Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Supravegherea sanitara veterinara in abator

Merceologie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Conceptul de logistica a marfurilor
INNOIREA, MODERNIZAREA SI DIVERSIFICAREA SORTIMENTELOR DE MARFURI
EVALUAREA ACTIVULUI INTANGIBIL PREJUDICIABIL
PROIECT LA MERCEOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE - APRECIEREA MERCEOLOGICA A PARIZERULUI
PREPARATE ENZIMATICE SI ENZIME IMOBILIZATE
Mixul activitatilor logistice
STANDARDIZAREA MARFURILOR - Importanta si definitia standardizarii
OBTINEREA ZAHARULUI CUBIC
Instalatii folosite la deshidratarea produselor vegetale
Carnea

TERMENI importanti pentru acest document

: medic veterinar abator fisa postului : Supravegherea sanitara veterinara in abator : medic veterinar abator fisa post : tratamentul igienic la abator :

Supravegherea sanitara veterinara in abator

Supravegherea sanitara veterinara in abator se reflecta asupra intregului circuit productiv si are ca scop prevenirea posibilitatilor de contaminare ale produselor si subproduselor rezultate din sacrificarea animalelor. Este o actiune complexa si continua, orientata asupra a doua obiective principale:

controlul starii de igiena si

controlul sanitar veterinar al animalelor destinate taierii.

1. Controlul starii de igiena

Statusul igienic al abatorului este urmarit atat inainte de inceperea zilei de lucru cat si pe parcursul acesteia.

1.1. Controlul preoperational

Are ca scop verificarea modului in care a fost in care a fost efectuata igienizarea obiectivului la sfarsitul zilei sau al schimbului de lucru precedente, in asa fel ca acesta sa poata fi declarat „curat”, iar medicul veterinar oficial sa poata permite inceperea programului de taiere.

Aprecierea starii de curatenie se poate rezuma doar la starea de „curat fizic”, definita prin absenta de pe obiectivul controlat a murdariei vizibile, operatiune obligatorie, zilnica sau la inceputul fiecarui schimb de lucru. Daca in urma acestei verificari sunt descoperite intr-o stare igienica deficitara aparate sau utilaje importante, fara de care procesul tehnologic nu poate functiona, inceperea lucrului este amanata de catre medicul veterinar oficial pana cand, in urma unei noi inspectii, va constata remedierea situatiei.

Instalatiile si utilajele sub restrictii vor fi individualizate prin etichetare cu inscriptia „FOLOSIREA OPRITA”, interdictie care poate fi anulata numai de serviciul veterinar.

Periodic, verificarea starii de igiena se face mai amanuntit, pentru confirmarea starii de „curat chimic” si „curat microbiologic”.

Starea de „curat chimic” urmareste, prin prelevarea si examinarea unor probe in laborator, prezenta nedorita pe suprafata unor masini, utilaje, instrumente, a unor substante chimice care pot ramane in urma igienizarii si care ar putea constitui un factor de risc pentru salubritatea carnii.

Starea de „curat microbiologic” se verifica periodic si urmareste, prin teste de sanitatie, sa dovedeasca absenta de pe suprafetele controlate, in special cele care vin in contact direct cu carnea, a unor microorganisme patogene sau a unui numar peste limitele admise de alte microorganisme.

Controlul preoperational trebuie sa cuprinda intreaga suprafata a unitatii, incluzand parcul de animale, salile de taiere cu anexele lor, frigoriferul tehnologic.etc.

1.2. Controlul starii de igiena in timpul procesului tehnologic

Mai este numit si control operational si are in vedere prevenirea contaminarii produselor prin intermediul personalului si al tehnologiei de procesare.

1.2.1. Igiena personalului

H.G. din 11 august 2005

REGULI GENERALE pentru igiena produselor alimentare

    CAP. VIII

    (1) Fiecare persoana care lucreaza in zona de manipulare a alimentelor trebuie sa mentina un grad ridicat de curatenie personala si trebuie sa poarte imbracaminte adecvata, curata si, dupa caz, echipament de protectie.

    (2) Nici unei persoane care sufera de o boala sau este purtatoare a unei boli ce poate fi transmisa prin alimente ori care sufera de o alta afectiune, cum ar fi leziuni infectate, infectii ale pielii, abcese sau diaree, nu trebuie sa i se permita sa manipuleze alimente ori sa intre in nici o zona de manipulare a alimentelor, de orice capacitate, daca exista posibilitatea de contaminare directa sau indirecta. Orice persoana astfel afectata si angajata intr-o intreprindere din domeniul alimentar si care este posibil sa intre in contact cu alimente trebuie sa raporteze imediat operatorului cu activitate in domeniul alimentar boala sau simptomele, iar daca este posibil, cauzele acestora.

Nu se accepta la lucru persoane care au rani, taieturi, zgarieturi etc., decat daca aceste leziuni  sunt nepurulente si acoperite  cu un pansament impermeabil (bandajele de panza nu sunt acceptate).

Nu se accepta la lucru persoane bolnave sau purtatoare de salmonele, dizenterie, hepatita epidemica, scarlatina, infectii stafilococice sau infectii cu alte microorganisme care pot produce toxiinfectii alimentare.

Este interzisa schimbarea hainelor sau consumul de alimente in spatiile tehnologice.

Dupa folosirea WC-urilor, personalul trebuie sa-si spele mainile cu apa, sapun si dezinfectant.

Se interzice intrarea in WC-uri cu echipamentul de protectie.

Nu se accepta fumatul decat in locuri special amenajate pentru acest scop.

Este interzis scuipatul in toate spatiile tehnologice.

Orice persoana care a manipulat carnuri bolnave este obligata sa-si spele mainile cu apa calda si sapun ori cu detergent si sa le dezinfecteze inainte de a manipula carnuri.

1.2.2. Igiena tehnologiei de procesare

Supravegerea   igienico – sanitara a operatiilor tehnologice in timpul taierii animalelor este reglementata prin norma sanitara veterinara aprobata prin H.G. nr. 954 din 18 august 2005,  redata in continuare.

HOTARARE nr. 954 din 18 august 2005

privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala

- extras -

Cap. IV – Igiena taierii ongulatelor

    Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare in care sunt taiate animale ongulate domestice trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:

    1. Dupa sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie sa fie intarziata in mod nejustificat, cu exceptia cazului in care, din motive de bunastare, animalelor trebuie sa li se asigure o perioada de odihna inainte de taiere.

    2. a) Carnea provenita de la animale, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), nu trebuie sa fie utilizata pentru consum uman, daca acestea au murit in alt fel decat prin taiere intr-un abator.

    b) In incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru taiere, cu exceptia:

    (i) animalelor care au fost supuse taierii de necesitate in afara abatorului, in conformitate cu cap. VI;

    (ii) animalelor taiate la locul de productie, in conformitate cu sectiunea a III-a;

    (iii) vanatului salbatic, in conformitate cu sectiunea a IV-a cap. II.

    c) Carnea provenita de la animale care sunt supuse taierii ca urmare a unui accident intr-un abator poate fi utilizata pentru consum uman daca, pe baza inspectiei, nu sunt constatate leziuni grave, altele decat cele datorate accidentului.

     Animalele sau, atunci cand se considera corespunzator, fiecare lot de animale expediat pentru taiere trebuie sa fie identificate astfel incat sa poata fi urmarita originea acestora.

    4. Animalele trebuie sa fie curate.

    5. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile medicului veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, pentru a se asigura ca acea inspectie ante-mortem a fiecarui animal inainte de a fi taiat este efectuata in conditii corespunzatoare.

    6. Animalele introduse in sala abatorului trebuie sa fie taiate fara intarziere nejustificata.

    7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea si alta toaletare trebuie sa fie efectuate fara intarziere nejustificata si intr-o maniera care sa evite contaminarea carnii. In special:

    a) traheea si esofagul trebuie sa ramana intacte in timpul sangerarii, cu exceptia cazului taierii conforme cu un ritual religios;

    b) in timpul indepartarii pieilor si a lanii:

    (i) trebuie sa fie evitat contactul dintre suprafata externa a pielii si carcasa;

    (ii) operatorii si echipamentele ce vin in contact cu suprafata externa a pielii si a lanii nu trebuie sa intre in contact cu carnea;

    c) trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni scurgerea continutului tractusului digestiv in timpul si dupa eviscerare si pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizata cat mai curand posibil dupa asomare;

    d) indepartarea ugerului nu trebuie sa genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.

    8. Trebuie sa fie efectuata jupuirea completa a carcasei si a altor parti ale corpului destinate pentru consum uman, cu exceptia animalelor din specia porcine, a capetelor si a picioarelor de la animale din speciile ovine, caprine si vitei. Capetele si picioarele trebuie sa fie manipulate astfel incat sa se evite contaminarea altor carnuri.

    9. Cand nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie sa li se indeparteze imediat parul. Trebuie sa fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizati pentru aceasta operatie numai aditivi autorizati. Animalele din specia porcine trebuie, dupa aceea, sa fie dusate bine cu apa potabila.

    10. Carcasele nu trebuie sa contina contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie sa fie indepartata fara intarziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect echivalent.

    11. Carcasele si organele nu trebuie sa vina in contact cu pardoseala, cu peretii sau cu platformele de lucru.

    12. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile autoritatii competente, pentru a se asigura ca inspectia post-mortem a tuturor animalelor taiate este efectuata in conditii adecvate, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.

    1 Pana la finalizarea inspectiei post-mortem, partile unui animal taiat supus unei astfel de inspectii trebuie:

    a) sa ramana identificabile ca apartinand unei anumite carcase;

    b) sa nu vina in contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse inspectiei post-mortem. Totusi, penisul trebuie sa fie indepartat imediat, cu conditia ca acesta sa nu prezinte nici o leziune patologica.

    14. Ambii rinichi trebuie sa fie degajati din grasimea ce ii acopera. De asemenea, in cazul animalelor din speciile bovine, porcine si solipede, trebuie sa fie indepartata capsula perirenala.

    15. Daca sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat in acelasi container inainte de terminarea inspectiei post-mortem, intregul continut trebuie sa fie declarat impropriu pentru consum uman, daca carcasa unuia sau mai multor animale in cauza a fost declarata improprie pentru consum uman.

    16. Dupa inspectia post-mortem:

    a) tonsilele animalelor din speciile bovine si solipede trebuie sa fie indepartate in mod igienic;

    b) partile improprii pentru consumul uman trebuie sa fie indepartate cat mai curand posibil din zona curata a intreprinderii;

    c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman si subprodusele necomestibile nu trebuie sa vina in contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman;

    d) viscerele sau parti ale viscerelor ce raman in carcasa, cu exceptia rinichilor, trebuie sa fie indepartate in intregime cat mai curand posibil, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza in alt fel.

    17. Dupa terminarea taierii si a inspectiei post-mortem, carnea trebuie sa fie depozitata in conformitate cu cerintele prevazute la cap. VII.

    18. Cand sunt destinate pentru prelucrare ulterioara:

    a) stomacurile trebuie sa fie oparite sau curatate;

    b) intestinele trebuie sa fie golite si curatate;

    c) capetele si picioarele trebuie sa fie jupuite sau oparite si depilate.

    19. Atunci cand intreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie si de vanat salbatic, trebuie sa fie luate masuri de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie in timp, fie in spatiu, a operatiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie sa fie disponibile facilitati separate pentru receptia si depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie taiat la ferma si pentru vanat salbatic.

    20. Daca abatorul nu are facilitati ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau suspecte, facilitatile utilizate pentru a taia astfel de animale trebuie sa fie curatate, spalate si dezinfectate sub supraveghere oficiala, inainte sa fie realizata taierea altor animale.

    CAP. V

    Igiena in timpul transarii si dezosarii

    Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca transarea si dezosarea carnii de ongulate domestice are loc in conformitate cu urmatoarele cerinte:

    1. In abatoare, carcasele de ongulate domestice pot fi sectionate in semicarcase sau sferturi de carcase, iar semicarcasele, in nu mai mult de trei portiuni intregi. Transarea si dezosarea ulterioara trebuie sa fie efectuate intr-o unitate de transare.

    2. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizata in asa fel incat sa se previna sau sa se reduca la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure, in special, ca:

    a) in fapt, carnea destinata pentru transare este introdusa in spatii de lucru in mod ritmic, dupa cum este necesar;

    b) in timpul transarii, dezosarii, fasonarii, taierii in felii sau in piese, ambalarii si impachetarii, carnea este mentinuta la o temperatura sub 3øC pentru organe si 7øC pentru alta carne, prin intermediul unei temperaturi ambientale ce nu depaseste 12øC sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;

    c) atunci cand spatiile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate masuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, prin separarea operatiunilor privind diferitele specii, fie in timp, fie in spatiu.

     Carnea poate fi dezosata si transata inainte ca aceasta sa atinga temperatura prevazuta la pct. 2 lit. b), in conformitate cu cap. VII pct.

    4. De asemenea, carnea poate fi dezosata si transata inainte sa atinga temperatura prevazuta la pct. 2 lit. b), atunci cand sala de transare este situata in acelasi loc cu spatiile de taiere. In acest caz, carnea trebuie sa fie transferata la sala de transare, fie direct din spatiile de taiere, fie dupa o perioada de asteptare intr-o incapere de racire sau refrigerare. Imediat dupa ce este transata si, atunci cand se considera corespunzator, impachetata, carnea trebuie sa fie racita la temperatura prevazuta la pct. 2 lit. b).

    CAP. VI

    Taierea de urgenta in afara abatorului

    Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt, carnea provenita de la ongulate domestice ce sunt supuse taierii de urgenta in afara abatorului poate fi utilizata pentru consum uman numai daca aceasta este conforma cu urmatoarele cerinte:

    1. Un animal, de altfel sanatos, trebuie sa fi suferit un accident ce a impiedicat transportul acestuia la abator din motive de bunastare.

    2. Un medic veterinar trebuie sa efectueze o inspectie ante-mortem a animalului.

     Animalul taiat si sangerat trebuie sa fie transportat la abator in conditii igienice si fara intarziere nejustificata. Indepartarea stomacului si a intestinelor, dar fara o alta toaletare, poate sa aiba loc la fata locului, sub supravegherea unui medic veterinar. Orice viscer indepartat trebuie sa insoteasca animalul la abator si trebuie sa fie identificat ca apartinand acelui animal.

    4. Daca trec mai mult de doua ore intre taiere si sosirea la abator, animalul trebuie sa fie refrigerat. Atunci cand conditiile climatice permit aceasta, nu este necesara refrigerarea activa.

    5. Animalul taiat trebuie sa fie insotit pana la abator de o declaratie furnizata de operatorul cu activitate in domeniul alimentar care a crescut animalul, precizand identitatea animalului si indicand orice produse veterinare sau alte tratamente ce au fost administrate animalului, datele de administrare si perioadele de asteptare.

    6. Animalul taiat trebuie sa fie insotit pana la abator de declaratie emisa de medicul veterinar, indicand rezultatul favorabil al inspectiei ante-mortem, data, ora si motivul taierii de urgenta, precum si natura oricarui tratament administrat animalului de medicul veterinar.

    7. Animalul taiat trebuie sa fie declarat propriu pentru consum uman ca urmare a inspectiei post-mortem, efectuata la abator, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, incluzand orice teste suplimentare solicitate in cazul taierii de urgenta.

    8. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa urmeze orice instructiuni pe care medicul veterinar oficial le poate furniza dupa inspectia post-mortem, cu privire la utilizarea carnii.

    9. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu pot pune pe piata carne provenita de la animale ce sunt supuse taierii de urgenta, cu exceptia cazului in care aceasta poarta o marca de sanatate speciala ce nu poate fi confundata nici cu marca de sanatate prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, nici cu marca de identificare prevazuta in sectiunea I din anexa nr. 2 la regulile specifice. O astfel de carne poate sa fie pusa pe piata numai in Romania, ca tara in care are loc taierea, si in conformitate cu legislatia nationala.

    SECTIUNEA a II-a - Carne provenita de la pasari si de la animale lagomorfe

    CAP. IV - Igiena taierii

    1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare in care sunt taiate pasari ori animale lagomorfe trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:

    a) carnea provenita de la animale, altele decat cele la care se refera lit. b), nu trebuie sa fie utilizata pentru consum uman, daca acestea au murit in alt fel decat prin taiere in abator;

    b) pot fi introduse in cladirile abatorului numai animale vii destinate pentru taiere, cu exceptia:

    (i) pasarilor eviscerate cu intarziere, a gastelor si a ratelor crescute pentru productia de 'ficat gras' si a pasarilor ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice de ferma, daca acestea sunt taiate la ferma, in conformitate cu cap. VI;

    (ii) vanatului de crescatorie taiat la locul de productie, in conformitate cu sectiunea a III-a;

    (iii) vanatului salbatic mic, in conformitate cu sectiunea a IV-a cap. III.

    2. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspectia ante-mortem este efectuata in conditii adecvate.

     Atunci cand intreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea ratitelor de ferma si a vanatului salbatic mic, trebuie sa fie luate masuri de precautie pentru a se preveni contaminarea incrucisata, prin separarea in timp sau in spatiu a operatiunilor efectuate la diferitele specii. Trebuie sa fie disponibile facilitati separate pentru receptia si depozitarea carcaselor de ratite de ferma taiate in ferma si pentru vanatul salbatic mic.

    4. Animalele introduse in sala de taiere trebuie sa fie taiate fara o intarziere nejustificata.

    5. Asomarea, sangerarea, jupuirea sau deplumarea, eviscerarea si alta toaletare trebuie sa fie efectuate fara o intarziere nejustificata si intr-o maniera care sa evite contaminarea carnii. In special, trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni scurgerea continutului tractusului digestiv in timpul eviscerarii.

    6. Operatorii din abator sunt obligati sa respecte instructiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspectia post-mortem este efectuata in conditii adecvate si, in special, ca animalele taiate pot fi inspectate corect.

    7. Dupa inspectia post-mortem:

    a) partile improprii pentru consum uman trebuie sa fie indepartate cat mai curand posibil din sectorul curat al intreprinderii;

    b) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman si subprodusele necomestibile nu trebuie sa vina in contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; si

    c) viscerele sau parti ale viscerelor ce raman in carcasa, cu exceptia rinichilor, trebuie sa fie indepartate in intregime cat mai curand posibil, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza in alt fel.

    8. Dupa inspectie si eviscerare, animalele taiate trebuie sa fie curatate si racite cat mai curand posibil la o temperatura ce nu depaseste 4øC, cu exceptia cazului in care carnea este transata cat este calda.

    9. Cand carcasele sunt supuse unui proces de racire prin imersie, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

    a) trebuie sa fie luate orice masuri de precautie pentru a se evita contaminarea carcaselor, tinandu-se cont de urmatorii parametri: greutatea carcasei, temperatura apei, volumul si directia fluxului apei si timpul de racire;

    b) echipamentele trebuie sa fie golite in intregime, curatate si dezinfectate ori de cate ori este necesar si cel putin o data pe zi.

    10. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire si animalele taiate in cadrul programelor de eradicare ori control al unei boli nu trebuie sa fie taiate in intreprindere, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, permite aceasta. In acest caz, taierea trebuie sa fie efectuata sub control oficial si trebuie luate masuri pentru a se preveni contaminarea. Spatiile trebuie sa fie curatate si dezinfectate inainte de a fi reutilizate.

    CAP. V- Igiena in timpul si dupa transare si dezosare

    Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca transarea si dezosarea carnii de pasare si de animale lagomorfe au loc in conformitate cu urmatoarele cerinte.

    1. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizata in asa fel incat sa se previna sau sa se reduca la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure in special ca:

    a) in fapt, carnea destinata pentru transare este introdusa in spatii de lucru in mod progresiv, in functie de necesitati;

    b) in timpul transarii, dezosarii, fasonarii, felierii, portionarii, ambalarii si impachetarii, temperatura carnii este mentinuta la cel mult 4øC, prin intermediul unei temperaturi ambientale de 12øC sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;

    c) atunci cand cladirile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate masuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, atunci cand este necesar, prin separarea in timp sau in spatiu a operatiunilor privind diferitele specii.

    2. Carnea poate sa fie dezosata si taiata anterior atingerii temperaturii prevazute la pct. 1 lit. b), cand sala de transare este situata in acelasi loc cu spatiile de taiere, cu conditia ca aceasta sa fie transferata la sala de transare, fie:

    a) direct din spatiile de taiere; sau

    b) dupa o perioada de asteptare intr-o incapere de racire sau refrigerare.

     Imediat dupa ce aceasta este transata si, atunci cand se considera corespunzator, impachetata, carnea trebuie sa fie racita la temperatura prevazuta la pct. 1 lit. b).

    4. Carnea neprotejata trebuie sa fie depozitata si transportata separat de carnea impachetata, cu exceptia cazului in care aceasta este depozitata si transportata la momente diferite sau in asa fel incat materialul de impachetare si modul de depozitare sau transport sa nu poata fi o sursa de contaminare pentru carne.

 Supravegherea sanitara veterinara se desfasoara in urmatorii timpi operatori:

la receptia animalelor in unitatea de taiere;

inainte de introducerea la taiere;

in timpul taierii.

2. Supravegherea sanitara veterinara la receptia animalelor in unitatea de taiere (E1BCF[1])

Obiective:

·        Controlul administrativ(verificarea documentelor de transport);

·        Verificarea starii tehnice si igienice a mijlocului de transport;

·        Supravegherea respectarii cerintelor legale privind protectia animalelor pe timpul transportului;

·        Inspectia animalelor la sosirea in abator.

1.2.2.1.1. Controlul administrativ(verificarea documentelor de transport)

Transportul animalelor de la proprietar catre abator se face insotit de trei documente:

documentul de transport;

actul de proprietate;

certificatul sanitar veterinar veterinar de transport pentru animale vii.

Documentul de transport poarta denumiri diferite in functie de mijlocul de transport. Este denumit „foaie de transport” in cazul mijloacelor auto, „scrisoare de trasura” pentru transporul pe calea ferata si „conosament” in transporturile navale si aeriene. Este intocmit de catre transportator si nu prezinta importanta din punct de vedere sanitar veterinar.

Actul de proprietate se elibereaza in conformitate cu dispozitiile legale cuprinse in Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor din 3 februarie 2005 a ANSVSA.

Extras –

    ART. 32

    Detinatorii de bovine, cabaline si porcine sunt obligati sa posede acte de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor in urmatoarele imprejurari:

    a) cand animalele sunt duse spre vanzare la targuri sau baze de achizitie;

    b) cand se trece proprietatea asupra altei persoane, in caz de vanzari, donatii sau mostenire;

    c) cand animalele se taie pentru consum public;

    d) cand animalele sunt duse temporar sau definitiv pe teritoriul unei alte localitati;

    e) cand animalele sunt transportate cu mijloace auto, pe cale ferata, vapoare, avioane sau alte vehicule;

    f) cand animalele sunt duse la expozitii zootehnice organizate in alte localitati;

    g) biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor se elibereaza numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale in vigoare

    ART. 33

    Pentru animalele din sectorul gospodariilor populatiei, consiliile locale comunale, orasenesti si municipale elibereaza 'bilete de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor', ca acte oficiale tip, valabile pentru toate speciile, conform anexei 1.

    Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice varsta si individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar.

    Viteii si manjii sugari vor fi inscrisi in actele de proprietate ale mamelor lor, atunci cand se deplaseaza impreuna in alta localitate.

    ART. 34

    Pentru animalele apartinand persoanelor juridice - exploatatii de animale proprietatea asupra animalelor va fi atestata, in toate cazurile, printr-o 'adeverinta de proprietate' eliberata de conducerea unitatii respective, pe propria raspundere in care se va arata numarul si specia animalelor, numerele matricole individuale si scopul pentru care a fost emisa, conform anexei 2.

    La fel se va proceda si pentru transportul cailor de curse sau pentru animalele proprietatea circurilor.

    ART. 35

    Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor vor fi tiparite si brosate sub forma de condici cu duplicat, a 100 file numerotate. Condicile vor fi comandate prin grija consiliilor judetene si respectiv al municipiului Bucuresti, care le vor distribui in numar suficient consiliilor municipale, orasenesti si comunale. Evidenta distribuirii si primirii condicilor de bilete se va tine intr-un registru special.

    ART. 36

    Eliberarea biletelor de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, se face de un salariat al primariei numit prin decizia consiliului local respectiv, instruit asupra modalitatii de completare, care raspunde de exactitatea datelor ce va inscrie si de gestionarea condicilor de bilete primite.

    ART. 37

    Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, ca acte de proprietate, sunt valabile 1 an pentru bovine si cabaline si 15 zile pentru porcine, dupa care, in caz de nevoie, trebuie preschimbate. Atunci cand proprietatea este trecuta asupra altei persoane, ele dovedesc proprietatea si insotesc transportul animalelor numai pana la domiciliul noului proprietar sau pana la locul de taiere pentru consum public, dupa care se considera anulate. Modelul biletul de adeverire a proprietatii este prezentat in anexa 1.

    ART. 38

    Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, in afara numerelor de ordine inscrise prin tiparire, vor fi numerotate la eliberare de catre toate consiliile locale comunale, orasenesti si municipale, incepand in fiecare an cu nr. 1 si mergand in continuare pana la sfarsitul anului. Eventualele acte, in baza carora s-au eliberat biletele, se vor insemna cu numarul de eliberare al biletului si vor fi pastrate impreuna cu partea ramasa ca duplicat. Biletele vechi preschimbate sau cele care au servit la transcrierea proprietatii, se anuleaza prin scrierea pe ele cu cerneala sau aplicarea unei stampile cu inscriptia 'ANULAT'.

    ART. 39

    Nu se vor elibera bilete de adeverirea proprietatii si sanatatii animalelor decat pentru animalele care au fost inscrise in registrul agricol de la comuna si daca localitatea respectiva nu se afla sub restrictii sanitare veterinare.

    In cazul animalelor obtinute din prasila proprie, in rubrica din bilet referitoare la provenienta se va specifica 'Prasila proprie'. Cand se face transcrierea proprietatii, in aceeasi rubrica se mentioneaza numarul, locul si data eliberarii vechiului bilet, cat si numarul, locul si data transcrierii pe numele noului proprietar. In bilete se va inscrie la rubrica respectiva atat localitatea, cat si destinatia precisa a animalului (abator, donatie, vanzare la targ etc.). Daca in bilete s-au inscris date eronate, salariatul insarcinat cu eliberarea acestor acte va face corectura necesara, cu legalizare prin semnatura si stampila consiliului local respectiv.

    ART. 40

    In afara de comuna de domiciliu a proprietarului, comunele pe al caror teritoriu functioneaza targuri sau oboare pentru animale, in zilele cand au loc acestea, pot face transcrieri de proprietate, in cazuri de vanzare-cumparare, pe biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor emise de alte consilii locale.

    Evidenta schimbarii proprietatii asupra animalelor se va tine intr-un registru.

    ART. 41

    In locul celor pierdute, se pot elibera noi bilete de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, numai dupa declararea pierderii lor la consiliul local in raza caruia domiciliaza proprietarul sau care a facut schimbarea de proprietate.

    ART. 42

    Animalele trecute intr-un act de proprietate nu se pot duce sau transporta decat in localitatea si pentru destinatia stabilita in actul respectiv.

    Schimbarea destinatiei animalelor manate sau transportate in vehicule cu tractiune animala sau mijloace auto, daca nu exista restrictii sanitare veterinare, se poate face de catre salariatul insarcinat cu eliberarea biletelor de proprietate de la consiliul local din localitatea de origine sau dintr-o localitate de pe traseul de parcurs.

    Cand animalele circula sub restrictii sanitare veterinare, schimbarea destinatiei o poate face numai medicul veterinar oficial care raspunde de localitatea in care au ajuns animalele, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor interesate. La fel se va proceda si in cazul animalelor gasite pe o ruta care nu duce la destinatia stabilita, dupa efectuarea unei anchete amanuntite, indiferent de starea sanatatii animalelor mentionata in acte.

    Pentru animalele transportate pe calea ferata, cu vapoare sau avioane, destinatia poate fi schimbata numai cu aprobarea Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.

    Modificarea destinatiei in actele de proprietate si sanatate se face citet, cu certificare prin semnatura si stampila.

    ART. 43

    Adeverintele de proprietate eliberate de catre persoanele juridice, pentru animalele proprii, sunt valabile pe toata durata transportului, numai in interiorul tarii si expira odata cu sosirea animalelor la destinatia stabilita.

    ART. 44

    Pentru bovine se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii doar pana in momentul in care animalele vor fi identificate si inregistrata in baza de date nationala si se vor elibera pasapoartele lor.

    ART. 45

    Pentru porcine se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii doar pana in momentul in care animalele vor fi identificate si inregistrate in baza de date nationala.

 1

ROMANIA

JUDETUL___________________                                                           Seria___________nr,_____________

Comuna, oarasul, municipiul

____________________________

Bilet de adeverire a

Proprietatii si sanatatii animalellor

Nr..din

- fata -

Numele, domiciliul proprietarului si codul exploatatiei

Pozitia la care figureaza in registrul agricol

Numarul, specia si categoria de animale

Semnalmentele animalelor (rasa, varsta, sexul, numele sau nr. matricol, culoarea, semne particulare)

Provenienta (prasila proprie sau nr. actului, locul si data transcrierii proprietatii)

Localitatea si destinatia

Se adevereste ca in localitate nu exista boli transmisibile la aceasta specie

Medic veterinar oficial                                                                  Semnatura salariatului

Circumscriptia sanitara veterinara zonala                                               primarie

_________________________________                              L.S.__________________

            (Semnatura si parafa)

- verso -

Nr. __________________

Data_________________

Animal (ul/ele), in ziua de_________________luna__________________anul ________ in localitatea_____________________________a (au) fost cumparat (e) de___________________________codul exploatatiei____________________________ cu domiciliul in localitatea ____________________________________

Judetul ___________________

Semnatura salariatului

                                                                                                                                                                         Primariei

L.S_________________

             LOC PENTRU APLICAREA TIMBRULUI FISCAL SI ALTE MENTIUNI

    Biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor se elibereaza numai pentru animalele neidentificate  conform reglementarilor legale in vigoare

    Biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, ca act de proprietate, este valabil un an pentru bovine si cabaline si 15 zile pentru porcine, dupa care trebuie preschimbat.

    Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice varsta si individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar.

    Viteii si manjii sugari vor fi inscrisi in actele de proprietate ale mamelor lor atunci cand se deplaseaza impreuna in alta localitate.

    Cand proprietatea este trecuta asupra altei persoane, biletul dovedeste proprietatea si insoteste animalul(ele) pe timpul transportului pana la domiciliul noului proprietar sau locul de taiere, dupa care se anuleaza.

    Adeverirea ca in localitate nu exista boli transmisibile la specia respectiva, este valabila numai la data eliberarii biletului.

    Certificarea sanatatii animalului(lor) se face in mod obligatoriu prin certificat sanitar veterinar de transport emis de medicul veterinar de libera practica imputernicit din localitatea de origine.

 ANEXA 2

    la norma sanitara veterinara

Certificatul sanitar de transport pentru animale vii atesta starea de sanatate a efectivului, operatiunile tehnice la care au fost supuse animalele in ultima perioada si inainte de plecare, situatia epizootologica a localitatii de origine fixeaza ruta si destinatia precum si conditiile in care se efectueaza transportul.

Se intocmeste de catre medicul veterinar oficial care are arondata unitatea sau zona de provenienta a animalelor. Se emite in toate cazurile in care destinatia animalelor este in afara teritoriului circumscriptiei sanitare veterinare de provenienta.

Se elibereaza pentru fiecare mijloc de transport in parte si pentru fiecare turma sau animal care este dus individual pe jos. Sunt valabile pana la sosirea animalelor la destinatie sau cel mult trei zile de la eliberare.

Pentru  animalele care se transporta sub restrictii sanitare veterinare, in certificatele eliberate se vor face mentiuni cu privire la ruta si restrictiile care se aplica.

SIGLA

SANVET

MAAP – ANSVSA__________________________________

DSVSA___________________________________________

Circumscriptia sanitara veterinara_______________________

Nr,__________data_______________ora_________________

CERTIFICAT SANITAR VETERINAR DE TRANSPORT

pentru animale vii –

Numarul, specia si categoria de animale

.

Proprietarul

Adresa: localitateastrada..nr.

Judetul..

Identificarea animalelor si biletelor de adeverire a proprietatii, care se anexeaza:

Nr.matricol

Seria biletuui

Nr.matricol

Seria biletului

Nr.matricol

Seria biletului

Se certifica urmatoarele:

1.                           Locul de origine  si localitatea din care provin animalele sunt libere de boli transmisibile la aceasta specie

2.                           Animalele au fost examinate inainte de plecare (imbarcare) si sunt sanatoase

3.                           In perioada anterioara au fost supuse la urmatoarele actiuni de depistare, imunizari sau tratamente obligatorii

Data

Actiunile

Rezultatul

 Mijlocul de transport(tipul, nr. de circulatie, seria)a fost in prealabil verificat, spalat-dezinfectat si indeplineste conditiile prevazute in normele sanitare veterinare.

4.                           Transportul / deplasarea se face de la.

la ..pe ruta.

cu urmatoarele restrictii veterinare..

Loc pentru

timbru fiscal

                                                                                                                              Medic veterinar

Semnatura si parafa

2.2.1.2. Verificarea starii tehnice si igienice a mijlocului de transport;

La receptia in abator medicul veterinar oficial inspecteaza mijlocul de transport si consemneaza constatarile in legatura cu starea tehnica a acestuia, modul cum au fost dispuse si, daca este cazul,  contentionate animalele pe timpul transportului, starea igienica a mijlocului de transport cat si dovada efectuarii igienizarii inainte de imbarcare.

 2.2.1. Supravegherea respectarii cerintelor legale privind protectia animalelor in abator

Comportamentul fata de animale, protectia lor in abator este subiectul unei norme sanitare veterinare aprobate prin Ordinul Guvernului Romaniei nr. 180 din 11 august 2006

ORDIN nr. 180 din 11 august 2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii

EMITENT:     AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 23 august 2006

- EXTRAS -

    ART. 1

    Se aproba Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

    ART. 2 - omis

    ART. 3

    La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 425/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul sacrificarii sau uciderii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 9 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

    ART. 4

    Prezentul ordin constituie transpunerea Directivei Consiliului 93/119/CE privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 340 din 31 decembrie 1993, p. 21, cu modificarile si completarile ulterioare.

    ART. 5- omis -

                   Presedintele Autoritatii

                Nationale Sanitare Veterinare

               si pentru Siguranta Alimentelor,

                        Marian Avram

    Bucuresti, 11 august 2006.

    Nr. 180.

  ANEXA

                                  NORMA SANITARA VETERINARA

              privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii

    CAP. I

    Prevederi generale

    ART. 1

    (1) Prezenta norma sanitara veterinara se aplica la miscarea, cazarea, contentionarea, asomarea, sacrificarea si uciderea animalelor crescute pentru productia de carne, piele, blana sau pentru alte produse si la metodele de ucidere a animalelor in scopul combaterii unor boli.

    (2) Prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu se aplica:

    a) experimentelor tehnice sau stiintifice legate de procedurile mentionate la alin. (1), efectuate sub supravegherea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;

    b) animalelor care sunt ucise in timpul unor evenimente sportive sau culturale;

    c) animalelor salbatice ucise in conformitate cu prevederile art. 3 din Norma sanitara veterinara privind problemele de sanatate animala si de sanatate publica referitoare la uciderea vanatului salbatic si la comercializarea carnii de vanat salbatic, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 119/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 si nr. 159 bis din 12 martie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 92/45/CEE.

    ART. 2

    (1) In sensul prezentei norme sanitare veterinare, termenii urmatori se definesc astfel:

    a) abator - orice cladire, inclusiv instalatii pentru miscarea si adapostirea animalelor, folosite pentru sacrificarea comerciala a animalelor, la care se face referire in art. 5 alin. (1);

    b) miscare - descarcarea animalelor sau miscarea lor de la rampele de descarcare, boxe ori adaposturi catre abatoare sau spatiile in care urmeaza sa fie sacrificate;

    c) adapostire - tinerea animalelor in padocuri, tarcuri, boxe, adaposturi acoperite sau terenuri folosite in abatoare pentru a asigura animalelor inainte de sacrificare conditiile necesare (adaparea, furajarea, odihna);

    d) contentionare - orice procedura aplicata unui animal in scopul de a-i restrictiona miscarile, pentru a usura efectuarea asomarii sau uciderea lui;

    e) asomare - orice procedeu care, atunci cand este aplicat unui animal, cauzeaza pierderea imediata a cunostintei pana in momentul mortii animalului;

    f) ucidere - orice procedeu care cauzeaza moartea animalului;

    g) sacrificare - cauzarea mortii unui animal prin sangerare;

    h) autoritate competenta - Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ce are competenta de a efectua controale veterinare sau orice alta autoritate careia i s-a delegat aceasta competenta.

    (2) In cazul sacrificarilor religioase, autoritatea religioasa din partea careia se practica sacrificarea va avea competenta de a aplica si de a monitoriza prevederile specifice ce se aplica sacrificarii in conformitate cu anumite ritualuri religioase. Referitor la prevederile mentionate anterior, autoritatea religioasa va actiona sub raspunderea unui medic veterinar oficial, conform prevederilor art. 2 din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 64/433/CEE.

    ART. 3

    Animalele vor fi ferite de orice stimul, suferinta sau durere evitabila in timpul miscarii, adapostirii, asomarii, sacrificarii ori uciderii.

    CAP. II

    Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca abatoarele

    ART. 4

    Constructiile, instalatiile si echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute incat sa nu supuna animalele niciunei suferinte, stimul sau dureri evitabile.

    ART. 5

    (1) Solipedele, rumegatoarele, porcii, iepurii si pasarile aduse in abatoare in vederea sacrificarii vor fi:

    a) mutate si, daca este cazul, cazate in conformitate cu prevederile anexei nr. 1;

    b) contentionate in conformitate cu prevederile anexei nr. 2;

    c) asomate inainte de sacrificare sau ucise instantaneu in conformitate cu prevederile anexei nr. 3;

    d) supuse procedurii de sangerare in conformitate cu prevederile anexei nr. 4.

    (2) Pentru animalele supuse unor metode particulare de sacrificare cerute de unele ritualuri religioase, cerintele alin. (1) lit. c) nu se vor aplica.

    (3) Cu respectarea regulilor comunitare, in cazul exploatatiilor de capacitate redusa ce pot beneficia de derogari conform prevederilor din norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002, ce transpune Directiva Consiliului 64/433/CEE, precum si prevederilor din Norma sanitara veterinara privind problemele de sanatate care reglementeaza producerea si comertul cu carne proaspata de pasare, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 402/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 71 din 4 februarie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 71/118/CEE, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate acorda derogari cu conditia respectarii cerintelor prevazute la art. 3, astfel:

       (i) de la alin. (1) lit. a), pentru bovine;

       (ii) de la alin. (1) lit. a) si de la metodele de asomare si ucidere mentionate in anexa nr. 3, pentru pasari, iepuri, porci, oi si capre.

    ART. 6

    (1) Instrumentele, echipamentele pentru contentionare si instalatiile folosite pentru asomare sau ucidere trebuie sa fie proiectate, construite, intretinute si folosite astfel incat sa asigure o asomare ori o ucidere rapida si eficienta, in conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea sanitara veterinara competenta va verifica daca instrumentele, modul de contentionare si alte echipamente folosite pentru asomare sau ucidere indeplinesc cerintele mentionate mai sus si va verifica cu regularitate buna lor functionare si modul de intretinere, astfel incat sa fie indeplinite obiectivele prezentei norme sanitare veterinare.

    (2) Echipamentele si instrumentele de rezerva adecvate vor fi pastrate la locul sacrificarii pentru folosirea lor in caz de urgenta. Acestea vor fi mentinute corespunzator si verificate cu regularitate.

    ART. 7

    Personalul responsabil cu miscarea animalelor, cazarea, contentionarea, asomarea, sacrificarea sau uciderea acestora trebuie in mod imperativ sa aiba cunostintele si indemanarea necesare pentru a efectua aceste operatiuni in mod uman si eficient, in conformitate cu cerintele prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea competenta va dispune ca personalul angajat pentru sacrificare sa prezinte indemanarea necesara, abilitatea si cunostintele profesionale pentru aceasta operatiune.

    ART. 8

    Inspectiile si controalele in abatoare vor fi efectuate sub responsabilitatea autoritatii sanitare veterinare competente, care va avea acces liber, in orice moment, in toate spatiile abatoarelor pentru a verifica respectarea prezentei norme sanitare veterinare. Aceste inspectii si controale pot fi efectuate in acelasi timp cu controalele efectuate in alte scopuri.

    CAP. III

    Sacrificarea si uciderea animalelor in afara abatoarelor

    ART. 9

    (1) Cand animalele mentionate la art. 5 alin. (1) sunt sacrificate in afara abatoarelor, se vor aplica prevederile art. 5 alin. (1) lit. b)-d).

    (2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate acorda derogari de la prevederile alin. (1) pentru pasari, iepuri, porcine, ovine si caprine sacrificate sau ucise in afara abatoarelor de catre proprietarii acestora pentru consum propriu, cu conditia respectarii prevederilor art. 3 si cu conditia ca porcinele, ovinele sau caprinele sa fie asomate in prealabil.

    ART. 10 -  omis -

    CAP. IV  - Prevederi finale – omis -

    ANEXA 1la norma sanitara veterinara

                                       CERINTE

                 pentru miscarea si adapostirea animalelor in abatoare

    I. Cerinte generale

    1. Toate abatoarele trebuie sa dispuna de instalatii si echipamente adecvate pentru descarcarea animalelor din mijloacele de transport.

    2. Animalele trebuie descarcate cat mai repede posibil dupa sosirea lor la abator. Daca nu se poate evita o intarziere, animalele trebuie protejate de intemperii si de variatii de temperatura.

     Animalele care se pot rani unele pe altele pe considerente de specie, sex, varsta sau origine trebuie tinute si cazate separat.

    4. Animalele trebuie protejate de conditiile nefavorabile de clima. Daca au fost supuse unor temperaturi ridicate in conditii de umiditate, animalele vor fi racorite prin metode adecvate.

    5. Starea de intretinere si de sanatate a animalelor trebuie inspectata cel putin in fiecare dimineata si seara.

    6. Fara a aduce atingere prevederilor cap. VI din anexa nr. 1 la norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002, animalele care au suportat durere sau suferinta in timpul transportului ori la sosirea in abator, precum si animalele neintarcate trebuie sacrificate imediat. Daca nu este posibil, acestea trebuie separate si sacrificate cat mai repede posibil, cel tarziu in urmatoarele doua ore. Animalele care nu se pot deplasa nu trebuie tarate la locul de sacrificare, ci trebuie ucise acolo unde stau culcate, iar atunci cand este posibil si nu se provoaca o suferinta inutila animalului, acesta va fi transportat pe un carucior sau pe o platforma mobila catre spatiul de sacrificare de urgenta (sala sanitara).

    II. Cerinte pentru animalele care nu sunt livrate in containere

    1. In abatoare echipamentul pentru descarcarea animalelor trebuie sa aiba podea nealunecoasa si protectii laterale. Puntile, rampele si culoarele trebuie prevazute cu protectii laterale, cu traverse sau cu alte mijloace de protectie care sa previna caderea animalelor. Rampele de iesire sau de intrare trebuie sa prezinte cea mai mica inclinatie posibila.

    2. In timpul descarcarii animalelor trebuie avut grija ca animalele sa nu fie speriate, agitate sau maltratate si sa se asigure ca nu sunt rasturnate. Animalele nu trebuie sa fie ridicate de cap, coarne, urechi, picioare, coada sau par (blana, lana) pentru a nu li se provoca suferinte sau dureri inutile. Atunci cand este cazul, animalele trebuie manate individual.

     Animalele trebuie miscate cu atentie. Pasajele de trecere trebuie construite astfel incat sa reduca riscul de ranire a animalelor si trebuie dispuse astfel incat sa utilizeze tendintele lor gregare. Instrumentele destinate conducerii animalelor trebuie folosite numai pentru acest scop si numai pentru perioade scurte. Folosirea instrumentelor care administreaza socuri electrice trebuie evitata cat mai mult posibil. In orice caz, aceste instrumente trebuie folosite pentru animale adulte, bovine si porci adulti care refuza sa se deplaseze si numai atunci cand au in fata lor loc suficient in care sa se deplaseze. Socurile trebuie sa dureze cel mult o secunda, sa fie distribuite adecvat si sa fie aplicate numai pe muschii trenului posterior.

    4. Animalele nu trebuie lovite si nu se vor aplica presiuni in nici o parte sensibila a corpului. In mod special coada animalelor nu se va strivi, rasuci sau rupe, iar ochii nu vor fi traumatizati. Animalele nu vor fi impinse si nici lovite cu picioarele.

    5. Animalele nu trebuie duse la locul de sacrificare decat daca pot fi sacrificate imediat. Daca nu sunt sacrificate imediat dupa sosire, atunci trebuie adapostite.

    6. Fara a aduce atingere derogarilor prevazute de art. 4 si 14 din norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002, abatoarele vor detine un numar suficient de boxe pentru adapostirea corespunzatoare a animalelor, cu protectie eficienta impotriva vremii nefavorabile.

    7. Pe langa respectarea cerintelor stabilite deja prin regulile comunitare, adaposturile trebuie sa aiba:

    a) podele care sa evite alunecarea animalelor si care sa nu provoace rani la contactul cu acestea;

    b) ventilatie adecvata, tinandu-se seama de variatiile extreme de temperatura si de umiditate care pot fi asteptate. Atunci cand se folosesc mijloace mecanice de ventilatie, trebuie sa se prevada echipamente de rezerva de urgenta pentru cazul unei intreruperi de curent;

    c) iluminare artificiala suficienta pentru a permite inspectarea tuturor animalelor in orice moment; daca este necesar, trebuie sa se asigure iluminare adecvata de rezerva;

    d) daca este necesar, echipament pentru legarea animalelor;

    e) daca este necesar, asigurarea unei rezerve de material adecvat pentru asternut, pentru animalele adapostite pe timpul noptii.

    8. Abatoarele care in afara de adaposturile mentionate mai sus au si adaposturi in aer liber fara acoperire naturala sau umbrar trebuie sa asigure protectia animalelor impotriva conditiilor nefavorabile de clima. Adaposturile in aer liber trebuie intretinute astfel incat sa nu prezinte nici un risc fizic, chimic sau pentru sanatate.

    9. Animalele care nu sunt duse direct la sacrificare la sosirea la abator trebuie sa aiba apa de baut la discretie din echipamente adecvate, tot timpul. Animalele care nu au fost sacrificate in termen de 12 ore de la sosire trebuie furajate cu cantitati moderate de furaje, la intervale adecvate de timp.

    10. Animalele care sunt tinute timp de 12 ore sau mai mult la abator trebuie adapostite si, daca este necesar, legate astfel incat sa se poata culca fara dificultate. Daca animalele nu sunt legate, furajele trebuie administrate astfel incat sa permita animalelor sa se furajeze fara a fi deranjate.

    III. Cerinte pentru animalele livrate in containere

    1. Containerele in care animalele sunt transportate trebuie manipulate cu atentie si nu trebuie aruncate, scapate sau lovite. Daca este posibil, acestea trebuie incarcate si descarcate pe orizontala si mecanic.

    2. Animalele livrate in containere prevazute cu podea perforata sau flexibila trebuie descarcate cu atentie deosebita pentru a se preveni ranirea. Daca este cazul, animalele trebuie descarcate individual din containere.

     Animalele care au fost transportate in containere trebuie sacrificate cat mai curand posibil; in caz contrar, acestea trebuie adapate si furajate conform cap. II pct. 9 din prezenta anexa.

    ANEXA 2 la norma sanitara veterinara

                                       CONTENTIONAREA

                   animalelor inainte de asomare, sacrificare sau ucidere

    1. Animalele trebuie contentionate astfel incat sa nu li se provoace in mod intentionat sau neintentionat suferinta, durere, ranire sau contuzii. In cazul sacrificarii rituale, este obligatorie contentia bovinelor inainte de sacrificare prin folosirea unei metode mecanice care sa nu provoace durere, suferinte, contuzie ori ranire.

    2. Picioarele animalelor nu trebuie legate, iar animalele nu trebuie suspendate inainte de asomare sau de ucidere. Pasarile si iepurii pot fi suspendati in vederea sacrificarii, cu conditia ca asomarea sa se realizeze fara intarziere si sa se ia masuri adecvate pentru a se asigura ca la punctul de asomare acestea se afla intr-o stare de relaxare suficienta pentru o asomare eficienta. Mai mult decat atat, prinderea unui animal intr-un sistem de contentie nu trebuie asociata sub nici o forma cu suspendarea animalului.

     Animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice ori electrice, aplicate pe cap, trebuie prezentate intr-o astfel de pozitie incat echipamentul sa poata fi folosit adecvat, cu usurinta si pe o perioada determinata. In cazul solipedelor sau bovinelor autoritatea competenta poate autoriza utilizarea unor mijloace adecvate care sa limiteze miscarile capului.

    4. Echipamentul de asomare electrica nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a miscarilor sau de imobilizare a animalelor si nici ca mijloc de a face animalele sa se deplaseze.

    ANEXA 3 - la norma sanitara veterinara

                                       ASOMAREA SAU UCIDEREA

                      animalelor, altele decat cele crescute pentru blana

    I. METODE PERMISE

   (1) Asomarea

    1. Pistolul cu glonte captiv

    2. Lovirea urmata de pierderea cunostintei

     Electronarcoza

    4. Expunerea la dioxid de carbon

    (2) Uciderea

    1. Pistol cu glonte liber sau pusca

    2. Electrocutarea

     Expunerea la dioxid de carbon

    (3) Cu toate acestea, autoritatea competenta poate autoriza decapitarea, dislocarea gatului sau folosirea unei camere vidate ca metoda de ucidere pentru anumite specii, cu conditia ca acestea sa respecte cerintele art. 3 din norma sanitara veterinara si cerintele specifice stabilite la pct. III.

    II. CERINTE SPECIFICE PENTRU ASOMARE

    Asomarea nu trebuie sa fie efectuata decat atunci cand este urmata imediat de sangerarea animalului.

    1. Pistolul cu glonte captiv

    a) Pistolul cu glonte captiv trebuie pozitionat astfel incat sa se asigure ca proiectilul patrunde in cortexul cerebral. Se interzice in special impuscarea vitelor in zona occipitala. Oile si caprele pot fi impuscate in zona occipitala daca prezenta coarnelor nu permite folosirea zonei frontale. In astfel de situatii impuscarea se face imediat inapoia bazei coarnelor si tintindu-se catre gura, iar sangerarea trebuie efectuata in timp de 15 secunde de la impuscare.

    b) Cand se foloseste un pistol cu glonte captiv operatorul trebuie sa se asigure ca glontele se retrage la extensia completa, dupa fiecare impuscare. Daca nu se retrage la extensia completa, pistolul nu va mai fi folosit inca o data pana cand nu va fi reparat.

    c) Animalele nu se introduc in boxele de asomare pana cand operatorul care urmeaza sa efectueze asomarea nu este pregatit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contentiona capul pana cand operatorul nu este pregatit sa le asomeze.

    2. Lovirea urmata de pierderea cunostintei

    a) Aceasta metoda permite numai folosirea unui instrument mecanic care administreaza o presiune pe craniul animalului in urma percutiei, fara penetrarea craniului. Operatorul trebuie sa se asigure ca instrumentul se aplica in pozitia corespunzatoare, conform instructiunilor de utilizare, pentru a produce o asomare eficienta, fara fracturarea craniului.

    b) In cazul loturilor mici de iepuri, la care se foloseste o presiune nemecanica pe craniu, operatiunea trebuie efectuata astfel incat animalele sa fie aduse imediat in starea de inconstienta si sa ramana astfel pana cand mor, in conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitara veterinara.

     Electronarcoza

    A. Electrozii

    a) Electrozii trebuie plasati astfel incat sa cuprinda creierul, permitand curentului sa treaca prin acesta. Se vor lua masuri corespunzatoare care sa asigure ca exista un contact electric bun, prin indepartarea lanii in exces sau prin udarea pielii.

    b) Atunci cand animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie:

        (i) sa aiba un dispozitiv care sa masoare impedanta curentului si sa nu permita functionarea aparatului daca nu trece curentul minim necesar;

        (ii) sa incorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care sa indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;

        (iii) sa fie conectat la un dispozitiv care sa indice voltajul si intensitatea curentului, pozitionat astfel incat sa fie usor vizualizat de catre operator.

    B. Asomare cu baie de apa

    a) Atunci cand se folosesc asomatoare cu baie de apa pentru asomarea pasarilor, nivelul de apa trebuie sa poata fi reglat astfel incat sa se asigure realizarea unui contact bun cu capul pasarilor.

    Puterea si durata curentului folosit in acest caz vor fi determinate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor astfel incat sa se asigure ca pasarile isi pierd cunostinta imediat si raman astfel pana cand mor.

    b) Daca se asomeaza mai multe pasari in aceeasi baie de apa, voltajul trebuie sa fie satisfacator astfel incat fiecare pasare sa fie asomata corespunzator.

    c) Se vor lua masuri corespunzatoare care sa asigure o buna conductibilitate electrica prin udarea legaturilor de prindere a picioarelor.

    d) Baile de asomare pentru pasari trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare pentru toate tipurile de pasari ce urmeaza sa fie asomate si nu trebuie sa se reverse la introducerea pasarilor. Electrodul care se imerseaza in apa trebuie sa cuprinda toata lungimea baii de asomare.

    e) Daca este cazul, trebuie sa se asigure un sistem de rezerva care sa poata fi actionat manual.

    4. Expunerea la dioxid de carbon

    a) Concentratia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie sa fie de minimum 70% din volum.

    b) Camera in care porcii sunt expusi la gaz si echipamentul folosit pentru manarea porcilor prin camera trebuie proiectate, construite si intretinute astfel incat sa se evite ranirea porcilor sau compresia pieptului si sa le permita acestora sa ramana in pozitie patrupeda pana cand isi pierd cunostinta. Se va asigura o iluminare adecvata in camera de asomare si in dispozitivul pentru manarea porcilor incat sa permita acestora sa se vada unii pe altii si imprejurimile.

    c) Camera trebuie prevazuta cu dispozitive pentru masurarea concentratiei de gaz la punctul de maxima expunere, care sa avertizeze clar sonor sau luminos daca scade sub nivelul cerut concentratia de dioxid de carbon.

    d) Porcii trebuie tinuti in boxe sau in containere in care sa se vada unii pe altii si trebuie manati in camera de gazare in termen de 30 de secunde de la intrarea lor in instalatie. Porcii trebuie manati cat mai repede posibil de la intrare catre punctul de maxima concentratie a gazului si trebuie expusi la acest gaz suficient de mult timp astfel incat sa se asigure ca raman inconstienti pana la sacrificare.

    III. CERINTE SPECIFICE PENTRU UCIDERE – omis -

   

ANEXA 4 la norma sanitara veterinara

                                     SANGERAREA ANIMALELOR

    1. Pentru animalele care au fost asomate sangerarea trebuie facuta imediat dupa asomare, astfel incat sa se asigure o sangerare rapida, profunda si completa. In orice caz, sangerarea trebuie facuta inainte ca animalele sa isi recapete cunostinta.

    2. a) Toate animalele care au fost asomate trebuie sangerate prin incizarea cel putin a unei artere carotide sau a vaselor din care aceasta porneste.

    b) Dupa incizia vaselor sanguine nu se va aplica nicio procedura de fasonare si nicio stimulare electrica inainte ca sangerarea sa fie completa.

     Atunci cand o singura persoana efectueaza asomarea, prinderea, agatarea si sangerarea animalelor, acea persoana trebuie sa efectueze aceste operatiuni fara intrerupere la fiecare animal inainte de a trece la animalul urmator.

    4. Dispozitivele manuale de rezerva trebuie asigurate acolo unde sangerarea se face cu cutite automate, astfel incat in cazul unei intreruperi de curent pasarile sa poata fi sacrificate imediat.

    ANEXA 5 - omis -

    ANEXA 6 - omis -

    ANEXA 7- omis -

2.2.1.4. Inspectia animalelor la sosirea in abator. (E2B)

Toate animalele care se sacrifica in abatoare trebuie sa fie supuse inainte de taiere examenului sanitar veterinar, efectuat de un medic veterinar oficial.

In vederea executarii examenului sanitar veterinar inainte de taiere, proprietarul abatorului este obligat sa asigure conditiile necesare si anume:

- un iluminat artificial care sa nu modifice culorile, cu  o intensitate de minimum 200 lucsi la 1 m de la sol;

- o camera pentru personalul veterinar care lucreaza in aceasta zona, dotata cu o chiuveta cu apa calda, prosop de unica folosinta, un dulap metalic pentru pastrarea instrumentarului necesar, masa, scaune s.a.

-  personal ajutator;

- un adapost corespunzator pentru efectuarea diagnosticului de gestatie.

Controlul sanitar veterinar inainte de taiere se face in doi timpi: la sosirea animalelor pe rampa de descarcare si inainte cu cel mult trei ore de la introducerea animalelor la taiere.

Tehnica de control este inspectia. Animalul sau grupul de animale sunt examinate in ansamblu, in mers sau in pozitie stationara, observandu-se prezenta eventuala a unor manifestari care tradeaza starea de boala. Animalele la care se observa modificari de comportament, de pozitie, de habitus, care toate indica o posibila stare de boala se vor izola de cele sanatoase si vor fi examinate dupa metode semiologice clasice cit mai complet, in incercarea de a stabili un diagnostic prezumtiv cit mai aproape de cel real, pentru a putea directiona corect animalele bolnave.

In urma examenului la receptie, se structureaza trei directii posibile de dirijare a animalelor examinate:

- animale sanatoase, directionate pentru taiere normala;

- animale care se vor sacrifica la sala sanitara, sau, in lipsa acesteia, in sala de taieri normale , dar in partida separata, la sfarsitul zilei de lucru, urmat de o dezinfectie adecvata;

- animale respinse de la taiere.

Animalele sanatoase, negestante si odihnite, conditionate corect pentru taiere, se dirijeaza la sala de taieri normale, in ordinea sosirii in abator, insotite de o fisa de examinare ante-mortem in care se identifica animalele si se consemneaza rezultatul examenului.

La sala sanitara sau la sfarsitul zilei de lucru se dirijeaza animalele in urmatoarele situatii:

hipo sau hiper termice;

cu afectiuni gastrointestinale acute sau cronice ;

cu afectiuni ale aparatului genital;

inflamatii sau rani purulente sau cangrenoase;

mamite;

omfaloflebite sau artrite la tineret;

slabire exagerata;

pentru taiere in scop de diagnostic pentru tuberculoza;

bruceloza bovina cu si fara semne clinice;

bruceloza porcina cu semne clinice.

In sarcina medicului veterinar care face controlul animalelor la receptia in abator revine si responsabilitatea de a impune si supraveghea igienizarea mijloacelor de transport dupa fiecare debarcare de animale, cat si a rampelor si padocurilor din sectorul de receptie.

Respingerile de la taiere sunt cauzate de anumite stari fiziologice sau de catre unele boli infectioase.

Cauze fiziologice care determina respingerea de la taiere:

- femelele diagnosticate gestante;

- femelele la mai putin de 8 zile de la fatare;

- nou nascutii la mai putin de 21 de zile de la fatare, sau l care plaga ombilicala nu s-a cicatrizat;

- animalele obosite;

- vierii de peste sase luni, daca nu au trecut cel putin sase luni de la castrare, sau daca plaga de castrare nu s-a cicatrizat;

- animalele vaccinate cu vaccinuri vii, la mai putin de trei saptamani de la vaccinare;

- animalele vaccinate cu vaccinuri inactivate la mai putin de doua saptamani de la vaccinare;

- Caii, magarii, catarii fara maleinare.

Boli infectioase in care este interzisa taierea animalelor: antrax, carbune emfizematos, enterotoxiemiile, edem malign, turbare, morva, anemie infectioasa, tetanos, boli cu carcater exotic in care se prevede uciderea animalelor, animale muscate de animale turbate, daca de la data muscaturii infectante au trecut mai mult de sase zile si daca nu prezinte nici un semn clinice pe baza caruia sa poata fi suspicionata turbarea.

Inspectia animalelor la sosirea in abator, sub denumirea de „Inspectia de sanatate ante-mortem” este reglementata printr-o norma sanitara veterinara oficializata prin H.G. nr. 955 din 18 august 2005, al carei continut este redat in continuare.

H.G. nr. 955 din 18 august 2005,

- Extras  -

Sectiunea 1, ap. II , B.

    B. Inspectia ante-mortem

    (1) In conformitate cu alin. (4) si (5):

    a) medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze o inspectie ante-mortem a tuturor animalelor inainte de taiere;

    b) inspectia respectiva trebuie sa aiba loc in decurs de 24 de ore de la sosirea animalelor la abator si cu mai putin de 24 de ore inainte de taiere. In plus, medicul veterinar oficial poate solicita inspectia in orice alt moment.

    (2) Inspectia ante-mortem trebuie, in special, sa determine daca, in ceea ce priveste animalul respectiv inspectat, exista o indicatie:

    a) ca au fost compromise protectia si bunastarea animalelor, sau;

    b) a oricarei stari ce ar putea sa afecteze in mod nefavorabil sanatatea animalelor ori sanatatea umana, acordand o atentie deosebita detectarii zoonozelor si bolilor din lista A sau, atunci cand se considera corespunzator, a celor din lista B a Oficiului International de Epizootii - OIE (Organizatia Internationala pentru Sanatatea Animalelor).

    (3) In plus fata de inspectia ante-mortem de rutina, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze o inspectie clinica a tuturor animalelor pe care operatorul cu activitate in domeniul alimentar sau un auxiliar oficial le-a separat.

    (4) In cazul taierii de necesitate in afara abatorului si in cazul animalelor salbatice vanate, medicul veterinar oficial al abatorului sau al intreprinderii de manipulare a vanatului trebuie sa examineze declaratia ce insoteste corpul animalului, declaratie eliberata de medicul veterinar sau de persoana instruita in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 954/2005, ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE.

    (5) Inspectia ante-mortem poate fi efectuata la exploatatia de provenienta in situatiile prevazute de sectiunea a 3-a, cap. II sau de sectiunea a 4-a. In astfel de cazuri, medicul veterinar oficial de la abator trebuie sa efectueze inspectia ante-mortem numai cand si in masura in care aceasta se impune.

    CAP. IV    Porcine domestice

    A. Inspectia ante-mortem

    (1) Autoritatea competenta poate sa decida ca porcinele destinate taierii sa fie supuse inspectiei ante-mortem la exploatatia de provenienta. In acest caz, taierea unui lot de porcine dintr-o exploatatie poate sa fie autorizata numai daca:

    a) acesta este insotit de certificatul de sanatate prevazut la cap. X lit. A;

    b) exista conformitate cu cerintele alin. (2)-(5).

    (2) Inspectia ante-mortem la exploatatia de provenienta trebuie sa cuprinda:

    a) controale referitoare la inregistrari sau documente din exploatatie, incluzand informatii cu referire la lantul alimentar;

    b) examinarea porcinelor pentru a se determina daca:

    (i) acestea sufera de o boala sau de o afectiune ce poate fi transmisa animalelor ori oamenilor prin manipulare sau consum de carne ori care se comporta, individual sau in colectiv, intr-un mod ce indica faptul ca poate aparea o astfel de boala;

    (ii) acestea manifesta o perturbare a comportamentului general sau semne de boala ce pot sa faca improprie pentru consum uman carnea de la acestea; sau

    (iii) exista o dovada sau motive pentru a se suspecta faptul ca acestea pot contine reziduuri chimice peste limitele prevazute de legislatia nationala ce transpune legislatia comunitara ori reziduuri de substante interzise.

    (3) Un medic veterinar oficial sau un medic veterinar de libera practica imputernicit trebuie sa efectueze inspectia ante-mortem la exploatatie. Porcinele urmeaza sa fie trimise direct la abator si nu trebuie sa fie amestecate cu alte porcine.

    (4) Inspectia ante-mortem de la abator trebuie sa cuprinda numai:

    a) un control al identificarii animalelor;

    b) o examinare in masa pentru a se stabili daca exista conformitate cu regulile de protectie si bunastare a animalelor si daca sunt prezente semne ale oricarei afectiuni ce ar putea afecta in mod nefavorabil sanatatea oamenilor si a animalelor. Un auxiliar oficial poate realiza aceasta evaluare in masa.

    (5) Cand porcii nu sunt taiati in decurs de 3 zile de la eliberarea certificatului de sanatate prevazut la alin. (1) lit. a):

    a) daca porcii nu sunt livrati din exploatatia de provenienta spre abator, acestia urmeaza sa fie reexaminati si se elibereaza un nou certificat de sanatate;

    b) daca porcii sunt in drum spre sau sunt deja la abator, taierea poate fi autorizata din moment ce a fost evaluat motivul intarzierii, cu conditia ca acestia sa fie supusi unei inspectii ante-mortem suplimentare.

    CAP. V  Pasari

    A. Inspectia ante-mortem

    (1) Autoritatea competenta poate decide ca pasarile destinate taierii sa fie supuse inspectiei ante-mortem la exploatatia de provenienta. In acest caz, taierea unui lot de pasari dintr-o exploatatie poate sa fie autorizata numai daca:

    a) lotul este insotit de certificatul de sanatate prevazut de cap. X lit. A;

    b) exista conformitate cu cerintele alin. (2)-(5).

    (2) Inspectia ante-mortem la exploatatia de provenienta trebuie sa cuprinda:

    a) controale referitoare la inregistrari sau documente din exploatatie, incluzand informatii cu referire la lantul alimentar;

    b) inspectia lotului pentru a se stabili daca pasarile:

    (i) sufera de o boala sau de o afectiune ce poate fi transmisa animalelor ori oamenilor prin manipulare sau consum de carne ori daca se comporta intr-un mod ce indica faptul ca poate aparea o astfel de boala;

    (ii) manifesta o perturbare a comportamentului general sau semne de boala ce pot sa determine caracterul impropriu pentru consum uman al carnii acestora; sau

    (iii) prezinta semne ca acestea pot contine reziduuri chimice peste limitele stabilite de legislatia nationala ce  transpune legislatia comunitara specifica sau reziduuri de substante interzise.

    (3) Un medic veterinar oficial sau un medic veterinar de libera practica imputernicit trebuie sa efectueze inspectia ante-mortem la exploatatie.

    (4) Este necesar ca inspectia ante-mortem de la abator sa cuprinda numai:

    a) un control al identificarii animalelor;

    b) o examinare in masa pentru a se stabili daca exista conformitate cu regulile de protectie si bunastare a animalelor si daca sunt prezente semne ale oricarei imbolnaviri ce ar putea afecta in mod nefavorabil sanatatea oamenilor si a animalelor. Un auxiliar oficial poate realiza aceasta evaluare in masa.

    (5) Cand pasarile nu sunt taiate in decurs de 3 zile de la emiterea certificatului de sanatate la care se refera alin. (1) lit. a):

    a) daca lotul nu a parasit exploatatia de provenienta catre abator, acesta urmeaza sa fie reexaminat si se emite un nou certificat de sanatate;

    b) daca lotul este in drum catre sau este deja la abator, taierea poate fi autorizata din moment ce s-a evaluat motivul intarzierii, cu conditia ca lotul sa fie reexaminat.

    (6) Cand inspectia ante-mortem nu este efectuata la exploatatie, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze inspectia lotului la abator.

    (7) Daca pasarile prezinta simptome clinice ale unei boli, acestea nu pot fi taiate pentru consum uman. Totusi, uciderea acestor pasari pe linia de taiere poate sa aiba loc la sfasitul procesului normal de taiere, daca se iau masuri de precautie pentru a se evita riscul raspandirii de organisme patogene si pentru a se curata si dezinfecta facilitatile imediat dupa ucidere.

    (8) In cazul pasarilor crescute pentru producerea de 'ficat gras' si al celor taiate la exploatatia de provenienta si eviscerate cu intarziere, inspectia ante-mortem urmeaza sa fie efectuata in conformitate cu alin. (2) si (3). Un certificat in conformitate cu modelul stabilit la lit. C trebuie sa insoteasca carcasele neeviscerate la abator sau la unitatea de transare.

    CAP. VII Vanat de ferma

    A. Inspectia ante-mortem

    (1) Inspectia ante-mortem poate fi efectuata la exploatatia de provenienta, atunci cand sunt respectate cerintele sectiunii a 3-a din anexa nr. 3 la Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE.

    In acest caz, un medic veterinar oficial sau un medic veterinar de libera practica imputernicit trebuie sa efectueze inspectia ante-mortem.

    (2) Inspectia ante-mortem la exploatatie trebuie sa includa controale referitoare la inregistrari sau documente din exploatatie, incluzand informatii cu referire la lantul alimentar.

    (3) Cand inspectia ante-mortem are loc cu mai putin de 3 zile inainte de sosirea animalelor la abator si animalele sunt livrate la abator vii, inspectia ante-mortem de la abator trebuie sa cuprinda numai:

    a) un control al identificarii animalelor;

    b) o examinare in masa pentru a se stabili daca exista conformitate cu regulile de protectie si bunastare a animalelor si daca sunt prezente semne ale oricarei afectiuni ce ar putea afecta in mod nefavorabil sanatatea oamenilor si a animalelor.

    (4) Un certificat in conformitate cu modelul prezentat la cap. X lit. A trebuie sa insoteasca animalele vii inspectate la exploatatie. Un certificat in conformitate cu modelul prezentat la cap. X lit. B trebuie sa insoteasca animalele inspectate si taiate la exploatatie.

Hotararea nr. 954 din 18 august 2005 privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala

 

-         extras –

ANEXA 3

SECTIUNEA I - Carne de ongulate domestice

CAPITOLUL IV – Igiena taierii

    CAP. IV

    Igiena taierii

    Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare in care sunt taiate animale ongulate domestice trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:

    1. Dupa sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie sa fie intarziata in mod nejustificat, cu exceptia cazului in care, din motive de bunastare, animalelor trebuie sa li se asigure o perioada de odihna inainte de taiere.

    2. a) Carnea provenita de la animale, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), nu trebuie sa fie utilizata pentru consum uman, daca acestea au murit in alt fel decat prin taiere intr-un abator.

    b) In incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru taiere, cu exceptia:

    (i) animalelor care au fost supuse taierii de necesitate in afara abatorului, in conformitate cu cap. VI;

    (ii) animalelor taiate la locul de productie, in conformitate cu sectiunea a III-a;

    (iii) vanatului salbatic, in conformitate cu sectiunea a IV-a cap. II.

    c) Carnea provenita de la animale care sunt supuse taierii ca urmare a unui accident intr-un abator poate fi utilizata pentru consum uman daca, pe baza inspectiei, nu sunt constatate leziuni grave, altele decat cele datorate accidentului.

     Animalele sau, atunci cand se considera corespunzator, fiecare lot de animale expediat pentru taiere trebuie sa fie identificate astfel incat sa poata fi urmarita originea acestora.

    4. Animalele trebuie sa fie curate.

    5. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile medicului veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, pentru a se asigura ca acea inspectie ante-mortem a fiecarui animal inainte de a fi taiat este efectuata in conditii corespunzatoare.

    6. Animalele introduse in sala abatorului trebuie sa fie taiate fara intarziere nejustificata.

    7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea si alta toaletare trebuie sa fie efectuate fara intarziere nejustificata si intr-o maniera care sa evite contaminarea carnii. In special:

    a) traheea si esofagul trebuie sa ramana intacte in timpul sangerarii, cu exceptia cazului taierii conforme cu un ritual religios;

    b) in timpul indepartarii pieilor si a lanii:

    (i) trebuie sa fie evitat contactul dintre suprafata externa a pielii si carcasa;

    (ii) operatorii si echipamentele ce vin in contact cu suprafata externa a pielii si a lanii nu trebuie sa intre in contact cu carnea;

    c) trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni scurgerea continutului tractusului digestiv in timpul si dupa eviscerare si pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizata cat mai curand posibil dupa asomare;

    d) indepartarea ugerului nu trebuie sa genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.

    8. Trebuie sa fie efectuata jupuirea completa a carcasei si a altor parti ale corpului destinate pentru consum uman, cu exceptia animalelor din specia porcine, a capetelor si a picioarelor de la animale din speciile ovine, caprine si vitei. Capetele si picioarele trebuie sa fie manipulate astfel incat sa se evite contaminarea altor carnuri.

    9. Cand nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie sa li se indeparteze imediat parul. Trebuie sa fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizati pentru aceasta operatie numai aditivi autorizati. Animalele din specia porcine trebuie, dupa aceea, sa fie dusate bine cu apa potabila.

    10. Carcasele nu trebuie sa contina contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie sa fie indepartata fara intarziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect echivalent.

    11. Carcasele si organele nu trebuie sa vina in contact cu pardoseala, cu peretii sau cu platformele de lucru.

    12. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile autoritatii competente, pentru a se asigura ca inspectia post-mortem a tuturor animalelor taiate este efectuata in conditii adecvate, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.

    1 Pana la finalizarea inspectiei post-mortem, partile unui animal taiat supus unei astfel de inspectii trebuie:

    a) sa ramana identificabile ca apartinand unei anumite carcase;

    b) sa nu vina in contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse inspectiei post-mortem. Totusi, penisul trebuie sa fie indepartat imediat, cu conditia ca acesta sa nu prezinte nici o leziune patologica.

    14. Ambii rinichi trebuie sa fie degajati din grasimea ce ii acopera. De asemenea, in cazul animalelor din speciile bovine, porcine si solipede, trebuie sa fie indepartata capsula perirenala.

    15. Daca sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat in acelasi container inainte de terminarea inspectiei post-mortem, intregul continut trebuie sa fie declarat impropriu pentru consum uman, daca carcasa unuia sau mai multor animale in cauza a fost declarata improprie pentru consum uman.

    16. Dupa inspectia post-mortem:

    a) tonsilele animalelor din speciile bovine si solipede trebuie sa fie indepartate in mod igienic;

    b) partile improprii pentru consumul uman trebuie sa fie indepartate cat mai curand posibil din zona curata a intreprinderii;

    c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman si subprodusele necomestibile nu trebuie sa vina in contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman;

    d) viscerele sau parti ale viscerelor ce raman in carcasa, cu exceptia rinichilor, trebuie sa fie indepartate in intregime cat mai curand posibil, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza in alt fel.

    17. Dupa terminarea taierii si a inspectiei post-mortem, carnea trebuie sa fie depozitata in conformitate cu cerintele prevazute la cap. VII.

    18. Cand sunt destinate pentru prelucrare ulterioara:

    a) stomacurile trebuie sa fie oparite sau curatate;

    b) intestinele trebuie sa fie golite si curatate;

    c) capetele si picioarele trebuie sa fie jupuite sau oparite si depilate.

    19. Atunci cand intreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie si de vanat salbatic, trebuie sa fie luate masuri de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie in timp, fie in spatiu, a operatiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie sa fie disponibile facilitati separate pentru receptia si depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie taiat la ferma si pentru vanat salbatic.

    20. Daca abatorul nu are facilitati ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau suspecte, facilitatile utilizate pentru a taia astfel de animale trebuie sa fie curatate, spalate si dezinfectate sub supraveghere oficiala, inainte sa fie realizata taierea altor animale.

Pentru a evita contaminarea produselor datorita procesului tehnologic se vor respecta urmatoarele:

-         pastrarea unei igiene riguroase a locurilor de munca prin indepartarea frecventa (mecanica sau cu jet de apa) a cheagurilor de sange, continutului stomacal sau a materiilor fecale, parului, unghiilor, coarnelor, pieilor etc.;

-         introducerea la taiere numai a animalelor sanatoase si curate (bovinele trebuie sa fie si uscate dupa spalare);

-         separarea corespunzatoare a carcaselor in timpul prelucrarii pe liniile aeriene;

-         legarea corecta a esofagului si a rectului

-         executarea corecta a eviscerarii masei gastro-intestinale;

-         curatirea permanenta si sterilizarea unor utilaje si instrumente mobile(cutite, carlige, fierastraie);

-         indepartarea imediata de pe carcase sau organe a produselor contaminante (puroi, bila, lapte, continut stomacal sau fecale, murdarie de pe piele etc.), prin spalare cu jet puternic de apa si prin inlaturarea cu ajutorul cutitului a portiunii respective de carcasa sau organe;

-         sterilizarea imediata a utilajelor fixe si mobile care au venit in contact cu carnuri sau organe bolnave;

-         interzicerea folosirii de carpe pentru stersul carnii sau organelor;

-         indepartarea imediata a pieilor, dupa jupuire, din zona de prelucrare a carnurilor;

-         asigurarea distrugerii sistematice a rozatoarelor, insectelor si altor daunatori;

-         interzicerea depozitarii direct pe paviment a tavilor sau altor containere cu carne si produse din carne, cu exceptia containerelor pe roti;

-         este interzisa imprastierea de rumegus sau alt material analog pe pardoseala salilor de lucru si de depozitare a carnii.

2.2.2. Controlul sanitar veterinar in timpul taierii

Etapele fluxului tehnologic de sacrificare a bovinelor

Denumirea obiectivului: Abator bovine

E1a.

 Apa

BC

E1BCF

Receptia animalelor

1bC

Receptia ambalaje-lor

C

1cC

Receptiauleiurilor

minerale   

Ape uzate

E2B

 Inspectia animalelor

Etapele

16 - 21

Utilizari multiple

E3B

 Pregatirea animalelor ptr. Taiere

E4B

 Asomarea

E5B

 Sangerarea

E6B

 Jupuirea gatului

E7B

 Jupuirea membrelor posterioare, indepartarea copitelor, transfer pe linia conveier

E8B

 Jupuirea membrelor anterioare

E9B

 Indepartarea extremitatilor membrelor anterioare, ugeru-lui, jupuirea abdomenului si flancurilor

E19B

Prelucra-rea

subprodu-selor.

E10B

Jupuirea mecanica

E20B. Racirea subprodu-selor

E12

Spalarea

capului,

pregatirea pentruexaminare

E11B

 Respingere esofagului, detasarea capului, despicarea stern

E21.

Ambalare subprodu-selor

E13

Inspectia cap

E17B

 Curatirea abdomenului, eviscerarea

E14

 Dezosarea capului

E!8B

 Inspectie

E15B

 Racire limbii si a carnii de pe cap

E22B

 

Parcelarea carcasei

E23B.Ins-pectia fi-

nala  a carcasei pe linie

E16

Ambalarea

E24

 Curatirea finala a sferturilor

E25B

 Cantarirea

E26

 Dusarea finala

E27B

 Racirea carcaselor prin aspersare

E28B

 Fasonarea sferturilor cu cutitul

E29

 Reinspectia inainte de imbarcare

E30

Transportul

   

2.2.2.1. Pregatirea animalelor pentru taiere (E3B)

Pentru a se putea obtine o carne de calitate (senzoriala, nutritiva, tehnologica, igienica) cat si pentru  o conservabilitate de durata a acesteia, inainte de taiere animalele trebuiesc supuse unor operatii pregatitoare, cunoscute sub denumirea de „conditionare” si care constau in:

-         odihna, atunci cand este cazul;

-         dieta alimentara;

-         dieta hidrica si

-         igienizarea corpului animalelor.

OMAAP 401/2002 Art.  28. a) Animalele obosite sau agitate trebuie sa se odihneasca cel putin 24 de ore, in afara de cazul cand medicul veterinar oficial decide altfel.

Odihna inainte de taiere este necesara in principal pentru refacerea rezervelor de glicogen muscular, element de care depind transformarile normale care se petrec in carne dupa sacrificare.

Imediat dupa sosirea in abator, rezerva musculara de oxigen la animalele obosite se reduce drastic, datorita consumului energetic mare si a factorilor de stres din timpul imbarcarii, transportului si debarcarii. Pe acest fond, daca taierea s-ar efectua imediat dupa receptie, ar rezulta o carne la care pH-ul  ultim[2], determinat mai ales de acumularea de acid lactic din glicogenoliza anaeroba, nu ar mai cobori pana la 5,2 – 5,4 cat este normal, ci, ar ramane la valori de peste 6 grade pH. Aceasta ar antrena o evolutie anormala a chimismului in faza de maturatie, cu consecinte negative in principal asupra capacitatii  de  retinere a apei (CRA), a capacitatii de hidratare, de emulsificare a grasimilor ceea ce ar compromite calitatea tehnologica a carnurilor (pretabilitatea  de prelucrare in diverse produse din carne) cat si conservabilitatea acestora.

Un pH ultim crescut (≥ 6,0) produce si alte consecinte nedorite asupra carnii, ca de pilda:

- multiplicarea microorganismelor implicate in putrefactie este defavorabil evolutiei culorii la produsele sarate;

- ingreuneaza patrunderea sarii in produsele din carne sarate si maturate.

Pe de alta parte, caracteristicile senzoriale se modifica si ele in sens nedorit. Carnea provenita de la animale obosite are o culoare intunecata, consistenta imediat dupa obtinere este ferma, dura, grasimea din depozitele interne dar si cea externa sunt congestionate, cu suprafetele oaselor si maduva imbibate cu sange, cunoscuta sub denumirea de carne DFD ( acronimul de la cuvintele din limba engleza dark-firm-dry, care, in traducere, inseamna intunecata, dura si uscata).

La porcii din rasele inalt specializate pentru carne, nerespectarea regimului de odihna si a cerintelor privind bunastarea antreneaza depasirea limitelor de adaptabilitate si aparitia, ca efect, a carnurilor anormale de tip PSE (pale-softe-exudative – palida, moale si exudata). Acestea sunt carnuri cu miopatie exudativa si depigmentara (M.E.D.) cunoscute de multa vreme la porc si mai recent si la alte specii de macelarie crescute in sistem industrial (vitei, miei).

 Aparitia carnurilor de tip P.S.E. este favorizata de factori cum sunt specia, rasa, fiind mai frecventa la rasele cu mase musculare mai voluminoase. La acestea, dezvoltarea sistemului circulator periferic nu tine pas cu dezvoltarea musculaturii. Ca urmare, la aceste animale activitatea musculara se deruleaza adesea in anaerobioza cu producere importanta de acid lactic si cu instalarea progresiva a unei dezordini biochimice care se releva la taiere.

La porc, miopatia exsudativa si depigmentara se manifesta sub doua forme:

Carcase cu „ carne bicolora”, la care pe jambon si pe musculatura dorsala se observa, alaturi de fascicule musculare normale si altele anormale, palide. Acest fenomen este banal si este intalnit la un mare numar de carcase.

Carcase cu miopatie exsudativa severa (adevarata), la care toate masele musculare sunt decolorate, moi si flasce, cu rare fascicule musculare de culoare normala.

Defectul apare imediat dupa taiere (1-2 ore) si este insotit de o exsudatie abundenta, incolora.

Chimic, ca urmare a glicogenolizei petrecute in anaerobioza si a unei activitati adenozin-trifosfatazice intense, la 45 – 60 minute dupa taiere, se produce o acumulare de acid lactic in carne care aduce pH – ul la valori ≤ cu 5. La acest pH are loc un fenomen de floculare a proteinelor, ceea ce duce la anularea schimburilor normale si la o denaturare ireversibila a acestora. Consecinta cea mai importanta a acestui fenomen este reducerea CRA[3], ireversibila chiar si dupa 24 ore, cand pH-ul revine la normal.

Tehnologic, scaderea CRA compromite carnea, care nu mai poate fi utilizata pentru mezeluri pasteurizate nici chiar daca i se adauga, in incercarea de a imbunatati legarea apei, polifosfati.

La produsele sarate si uscate obtinute din carne PSE, la inceputul uscarii se formeaza la suprafata o crusta care nu permite apei din interior sa fie eliminata, creandu-se conditii favorabile dezvoltarii microorganismelor anaerobe care determina putrefactia profunda.

Se afirma chiar ca (ZP si Eekoute) starea de oboseala ar conduce la „bacteriemia de stress”, o contaminare de profunzime a carnii cu microflora provenita din tubul digestiv, care conduce la scurtarea perioadei normale de conservare.

Este recomandat ca timpul de odihna sa fie de minimum 12 ore in sezonul cald si de minimum 6 ore in anotimpurile reci, timp care, atunci cand medicul veterinar considera necesar (pentru refacerea completa a animalelor), poate fi prelungit pana la 48 ore.

Dieta alimentara

Hranirea animalelor inainte de taiere se cere sa fie facuta metodic, ratia fiind administrata metodic, potrivit speciei de animale.

Oprirea alimentatiei se impune cu doar 24  de ore inainte de sacrificare in cazul bovinelor si oilor si cu doar 12 ore pentru porci.

In timpul dietei alimentare nu se inregistreaza pierderi calitative sau cantitative de masa musculara sau de grasime, deoarece in acest interval functiile fiziologice sunt asigurate prin substantele nutritive preexistente. Prelungirea  acestui interval duce insa la flamanzirea animalelor si la instalarea unei stari de disconfort, insotita de pierderi in greutate si de deprecierea calitativa a carnii ce va rezulta din taierea animalului. Puterea calorica a carnii scade datorita pierderii de grasime si a cresterii umiditatii; conservabilitatea scade datorita invadarii microorganismelor din tubul digestiv in tesutul muscular.

Hranirea abundenta a animalelor pana in momentul taierii este in aceeasi masura defectuoasa. Plenitudinea tractusului digestiv mareste riscul sectionarii intestinelor sau a compartimentelor gastrice si prin aceasta a contaminarii fecale a carnii si organelor. Pe de alta parte, prin presiunea exercitata asupra diafragmei, ingreuneaza contractiile cordului, reducand volumul de sange eliminat. Produsii absorbiti din tubul digestiv raman incomplet metabolizati, rezultand o carne de calitate inferioara.

Dieta hidrica

Adaparea animalelor trebuie facuta pana cu trei  ore inainte de taiere. Daca nu exista posibilitatea unei adapari  la discretie, bovinele4 se vor adapa iarna de doua ori pe zi iar iarna de trei ori, porcii de trei ori iar oile o singura data.

Lipsa de apa in timpul perioadei de odihna in abator este resimtita intens ti se exprima prin pierderile in greutate care pot ajunge in cazul bovinelor la 1,2% in 24 ore.

Prelucrarea animalelor neadapate se face greu, aderenta pielii la tesuturile subiacente fiind mai mare; recoltarea grasimii este ingreunata. Lipsa adaparii este urmata si de retinerea metabolitilor in musculatura, prin hemoconcentratie urmata de o sangerare incompleta, care va duce la conservabilitate redusa a carnii.

Igienizarea corpului animalelor

Spalarea prin dusare a animalelor inainte de taiere este obligatorie, pentru ca pielea este sursa cea mai importanta de contaminare microbiana a carcaselor. Daca este necesar, pentru indepartarea completa a murdariei vizibile de pe corpul animalelor se folosesc si perii. Iarna, temperatura apei trebuie sa fie de 28 – 300C, iar vara intre 5 – 130C. Spalarea si uscare bovinelor se recomanda sa se faca in spatii special amenajate pe fluxul tehnologic, cu o zi inainte de taiere.

Pentru porcine operatia de spalare este obligatorie; uscarea cu aer cald din aeroterme este facultativa.



[1] Punct critic de control pentru pericole fizic, chimic biologic

[2] Valoarea minima a pH-ului atinsa in faza de rigiditate musculara

[3] CRA – capacitate de retinere a apei (proprietate a proteinelor carnii de a retine o parte din apa adaugata atunci cand sunt supuse la o presiune din exterior)

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 783
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved