Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Logistica vamuirii marfurilor

Merceologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Realizarea mise en place -ului de intampinare in salon
FABRICAREA DROJDIEI DE PANIFICATIE
PROIECT Preparate din carne de porc si legume - Bucatar
ANALIZA COMPARATIVA A CALITATII MARFURILOR
Sistemul HACCP
MARFURI DIN STICLA
Prelucrarea primara si termica a legumelor si suproduselor din carne
CARACTERIZAREA FIBRELOR, A FIRULUI SI A PRODUSULUI
Controlul stocurilor
PROIECT Legume cu carne de vita

Logistica vamuirii marfurilor

            Vamuirea marfurilor reprezinta a activitate importanta in comertul international, cu incidente asupra alegerii unei anumite strategii logistice. Ca atare, capata o atentie speciala atat la nivel national, cat si regional (de exemplu Uniunea Europeana) sau chiar international (Organizatia Mondiala a Comertului si alte organizatii si institutii).



Aspecte generale ale vamuirii marfurilor

            Operatiunile de vamuire a marfurilor constau in indeplinirea unor formalitati la importul sau exportul lor. Tehnica vamuirii marfurilor reprezinta un ansamblu de procedee, mijloace, tehnici, metode, reglementari interne si internationale prin care se realizeaza verificarea corectitudinii intrarilor si/sau iesirilor de marfuri in si/sau din tara.

In concret, acestea au in vedere intocmirea si verificarea documentelor vamale, stabilirea drepturilor vamale si incasarea acestora de catre autoritatile vamale. Pe baza documentelor prezentate de catre declarantul marfurilor autoritatile vamale verifica marfurile prin sondaj, cantarire etc., compara situatia reala cu cea inscrisa in documente, incadrarea corecta in tariful vamal a marfurilor precizate in declaratia vamala cu scopul obtinerii liberului de vama. Tehnica vamuirii se poate limita doar la verificarea documentelor sau a mijlocului de transport sau a unitatilor de incarcatura (ambalaje colective, individuale, palete, containere etc.).

Logistica in import-export in context vamal urmareste asigurarea si realizarea unei cai rapide de deplasare, apelarea la si folosirea unor mijloace moderne de manipulare, incarcare-descarcare, verificare non-distructiva, vizeaza in principal, problematica transporturilor si se ghideaza si respecta utilizarea stricta a documentelor solicitate. Transportul, ca element determinant in aceasta logistica influenteaza eficienta operatiunilor de import-export prin cost, timp, prin folosirea unor cai si mijloace care sa sustina un cost scazut si daca se poate, simultan si un timp redus. Deplasarea marfurilor in caz de import-export presupune fenomenul de tranzitare, ceea ce solicita cunostinte de ordin tehnic, administrativ si juridic. Trecerea frontierei depinde de alegerea regimului de import-export, de implicatiile logistice ale fiecarui regim si de controlul vamal.

            In general, operatiunile de vamuire se efectueaza intr-un punct vamal, care difera ca localizare in functie de tipul de transport utilizat, respectiv:

-         pentru transportul feroviar punctul vamal se poate gasi la intrarea si iesirea din tara;

-         pentru transportul naval punctul vamal se gaseste in port;

-         pentru transportul aerian punctul vamal se gaseste in aeroport, de obicei intr-o zona speciala;

-         pentru transportul rutier punctul vamal se gaseste in interiorul tarii in diverse platforme stabilite de Directia Generala a Vamilor;

-         pentru trimiterile postele exista puncte vamale in cadrul anumitor oficii postale.

Incepand cu anul 2000, operatiunile de vamuire pot fi facute si la sediul firmei (de regula exportatoare), daca are o cifra de afaceri mare din comert exterior (peste 100 milioane dolari SUA) sau efectueaza frecvent astfel de activitati. In acest caz vamuirea este efectuata de o persoana incadrata la acea firma in baza atestatului de declarant vamal si se realizeaza prin echipament electronic conectat la Directia Generala a Vamilor.

In realizarea operatiunilor de vamuire sunt utilizate o serie de documente generale, precum si de documente specifice. In categoria celor generale intra codul vamal, regulamentul vamal, tariful vamal si procedurile vamale.

Codul vamal stabileste principiile generale de legislatie si organizare a vamii, reglementarea functionarii serviciilor vamale, fixeaza cadrul procedurilor si al diferitelor reguli aplicate unei tari sau unor operatii vamale. Codul vamal precizeaza dispozitiile juridice fundamentale cu privire la litigiile nascute intre administratia vamii si comercianti.

Regulamentul vamal contine un ansamblu de reglementari specifice ce expun in detaliu aspecte tehnice ale vamuirii. El se modifica permanent, avant un caracter dinamic, informarea in legatura cu schimbarile realizandu-se prin publicare in Buletinul Oficial al Vamilor.

Tariful vamal reprezinta un nomenclator metodologic al produselor. Are un repertor alfabetic al produselor. Contine gruparea produselor dupa criterii internationale (comune cu al celorlalte tari din UE), mentionarea originii marfurilor, preferintele fata de anumite tari, nivelul cotei procentuale sau suma prestabilita pentru taxa de import (la export nu se percep taxe vamale), TVA, precum si alte taxe.

Procedurile reprezinta un ansamblu de formalitati pe care un exportator sau un importator trebuie sa le indeplineasca in functie de reglementarile existente. Fiecare procedura ofera o prezentare a documentelor care trebuie prezentate in functie de regimul vamal. regimul vamal poate fi de export, antrepozitare, import si ANA (se refera la aprovizionarea cu combustibili, lubrifianti, apa si alimente a navelor si aeronavelor). La randul lor exportul poate fi definitiv, temporar, reexport si prin magazine duty free. Importul poate fi definitiv, temporar si reimport.

Documentele specifice necesare operatiunilor de vamuire se refera la certificate de origine, certificate sanitare (fito-sanitare si sanitar-veterinare), polite de asigurare pe timpul transportului, lista coletelor (packing list), uneori facturi consulare (document care cuprinde descrierea completa a marfurilor in limba tarii importatorului semnat de catre consulul acesteia in tara exportatorului). In afara acestora documentul de baza este factura comerciala, care contine denumirea marfurilor, pret, costul ambalajelor, costul transportului in afara granitei etc. si se foloseste pentru calculul valorii care va fi mentionata in declaratia vamala.

In controlul vamal este important si titlul de transport, care la randul sau prezinta denumirea marfurilor, fiind expresia incheierii unui contract de transport si poarta nume diferite, functie de modalitatea de transport:

-         conosament maritim – document de recunoastere a marfurilor, constatator al existentei contractului de transport, titlu reprezentativ al marfurilor, fiind negociabil si transmisibil. Poate fi nominativ, la ordin si la purtator. Persoanele precizate pot fi proprietarul prezumtiv al marfurilor, si destinatarul;

-         scrisoare de transport maritim – document de transport negociabil;

-         scrisoare de transport fluviala;

-         scrisoare de transport aeriana – este un titlu negociabil, dar este u  titlu de proprietate, destinatarul preluand marfa transportata doar dupa probarea identitatii sale;

-         scrisoarea de transport auto internationala – este un  titlu negociabil, dar nu si unul de proprietate;

-         scrisoarea de trasura in transportul feroviar;

-         lista sacilor postali pentru trimiterile prin posta;

-         conosamentul direct pentru transporturile multimodale.

Pentru simplificarea si armonizarea procedurilor in UE s-a introdus documentul administrativ unic (DAU).

Controlul marfurilor la export se poate face la nivel de produs, de utilizare sau de provenienta. Din punctul de vedere al controlului la nivel de produs, marfurile se grupeaza in libere (asupra carora se aplica procedura normala, fara existenta unor restrictii cantitative) si prohibite (se comercializeaza doar daca exista o autorizatie, ceea ce presupune vize administrative si tehnice, fiind de obicei limitate prin contingente). In ceea ce priveste utilizarea produselor se urmareste punerea lor in consum, simpla iesire din tara prin export, daca marfa utilizata in alta tara are loc ca urmare a punerii in libera folosire pentru produse importate si vamuite, daca aceasta se afla in tranzit (pentru marfuri importate dar nevamuite sau pentru marfuri destinate altei tari), sau daca se aplica un regim de suspendare (pentru reexport sau pentru o utilizare ulterioara). Controlul provenientei marfurilor are in vedere respectarea regimului vamal in functie de tara de origine.

Operatiunile de vamuire a marfurilor importate cuprind urmatoarele etape:



-         sosirea mijlocului de transport in punctul vamal;

-         prezentarea documentelor de transport;

-         prezentarea sau intocmirea declaratiei vamale;

-         prezentare la control a mijlocului de transport si a marfurilor;

-         verificarea documentelor;

-         calcularea taxelor si a TVA si incasarea acestora;

-         acordarea liberului de vama.

O etapa in operatiunile de vamuire se refera la controlul mijlocului de transport. Desi tendinta este de a simplifica activitatea de control si de scurtare a timpului petrecut in punctul vamal, controlul mijlocului de transport se efectueaza astfel:

-         la transportul aerian – interiorul aeronavei, cabina pilotilor, cala, saloanele de calatori, grupurile sanitare, bucataria, containerele, sistemele de inchidere etc.;

-         la transportul feroviar – cabina personalului de conducere, sala motorului, integritatea exterioara a vagoanelor, a podelei si a sigiliilor, zona tehnica, vagoanele tehnice, toate golurile si spatiile de depozitare etc.;

-         la transportul auto – cabina soferului, integritatea exterioara a caroseriei, starea sistemelor de inchidere-deschidere a usilor, agregatul frigorific, rezervorul de carburant, elementele de prindere, platformele, remorca, sigiliile;

-         la transportul pe apa – toate puntile, cabinele, punctul de comanda a navei, sala masinilor, cala, depozitul de alimente, bucataria etc.

Documentele solicitate in vama difera, de asemenea, in functie de tipul mijlocului de transport, dupa cum urmeaza in continuare.

a.      La transportul feroviar se cere actul de transmitere a garniturii de tren (la import, actul se depune dupa intrarea in tara, in timp ce la export, actul se depune inaintea plecarii garniturii de tren, intr-un termen stabilit, care depinde de tehnica prelucrarii vamale, care insa nu poate fi mai mic de o ora), care cuprinde: numarul fiecarui vagon, numarul scrisorilor de trasura, denumirea si cantitatea marfurilor in limba romana; la export se trece si numarul documentului vamal de la prima vamuire si unitatea vamala care a emis acel document;

b.      La transportul rutier se prezinta urmatoarele documente: certificatul de inmatriculare a mijlocului de transport, documente insotitoare din care rezulta marfurile transportate, carnetul TIR, cartea verde etc.;

c.       La transportul pe apa, in termen de 24 ore de la acostare, la import, se prezinta unitatii vamale manifestul original al incarcaturii si simultan se depune o copie (care trebuie sa coincida cu manifestul); copia nu se depune daca nu se efectueaza operatiuni de descarcare sau transbordare. Pe manifestul incarcaturii se inscrie numarul fiecarui conosament (sau scrisorii de transport fluviale). Agentii de nava sunt obligati sa scrie pe copia manifestului denumirea marfurilor in limba romana. Pentru operatiile de descarcare-incarcare sau transbordare comandantul, proprietarul sau agentul navei au obligatia de a solicita unitatii vamale un permis vamal. In permisul vamal se inscriu datele de identificare ale marfurilor. Comandantul vasului care a acostat trebuie ca in maximum 12 ore  sa depuna o declaratie la unitatea vamala din port referitoare la:

ü      armamentul, munitiile, materialele explozibile, produsele si substantele stupefiante, psihotrope si toxice;

ü      alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din tara, conform normelor legale;

ü      produsele din tutun si bauturile alcoolice apartinand navei si membrilor echipajului;

ü      alimentele si obiectele nefolosite de uz curent apartinand navei;

ü      bunurile nefolosite si bunurile care nu sunt de uz personal, precum si bunurile de valoare ale membrilor echipajului.

Primele trei categorii de produse se pastreaza sub sigiliu vamal pe toata durata stationarii. Autoritatile vamale pot dispune pastrarea sub sigiliu vamal si a altor bunuri aflate la bordul navei.

d.      La transportul aerian exista un manifest al incarcaturii cu elemente asemanatoare ca la transportul pe apa. Termenul de depunere a manifestului este de maximum 3 ore de la aterizare. In plus, comandantul este obligat sa declare produsele si substantele stupefiante, psihotrope si toxice aflate la bord.

e.      La transportul prin posta se prezinta la mesagerie lista sacilor postasi sau lista coletelor, care au restrictii de gabarit, sisteme de sigilare etc.

Ca principii generale, marfurile care intra in tara se inscriu de catre autoritatile vamale in Registre de evidenta, iar atunci cand exista unele documente inscrierea se face pe baza constatarilor lucratorului vamal. Marfurile pentru export se declara si se prezinta autoritatilor vamale de la frontiera impreuna cu documentele de transport astfel:

-         la transportul feroviar cu cel putin 2 ore inaintea plecarii garniturii;

-         la transportul rutier imediat dupa sosirea la frontiera;

-         la transportul pe apa imediat dupa incarcarea pe vas a fiecarei partizi de marfa;




-         la transportul aerian in ziua in care aeronava urmeaza sa treaca frontiera de stat sau cu cel putin 2 zile inainte daca scrisoarea de transport aerian a fost depusa la transportator.

Declararea marfurilor la import se face in termen de 5 zile de la data inscrierii marfurilor in Registrul de evidenta prin depunerea declaratiei vamale impreuna cu documentele necesare.

Caracteristici generale ale Intrastat-ului

Spatiul european este asemanator unui spatiu national. Din acest motiv, notiunile de import si export sunt suprimate, la fel si controlul si formalitatile vamale (sosirea la frontiera si utilizarea DAU). Se vor folosi de acum inainte termeni ca livrare si achizitie.

Factorul generator de TVA corespunde cu ceea ce se numea import: este «achizitia intracomunitara». Aceasta se imparte in doua operatiuni juridice distincte: livrarea de catre vanzator si achizitia de catre cumparator. Livrarea este considerata ca realizata in momentul sosirii marfurilor sau mijlocului de transport la destinatie. Se efectueaza cu TVA de 0 % (ca si pentru exporturi) cumparatorul trebuind sa fie platitor de TVA (numarul de identificare trebuie sa fie comunicat) si ca marfa sa nu se miste/sa nu circule in afara statului membru in care pleaca.

Intrastat este numele dat sistemului de colectare a datelor statistice in comertul cu bunuri intre statele membre ale Uniunii Europene. Acest sistem functioneaza din data de 1 ianuarie 1993 de la infiintarea Pietei Unice si a inlocuit declaratiile obisnuite de comert ca fiind sursa comertului statistic in Uniunea Europeana. Cerintele si implicatiile Intrastat-ului sunt egale pentru toate statele membre U.E. Statisticile de comert sunt o parte esentiala din contul balantei de plati a Bancii Centrale Europene si sunt considerate ca fiind un factor important in performantele economice ale U.E. Datele statistice sunt folosite de departamentele guvernamentale pentru a putea stabili mai usor politicile comerciale si pentru a da elan initiativelor din noile zone comerciale.

Inainte de crearea Pietei Unice a U.E., toate datele din comertul cu bunuri intre tarile membre si cele nemembre erau colectate in sisteme administrative. Odata cu introducerea Pietei Unice, informatiile statistice din comertul cu alte state membre nu au mai fost adunate ca o parte componenta a sistemelor import/export si deci un inlocuitor, Intrastatul a fost introdus pentru a inlocui sistemele administrative.

Intrastat reprezinta formularul de raport obligatoriu pentru firmele care sunt supuse TVA-ului si care realizeaza comertul cu bunuri cu alte state membre U.E., daca profitul din schimbul cu bunuri a depasit suma de 1 milion de euro in anul anterior. In acest raport, atat volumul de profit la export cat si cel de la import sunt luate in calcul separat. Daca o firma supusa prezentarii raportului INTRASTAT nu a realizat nici un schimb de bunuri cu una din statele membre U.E. in perioada contabila, este prezentata in raport cu zero.

Rapoartele INTRASTAT trebuiesc prezentate la Oficiul Statistic din tara de origine a firmei avand o baza lunara si pana in a zecea zi a lunii urmatoare din perioada contabila. Daca o firma nu reuseste sa prezinte raportul in timpul stabilit este impusa o amenda. Raportul Intrastat cuprinde urmatoarele date: descrierea detaliata a bunurilor, incadrarea tarifara a bunurilor, tara de origine a bunurilor, codurile de tranzactie, conditia de livrare INCOTERMS, numele, adresa si o cale de contact a exportatorului sau a importatorului.

Pentru sistemul Itntrastat autoritatile vamale furnizeaza date autoritatilor nationale (institutelor nationale de statistica) despre iesirile si sosirile bunurilor.

Autoritatile nationale au responsabilitatea de a aduna urmatoarele date:

- numarul de identificare alocat partii responsabile cu furnizarea informatiilor

- perioada de referinta

- iesirile si intrarile marfurilor in tara

- bunurile comercializate

- valoarea bunurilor

- cantitatea bunurilor

- statul membru U.E. partener

- natura tranzactiei

Statisticile comunitatii privind comertul extern si cel intre statele membre U.E. acopera o categorie mare de bunuri - care parasesc sau intra in teritoriu statistic sau care circula in interiorul teritoriului statistic al statelor membre U.E. O parte din aceste bunuri sunt acoperite de statisticile la antrepozite.

Teritoriu statistic al Comunitatii cuprinde intreg teritoriul U.E. cu exceptia departamentelor franceze indepartate de granitele sale, asta insemnand ca Greenland, insulele Canare, Ceuta si Melilla sunt excluse din teritoriul statistic, in timp ce insulele Madeira si Azore ce tin de Portugalia si Baleare ce tin de Spania sunt incluse in teritoriul statistic U.E. in care se aplica Intrastatul.

Obiectivele INTRASTAT sunt:

- satisfacerea exigentelor politicilor comunitare si adaptarea informatiei statistice conform necesitatilor consumatorilor;

- definirea clara a prioritatilor pentru a indica care lucrari vor fi sau nu posibile tinand cont de resursele care vor ii disponibile;

- in cadrul prioritatilor fixate, organizarea, intr-un mod cat mai eficace, a activitatilor necesare pentru atingerea scopurilor productiei, proiectelor importante, cu privire la infrastructura sau sectoare, va fi pusa la punct prin tehnicile de gestiune a proiectelor;

- asigurarea comunicarii regulate intre serviciile Comisiei, ca utilizatori politici al statisticilor comunitare, si furnizorilor in cadrul sistemului statistic comunitar, de care depinde punerea la dispozitie a datelor;

cercetarea continua a mijloacelor de ameliorare a calitatii (in privinta actualizarii) statisticilor comunitare si uniformizarea normelor si a pertinentei;

- supraveghea procesului de furnizare a datelor pentru obtinerea celui mai bun raport cost / eficacitate posibil

- de a reduce la maxim sarcina care apasa persoanele interogate;

- de a proceda astfel incat statisticile comunitare sa fie comparabile cu cele din alte zone ale lumii, tinand cont de normele aprobate de organizatiile internationale competente.

EUROSTAT este Oficiul Statistic al Comunitatilor Europene cu sediul ia Luxemburg, care impreuna cu Comitetul director de informatie statistica, este insarcinat de aplicarea programului statistic comunitar, si anume:

- de a elabora un ansamblu de norme si metode care permite producerea statisticilor impartiale, fiabile, pertinente si a unui bun raport cost-eficacitate,

- conform principiilor de difuzare a statisticii comunitare, de a le face accesibile, organelor comunitare, guvernelor statelor-membre, operatorilor sociali si economici, mediilor academice si publicului, in generat, in vederea formularii, aplicarii, urmarii si evaluarii politicilor comunitare.

EUROSTAT activeaza conform principiilor independentei stiintifice, fiabilitatii, obiectivitatii, pertinentei, raporturilor cost-eficacitate, confidentialitatii statistice si transparentei. EUROSTAT aduna datele colectate de catre institutiile statistice nationale ale celor 27 tari-membre si in unele domenii (activitati) din Elvetia, Statele Unite ale Americii si Japonia.

O data cu aderarea Romaniei la U.E., in cazul unui import sau export cu o alta tara membra U.E., declaratia vamala obligatorie se va inlocui cu declaratia statistica.

Intrucat in interiorul UE nu se efectueaza vamuirea marfurilor, colectarea informatiilor statistice referitoare la comertul cu bunuri intre statele membre se face pe baza declaratiilor statistice obligatorii ale agentilor economici din tarile UE, in cadrul sistemului INTRASTAT. Pregatirea si implementarea sistemului INTRASTAT in Romania se bazeaza atat pe legislatia europeana (Regulamentul Consiliului nr.638/2004 privind statisticile cu bunuri de comert exterior intre statele membre ale UE si Regulamentul Comisiei nr.1982/2004, de implementare a Regulamentului nr.638/2004), cat si pe legislatia nationala (HG 669/2004 privind pregatirea si implementarea sistemului statistic INTRASTAT in Romania).

Declaratia statistica INTRASTAT se va transmite la INS numai in format electronic si va contine informatii privind:

- fluxul comercial (introducere, expediere);

- perioada de referinta (luna calendaristica);

- date de identificare pentru firma care efectueaza operatiuni de comert intracomunitar cu bunuri sau, daca este cazul si pentru declarantul tert;

- statul membru partener, in functie de fluxul comercial;

- codul bunului (la nivel de 8 cifre conform Nomenclatorului Combinat, care sta la baza tarifului vamal de import);

- codul pentru natura tranzactiei;

- modul de transport;

- conditii de livrare, conform INCOTERMS;

- cantitatea in kg si in unitate de masura suplimentara;

- valoarea facturata/fiscala;

- valoare statistica.

Vamuirea marfurilor de import-export in Uniunea Europeana

            Marfurile cu destinatie in UE venind din afara uniunii sau cu origine in UE si destinatie in afara acesteia vor avea declaratia vamala detaliata si au un statut juridic precis numit regim vamal. Declaratia numita «detaliata» poate fi inlocuita de o declaratie sumara, in cadrul noilor proceduri de accelerare si simplificare a operatiunilor.

            Declarantul marfii poate fi:

·                     orice persoana fizica sau juridica stabilita in UE, expeditor sau destinatar real al marfii;



·                     reprezentantul lor legal;

·                     comisionarii/intermediari agreati care actioneaza in nume propriu sau ca mandatari.

·                     titularii unei autorizatii de liber de vama (ex: societatile bancare pentru produsele financiare prin intermediul unui credit comercial).

In toate cazurile, declarantul este responsabil de exactitatea declaratiilor furnizate si mai ales de toate elementele de drept ce vor servi la stabilirea taxelor: originea marfurilor, valoarea in vama, pozitie/subpozitie tarifara.

In cazul in care importatorul nu poate, dintr-un motiv anume, sa prezinte la momentul vamuirii fie un document, fie o informatie care trebuie inclusa in declaratie (ex: lipsa certificatului de origine), este totusi posibila intocmirea declaratiei si dispunerea de marfa, utilizand procedura D48. Declarantul completeaza formularul si se angajeaza ca intr-o luna sa prezinte documentul lipsa. Ca atare, se vor percepe taxe si penalitati.

Declaratia vamala cuprinde 3 elemente fundamentale:

·          pozitia tarifara;

·         originea marfii;

·         valoarea marfii in vama.

            Tratatul privind infiintarea Comunitatii Statelor Europene indica in mod explicit la articolul 9 ca baza constituirii acestei organizatii o reprezinta Uniunea Vamala. Principala caracteristica a uniunii vamale europene este aplicarea unui tarif vamal comun in relatiile economice cu tarile situate in afara teritoriului vamal comunitar si lipsa taxelor vamale aplicate comertului dintre statele Uniunii Europene. Rezulta in mod limpede ca fara existenta uniunii vamale nu se poate realiza uniunea economica si monetara si, cu atat mai putin o piata unica interna.

            Tariful Vamal Integrat Comunitar (TARIC = acronim pentru „Tarif Intégré de la Communauté) a fost reglementat din punct de vedere juridic prin articolul 2 din Regulamentul 2658/87. TARIC-ul contine nomenclatura in toate limbile oficiale ale UE pentru toate cele 15.000 subdiviziuni El arata nivelul taxelor vamale aplicabile si masurile de politica comerciala ca si cele de politica agricola comuna.

Actualizarea TARIC-ului se realizeaza la nivelul Comisiei Europene unde toate serviciile specializate in avizarea proiectelor de acte normative au obligatia prezentarii acestor proiecte pentru examinarea si implementarea lor in cadrul TARIC-ului, cu consultarea asistentei juridice de specialitate.

Originea marfurilor este o informatie necesara in cadrul aplicarii tratamentului diferentiat al produselor. Aceasta definitie se bazeaza pe articolele 4 si 5 din Regulamentul 802/68 si defineste regimul de drept comun aplicabil de fiecare data cand regimul preferential nu se foloseste.

Articolul 4 precizeaza ca bunurile obtinute in totalitate intr-o singura tara sunt originare din acea tara. Este cazul, de exemplu, produselor minerale si vegetale provenite de pe teritoriul national al unei tari, al animalelor nascute si crescute in tara respectiva.

Exceptand aceste cazuri simple, bunurile transformate care suporta transformari presupun deseori contributia mai multor tari la stadii diferite de fabricatie sau elemente/materii prime importate de origine variata. In acest caz, articolul 5 prevede ca un bun in productia caruia au intervenit materii prime din 2 sau mai multe tari este originar din tara:

-         unde a avut loc ultima transformare substantiala,

-         justificata din punct de vedere economic,

-         efectuata intr-o intreprindere echipata corespunzator

-         si care a realizat fabricarea unui nou produs sau un stadiu important al procesului de fabricatie.

Aceste 4 criterii trebuie indeplinite cumulativ pentru determinarea originii unei tari determinate. In practica, pozitia tarifara obtinuta pentru produsul finit este diferita de pozitiile elementelor componente/materiilor prime utilizate pentru fabricarea lui, pozitii determinate, cu cateva exceptii, prin regulamentul special privind originea.

Procedura de vamuire prevede termene de amanare a vamuirii foarte scurte si utilizarea documentului administrativ unic (DAU). Declarantul trebuie sa furnizeze totodata un anumit numar de documente anexe/de insotire a declaratiei. Procedura poate fi ori in maniera scrisa, ori informatizata si difera in la export fata de import.

a. procedura de vamuire la export

Inca de la sosirea marfurilor la biroul vamal, o declaratie in detaliu intocmita pe filele 1, 2, 3 ale DAU este depusa cu documentele anexe: factura, lista de colisaj, declaratie de export sau licenta daca produsul face obiectul unui control al comertului exterior. Dupa indeplinirea acestor formalitati, in afara de verificare, serviciul vamal remite exemplarul DAU privind exportul pe care intreprinderea il foloseste in contabilitate ca document justificativ pentru exonerarea TVA si acorda liberul de vama marfurilor care sunt atunci expediate. In caz de asteptare in vederea imbarcarii, acestea sunt admise intr-o magazie si spatiu de depozitare in vederea exportului prin prezentarea unui exemplar al declaratiei de export pentru o durata care sa nu depaseasca:

a) 60 zile de la ziua indeplinirii formalitatilor vamale de export pentru produsele exportate sau reexportate;

b) 15 zile de la depunerea declaratiei sumare pentru marfurile in regim de tranzit.

b. procedura de vamuire la import

O declaratie intocmita pe filele 6, 7, 8 ale DAU trebuie depusa cu documentele cerute intr-un termen de 24 ore (exceptand duminicile si sarbatorile legale) de la sosirea marfurilor la biroul vamal sau in locurile desemnate de catre autoritatile vamale. Daca acest termen nu poate fi respectat, marfurile sunt depuse in magazii sau in spatii de depozitare temporara. Aceasta depozitare se opereaza pe baza unei declaratii sumare (documentul de transport international este de ajuns, in general) intr-un termen de o zi de la sosire. De la data depunerii declaratiei sumare, durata de depozitare in antrepozit este limitata la:

a. 45 zile pentru marfurile expediate pe cale maritima;

b. 20 zile pentru celelalte cazuri.

In cazul in care vama considera declaratia acceptabila (biroul competent, forma corespunzatoare a documentului, prezenta tuturor documentelor cerute) trece la inregistrarea ei. Declarantul este atunci legat de administratia vamala, intrucat aceasta declaratie nu poate fi modificata. Aceasta face obiectul:

1. unei admiteri pentru conformitatea cu eliberarea bonului de ridicare;

2. sau al unui control care poate fi documentar sau poate lua forma unei verificari a marfurilor.

In cazul in care vama constata o diferenta intre marfurile si elementele/datele declaratiei, le comunica declarantului care este invitat sa accepte aceste constatari si urmarea contraventionala (de litigiu). In caz contrar, exista doua situatii:

o   contestare asupra elementelor usor identificabile (greutate, volum, de exemplu) - serviciul verifica toate marfurile ceea ce da nastere unui proces-verbal de sechestru si se continua cu contenciosul vamal.

o   contestare asupra speciei, originii sau valorii marfurilor - se efectueaza un arbitraj de catre Comisia de Conciliere si Expertiza Vamala (CCEV). Daca una dintre cele doua parti contesta concluziile comisiei, procesul se aduce in fata tribunalului.

Din cele prezentate reiese preocuparea UE pentru armonizarea si simplificarea operatiunilor de vamuire, cu recurgerea la controale din ce in ce mai rar si cu perioade de desfasurare din ce in ce mai scurte si cu realizarea intr-o masura din ce in ce mai insemnata cu ajutorul calculatorului. Toate acestea reduc timpul necesar operatiunilor vamale, asigura accesul in timp real la o multitudine de informatii pentru serviciile vamale ale tarilor membre si permit o circulatie mai rapida a marfurilor pe teritoriul UE.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1013
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site