PROIECT ELECTRICIAN EXPLOATARE JOASA TENSIUNE - Executarea instalatiilor electrice interioare

GRUPUL SCOLAR "TRAIAN DEMETRESCU" CRAIOVA

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

CALIFICARII PROFESIONALE

NIVELUL 2

Calificarea profesionala: ELECTRICIAN EXPLOATARE JOASA TENSIUNE

Tema:

Executarea instalatiilor electrice interioare

CUPRINS

1) Argument

2)CAP.1. Instalatiilor electrice interioare-Notiuni generale

3) CAP.2. Executarea instalatiilor electrice interioare

4) Cap.3.Norme de securitate si sanatate in munca

5) Cap.4.Bibliografie

6) Anexe

ARGUMENT

Ultimele decenii evolutia societatii a cunoscut mutatii calitative si cantitative considerabile, rezultat al unor spectaculoase evolutii in ramurile de stiinta traditionale dar si ca urmare a aparitiei unor domenii noi care s-au impus in mod firesc prin rezultatele de exceptie care le-au jalonat evolutia.

Domeniul instalatiilor electrice a ramas unul de actualitate si cu o mare importanta in electrotehnica, in energetica, in constructii si in domenii de activitate conexe.

Societatea moderna industrializata utilizeaza cantitati mari de energie. In zilele noastre exista o preocupare privind resursele viitorului si a masurilor necesare pentru conservarea lor.

Energia este o marime fizica care se transforma dintr-o forma de manifestare in alta. Una din aceste forme este energia electrica pe care omul incearca sa o obtina datorita avantajelor mari cum ar fi :

costul redus al transportului la distante mari.

posibilitatea de a fi utilizata de mai multi consumatori simultan.

reversibilitatea ei (posibilitatea de a se transforma in alte forme de energie: calorica, mecanica, luminoasa).

Energia electrica se obtine utilizand: carbune, petrol, gaze naturale, energia vantului, apele curgatoare sau combustibili nucleari. Totalitatea instalatiilor necesare pentru producerea, transportul, distributia si consumului de energie electrica se numeste sistem electroenergetic. Complexul de instalatii in care se produce energia electrica poarta numele de centrala electrica.

Aplicatiile retelelor electrice le intalnim la transportul energiei electrice, cat si la functionarea masinilor si aparatelor electrice si electronice. Se poate afirma ca aplicabilitatea retelelor electrice o intalnim in toate domeniile si anume culturale, sociale, economice, militare.

In figura de mai jos este prezentat un exemplu de aplicabilitate a instalatiilor electrice.

Este evident ca domeniul instalatiilor electrice, fie ca domeniu autonom, fie ca o arie de interferenta a stiintei, acopera o tematica extrem de vasta si extrem de actuala prin impactul pe care il exercita asupra lumii socio-tehnologice.

In aceste conditii, tematica prezentului proiect se dovedeste interesanta, de actualitate si cu o vasta aplicabilitate practica.

Cap.1.Instalatii electrice interioare-Notiuni generale

1.1.DEFINIRE SI CLASIFICAREINSTALATIILOR INTERIOARE

1.A.DEFINIRE Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.

1.2.B.CLASIFICARE Din punctul de vedere al locului unde se executa, instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj, intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ;
2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor.
Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat, sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoareelectrice, aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de forta.
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune, care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V, se impart in :
1.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V;
2.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.
Dupa modul in care se executa, instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii electrice executate aparent, la care conductoarele electrice, prizele, intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil.
2. Instalatii electrice executate ingropat, la care conductoarele
electrice nu se vad.

Cap.2.EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE 2.A.GENERALITATI Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate.
Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta.
Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executie al instalatiei respective.
Principalele operatii care trebuie executate sunt:

1. Trasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate pe planul de executie, saparea santurilor in pereti, a locasurilor pentru doze, dibluri, prize, intrruptoare, si fixarae acestora in montaj aparent sau ingropat;
2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie, executarea legaturilor intre conductoare si izolarea lor ;
Montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de distributie;

Verificarea instalatiei
Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si uneori de la un santier la altul, in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa 2.B. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPA    PROIECT
Aceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza: corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice, precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie, casi locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee.
Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.
La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita.
Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective.
Orientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa 30-50 cm de la tavan.
Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer. 2.C. SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini electrice de gaurit si frezat santuri.
In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie se monteaza peste planseu.
La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee la locul lor. Grinzile prefabricate nu se strapung.
2.D. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.
Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita. Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane. Aceste piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite, astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru.

Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie. Se tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role.

- Montarea si fixarea tuburilor de protectie

Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri. Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa 1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetele sarmei se impletesc.

Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor IP.
Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console.

In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP montate ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor P.
Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala.
Tevile de otel se pot monta pe console si ni canale vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului.

- Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate

Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii.
Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie.
Dupa montarea panourilor, inainte de monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala. 2.E. MONTAREA CONDUCTOARELOR - Montarea aparenta a conductoarelor

Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare. Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu ajutorul rolelor.
Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii
Conductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2, 5 mdeasupra podelei.
Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie.

- Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre conductoare

Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat.
Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat.

- Tragerea conductoarelor de cupru

Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului.
Se introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la celalalt capat al tubului.
Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara.
Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale, prevazute cu suruburi.

- Tragerea conductoarelor de aluminiu

Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si nu prin tragere.
Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti.
Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura.

- Montarea conductoarelor INTENC

Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de protectie.
La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP.
Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.

- Montarea aparenta a cablurilor

Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie.
In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.

Cap.3.MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.

Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.

Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:

Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin:

o       amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.

o       Izolarea electrica a conductoarelor;

o       Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;

o       Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune.

Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor.

La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:

o       varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului;

o       evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;

o       menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu;

o       evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;

o       interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.

Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de curent aflate sub tensiune.

Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.

Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar.

Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.

Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol.

Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.

Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte mare.

Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:

o       la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utilaj;

o       izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare mare.

Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.

Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:

o       aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului;

o       aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;

o       izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice, scheletele metalicecare sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se realizeaza astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V.

In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei metalice se vor ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de electricitate, bine umezit si batut.

Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un loc in altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei.

Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a utilajelor.

Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica.

Sistemul prezinta o serie de avantaje:

utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta suficient de mica;

este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte;

este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite chiar din constructiile de beton armat;

permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu durata mare de functionare;

toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie;

se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant, deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand pentru masurare, utilajele ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura suplimentara, un numar de prize de pamant.

In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare la pamant, iar a altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in timpul exploatarii, fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.

Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie.

Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc.

Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la nul.

Cap.4.Bibliografie

F . Mares , J. Popa

- Aparate Electrice , Editura PAX AURA MUNDI , 2007.

**N. Mira , C. Negus

- Instalati Si Echipamente Electrice ,Editura Didactic Si Pedagogic , R.A , 1994.

**E. Micu

- Electrotehnica de la A la Z , Editura Stiintifica Si Enciclopedica , 1985.

**F. Popa si Dragan

-Executia Si Exploatarea Instalatiilor De Joasa tensiune Indreptat Pentru Autorizarea Electricienilor , Editura Tehnica , 1983.

**S.C. Mirescu , F. Mares , R. Luncan , T. Balasoiu , P. Federenciuc , D. Balasoiu

- Laborator Tehnologic -Lucrari La Laborator , Editura Economica-Preuniversitara , 2004.

**********

- Hensel , Catalog De Produse , 2006-2007.

- Hager , Catalog , 2005.

F. Mares , T. Balasoiu , G. Fetecau , S. Enache , D. Balasoiu , D. Federenciuc

- Elemente De Comanda Si Control Pentru Actionari Si Sisteme De Reglare Automata , Manual Pentru Clasa a- XI - a Si a- XII -a , Editura Economica-Preuniversitara ,2002.

Florin Mares , Silviu Cristian Mirescu , Petru Cociuba , Daniela Carmen Macadon

- Manual Pentru Scoala De Arte Si Meseri-Calificarea Profesionala Lucrator In Electrotehnica , Grup Editorial Art Bucuresti , 2006.

Florin Mares , Silviu Cristian Mirescu , Petru Cociuba , Daniela Carmen Macadon

- Manual Pentru Scoala De Arte Si Meseri-Calificare Profesionala Lucrator In Electromecanica Grup Editorial Art Bucuresti , 2006.

ANEXE:

Cleste pentru dezizolat conducte

Montarea unui motor pe fundatie

Montarea unui corp de iluminat flourescent pe perete cu suport orientabil

Fixarea tubului de protectie cu scoaba pe zid

Tila folosita la tragerea conductelor in tuburi

Legarturi in doza intre conductoare de cupru

Fixarea tuburilor de protectie cu bratara combinata pentru tuburi cu dimensiuni diferite

Fixarea cablurilor :

- cu scoabe

-cu console

-cu bratari

Lungimile masurate an cazul efectuarii unui cot

Marcarea tevii pentru indoire la cald