| CATEGORII DOCUMENTE |
| Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
Constructia instalatiei de alimentare a motorului cu aprindere prin compresie
a.Pompa de alimentare
Instalatiile de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin compresie sunt echipate cu pompa de alimentare cu membrana cand pompa de injectie este cu distribuitor rotativ si cu pompa de alimentare cu piston cand pompa de injectie este cu elementi in linie.
Pompele de alimentare cu piston de tipul cu simplu sau dublu efect folosite la motoare Diesel, au rolul de a aspira motrina din rezervor si de-a o trimite la bateria de filtrare asigurand alimentarea pompei de injectie.
Pompa de alimentare cu piston din figurile urmatoare care urmeaza sa se fixeze de corpul pompei de injectie, fiind actionta de aceasta, de o cama a axului cu came lucrand ĩn doi timpi.
Pompa de alimentare cu piston
In prima cursa a pistonului (fig. a), cama dee pe acul cu came 1 al pompei de injectie actioneaza tachetul cu rola 2, acesta deplaseaza tija 3, care ĩmpinge pistonul 4, ĩl deplaseaza ĩn cilindru comprimand arcul 5, motorina di spatiul A, fiind comprimata deschide supapa de refulare 6 si trece prin canalul 7 ĩn spatiul B, ĩn spatele pistonasului. Supapa de admisie 8 este ĩnchisa.
In a doua cursa (fig. b) cama paraseste tachetul, arcul se desprinde pistonul se deplaseaza ĩn pozitia initiala. In cilindru are loc o depresiune care deschide supapa de admisie si ĩnchide supapa de refulare, motorina ajungand ĩn spatiul A prin canalul 9. In acelas timp, motorina din spatiul B este refulata prin canalul 7 si printr-o conducta de legatura la filtru.
Daca presiunea creste peste 1.5 daN/cmp cauzata de rezistenta filtrelor , pompa nu mai debiteaza motina.
Pentru aerisire se foloseste pompa de amorsare montata deasupra supapei de admisie, se desurubeaza manerul 10, se actioneaza pistonul 11 , se pompeaza motorina din pompa principala.
La ridicare supapa de admisie 12 se deschide aspirandu-se motorina.
La coborare supapa de admisie se ĩnchide si se deschide cea de refulare, prin care motorina trece prin filtru.
b.Pompa de injectie
Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub presiune inalta, in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injectoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar.
Pompa de injectie cu elementi in linie
Pompa de injectie de marime A din fig.2. se compune din:
-corpul 1 ĩn care se monteaza arborele
cu came 2, ĩmpingatorii cu role 3, elementele de pompare si
racordurile de refulare 4. Elementele de popare sunt formate
din cilindrii 5 si pistoanele 6.
Fig 2.
Constructia pompei de injectie
Fig.2.Constructia pompei de
injectie cu elementi in linie
Cilindrul elementului de pompare este prevazut cu un orificiu 7, de alimetare cu motorina, trimisa de pompa de alimtare, pistonasul la partea superioara are un orificiu central 8 ĩn legatura cu un canal ĩnclinat 9 practicat lateral, comunicand cu partea superioara. Fiecare pistonas este prevazut cu cate un manson danturat 10 angrenat de-o creamliera 11 ĩn care sunt practicate sectoare distantate 12.
Cremaliera sub forma de tija este legata printr-un sistem de parghii de regulatorul care o actioneaza. Comandata de regulator cremaliera imprima pistonasului miscari de rtatie prin care se realizeaza modificarea debitului ĩn functie de sarcina motorului.
Readucerea pistonaselor se realizeaza cu resortul 13. Supapa de refulare este conica si este mentinuta de un resort ĩn pozitia ĩnchisa pe lacasul ei.
Arborele cu came se sprijina pe rulmenti si este actionat de arborele motor prin angrenajele distributiei din fata, astfel miscarea de la arborele motor este transmisa printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca marime fata de pinionul de pe arborele motor, ĩncat la doua rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came sa se roteasca o singura data asigurand cate o pompare la fiecare element ĩn parte.
Decalajul camelor este astfel realizat ĩncat sa se asigure injectia ĩn ordine de functionare a motorului. La capatul posterior al arborelui cu came se monteaza regulatorul pe care ĩl antreneaza.
Impingatorii sau tachetii sunt cilindrici cu rola asemanatori cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea ca la partea superioara sunt prevazuti cu suruburi si piulite de fixare. Aceste suruburi servesc la reglarea momentului de injectie adica la stabiliea avansului ĩn numar de grade corespunzator pentru fiecare timp de motor ĩn parte. Impingatorii ghideaza ĩn niste orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.
In corpul pompei de injectie se toarna ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a ĩmpingatorilor si a pistonaselor la partea lor inferioara de contact cu tachetii.
Functionarea pompei de injectie este conditionata de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de catre arborele motor. Pinionul de pe capatul arborelui motor transmite miscarea la roata dintata de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar. Prin rotirea arorelui cu came acesta actioneaza ĩmpingatorii si prinei pistonasele 6, pe care le deplaseaza ĩn cilindrii 5 de jos ĩn sus, ĩnvingand astfel rezistenta resortului.
La coborarea de pe cama resorturile aduc pistonasele ĩn pozitia initiala. De aici rezulta ca pistonaele sub actiunea camelor executa o miscare rectilinie alternativa. Dar pistonasele mai sunt actionate pe de alta parte si de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator imprimand-le o miscare de rotatie.
Cand pistonasul coboara si deschide orificiul 7 al cilindrului, datorita deepresiunii create, motorina intra ĩn spatiul de desupra lui realizand astfel admisia motorinei ĩn elementul de pompare 1.
In cursa urmatoare pistonasul comprima motorina la o presiune suficient de mare, se comprima arcul supapei de refulare acesta se deschided si combustibilul prin canducte ajunge la injector.
Refularea serealizeaza deci ĩn curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea ĩncecpe ĩn momentul cand pistonasul acopera orificiul canalului de alimentare al cilindrului si dureaza pana ĩn momentul ĩn care muchia canalului ĩnclinat al pistonasului deschide acest orificiu.
In momentul acela spatiul de deasupra pistonasului are legatura prin canalul sau central si apoi prin canalul ĩnclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului ĩnclinat ĩnseamna o cantitate mai mica de motorina debitata si invers.
Momentul deschiderii canalului ĩnclinat care de fapt determina variatia debitului ĩn functie de sarcina motorului este asigurata de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator, rotind pistonasul ĩn cilindru.
Prin acesta se asigura cantitati de motorina dozate corespunzatori ĩn functie de sarcina motorului.
Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (rotativa) Pompa de injectie rotativa (fig. 3), utilizata la
instalatia motorului D 797-05 si la autoturisme echipate cu MAC, distribuie
motorina la injectoare prin intermediul uni rotor distribuitor comun pentru
toti cilindrii, care descopera succesiv orificiile
corespunzatoare.
Fig.3.
Functionare: motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3, presiunea regland-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalul din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se injecteaza; este trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Cand arborele de antrenare 12 primeste miscare de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incat motorina este trimisa prin cana lul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care, prin conducta de inalta presiune, ajunge la injectorul respectiv ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat, prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcinii motorului, la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie.
Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 17 (cu limitator de cursa 21), arcului 16, bratului 14 si tijei15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie comandat.
Dispozitivul de avans automat 19 cu actionare hidraulica, prin motorina debitata de pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu
came pentru a obtine o variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului. Oprirea motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia de debitare nula, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate in corpul pompei de injectie 20.
Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul motorinei se regleaza prin pozitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixeaza pe butucul de antrenare (care face legatura inre arborele de antrenare 12 si rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turatie este de tipul cu colivie si greutati nearticulate, care basculeaza si mansonul glisant de la arborele de antrenare 12; aceasta actioneaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru conductele de inalta presiune sunt prevazute cu supape de refulare.
Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autoturisme cu motoare Diesel de diferite marci.
Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte componente. Cea mai raspandita este pompa V.E. Bosch (anexa 3) formata
dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu
distribuitor a carui piston are o miscare combinata (de rotatie si axiala (anexa 3), regulator de turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului (care asigura si intreruperea alimentarii cu motorina la oprirea motorului).
Functionare: motorina este aspirate din filtru de catre pompa de alimentare si trimisa prin canalul interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie, in cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului: acesta este deplasat fie automat de catre regulatorul de turatie, fie de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia comandata de pedala de acceleratie. Pentru aerisirea instalatiei, filtrul motorinei este prevazut cu o pompa de aerisire de tip cu membrane. Unele pompe rotative Bosch au o capsula vacuumatica care actioneaza cand iese din functiune turbine de supraalimentare cu aer (limitatur de fum la motoarele turbo)
La alte pompe, se mai gaseste un termostat care regleaza pozitia de relanti marit, la rece.
c.Injectorul
Injectorul este un element component al echipamentului de injectie, cu rol de introducere a combustibilului in cilindrul motorului, de pulverizare fina a acestuia si de distribuire uniforma a picaturilor de combustibil in camera de ardere.
Partea principala a injectorului o constituie pulverizatorul, in care sunt practicate unul sau mai multe orificii calibrate de pulverizare, cu diametre de ordinul zecimilor de milimetru. Ca atare, pulverizarea fina a combustibilului depinde de constructia pulverizatorului, dar si de miscarea organizata a aerului in camera de ardere.
Dupa cum orificiul de pulverizare este controlat sau nu de catre o supapa (in general, in forma de ac), injectoarele se impart in:
a) injectoare deschise;
b) injectoare inchise.
Injectorul de tip inchis are orificiul (orificiile) de pulverizare controlat (e) de un arc, mentinut in pozitia inchis cu ajutorul unui arc elicoidal.
Injectoarele inchise cu comanda hidraulica a acului pulverizatorului au constructia clasica prezentata in figura urmatoare:
Fig.4.
Injector inchis
Corpul 1 este asamblat cu pulverizatorul 2 prin intermediul piulitei speciale 3. In corpul pulverizatorului se introduce acul 4, mentinut pe sediu de tija 5 si arcul elicoidal cilindric 6. Tensiunea arcului este reglabila. In acest sens, se utilizeaza surubul de reglare 7, care se deplaseaza in piesa 8 si se fixeaza cu contrapiulita 9. Accesul la surubul de reglare este posibil prin indepartarea capacului 10.
Motorina este introdusa in injector prin racordul 13 (la care se leaga conducta de inalta presiune); acest racord poate contine si un filtru preventiv capabil sa retina impuritatile din conducta de inalta presiune.
Orificiile a si b, prelucrate in corpul injectorului si in corpul pulverizatorului servesc la dirijarea combustibilului catre orificiile de pulverizare p. Corespondenta dintre orificiul a si orificiul b se asigura fie cu ajutorul unui canal circular c, fie cu ajutorul unor stifturi.
Ridicarea acului de pe scaunul prelucrat in corpul pulverizatorului are loc sub actiunea fortei dezvoltate de presiunea combustibilului din camera q a pulverizatorului asupra portiunii tronconice a acului, rezultata prin prelucrarea acestuia cu diametre diferite. Acul este ridicat de pe sediu atunci cand forta de presiune invinge tensiunea arcului elicoidal cilindric, moment ce coincide cu inceputul injectiei combustibilului in cilindrul motorului. Dupa ce combustibilul incepe sa patrunda in cilindru, presiunea in camera pulverizatorului scade; cand forta de presiune devine mai mica decat tensiunea arcului, acul se aseaza pe scaunul conic - moment ce coincide cu sfarsitul injectiei. Durata injectiei este determinata, asadar, de intervalul de timp dintre deschiderea si inchiderea acului pulverizatorului.
Etansarea acului la presiunile mari din camera pulverizatorului se asigura prin prelucrarea cu precizie deosebita a alezajului din pulverizator si a acului, pe lungimea corespunzatoare portiunii de diametru mare. Astfel, jocul cuplului pulverizator-ac pe aceasta portiune este de cca. 1 .3mm. Cu toate acestea, prin jocul respectiv au loc scapari de combustibil. Dupa ce asigura ungerea suprafetelor in contact, scaparile de combustibil sunt dirijate catre racordul 11 prin orificiul axial practicat in surubul 7.
Etansarea in zona de asezare a suprafetelor plane ale pulverizatorului si corpului injectorului se asigura prin prelucrarea acestora cu valori stranse ale abaterilor de forma (planeitate sub 1mm) si de la calitatea prelucrarii suprafetei (rugozitate sub 0,1mm). Etansarea pe suprafata de asezare a capacului 10 se face cu ajutorul garniturii din cupru 12. O garnitura din cupru sau tabla de otel se utilizeaza si pentru fixarea tubulaturii de inalta presiune in racordul 13.
De regula, corpul injectorului se monteaza in chiulasa intr-o pozitie univoca, deoarece orificiile pulverizatorului trebuie sa orienteze jetul de combustibil dupa directii determinate de cerintele procesului de formare a amestecului. Fixarea in locasul din chiulasa se realizeaza dupa mai multe metode: prin intermediul unor flanse si prezoane; prin intermediul unor bride; prin infiletare direct in chiulasa; prin infiletare prin intermediul unei piulite speciale.
Pulverizatorul injectoarelor inchise comporta doua piese: corpul 2 si acul 4. Varful acului pulverizatorului poate fi conic sau cu stift.
d.Filtrele de combustibil
Filtrele de combustibil sunt destinate, in principal, retinerii impuritatilor solide existente in combustibilul care le traverseaza. Unele filtre sunt prevazute si cu posibilitatea separarii si sedimentarii apei din combustibil. Se asigura astfel protectia elementelor de mare precizie ale echipamentului de injectie (elementul de refulare, supapa de refulare si pulverizatorul) impotriva uzarilor si a griparilor premature.
Filtrele brute asigura retinerea impuritatilor solide cu dimensiuni de 50.150mm, care, o data ajunse in echipamentul de injectie, pot produce blocarea pistonului-sertar, blocarea acului pulverizatorului sau obturatia orificiilor de pulverizare. Se monteaza dupa pompa de alimentare. In cazul montarii inaintea pompei de alimentare, filtrele trebuie sa opuna rezistenta mica la trecerea combustibilului prin elementul filtrant; in acest fel se asigura cu usurinta debitul de combustibil solicitat de pompa de alimentare.
Constructiv, filtrele brute de combustibil se compun dintr-o carcasa metalica, in interiorul careia se afla elementul de filtrare, si un capac, de asemenea metalic, in care sunt practicate orificiile de intrare si iesire a combustibilului. Asamblarea acestor elemente se realizeaza cu ajutorul unor suruburi speciale, iar etansarea se asigura cu garnituri din cauciuc.
Fig.5.Constructia unui
filtru brut de combustibil, cu element filtrant din sita de sarma.
Cilindrii 1 din sita de sarma sunt montati coaxial in carcasa 2. Combustibilul patrunde in filtru prin orificiul de intrare I, practicat in capacul 3. Dupa ce trece prin sitele de sarma, care retin impuritatile solide, combustibilul este dirijat spre orificiul de iesire e (practicat tot in capacul filtrului), prin spatiile existente intre cilindrii din sita de sarma si spatiul central oferit de cilindrul cu diametrul cel mai mic. Acest traseu este impus si de garniturile 5 si 6 care obliga combustibilul sa traverseze filtrul numai prin cilindrii din sita. Pentru asamblarea cilindrilor din sita, a carcasei si a capacului filtrului se utilizeaza prezonul 4. Garnitura 7 asigura etansarea dintre corpul si capacul filtrului, strangerea ei realizandu-se prin intermediul piulitei 8 si a carcasei 2. Concomitent, prin arcul 9 si talerul 10, se asigura si strangerea garniturilor interioare 5 si 6. In figura 5.b este prezentata o sectiune printr-un cilindru din sita de sarma si modul in care acesta este traversat de combustibil.
Elementul filtrant al filtrelor brute mai poate fi realizat si din fire de sarma, discuri cu interstitii intre ele, benzi, pasla artificiala, tesatura de bumbac etc. Capacul filtrelor brute se executa din aliaje de aluminiu, prin turnare, iar carcasa se poate executa din aluminiu sau din tabla de otel.
Filtrele fine retin impuritatile solide care au dimensiuni sub 10mm; se monteaza inaintea pompei de injectie.
Constructia filtrelor fine este similara cu cea a filtrelor brute. Suplimentar, capacul este prevazut cu un dop de aerisire, iar in partea inferioara a carcasei se afla un dop de golire care serveste la eliminarea apei decantate in filtru.
Fig.6.
Elementul filtrant se confectioneaza din
fire de bumbac, pasla, vata de zgura, hartie micronica etc.
In cazul utilizarii hartiei micronice, modul de pliere a acesteia, pentru
introducerea in carcasa, este diferit (fig.6.).
Prin modul de pliere se urmareste ca suprafata filtranta
inchisa intr-o carcasa de o anumita marime sa fie cat mai mareSuprafetele filtrante mai mari
rezulta in cazul plierii in forma de armonica si al plierii
in forma de spirala. 
Inainte de pliere, hartia de filtru se impregneaza cu o solutie de intarire care ii asigura rezistenta corespunzatoare in conditiile traversarii ei de catre combustibilul refulat de pompa de alimentare (cu debite si presiuni mari). Dupa pliere, hartia se lipeste de carcasa metalica cu ajutorul unui adeziv. Hartia utilizata este tratata cu rasini. Se obtine astfel o porozitate controlata si o buna rezistenta la inmuiere in apa.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4174
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
