automat diferential (3 faze + nul) pentru curenti de defect de 0,300 A .

- Un releu de protectie la supratensiuni (supratensiuni de frecventa industriala produse la consumator , prin intreruperea accidentala a conductorului de nul) .

Blocul de masura si protectie trifazat trebuie sa indeplineasca cerintele caietului de sarcini RENEL .

Acest bloc de masura si protectie este alimentat cu energie electrica in una din variantele urmatoare :

-         direct la retea prin conductoarele de bransament aerian  sau subteran

-         dintr-o firida de bransament (principala sau secundara) printr-o coloana individuala trifazata

Se va realiza o coloana electrica trifazata individuala intre BMPT si tabloul de abonat al consumatorului .

In acest caz , punctul de delimitare al instalatiilor este pe bornele de iesire din BMP .

2.2.6.  Se admite ca un consumator trifazat sa fie alimentat printr-o firida de bransament trifazata echipata cu :

- 3 sigurante fuzibile tip LF sau MPR .

- o placa de borne pentru conductoarele de faza si de nul (de lucru si de protectie) .

Sigurantele fuzibile se pot inlocui cu un intrerupator automat tripolar .

Aceasta firida de bransament este alimentata cu energie electrica in una din variantele urmatoare :

-         direct la retea prin conductoarele de bransament aerian sau subteran

-         dintr-o firida de bransament (principala sau secundara) printr-o coloana individuala trifazata

Se va realiza o coloana electrica trifazata individuala intre firida de bransament si tabloul de abonat al consumatorului .

Grupul de masura trifazat (simplu sau dublu tarif , eventual avind si contor reactiv) se va monta in tabloul de abonat .

In acest caz , punctul de delimitare al instalatiilor este pe bornele de iesire din grupul de masura .

2.2.7.  In cazul in care se alimenteaza mai multi consumatori din aceeasi cladire , se recomanda realizarea unui singur bransament (monofazat sau trifazat , subteran sau aerian) pina in firida principala de bransament .

Din firida principala se pot realiza :

 -  mai multe coloane individuale , cu cite un bloc de masura si protectie monofazat (sau cu cite o firida FB 1), pentru fiecare abonat monofazat .

- mai multe coloane individuale , cu cite un bloc de masura si protectie trifazat (sau cu cite o firida FB 3) , pentru fiecare abonat trifazat .

  -  una sau mai multe coloane colective , care vor alimenta firide de distributie si contorizare pe palier (F.D.C.P.) sau firide secundare de bransament . La aceste firide secundare si firide de distributie si contorizare pe palier se vor racorda coloanele individuale ale consumatorilor .

Din firida principala pot pleca una sau mai multe coloane individuale si , in acelasi timp , una sau mai multe coloane colective .

In toate aceste cazuri se atrage atentia respactarii cerintelor cap. 1.4. privind dimensionarea coloanelor electrice (colective si individuale) si a conductoarelor de bransament .

2.2.8.  Se admite racordarea unui al doilea consumator dintr-un bloc de masura si protectie (B.M.P.) , prin conectarea acestuia in amonte de intrerupatorul automat , pe placa de borne a B.M.P. (realizindu-se sistemul intrare – iesire) .

Se admite si montarea unui Bloc de Masura si Protectie Trifazat cu circuit monofazat separat . Acest bloc de masura si protectie trebuie sa indeplineasca conditiile specificate la pct. 2.2.2. (pentru circuitul monofazat) si cele specificate la pct. 2.2.5. (pentru circuitul trifazat) . Aceasta solutie este recomandata in cazul unui consumator casnic ce desfasoara si activitati productive in aceeasi cladire .

Si in aceste cazuri se atrage atentia respectarii cerintelor cap. 1.4. privind dimensionarea coloanelor electrice (colective si individuale) si a conductoarelor de bransament .

2.2.9.  Aparatajul electric de protectie trebuie astfel ales incit caracteristicile lui de functionare sa asigure selectivitatea protectiei , izolind portiunea defecta fara a scoate din functiune intreaga instalatie .

Valorile nominale ale sigurantelor fuzibile sau ale intrerupatoarelor automate trebuie sa fie in crestere , de la consumator spre sursa .

Se recomanda cel putin doua trepte din sirul valorilor nominale intre doua aparate consecutive (sigurante fuzibile sau intrerupatoare automate) .

2.2.10.  Borna de nul a firidelor de bransament care sunt racordate direct la reteaua electrica , prin conductoarele de bransament (firdele principale de bransament) si carcasele lor metalice se leaga la o priza de pamint , in afara cazurilor prezentate la cap. 2.2.11 .

In cazul bransamentelor aeriene (monofazate sau trifazate) racordate la linii electrice aeriene , la care firida principaala de bransament este echipata cu intrerupator automat diferential , valoarea maxima a rezistentei de dispersie a prizei de pamint se calculeaza cu relatia :  

                                 Rp [ UL / IDn   ,   unde :

                           Rp este rezistenta prizei de pamint (in ohmi)

                           IDn (in Amperi) este curentul de defect (rezidual) al intrerupatorului automat diferential

                           UL este tensiunea limita admisa , si care are valoarea :

                                50 V pentru medii putin periculoase conf. STAS 8275-87

                                25 V pentru medii periculoase si foarte periculoase conf. STAS 8275-87 .

(de exemplu , pentru un intrerupator automat diferential de 0,300 A : Rp [ 50 V / 0,300 A = 166 ohmi).

In acest caz trebuiesc indeplinite simultan urmatoarele conditii :

-  conductoarele torsadate de bransament au sectiunea conductorului de nul cu o treapta mai mare decit sectiunea conductorului de faza .

- conductoarele concentrice de bransament au sectiunea conductorului de nul (exterior) cel putin egala cu sectiunea conductoarelor de faza (interior) .

- conductorul de nul al bransamentului este racordat la conductorul de nul al LEA prin doua legaturi  distincte (doua cleme) .

- conductorul de nul al bransamentului este racordat la firida de bransament la doua borne (cleme) distincte .

- conductorul de nul este astfel fixat incit legaturile sale sa nu fie solicitate mecanic (atit legaturile de la cleme cit si legaturile de la firida de bransament) .

- armatura stilpului la care se executa bransamentul (armatura care constituie o priza de pamint naturala) este legata la conductorul de nul al retelei . Aceasta masura nu este obligatorie la LEA cu conductoare izolate torsadate .

- continuitatea conductorului de nul si legaturile duble la borne (cleme) , atia la firida de bransament cit si la clemele de legatura cu LEA   este verificata periodic in conformitate cu reglementarile in vigoare .

In cazul bransamentelor aeriene (monofazate sau trifazate) la care firida principala de bransament nu este echipata cu intrerupator automat diferential si in cazul bransamentelor subterane (monofazate sau trifazate) , valoarea maxima a rezistentei de dispersie a prizei de pamint este de max. 4 ohmi , in afara cazurilor prezentate la cap. 2.2.11 . Se admite depasirea valorii de 4 ohmi pentru rezistenta de dispersie a prizei de pamint , cu conditia asigurarii unei tensiuni de atingere si de pas sub valoarea de 65 V , daca timpul de deconectare este de cel mult 3 sec. , respectiv de 40 V , daca timpul de deconectare este mai mare de 3 sec.

Racordarea firidelor de bransament la priza de pamint se face cu :

  - Conductor de funie de cupru sau conductor masiv de cupru de minim 16 mmp sectiune , cu grosimea minima de 2 mm .

  - Conductor de otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu cu sectiunea minima de 35 mmp si grosimea minima de 4 mm .

  - Conductor de otel de minim 100 mmp sectiune , cu grosimea minima de 3 mm. .

  - Funie de otel sau otel rotund cu sectiunea minima de 95 mmp .

 Conductoarele de legare la pamint se monteaza aparent , sau , in cazul B.M.P., in tub de protectie (din PVC sau metalic) . Diametrul interior al tubului de protectie va fi de cel putin 1,5 ori mai mare decit diametrul exterior al conductoarelor .

Conductoarele si tuburile de protectie din otel se protejeaza prin zincare , conform STAS 7221 – 90 , conditii de exploatare “4” (tabel 2) . Grosimea stratului de zinc trebuie sa fie de minim 0,025 mm .

Borna de nul a acestor firide de bransament trebuie legata si la priza de pamint naturala (armatura) cladirii .

2.2.11.  In cazul bransamentelor aeriene (monofazate sau trifazate) racordate la linii electrice aeriene, care alimenteaza numai consumatori casnici (locuinte) care au numai receptoare electrocasnice , nu este obligatorie racordarea bornelor de nul ale firidelor de bransament la o priza de pamint , daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii :

-  conductoarele torsadate de bransament au sectiunea conductorului de nul cu o treapta mai mare decit sectiunea conductorului de faza .

- conductoarele concentrice de bransament au sectiunea conductorului de nul (exterior) cel putin egala cu sectiunea conductoarelor de faza (interior) .

- conductorul de nul al bransamentului este racordat la conductorul de nul al LEA prin doua legaturi  distincte (doua cleme) .

- conductorul de nul al bransamentului este racordat la firida de bransament la doua borne (cleme) distincte .

- conductorul de nul este astfel fixat incit legaturile sale sa nu fie solicitate mecanic (atit legaturile de la cleme cit si legaturile de la firida de bransament) .

- armatura stilpului la care se executa bransamentul (armatura care constituie o priza de pamint naturala) este legata la conductorul de nul al retelei . Aceasta masura nu este obligatorie la LEA cu conductoare izolate torsadate .

- continuitatea conductorului de nul si legaturile duble la borne (cleme) , atia la firida de bransament cit si la clemele de legatura cu LEA   este verificata periodic in conformitate cu reglementarile in vigoare .

- in locuinte , legarea aparatelor electrocasnice la nul de protectie se realizeaza prin legarea aparatului la un conductor de nul de protectie care este diferit de conductorul de nul de lucru de la aparat pina la borna de nul a tabloului de distributie, borna racordata la instalatia de legare la pamint (sau la borna de nul a firidei de bransament) .

2.2.12.  Usile metalice ale firidelor de bransament trebuie sa fie legate la bara de nul de protectie prin intermediul unui conductor flexibil de Cupru , cu sectiunea de minim 16 mmp , cu papuci la ambele capete .

2.2.13.  Pe fetele exterioare ale usilor firidelor de bransament se aplica indicatoare de securitate , conform STAS 297/2 – 92 si un indicator auxiliar pe care sa scrie textul  “PERICOL DE ELECTROCUTARE ! ” .

2.2.14.  De regula , firidele de bransament se monteaza pe peretele exterior al cladirilor , in spatiile special amenajate , in locuri cit mai accesibile personalului de exploatare , de preferinta in curtile ingradite . Partea cea mai de sus a firidei de bransament se monteaza la o distanta de sol de 1,5 … 1,8 m . Partea cea mai de jos a firidei de bransament se monteaza la minim 0,5 m de sol ,

Firidele secundare si firidele de distributie si contorizare pe palier (FDCP) se monteaza , de regula , in spatii comune (de exemplu in casa scarii) , la minim 0,5 m de pardoseala . Inaltimea celui mai de sus vizor (fata de pardoseala) nu trebuie sa depaseasca 1,6 m .

Tablourile de abonat se monteaza in spatii cu acces usor , (de exemplu in holurile si coridoarele de acces , in vestiare sau deasupra usii de intrare) sau in spatiile special amenajate (de exemplu in incaperile de electroalimentare) , la minim 1,5 m de pardoseala .

Tablourile electrice  se monteaza astfel incit contoarele electrice sa fie situate la maxim 2,5 m de pardoseala .

Se admite montarea firidelor de bransament pe un stilp LEA ‘ pe un stilp intermediar de bransament , sau pe un alt suport , (de exemplu pentru un consumator temporar) .

2.2.15.  Firidele de bransament se monteaza aparent , ingropat sau semiingropat .

2.2.16.  Se interzice montarea directa a firidelor de bransament si a tablourilor electrice pe elementele de constructie din materiale combustibile (de exemplu din lemn) . Este necesara interpunerea unor materiale necombustibile si electroizolante :

- un strat de tencuiala de minim 1 cm grosime care va depasi cu 3 cm marginile firidei sau tabloului .

- o fisie dintr-un material necombustibil si electroizolant de minim 0,5 cm grosime care va depasi cu 3 cm marginile firidei sau tabloului .

- console metalice care vor departa firida sau tabloul electric la minim 3 cm de elementele combustibile .

Aceste masuri se vor lua atit in cazul montarii aparente cit si in cazul montarii  ingropate sau semiingropate a firidelor si tablourilor electrice .

2.2.17.  Distantele minim admise (in cm) intre firidele de bransament (si tablourile electrice) si celelalte instalatii din cladire sunt prezentate in tabelul  de mai jos :

Coloane , conducte , bare electrice

Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile

Conducte sau instalatii cu fluide combustibile

Elemente de constructie

Reci       (sub 40 ° C)

Calde    (peste 40 ° C)

Incombustibile

Combustibile

0

5

50

5

0

3

3.   COLOANE  ELECTRICE

3.1.   ELEMENTE CONSTRUCTIVE

3.1.1. De regula , coloanele electrice se realizeaza cu conductoare izolate de aluminiu (tip AFY) sau de cupru 

(tip FY) (STAS 6865 – 89) , si vor avea :

- 1 sau 3 conductoare de faza (F)

- conductor de nul de lucru (N)

- conductor de nul de protectie (PE) .

3.1.2.  Coloanele se protejeaza in tuburi de protectie :

- din materiale plastice (tip PVC – U , STAS 6675/2 - 92 sau IPEY , STAS 6990 - 90)

- sau metalice (tip PEL , STAS 7933 – 80 sau T , STAS 7656 - 90) ,

montate aparent sau ingropat .

Se recomanda montarea coloanelor electrice ingropate in tencuiala .

In cazul cladirilor la care firida de bransament  este departe de locul de contact al bransamentului aerian cu cladirea , conductoarele de bransament (numai cele tip TYIR) se pozeaza aparent pe cladire (numai la cladirile care au peretii exteriori din materiale incombustibile) . Se protejeaza in tub de protectie numai in apropierea firidei de bransament , de la o inaltime de minim 3 m fata de  sol .

3.1.3.  Pentru realizarea coloanelor electrice se vor folosi :

 Coloane cu conductorul de nul de protectie izolat , montat in tub de protectie:

Tip

Con – ductor

Conductor de faza

(F)

(mmp)

Conductor de nul de lucru

(N)

(mmp)

Conductor de nul de protectie

(PE)

(mmp)

Tub de protectie (diametrul nominal)

Curentul nominal maxim pentru sigurantele fuzibile si intrerupatoarele automate care protejeaza coloana la suprasarcina si scurtcircuit

(A)

Curentul maxim admis

(A)

PVC – U

(mm)

IPEY

(mm)

PEL *

(mm)

T

(toli)

AFY

6

6

FY 4

-

20

13.5

¾

20

30

10

10

FY 6

-

25

16

¾

25

41

16

16

FY 10

-

32

21

1 ¼

35

55

25

25

FY 16

-

32

29

1 ½

50

74

AFY

3x6

6

FY 4

-

25

21

1

20

27

3x10

10

FY 6

-

32

29

1

25

38

3x16

16

FY 10

-

40

29

1 ½

35

47

3x25

25

FY 10

-

40

36

1 ½

50

66

3x35

25

FY 10

50

50

42

2

63

83

3x50

25

FY 16

63

63

48

2 ½

80

103

3x70

35

FY  25

75

-

-

2 ½

100

131

3x95

50

FY 35

75

-

-

3

125

166

3x120

70

FY 50

90

-

-

3

160

191

3x150

70

FY 50

90

-

-

3

200

214

FY

6

6

6

-

20

16

¾

25

40

10

10

10

-

25

21

¾

35

55

16

16

16

-

32

29

1 ¼

50

73

25

25

25

20

100

FY

3x6

6

6

-

25

21

1

25

34

3x10

10

10

-

32

29

1

35

49

3x16

16

16

-

40

29

1 ½

50

64

3x25

16

16

-

40

36

1 ½

63

84

3x35

16

16

50

50

42

2

80

108

3x50

25

25

63

63

48

2 ½

100

135

3x70

35

35

75

-

-

2 ½

125

171

3x95

50

50

75

-

-

3

160

218

3x120

70

70

90

-

-

3

200

250

3x150

70

70

90

-

-

3

250

280

*Notarea tuburilor PEL s-a facut prin filet IPE

Coloane cu conductorul de nul de protectie neizolat ,  montat aparent

Conductor de faza

(F)

Conductor de nul de lucru

(N)

Conductor de nul de protectie

(PE)

Tub de protectie

(diametrul nominal)

Curentul nominal maxim pentru sigurantele fuzibile si intrerupatoarele automate care protejeaza coloana la suprasarcina si scurtcircuit

Curentul maxim admis   (A)

PVC – U

(mm)

IPEY

(mm)

PEL*

(mm)

T

(toli)

AFY

3x16

16

OlZn 25x4 mm

-

40

29

1 ½

35

47

3x25

25

OlZn 25x4 mm

-

40

29

1 ½

50

66

3x35

25

OlZn 25x4 mm

50

50

36

2

63

83

3x50

25

OlZn 25x4 mm

50

50

42

2

80

103

3x70

35

OlZn 25x4 mm

63

63

48

2 ½

100

131

3x95

50

OlZn 25x4 mm

63

63

-

2 ½

125

166

3x120

70

OlZn 25x4 mm

75

-

-

3

160

191

3x150

70

OlZn 25x4 mm

90

-

-

3

200

214

FY

3x16

16

OlZn 25x4 mm

-

40

29

1 ½

50

64

3x25

16

OlZn 25x4 mm

-

40

29

1 ½

63

84

3x35

16

OlZn 25x4 mm

50

5

36

2

80

108

3x50

25

OlZn 25x4 mm

50

50

42

2

100

135

3x70

35

OlZn 25x4 mm

63

63

48

2 ½

125

171

3x95

50

OlZn 25x4 mm

63

63

-

2 ½

160

218

3x120

70

OlZn 25x4 mm

75

-

-

3

200

250

3x150

70

OlZn 25x4 mm

90

-

-

3

250

280

* Notarea tuburilor PEL s-a facut prin filet IPE .

3.1.4.  Curentul maxim admis pentru conductoarele electrice este specificat pentru temperaturi ale mediului ambiant de +  25 °C .

 In cazul in care temperatura mediului ambiant este alta decat  + 25 °C , se vor aplica coeficientii de corectie din tabelul de mai jos .

 Daca pe un traseu de conductoare exista portiuni mai mari de 10 m , care trec prin medii cu temperaturi diferite , se va aplica coeficientul de corectie corespunzator mediului cu temperatura cea mai mare.

Tempeatura mediului ambiant ( °C)

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

Coeficient de corectie

1,2

1,156

1,11

1,053

1

0,943

0,884

0,818

0,746

0,667

0,577

0,471

3.2.  PRESCRIPTII CONSTRUCTIVE

3.2.1.  La montarea firidelor de bransament se vor respecta cerintele normativului I.7 – 98  “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.” .

3.2.2.  Pe traseul coloanei , se interzice innadirea si derivarea conductoarelor . Derivatiile se realizeaza numai in firide .

3.2.3.  Se va evita amplasarea coloanelor electrice in locurile in care in care integritatea lor ar putea fi periclitata datorita loviturilor , temperaturilor ridicate , pericolului de incendiu , umiditatii .

3.2.4.  Nu se monteaza coloane electrice pe cosuri sau canale de fum si nici in apropierea sobelor , a corpurilor de incalzire , a panourilor radiante sau a altor suprafete similare.

3.2.5.  Amplasarea coloanelor trebuie sa asigure un acces usor la instalatiile electrice , astfel incit verificarea , localizarea si remedierea defectelor sa se faca cu usurinta .

3.2.6.  Traseul coloanelor trebuie ales cit mai scurt posibil .

3.2.7. Traseele coloanelor electrice vor fi numai orizontale si verticale . Exceptii se admit numai in cazuri justificate (de exemplu pe casa scarii) .

3.2.8.  Se va evita traseul comun cu alte instalatii (apa , gaze naturale , etc…) .

In cazul in care acest lucru nu este posibil , instalatiile electrice se vor monta

- deasupra conductelor de apa

- dedesubtul conductelor de gaze naturale .

Distantele minime dintre coloanele electrice in tuburi si elementele altor instalatii sunt prezentate in tabelul 6 .

3.2.9.  Se interzice montarea directa a conductoarelor si cablurilor electrice , precum si a tuburilor din material plastic pe elementele de constructie din materiale combustibile (de exemplu din lemn) . Este necesara interpunerea unor materiale necombustibile si electroizolante :

- un strat de tencuiala de minim 1 cm grosime care va depasi cu 3 cm marginile coloanei electrice .

- o fisie dintr-un material necobustibil si electroizolant de minim 0,5 cm grosime care va depasi cu 3 cm marginile coloanei electrice.

- console metalice care vor departa coloana electrica la minim 3 cm de elementele combustibile.

- conductoarele se vor monta in tuburi metalice .

Aceste masuri se vor lua atit in cazul montarii aparente cit si in cazul montarii  ingropate a coloanelor electrice.

3.2.10.  Traversarea elementelor de constructie (de exemplu trecerea prin pereti) se va face prin protejarea conductoarelor in tuburi de protectie (tuburi din materiale plastice pentru materiale necombustibile si tuburi metalice pantru materiale combustibile) . Tubul de protectie se va monta inclinat (minim 5 %) spre exterior sau spre incaperea cu conditiile cele mai grele .

3.2.11. Conductoarele izolate ale unei coloane electrice , inclusiv  conductorul de nul de lucru si de protectie , se vor monta in acelasi tub.

3.2.12.  Se interzice taierea de goluri sau santuri in stilpi sau grinzi de beton armat , in general in elementele de rezistenta ale constructiilor .

3.2.13.  Daca la daltuirea santului se intilnesc grinzi din materiale combustibile , acestea se vor proteja cu un strat de mortar gros de 1 cm sau cu fisii din materiale electroizolante si incombustibile a caror latime sa depaseasca cu cel putin 3 cm diametrul exterior al tubului .

3.2.14.   Tuburile izolante , usor  protejate  din PVC , tip PVC - U sau IPEY , se vor monta la temperaturi  ale mediului ambiant cuprinse intre + 5°C si + 40°C si se vor utiliza (exploata) in medii cu temperaturi

intre  - 25 °C si  + 40°C.

3.2.15.   Tuburile si tevile metalice se pot utiliza in orice categorie de incaperi sau mediu .

3.2.16.   Tevile metalice se utilizeaza  in cazul in care este necesara o protectie mecanica grea , (superioara aceleia asigurata de tuburile din PVC ) , sau pentru montarea pe elemente combustibile .

3.2.17.   Imbinarea si racordarea tuburilor se vor executa numai cu accesorii  corespunzatoare tipului respectiv de tub si in asa fel , incit ele sa prezinte aceeasi garantie  de rezistenta  mecanica , izolatie electrica si etanseitate ca si a tuburilor insasi .

Conditiile de utilizare si montare a accesoriilor sint aceleasi ca si pentru  tuburile pentru care sint omologate .

Se interzice imbinarea  tuburilor la traversarea  lor prin pereti .

3.2.18.  In cazul in care in planseul  unei cladiri nu se pot ingropa tuburile ce protejeaza conductoarele coloanelor electrice , se recomanda ca tuburile sa se monteze pe planseu ( prin pod )  , fiind protejate de mortar de ciment .

3.2.19. Tuburile metalice si tevile metalice instalate aparent , precum si suporturile si bratarile de fixare metalice se protejeaza prin zincare , conf. STAS 7221-90 , conditii de exploatare “4” (tabel 2) . Grosimea stratului de zinc trebuie sa fie de minim 0,025 mm  . 

3.2.20. Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare , in spatele sobelor sau al corpurilor de incalzire .

Se admite montarea pe suprafete cu temperatura peste  + 40° C numai a tuburilor si a tevilor metalice si numai  in cazul in care conductele electrice protejate in ele au izolatia  rezistenta la temperaturile respective sau daca conductele au izolatie obisnuita dar curentii admisibili sunt redusi corespunzator prevederilor pct. 3.1.4  .

3.2.21.  Conductoarele de tipul AFY si FY se vor monta la temperatura mediului ambiant de minimum

- 5 °C si se vor utiliza in medii cu temperaturi intre  -25 °C si  + 70°C  .

3.2.22.  Conductoarele  se vor lega la elementele instalatiei electrice astfel incit sa se realizeze contacte  sigure si durabile , care sa permita la nevoie demontarea si verificarea lor usoara . Legarea conductoarelor la bornele firidelor si tablourilor de distributie se va face prin suruburi , folosindu-se legaturi directe cu elemente elastice (saibe arcuite ) cu suprafete striate..

La racordarea conductoarelor de cupru pe bornele de aluminiu (si invers) se vor utiliza cleme cupal .

3.2.23.  Etichetarea conductoarelor, in vederea unei exploatari rationale , se face atat in firidele principale, cat si in cele secundare . In firidele principale de bransament, langa fiecare siguranta fuzibila se scrie  o cifra sau o litera , conform schemei monofilare, iar pe dosul usii se lipeste schema electrica monofilara cu indicarea distantei fiecarui circuit.

            La FDCP –uri , pe conductoarele care sunt legate la sigurantele fuzibile (sau intrerupatoare automate)  se monteaza tile de material plastic pe care se scrie cu tus numarul apartamentului care este alimentat prin coloana respectiva.

            De asemenea, in dreptul decuparii din usa tabloului, pentru citirea contorului, se va scrie numarul apartamentului respectiv. Inscrierea se face cu vopsea pe usa firidei sau pe partea interioara a geamului care acopera decuparea.

3.2.24.  La montarea tuburilor se vor  prevedea  elemente de fixare ( bratari , console) la capetele  tuburilor, la coturi , precum si pe portiunile drepte ale tuburilor , la distantele  indicate in tabelul de mai jos (in metri) .

Distantele intre elementele de fixare pe portiunile drepte ale tuburilor

Distanta de la elementul de fixare la capetele tuburilor

Montaj aparent

Montaj ingropat

Pe orizontala

Pe verticala

0,6 – 0,8

0,7 – 0,9

0,9 – 1,1

0,1

4.  BRANSAMENTE ELECTRICE AERIENE

4.1.  ELEMENTE CONSTRUCTIVE

4.1.1.  De regula , bransamentele electrice aeriene monofazate se executa cu cabluri cu conductoare concentrice de aluminiu (simbol ACCBYY) sau cupru (simbol CCBYY) , cu izolatie si manta din PVC , rezistente la intemperii si greu combustibile , ale caror caracteristici tehnice sunt prezentate in tabelul 1 .

4.1.2.  Bransamentele electrice aeriene trifazate se executa cu fascicole de conductoare izolate torsadate de aluminiu (simbol TYIR) , cu izolatie si manta din PVC , rezistente la intemperii si greu combustibile .

4.1.3.  In cazul conductoarelor izolate torsadate , sectiunea conductorului de nul trebuie sa fie cu o treapta mai mare decit sectiunea conductoarelor de faza . Aceasta conditie nu este obligatorie daca se utilizeaza conductor de otel-aluminiu (Ol-Al) pentru conductorul de nul .

4.1.4.  In tabelul 2 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale fasciculelor de conductoare izolate torsadate pentru bransamente , iar in tabelul 3 caracteristicile conductoarelor izolate folosite la aceste fascicule .

4.1.5.  Pentru identificarea conductoarelor torsadate , pe acestea trebuie sa fie marcate, pe toata lungimea lor , din procesul de fabricatie , notatiile :

-         B0 pentru conductorul de nul

-         B1 , B2 , B3 pentru conductoarele de faza .

4.1.6.  La realizarea bransamentelor aeriene monofazate cu stilp intermediar , se admite utilizarea fascicolelor de conductoare izolate torsadate , in conditiile prezentate la cap. 4.2.

4.1.7.  La realizarea bransamentelor electrice aeriene trifazate se pot utiliza si alte fascicule de conductoare izolate torsadate decit cele prezentate in tab. 2 si tab. 3 , respectindu-se conditiile de la pct. 4.1.2. , 4.1.3. ,

4.1.5. , precum si cele din cap. 3  si din cap. 1.4

Tabel  1

SIMBOL

CABLU

Cond. Faza

Cond. Nul

Gros. Rad. Nom. izol. (mm)

Gros. Rad. Nom. manta mm)

Diametru exterior

Rez electrica max. la 20 c (ohm / km)

Masa informativa (kg / km)

Curent maxim admis (A)

Sect. Nom (mmp)

Nr. X Diam Fire (mm)

Sect. Nom. (mmp)

Nr. minim de fire

Nom. (mm)

Max. (mm)

Faza

Nul

CCBYY

 6 / 6 mmp

6

1 x 2.,76

6

15

1,1

1,7

9.9

11,6

3,08

3,3

0,186

40

CCBYY

10 / 10 mmp

10

1 x 3,57

10

15

1,3

2

11,7

13,8

1,83

1,91

0,290

55

CCBYY

16 / 16 mmp

16

7 x 1,7

16

15

1,3

2

14,3

16,8

1,15

1,21

0,430

73

CCBYY

 25 / 25 mmp

25

7 x 2,14

25

15

1,3

2

15,6

18,4

0,727

0,78

0,615

100

ACCBYY

16 / 16 mmp

16

7 x 1,7

16

15

1,3

2

14,6

16,8

1,91

1,91

0,245

55

ACCBYY

 25 / 25 mmp

25

7 x 2,14

25

15

1,3

2

16,4

18,4

1,20

1,20

0,320

74

Tabel  2

Fascicol

Diametrul fascicolului (mm)

Masa fascicolului (kg / km)

Curent maxim admis (A)

TYIR 10 + 16 mmp

15.9

0.178

48

TYIR 16 + 25 mmp

18.6

0.216

64

TYIR 3 x 16 + 25 mmp

20.0

0.384

47

Tabel  3

Sectiunea nominala (mmp)

Numarul si diametrul firelor (mm)

Grosimea radiala a izolatiei (mm)

Diametrul exterior (mm)

Rezistenta specifica    (ohm / km )

10

1 x 3,57 sau    7 x 1.35

1.8

7.2 sau 7.7

2.92

16

7 x 1.7

1.8

8.7

1.8

25

7 x 2.1

1.8

9.9

1.18

4.1.8.  Conductoarele se protejeaza in tuburi de protectie :

- din materiale plastice (tip PVC – U si G , STAS 6675/2 - 92 sau IPEY , STAS 6990 - 90)

- sau metalice (tip PEL , STAS 7933 – 80 sau T , STAS 7656 - 90) ,

montate aparent sau ingropat .

4.2.  PRESCRIPTII CONSTRUCTIVE

4.2.1. Conductoarele de bransament se monteaza cu respectarea prevederilor normativului PE  106 – 95  “Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune” si a normativului I 7 – 98  “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.” .

4.2.2. Conductoarele de bransament se monteaza astfel incit tractiunea maxima in conductor sa nu depaseasca 50 daN .

4.2.3. Se vor respecta prevederile normativelor  :  PE 106 - 95 , PE 125 - 89, STAS 6290 – 80 si

STAS 831 – 88 privind coexistenta bransamentelor aeriene cu elementele altor constructii :

-         cai ferate

-         drumuri

-         linii electrice

-         conducte

-         constructii cu substante inflamabile , combustibile sau explozibile .

-         mijloace de transport pe cablu suspendat

-         linii de telecomunicatii

-         linii de tramvai si troleibuz

-         spaliere si ingradiri metalice

-         cladiri

-         poduri , baraje , diguri

-         ape

-         arbori si paduri

-         aeroporturi

-         terenuri de sport

Se fac urmatoarele precizari:

- bransamentele electrice, de regula , supratraverseaza linii aeriene de telecomunicatii . Daca insa stalpii liniei de telecomunicatii au mai mult de 6 m inaltime deasupra solului si nu este posibil sau nu este economic ca bransamentul sa treaca pe deasupra, se admite ca acesta sa treaca pe dedesupt, cu conditia ca distanta pe orizontala intre conductoarele bransamentului si cel mai apropiat stalp de telecomunicatii sa fie cuprinsa intre 2 si 15 m  .

- la incrucisarea cu un fider de radioficare de 480 V sau 960 V, bransamentul electric va trece obligatoriu pe sub acesta . Unghiul de incrucisare cu o linie de telecomunicatii trebuie sa fie mai mare de 30 ° . Distanta minima admisa pe verticala intre conductoarele bransamentului si conductoarele liniei de telecomunicatii este de 0,6 m .

4.2.4.  Pentru conductoarele de bransament , punctele de prindere pe stilp si pe cladire trebuie sa fie aproximativ la acelasi nivel , pentru a nu permite apei de ploaie sa se scurga de pe conductoare pe peretele cladirii . In acest scop , conductoarele de bransament se pot fixa pe stilpul retelei cu bratari .

4.2.5. Conductoarele de bransament nu trebuie sa fie innadite pe portiunea de la derivatia din retea ( sau din alt bransament ) pana la firida de bransament . Pentru aceasta, conductoarele de bransament se masoara si se taie la lungimea respectiva .

4.2.6. Conductoarele de bransament se protejeaza in teava :

- la montarea pe stilpi , pina la o inaltime de minim 2 m de sol

- la treversarea elementelor de constructie , de exemplu la trecerea prin pereti

- la montarea pe peretele cladirilor , pina la o inalitme de minim 3 m de sol .

Conductoarele de bransament se protejeaza in teava PVC tip G la montarea pe stilp si la montarea aparenta pe perete .

Conductoarele de bransament se protejeaza in teava metalica la montarea pe suporturi combustibile sau la montarea pe stilp .

Conductoarele de bransament se protejeaza in teava PVC tip U la montarea ingropata sub tencuiala .

4.2.7.  La montarea cablurilor in teva de protectie se vor respecta prevederile cap. 3 .

4.2.8.  Tevile de protectie metalice , suporturile si bratarile de fixare metalice se protejeaza prin zincare , conf. STAS 7221-90 , conditii de exploatare “4” (tabel 2) . Grosimea stratului de zinc trebuie sa fie de minim 0,025 mm  .

Bransamente fara stilp intermediar

4.2.9.  Bransamentele electrice aeriene monofazate fara stilp intermediar se realizeaza cu cabluri cu conductoare concentrice de aluminiu (simbol ACCBYY) sau de cupru (simbol CCBYY) .

4.2.10.  Bransamentele electrice aeriene trifazate fara stilp intermediar se realizeaza cu fascicule de conductoare izolate torsadate da aluminiu (simbol TYIR) .

4.2.11. Alegerea sectiunii conductoarelor de bransament se face in functie de puterea absorbita si de lungimea bransamentului , cu respectarea conditiilor din cap. 1.4.

4.2.12. Distanta dintre cele doua puncte de prindere a conductoarelor de bransament (pe stilp si la cladire) este de max. 30 m in cazul cablului cu conductoare concentrice si de max. 40 m in cazul fasciculelor de conductoare izolate torsadate .

4.2.13. Daca distanta dintre punctele de prindere  (pe stilpul liniei si  la cladire) al conductoarelor de bransament este mai mare de 30 m (in cazul cablului cu conductoare concentrice) sau mai mare de 40 m (in cazul fasciculelor de conductoare izolate torsadate) , se va monta un stilp intermediar de bransament .

Se poate monta un stilp intermediar de bransament si din alte considerente , de exemplu pentru ocolirea sau traversarea unui obstacol .

Bransamente cu stilp intermediar

4.2.14.  Distanta dintre doua puncte succesive de prindere a cablului cu conductoare concentrice  (pe stilp sau pe cladire) este de max. 30 m .

Distanta dintre doua puncte succesive de prindere a fasciculelor de conductoare izolate torsadate (pe stilp sau pe cladire) este de max. 40 m .

4.2.15.  Pentru un bransament monofazat ce alimenteaza un singur consumator se monteaza un cablu cu conductoare concentrice de la stilpul liniei la cladire , cu ajutorul unui stilp intermediar de bransament (se recomanda folosirea stilpilor de beton sau de lemn de 10 m) .

Lungimea conductorului de bransament , intre stilpul liniei si cladire , este de max. 60 m (30 m + 30 m).

Se poate monta un fascicul de conductoare izolate torsadate , numai intre stilpul liniei si stilpul intermediar de bransament . Lungimea conductoarelor de bransament , intre stilpul liniei si cladire , este , in acest caz , de max. 70 m (40 m + 30 m) .

Se recomanda ca stilpul intermediar de bransament sa se monteze o legatura de sustinere , in aliniament sau in colt , pentru conductoare torsadate .

Se admite ca pe stilpul intermediar de bransament sa se monteze 2 cleme de intindere bransament , fara sa se sectioneze conductorul. Aceasta solutie este obligatorie in cazul in care conductoarele de bransament traverseaza obiective pentru care se cer legaturi de intindere (de exemplu drumuri nationale) .

Cele 2 cleme de intindere bransament se pot monta la inaltimi diferite pe stilp , pentru indeplinirea cerintelor de la pct. 4.2.1.12. , 4.2.1.8. , 4.2.1.9. , 4.2.1.10.

Se poate monta un fascicul de conductoare izolate torsadate , numai intre stilpul liniei si stilpul intermediar de bransament . Lungimea conductoarelor de bransament , intre stilpul liniei si cladire , este , in acest caz , de max. 70 m (40 m + 30 m) .

Conductoarele de nul se  racordeaza prin doua cleme distincte in cazurile prevazute la pct. 2.2.10. si 2.2.11.

4.2.16.  Pentru un bransament trifazat se monteaza un  fascicul de conductoare izolate torsadate de la stilpul liniei la cladire , cu ajutorul unui stilp intermediar de bransament (se recomanda folosirea stilpilor de beton sau de lemn de 10 m) .

Lungimea conductorului de bransament , intre stilpul liniei si cladire , este de max. 80 m (40 m + 40 m).

Se recomanda ca stilpul intermediar de bransament sa se monteze o legatura de sustinere , in aliniament sau in colt , pentru conductoare torsadate .

Se admite ca pe stilpul intermediar de bransament sa se monteze 2 cleme de intindere bransament , fara sa se sectioneze conductorul. Aceasta solutie este obligatorie in cazul in care conductoarele de bransament traverseaza obiective pentru care se cer legaturi de intindere (de exemplu drumuri nationale) .

Cele 2 cleme de intindere bransament se pot monta la inaltimi diferite pe stilp , pentru indeplinirea cerintelor de la pct. 4.2.1.12. , 4.2.1.8. , 4.2.1.9. , 4.2.1.10.

Conductoarele de nul se  racordeaza prin doua cleme distincte in cazurile prevazute la pct. 2.2.10. si 2.2.11.

4.2.17. De la un stilp intermediar de bransament  se pot deriva mai multe bransamente , astfel :

- De la stilpul de retea la stilpul intermediar de bransament se monteaza un fascicol de conductoare izolate torsadate tip , de la care se deriveaza maxim 3 cabluri cu conductoare concentrice monofazate (cu sau fara ajutorul cutiei de derivatie bransament) .

- De la stilpul de retea la stilpul intermediar de bransament se monteaza un fascicol trifazat de conductoare izolate torsadate , de la care se deriveaza , (cu sau fara ajutorul cutiilor de derivatie bransament) :

                             - maxim 6 cabluri cu conductoare concentrice (monofazate) .

                             - sau maxim 2 fascicole torsadate (trifazate) si 4 cabluri cu   

                                        conductoare concentrice (monofazate) .

- Pe stilpul intermediar de bransament se pot monta maxim 2 cutii de derivatie bransament .

Si in aceste cazuri se atrage atentia respectarii cerintelor cap. 1.4. privind dimensionarea conductoarelor de bransament si a coloanelor electrice (colective si individuale) .

4.2.18.  Stilpul intermediar de bransament se dimensioneaza conform PE 106- 95 , cap.5, tinindu-se seama de tractiunea maxim admisa in conductoarele de bransament , conform pct. 4.2.2.

4.2.19.  In cazul bransamentelor monofazate , de la stilpul intermediar la cladire se monteaza numai cabluri cu conductoare concentrice .

4.2.20.  In cazul drumurilor nationale ,  se recomanda evitarea traversarii acestora cu bransamente. .

Se recomanda realizarea de retele (linii) electrice de distributie pe ambele parti ale drumului .

Pentru grupuri mici de case se poate realiza o singura traversare cu stilp intermediar de bransament , de la care vor pleca bransamentele pentru fiecare cladire , conf. pct. 4.2.3.4. , 4.2.3.5. , 4.2.3.6 .

Pentru case izolate , sau cind nu se poate realiza retea din diferite motive (constructii , conducte , alte linii, etc…) , se pot realiza bransamente , cu sau fara stilp intermediar , cu respectarea conditiilor PE 106 – 95 .

4.2.21.  Stilpii intermediari de bransament vor avea inscriptionarea de securitate . Fiecare stilp va avea cel putin 2 indicatoare de securitate , pe fetele paralele cu conductoarele de bransament .

Racordarea la retea

4.2.22.  Conductorul de nul al bransamentului aerian se racordeaza la conductorul de nul al LEA prin doua cleme distincte , daca firida de bransament nu este legata la o priza de pamint .

4.2.23.  Conductoarele de bransament se monteaza pe stilp la o inaltime care sa permita respectarea cerintelor de la pct. 4.2.1.8. , 4.2.1.9. , 4.2.1.10. si 4.2.1.12.

4.2.24.  In cazurile in care conductoarele de bransament montate pe stilp se pot misca sub actiunea vantului , ele se vor fixa de stalp cu ajutorul unor bratari de fixare .

4.2.25.   In cazul racordarii pe acelasi stilp de retea a mai multor bransamente , se pot utiliza cutii de derivatie bransament  . Pe un stilp se pot monta maxim 2 cutii de derivatie bransament .

4.2.26.  De la o cutie de derivatie bransament se pot deriva :

         - maxim 3 cabluri cu conductoare monofazate 

         - sau maxim 1 fascicol trifazat si 2 cabluri cu conductoare monofazate .

4.2.27.  Se admite ca, in cazul retelelor cu conductoare torsadate montate pe stilpi , derivatia sa se realizeze direct din fascicul, in deschiderea dintre stalpi . In acest caz , intr-o deschidere a liniei nu se deriveaza mai mult de trei bransamente . Se interzice realizarea de bransamente racordate in deschiderea dintre 2 stalpi care traverseaza drumuri sau alte obiective . Se interzice traversarea drumurilor sau a altor obiective cu conductoare de bransament racordate in deschiderea dintre stilpi . Lungimea conductoarelor de bransament (masurata intre punctele de prindare la cladire si la linie) nu trebuie sa depaseasca 20 m . Fixarea clemei de intindere bransament se face pe nulul retelei , cu ajutorul unui colier .

5.  BRANSAMENTE ELECTRICE SUBTERANE

5.1.  ELEMENTE CONSTRUCTIVE

5.1.1.  De regula , bransamentele electrice subterane se executa cu cabluri de aluminiu armate (simbol ACYAbY) , sau cu cabluri de aluminiu nearmate (simbol ACYY) , cu izolatie si manta din PVC .

Se recomanda utilizarea cablurilor tip ACYY si ACYAbY :

2x16 mmp

2x25 mmp pentru bransamentele monofazate si

4x16 mmp

3x25+16 mmp

3x35+16 mmp

3x50+25 mmp

3x70+35 mmp

3x95+50 mmp

3x120+70 mmp

3x150+70 mmp pentru bransamentele trifazate .

5.1.2.  Conductoarele se protejeaza in tuburi de protectie :

- din materiale plastice (tip PVC – U si G , STAS 6675/2 - 92 sau IPEY , STAS 6990 - 90)

- sau metalice (tip PEL , STAS 7933 – 80 sau T , STAS 7656 - 90) ,

montate aparent sau ingropat .

5.2.  PRESCRIPTII CONSTRUCTIVE

5.2.1. Conductoarele de bransament se monteaza cu respectarea prevederilor normativului PE  107 – 95 - “Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice” si ale normativului I 7 – 98  “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.” .

5.2.2. Bransamentele subterane se realizeaza :

- din linie electrica subterana (LES) in sistem intrare – iesire

- din linie electrica subterana (LES) cu manson de derivatie

- de la stilpul liniei electrice aeriene (LEA) sau de la stilpul (intermediar) al unui bransament aerian .

5.2.3.  Cablurile subterane armate si nearmate se pozeaza in profil tip m , pe pat de nisip. Se protejeaza in teava la incrucisarile cu alte instalatii subterane (cabluri , conducte , etc.) , la subtraversarea partilor carosabile si a zonelor accesibile autovehiculelor (de exemplu  in zona portilor de acces pt. autovehicule) .

5.2.4.  Cablurile nearmate tip se protejeaza in teava in cazurile prevazute de normativul PE 107-95, astfel :

- cind exista pericolul deteriorarii mecanice

- in cazul terenurilor supuse alunecarilor sau tasarilor

- in cazul pozarii sub apa

- in locuri supuse trepidatiilor puternice

- in mediile cu pericol de explozie

- in zonele aglomerate in instalatii edilitare

- in zonele cu trasee izolate

- in zonele in care nu sunt marcate traseele de cabluri .

5.2.5.  Cablurile armate si nearmate se protejeaza in teava :

- la montarea pe stilpi , pina la o inaltime de minim 2 m de la sol 

- la traversarea elementelor de constructie (de exemplu la trecerea prin pereti)

- la montarea pe peretele cladirilor , pina la o inaltime de minim 3 m de sol .

- la incrucisarile cu alte instalatii subterane (cabluri , conducte , etc.) .

5.2.6.  Cablurile se protejeaza in teava PVC tip G la montarea pe stilp , la montarea aparenta pe perete , la subtraversarea zonelor accesibile autovehiculelor si a partilor carosabile , sau la incrucisarile cu alte instalatii subterane (cabluri , conducte , etc.) .

Cablurile se protejeaza in teava metalica la montarea pe suporturi combustibile sau la montarea pe stilp .

Cablurile se protejeaza in teava PVC tip U la montarea ingropata sub tencuiala .

Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori mai mare decit diametrul exterior al cablului.

5.2.7.  La montarea cablurilor in teva de protectie se vor respecta prevederile cap. 3 .

5.2.8.  Tevile de protectie metalice , suporturile si bratarile de fixare metalice se protejeaza prin zincare , conf. STAS 7221-90 , conditii de exploatare “4” (tabel 2) . Grosimea stratului de zinc trebuie sa fie de minim 0,025 mm  .

5.2.9.  Se recomanda prevederea unei rezerve de 1,5 m la capetele cablului , pentru lucrari ulterioare .

Rezervele se vor lasa numai sub forma de bucle deschise (curbe “S”) .

6.  VERIFICARI SI MASURATORI

    LA PUNEREA IN FUNCTIUNE

Dupa terminarea operatiilor de montaj a bransamentelor electrice aeriene sau subterane, inainte de racordarea bransamentului la retea , se efectueaza urmatoarele verificari si masuratori :

- se verifica marcarea pe fazele si nulul conductoarelor torsadate de bransament ;

- indentificarea fazelor si verificarea integritatii lor;

- se verifica daca sunt scoase patroanele fuzibile din firida de bransament si din tabloul general a consumatorului , si daca intrerupatoarele automate au fost blocate in pozitia “deschis” .

- se verifica gabaritul conductoarelor la sol si fata de alte obiective;

- se masoara rezistenta de izolatie . Aceasta se face cu un megometru de 2500 V . Valoarea rezistentei de izolatie se considera satisfacatoare daca este mai mare de 50 Mohmi .

- verificarea si masurarea instalatei de legare la pamant si la nul . Rezistenta de dispersie a prizei de pamint si a circuitului de nul trebuie sa aiba valorile indicate in cap. 2.2.10 .

- verificarea calibrarii corecte a sigurantelor fuzibile si a intrerupatoarelor automate .

Dupa racordarea bransamentului la retea se monteaza patroanele sigurantelor si se aduc intrerupatoarele automate in pozitia “inchis”.

- se verifica prezenta tensiunii si se masoara aceasta in firida de bransament (si la tabloul general al consumatorului ,  daca este necesar) cu ajutorul voltmetrului .

7.   NORMATIVE  SI  PRESCRIPTII  DE  REFERINTA

1.  PE 106 / 95  “Normativ pentru constructia liniilor electrioce aeriene de joasa tensiune” .

2.  PE 107 / 95  “Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice” .

3.  I 7 – 98  “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.” .

4.  STAS 12604 / 5 – 90  “Protectia impotriva electrocutarilor . Instalatii electrice fixe . Prescriptii de proiectare , executie si verificare .”

5. STAS 12604 / 4 – 89  “Protectia impotriva electrocutarilor . Instalatii electrice fixe . Prescriptii .”

6. STAS 12604 – 87  “Protectia impotriva electrocutarilor . Prescriptii generale .”

7. PE 132 / 1995 “Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica” .

8.  STAS 297 / 2 – 92  “Culori si indicatoare de securitate . Conditii tehnice generale.”

9.  PE 125 / 89  “Instructiuni privind coordonarea coexistentei instalatiilor electrice de 1…750 KV cu liniile de telecomunicatii “ .

10.  STAS 7221 – 90  “Acoperiri metalice . Acoperiri tehnice de zinc. Conditii tehnice generale de calitate.” .

11.  STAS 6290 – 80  “Incrucisari intre linii de energie electrica si linii de telecomunicatii . Prescriptii .”  .

12.  STAS 831 – 88  “Linii aeriene . Utilizarea in comun a stilpilor pentru linii de energie electrica , de tractiune si de telecomunicatii . Prescriptii . “

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2261
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved