Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Analiza modelelor similare de autovehicule dupa criterii tehnice (constructive, de performanse, tehnologice) si economice, precum si stabilirea tipului de autivehicul corespunzator cerintelor temei de proiect

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ULEIURI PENTRU COMPRESOARE FRIGORIFICE
TEHNOLOGII DE FABRICATIE
STUDIU ASUPRA CILINDRILOR HIDRAULICI, VARIANTE CONSTRUCTIVE – PRESA HIDRAULICA
ANGRENAJE - CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE
Studiul transmisiilor hidromecanice
ULEIURI DE COMPRESOARE
INTOCMIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC DE FABRICATIE
Instalatii pentru gaurire si taiere cu ultrasunete
Obtinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastica
CALCULUL DINAMIC

Analiza modelelor similare de autovehicule dupa criterii tehnice (constructive, de performanse, tehnologice) si economice, precum si stabilirea tipului de autivehicul corespunzator cerintelor temei de proiect.



1.1.  Alegerea modelelor similare

 

La alegerea modelelor similare s-a tinut seama de indicatiile din tema de proiect si anume: cilindreea motorului sa fie cuprinsa intre 600 si 1.200 cm3 (autoturism de mic litraj), numarul total de persoane sa fie 5, iar viteza maxima in palier sa fie de 145 km/h. De asemenea s-a urmarit ca modelele similare sa se afle in productie de serie, iar viteza maxima a acestora sa fie cu ±10% fata de viteza automobilului proiectat.

In cadrul analizei modelelor similare se considera mai multe tipuri de autoturisme de mic litraj si anume:

1.      Chevrolet Spark;

2.      Suzuki Alto 1.0;

3.      Ford Fiesta 1.2 Duratec;

4.      Kia Picanto 1.1 DSL;

5.      Nissan Micra Visia1.2L;

6.      Opel Corsa 1.0 Twinport;

7.      Peugeot 107 1.0 E ONE;

8.      Renault Clio RN 1.2 ECO

9.      Fiat Punto Classic 1.2 MPI;

10.  Citroen C1 1.0;

11.  Toyota Aygo 1.0;

12.  Hyundai Getz 1.1.

1.2 Analiza modelelor similare dupa criterii tehnice si energetice

 

            Se considera in cadrul criteriilor tehnice caracteristicile constructive (dimensiuni, mase, motor, transmisie si tren de rulare, pneuri), performantele (viteza maxima, putere maxima, moment maxim, panta maxima si panta maxima in priza directa) si solutiile tehnologice adoptate (servodirectie), iar in cadrul criteriilor economice se considera consumul mediu [1/100km].

1.2.1 Caracteristici dimensionale:

Nr.

crt

Model

Ampatament

[mm]

Lungime

[mm]

Latime

[mm]

Inaltime

[mm]

Ecartament fata/spate

[mm]

1

Chevrolet Spark

2345

3495

1495

1500

1310/1275

2

Suzuki Alto 1.0

2335

3495

1495

1405

1335/1305

3

Ford Fiesta 1.2 Duratec

2468

3918

1685

1468

1464/1434

4

Kia Picanto 1.1 DSL

2370

3495

1595

1480

1400/1385

5

Nissan Micra Visia 1.2L

2430

3715

1660

1430

1360/1325

6

Opel Corsa 1.0 Twinport

2511

3999

1713

1488

1387/1388

7

Peugeot 107 1.0 E ONE

2340

3430

1630

1465

 1450/1439

8

Renault Clio RN 1.2 ECO

2467

3716

1632

1395

1359/1324

9

Fiat Punto Classic 1.2 MPI

2460

3865

1660

1480

1398/1392

10

Citroen C1 1.0

2340

3430

1630

1470

1415/1405

11

Toyota Aygo 1.0

2340

3405

1615

1465

1420/1410

12

Hyundai Getz 1.1

2455

3820

1665

1490

1450/1440

           

                   Figura 1.1  Dimensiunile de gabarit ale autoturismelor similare

                  Figura 1.2. Dimensiunile ce reflecta organizarea generala a modelelor             

                                                                    similare

Analiza solutiilor de organizare si constructie

In categoria dimensiunilor ce reflecta organizarea generala sunt considerate: ampatamentul, ecartamentele fata/spate si console fata/spate.

Se constata ca apatamentul modelelor similare se incadreaza in intervalul [2340¸2480] mm intrand in categoria modelelor cu ampatament mic iar ecartamentele fata/spate sunt cuprinse in intervalele de [1310 ¸ 1464], respective [1275 ¸ 1440] mm. Aceste dimensiuni au o mare influenta asupra capacitatii de trecere a autoturismului prin razele de trecere longitudinala si transversala. Consolele fata/spate au influenta asupra unghiurilor de atac si de degajare dar aici intervin si dimensiunile garzilor la sol la puntea fata/spate si intre punti.

De asemenea se poate observa ca ecartamentul fata este mai mare decat ecartamentul spate, exceptie facand modelul Opel Corsa Twinport.

Analiza dimensiunilor de gabarit

 

            In categoria dimensiunilor de gabarit sunt considerate: lungimea totala, latimea totala si inaltimea.

            Lungimea totala a caroseriilor este cuprinsa in intervalul [3405 ¸ 3999] mm, latimea totala este in intervalul [1495 ¸ 1713] mm iar inaltimea este in intervalul [1395 ¸ 1500] mm.

Raportul           

                                          KL=

reprezentand  coeficientul de utilizare al ampatamentului, poate fi folosit ca referinta si trebuie sa fie cat mai mare posibil. Pentru automobilele mici se recomanda ca acest raport sa fie mai mic de 0,69. In cazul modelelor similare alese avem:

Nr crt.

Ampatament

[mm]

Lungime

[mm]

KL

[-]

1

2345

3495

0.6709

2

2335

3495

0.6681

3

2468

3918

0.6299

4

2370

3495

0.6781

5

2430

3719

0.6534

6

2511

3999

0.6279

7

2340

3430

0.6822

8

2467

3716

0.6638

9

2460

3865

0.6364

10

2340

3430

0.6822

11

2340

3405

0.6872

12

2455

3820

0.6426

 

 

 

                       Figura 1.3. Coeficientul de utilizare a ampatamentului KL.

            Se observa ca valoarea raportului KL  este cuprinsa intre valorile [0,62 ¸ 0,68]. Cele mai mari valori ale acestui raport le au autoturismele Citroen C1 cu KL = 0,68 si, respectiv Toyota Aygo cu KL = 0,68

            De asemenea se defineste coeficientul de utilizare al ecartamentelor fata/spate:

                                            KE1,2=

acest coeficient trebuind sa fie cat mai ridicat. Pentru modelele similare avem:

Nr.crt

Ecartament fata

[mm]

Ecartament spate

[mm]

Latime

[mm]

KE1

[-]

KE2

[-]

1

1310

1275

1495

0.8762

0.8528

2

1335

1305

1495

0.8929

0.8729

3

1464

1434

1685

0.8688

0.8510

4

1400

1385

1595

0.8777

0.8683

5

1360

1325

1660

0.8192

0.8081

6



1387

1388

1713

0.8096

0.8102

7

1450

1439

1630

0.8895

0.8828

8

1359

1324

1632

0.8327

0.8112

9

1398

1392

1660

0.8421

0.8385

10

1415

1405

1630

0.8680

0.8619

11

1420

1410

1615

0.8792

0.8730

12

1450

1440

1665

0.8708

0.8648

                       Figura 1.4 Coeficientul de utilizare a ecartamentului fata de KE1

                       Figura 1.5 Coeficientul de utilizare a ecartamentului spate fata de KE2

           

        Se observa ca raportul KE1 variaza in intervalul [0,8096 ¸ 0,8895], iar raportul KE2 variaza in intervalul [0,8081 ¸ 0,8828]. Cele mai mari valori ale acestui coeficient se inregistreaza la automobilele Suzuki Alto cu KE1= 0,8929, respectiv la Peugeot 107 cu KE2= 0,8730.

1.2.2 Caracteristici constructive

Nr.

crt.

Model

Nr.

usi

Nr.

locuri

Punte fata

Punte spate

Punte motoare

Frane fata/spate

Dimensiuni anvelope

Dimensiuni jante

1

LH

5

5

QL,FB

LL,SF

F

S/T

155/65R13S

4x13

2

LH

5

5

QL,FB, QS

VL,SF,

F

S/T

145/70R13S

4x13

3

LH

5

5

QL,FB

VL,SF

F

S/T

155/70R13S

4,5x13

4

LH

5

5

QL,FB, QS

LL,SF,

QS

F

S/T

165/65R13T

__

5

LH

5

5

QL,FB

VL,FB

F

S/T

155/70R13S

5x13

6

LH

5

5

QL,FB, QS

SA,SF,QS

F

S/T

165/70R13T

5x13

7

LH

5

5

QL,FB, QS

LL,DS,QS

F

S/T

155/70R13T

5x13

8

LH

5

5

QL,FB, QS

LL,DS,QS

F

S/T

155/70R13S

5x13

9

LH

5

5

QL,FB, QS

SA,BF

F

S/T

135R13S

4,5x13

10

LH

5

5

QL,FB

VL,FB

F

S/T

155R13T

5x13

11

LH

5

5

QL,FB, QS

VL,SF

F

S/T

145/70R13S

4x13

12

LH

5

5

QL,FB

VL,FB

F

S/T

155/70R13S

4,5x13

Nota:         LH- limuzina cu hayon;

         

                  F- tractiune fata;

                  QL- brat transversal simplu;                      LL- brat longitudinal;

                  SA- punte rigida;                                       VL- suspensie reglabila;

                  FB- suspensie McPherson;                        BF- arc lamelar;

                  SF- arc elicoidal;                                       DS- bara de torsiune;

                  QS- bara stabilizatoare;

                  S- frane cu disc;                                        T- frane cu tambur.

                 

Analiza puntilor si suspensiilor

 

                  Solutiile constructive pentru puntile fata/spate sunt:

-         punte fata: punte McPherson cu bara stabilizatoare si brat transversal simplu;

-         punte spate: punte cu brat longitudinal si suspensie cu arc elicoidal, punte cu brat transversal, bara stabilizatoare si suspensie cu arc elicoidal, cu suspensie reglabila si arc elicoidal, punte McPherson si suspensie reglabila, punte rigida cu arc lamelar, punte cu brat longitudinal, bara de torsiune si bara stabilizatoare.

Din punct de vedere al proiectarii sistemului de directie intereseaza doar solutiile constructive pentru puntea fata. Se observa ca toate autoturismele similare prezinta punte fata de tip McPherson. Acest tip de punte prezinta simplitate constructiva precum si un numar mic de piese componente, dar materialele folosite pentru constructia acestui tip de punte trebuie sa ai ba o calitate foarte buna.

Analiza pneurilor si jantelor

Se observa ca s-a generalizat folosirea anvelopelor in constructie radiala (symbol R) tip “tubless” (fara camera de aer) pentru a diminua riscurile la explozie si pentru a micsora nivelul de zgomot la rulare. Categoria de viteza a pneurilor este definita printr-o litera astfel, in cazurile de fata: S- 180 km/h. Se utilizeaza pneuri cu balonajul intre [135 ¸ 165] mm, iar aportul H/Bu este 0,65 sau 0,70.

Opt dintre modelele similare sunt echipate cu pneuri 155/65 (70) R13S, doua cu pneuri 165/65 (70) R13S si cate unul cu 145/70R13S, respectiv 135R13S.

Diametrul jantei este la toate modelel de 13 (1= 25,4mm). Se folosesc jante de aliaje usoare.

1.2.3 Caracteristicile motoarelor

 

Nr.

crt

Arhitectura

nr.cilindri

Amplasare

Cilindree

[cm3]

Alezaj x cursa

[mm]

Supape pe

cilindru

Pmax[kw]/

nP[rot/min]

Mmax[Nm]/

nM[rot/min]

1

R3

Fq

796

65,0 x 67,7

4

38/6200

71/4400

2

R4

Fq

993

72,0 x 61,0

2

39/6500

73/4500

3

R4

Fq

1119

68,7 x 75,5

4

55/6100

106/4400

4

R4

Fq

1108

70,0 x 72,0

4

45/5600

88/4500

5

R4

Fq

1152




71,0 x 63,0

2

47/6000

90/4000

6

R3

Fq

1095

72,0 x 73,4

4

45/6000

88/3800

7

R3

Fq

954

71,0 x 84,0

4

48/6000

96/3700

8

R4

Fq

1149

69,0 x 76,8

2

40/5200

93/2500

9

R4

Fq

899

65,0 x 67,7

4

45/5800

102/2800

10

R4

Fq

999

67,1 x 70,6

4

48/6000

93/3600

11

R3

Fq

993

71,0 x 84,0

4

37/6000

93/3600

12

R4

Fq

999

67,1 x 70,6

4

47/5500

86/3000

Nota:     R- motor cu cilindri in linie;

              Fq- motor fata transversal.

 

Analiza motoarelor ce echipeaza modelele similare

 

La toate modelele similare motorul este dispus in fata transversal. Cilindreea motoarelor este cuprinsa intre [899 ¸ 1250] cm3, toate modelele fiind echipate cu MAS cu 4 supape pe cilindru in afara de motoarele care echipeaza autoturismele Renaul Clio,Nissan Micra si Suzuki Alto care au 2 supape pe cilindru. Se remarca folosirea motoarelor cu injectie de benzina si echipate cu catalizator tricomponent, in scopul micsorarii emisiilor poluante.

1.2.4 Caracteristici masice

 

Nr. crt

Masa proprie

[kg]

Masa totala

[kg]

Volumul portbagajului

[l]

Masa remorcabila

[kg]

Rezervor combustibil

[l]

1

775

1110

105

600

35

2

730

1160

110

600

35

3

845

1325

250

700

42

4

925

1320

215

900

47

5

780

1290

206

650

42

6

943

1365

260

500

46

7

870

1215

215

500

45

8

930

1330

265

650

43

9

680

1150

272

750

35

10

910

1370

270

600

45

11

980

1160

110

600

35

12

955

1375

245

650

45

                    

                       Figura 1.6 Caracteristicile masice ale modelelor similare

Analizand modelele similare se poate observa ca masa proprie a acestora este cuprinsa in intervalul [720 ¸ 980] kg, iar cea totala in intervalul [1150 ¸ 1375] kg.

1.2.5 Performante

Nr. crt.

Acceleratie 0-100km/h

[s]

Viteza maxima

[km/h]

Consum mediu

[1/100km]

1

15,7

145

5,2

2

15,5

150

5,5

3

17,3

143

6,2

4

15,1

150

5,0

5

16,3

150

5,7

6

18,2

145

5,6

7

13,7

150

4,6

8

15,0

155

6,1

9

14,3

155

5,7

10

13,7

150

4,6

11

14,2

150

4,6

12

16,1

150

5,5

                        Figura 1.7 Performantele de acceleratie ale autoturismele similare

               Acceleratiile 0-100 km/h sunt cuprinse in intervalul [13,7 ¸ 18,2]s, acesti timpi fiind specifici autoturismelor de capacitate cilindrica mica.

                       Figura 1.8 Vitezele maxime ale autoturismelor similare

               Viteza maxima a autoturismelor similare alese se incadreaza in intervalul [145 ¸ 155] km/h, adica ±10% din viteza maxima impusa prin tema de proiect.

                       Figura 1.9 Consumul mediu al autoturismelor similare

             Consumul mediu al autoturismelor similare este cuprins in intervalul [4,6 ÷ 6,4] 1/100km. Valorile consumurilor medii sunt specifice autoturismelor mici, aceste autoturisme fiind utilizate mai ales pentru deplasarea in oras.

1.2.6 Caracteristicile sistemelor de directie

            In literature de specialitate se indica urmatoarele valori ale convergentei, unghiului de cadere, unghiului de inclinare longitudinala a pivotului, unghiului de inclinare transversala a pivotului si a unghiurilor maxime de bracare interior si exterior:

Nr. Crt

Convergenta

[0 `]

Unghiul de cadere

[0 `]

Inclinarea longitudinala a pivotului

[0 `]

Inclinarea transversala a pivotului

[0 `]

Unghi maxim de bracare exterior

[0 `]

Unghi maxim de bracare interior

[0 `]

1

0010`N-0010`P

00-10

1020`-2020`

-



39017`

33026`

2

005`N-0015`P

0030`

3030`

12020`

-

-

3

00-10N

10-30

0030`-1045`

13040`

-

-

4

00-0020`N

00-10

1015`-2015`

34035`

31015`

5

005`N-0015`P

0026`N-1004`P

1031`-3001`

12037`±45`

410

350

6

00-0020`N

1020`N-0010`P

0050`-2050`

-

-

7

00-0020`N

0044`N-0016`P

1045`-2045`

12050`±40`

-

8

00-0020`N

0010`N±30`

2055`±30`

9050`±30`

-

-

9

0035`-0005`P

1005`-205`

1010`-2010`

-

33030`

310

10

005`N-0015`P

0030`-1030`

0045`-1045`

-

33030`

31045`

11

0010`N-0010`P

0045`N-0015`P

0050`-1050`

-

39024`

33014`

12

0010`N-0010`P

0005`N-0045`N

0050`-1050`

-

390

350

Nota:     N- negativ;

              P- pozitiv.

Nr. crt

Servodirectie

Forta la volan

[kg]

Nr.total de rotatii al

volanului

Diametrul de virare

[mm]

1

2

- / ·

2.9

1040

3

·

3,3

2,8

1050d / 1040s

4

·

2,8

3,1

5

6

-

12,3

1040

7

·

8

9

10

11

12

·

2,4

1050

Nota:     -   nu este prevazut cu servodirectie

             ·   este prevazut cu servodirectie

             d- dreapta  

             s- stanga

            Analiza sistmelor de directie

            Toate autoturismele similare prezinta caseta de directie cu mecanism pinion-cremaliera.

            Autoturismele Fiat Punto, Ford Fiesta, Chevrolet Spark, Peugeot 107 sunt dotate cu servomecanism pinion-cremaliera, iar autoturismul Opel Corsa Twinport este dotat cu servomecanism electric.

            Din analiza modelelor se observa ca unghiul de bracare interior este cuprins in intervalul [33030` ¸ 41`], iar cel de bracare exterior in intervalul [310 ¸ 350]. Unghiul de inclinare transversala a pivotului este cuprins in intervalul [90 ¸ 13020`].

            Forta la volan este sensibil mai mica la autoturismele dotate cu servomecanism.

            Diametrul de virare este cuprins in intervalul [1040 ¸ 1060] mm.

1.2.7 Caracteristici energetice

            Pentru a putea realiza o analiza din punct de vedere energetic a modelelor similare, trebuie luate in considerare datele despre motorizare, transmisie ti mase. Un parametru ce permite o clasificare a modelelor similare din punct de vedere energetic este puterea specifica, PSP,  unde PSP=Pmax/ma[kW/kg].

  

Nr. crt.

Puterea maxima

[kW]

Masa totala

[kg]

Puterea specifica

[kW/kg]

1

38

1160

0.0320434

2

39

1160

0.0336206

3

55

1325

0.0415094

4

45

1320

0.0340909

5

47

1290

0.0364341

6

45

1365

0.032967

7

48

1215

0.0395061

8

40

1310

0.0305343

9

45

1150

0.0391304

10

48

1370

0.0350364

11

37

1160

0.0318965

12

47

1375

0.0341818

 

                       Figura 1.10 Puterea specifica a motoarelor modelelor similare








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 876
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site