Calculul tehnico – economic - Calculul normei tehnice de timp
Sarcina principala a
normarii tehnice este determinarea normei de timp NT si a
normei de productie Np.
Norma de timp pentru
stantare si matritare la rece se determina cu
relatia:
NT =
+Top+Tdl+Tir ,
In care:
Tpi
este timpul de pregatire-incheiere;
no
- numarul de piese din lot;
Top -
timpul operativ;
Tdl
- timpul de deservire a locului
de munca;
Tir -
timpul de intreruperi reglementare.
Timpul de pregatire-incheiere
Tpi este timpul consumat de presator inaintea executarii unui
lot de piese, pentru crearea unor conditii necesare executarii
acestora, precum si dupa terminarea lui, pentru incheierea
lucrarii.
Timpul de
pregatire-incheiere depinde de tipul si de forta nominala a
presei, de tipul si dimensiunile stantei sau matritei, de
caracterul productiei (masa sau serie), precum si de felul
dispozitivelor auxiliare folosite in procesul de presare la rece. Valori orientative
pentru timpul de pregatire-incheiere sunt date, in tabelul 15.1[1].
Numarul de piese din
lot, poate fi egal cu numarul rezultat din calculul lotului optim,
rotunjit corespunzator, sau poate rezulta din programul anual de
fabricatie impartit la numarul de luni sau trimestre
dintr-un an, in scopul asigurarii unei ritmicitati a
productiei.
Suma timpilor Top,
Tdl si Tir se mai intalneste si sub
denumirea de timp unitar si se noteaza cu Tu .
Tu
= Top+Tdl+Tir
Timpul unitar se
determina cu relatia:
Tu = (tb+ta1+ta2+ta3+ta5+ta6)∙K1 [min.],
In care:
tb este timpul de
baza [min.];
ta1 - timpul ajutator pentru pornirea presei
in cursa de lucru [min.];
ta2 - timpul
ajutator pentru luarea semifabricatelor si asezarea in
dispozitivul de derulare al presei [min.];
ta3 - timpul
ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta
[min.];
ta5 - timpul ajutator pentru indepartarea
deseurilor din stanta [min.];
ta6- timpul ajutator pentru
scoaterea pieselor din stanta si depunerea lor ta2+ta3
- timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului individual
in dispozitivul de bordurare
K1 - coeficient care tine
seama de timpul de deservire a locului de munca si de
intreruperi
reglementate
Timpul de baza tb
este timpul consumat de presator pentru transformarea semifabricatului in piesa
stantata sau matritata.
Timpul ajutator ta
este timpul in decursul caruia au
loc manuiri sau actiuni ale presatorului si utilajelor, necesare
pregatirii transformarii semifabricatului in piesa
stantata sau matritata.
Timpul operativ Top
este timpul consumat de presator pentru pregatirea transformarii
si transformarea semifabricatului in piesa; el este format din timpul
de baza tb si timpul ajutator ta.
Timpul de deservire a locului de
munca Tdl este timpul consumat de presator pe intreaga perioada
a schimbului de lucru, atat pentru mentinerea in stare de functionare
a utilajelor si sculelor, cat si pentru organizarea, alimentarea
si functionare a utilajelor si sculelor, cat si pentru
organizarea, alimentarea si mentinerea ordinii si
curatirea locului de munca.
Timpul de intreruperi reglementate Tir
este timpul necesar unui presator pentru mentinerea capacitatii
sale de munca si satisfacerea necesitatilor sale
fiziologice de odihna si de igiena personala in cursul
programului de lucru, cat si pentru pauzele conditionate de
tehnologia stabilita si de organizarea productiei specifice
locului de munca respectiv.
Pentru calculul timpului unitar se
tine seama de tipul si numarul de curse duble pe minut ale
culisoului presei, si de dimensiunile sau greutatea initiala a
semifabricatelor, de modul de asezare si fixare a semifabricatului in
stanta sau matrita, de numarul si felul
manuirilor presatorului la operatia respectiva, adica de
continutul lucrarilor de stantare si matritare .
Ciclul de lucru complet automatizat
consta in executarea tuturor manuirilor si actionarilor
legate de obtinerea pieselor stantate sau matritate
fara interventia directa a presatorului.
La stantarea sau
matritarea pieselor din fasii de tabla functionarea
automata a presei este posibila numai daca suma timpilor pentru
avansarea semifabricatului cu un pas de stantare si scoaterea
pieselor din stanta sau matrita este mai mica
decat timpul corespunzator unei curse duble ale culisoului presei.
Numarul curselor duble ale
culisoului presei n se determina
prin impartirea numarului de piese Zn obtinute
dintr-un semifabricat la numarul de piese Z, obtinute la o cursa
dubla a culisoului presei adica:
n
= Zn / Z
Timpul de baza se determina
in functie de felul semifabricatului si tipul avansului, folosind
relatia:
tb
= Kc/n
unde:
Kc este un coeficient ce depinde de
tipul cuplajului ;
n - numarul de curse duble ale culisoului
pe minut.
Timpii ajutatori din
relatiile pentru calculul timpilor unitari, pentru diferite situatii,
se gasesc in tabelele 15.6. – 15.19 .[1]
In cazul productiei de serie
mare, cand unei prese ii revine un numar mic de tipuri de piese (3…5), sau
in cazul productiei de masa, cand presele lucreaza
fara reglari intermediare, timpii ajutatori din tabelele
respective se inmultesc cu un coeficient de corectie de 0,8…0,85.
In concluzie, pentru determinarea
normei tehnice de timp este necesar sa se stabileasca mai intai
continutul lucrarilor executate de presator, conform
indicatiilor din tabelul 15.2 [1].
Folosind relatiile si
indicatiile din tabelele 15.3…15.19, se determina timpul de baza
si timpul unitar. Cunoscand productia anuala, se determina
numarul de piese din lot, iar cu ajutorul relatiei urmatoare se
determina norma de timp NT.



Calculul costului de productie
Stabilirea costului de productie, pe bucata, a unei piese
obtinuta prin deformare plastica la rece ca suma a tuturor
cheltuielilor efectuate cu acest prilej este:

in care:
- Cmat- costul materialului
necesar confectionarii unei piese
- Cman- costul manoperei
necesare confectionarii unei piese
- Cr- costul regiei totale (pe
sectie sau uzina) pentru o piesa
- Cap- amortizarea presei ce revine unei piese
Costul materialului necesar
confectionarii unei piese:
f - aria piesei plane din care se
scad orifiiciile, in mm
g - grosimea materialului, in mm
- masa specifica a materialului, in kg/dm3
- coeficientul de folosire a materialului, in%
p - costul unitar al
materialului, in lei/kg

Costul
manoperei necesare confectionarii unei piese

in care:
Sp- retributia medie orara a presatorului,
in [lei/ora]
Sr- retributia medie orara a
reglorului, in [lei/ora]
Tu- timpul unitar, in [min]
Tpi- timpul de pregatire incheiere, in [min]
n0- numarul de piese din lot
SP=10,70
Sr=12,10
TPi=22

Costul regiei totale pentru o piesa


Amortizarea presei ce
revine unei piese

unde:
Vp- valoarea initiala a presei, in RON
n - programul anual de fabricatie, in [buc/an]
Ap - norma de amortizare a presei, in [%]
η- gradul de
incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese, in [%]

unde:
NT-
norma tehnica de timp pentru obtinerea unei
piese, in [min]
np- numarul de prese folosite pentru
realizarea programului anual de fabricatie
z1- numarul de zile lucratoare intr-un an
ns- numarul de schimburi intr-o
zi
ds- durata schimbului, in [ore]
Kr -
coeficient pentru reparatiile preselor cu valoarea (0,95…0,97)

Vp=277400 RON
AP=5%

Amortizarea echipamentului tehnologic

unde:
Ve -
costul echipamentului tehnologic, in RON
K - constanta
care tine seama de raportul intre programul anual de fabricatie
si durabilitatea totala a stantei sau matritei
n- programul anual de fabricatie, in
[buc/an]
K=3
VS=50000
RON

Costul de productie
