Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Descrierea si functionarea pompei de injectie

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Pierderi de sarcina liniare in instalatii hidraulice
Repararea ambreajului
UZINA Nr. 4 - MECANICA
Functionarea pompei in retea
Principiul de functionare si vederea generala asupra presei hidraulice
Determinarea parametrilor de functionare aimasinilor electrice rotative
Proiect - mecanism de actionare
DACIA NOVA GTI - SISTEMUL DE INJECTIE MONO – MOTRONIC
Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare prin aschiere a reperului: ax tubular, pentru un lot de n = 2 bucati.
Masina de ambalat in vid cu doua camere MULTIVAC AGV

TERMENI importanti pentru acest document

: pompa de injectie rotativa referat : cum se da debit la o pompa ve bosch : descrierea a pompei de injectiei : pompa de injectie de aro brasov mod de reparare internet explorer :

Descrierea si functionarea pompei de injectie

Argument.

Notiuni generale despre Automobile

Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite condittii de teren-destinat trasportului direct sau prin tractare al unor incarcarturi ce pot fi bunuri,personale etc.

Evolutia autoturismului

          Aparitia primelor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu aburi si a mororului cu ardere interna. Primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului trecut si erau echipate cu motor cu abur, iar spre sfarsitul secolului, motorul cu abur incepe sa fie inlocuit cu motorul cu ardere intern. Aceste automobile erau prevazute cu roti fara pneuri, aveau o transmisie simpla, masa mare, iar viteza de deplasare era foarte redusa. Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul persoanelor.

          In secolul nostru incepe folosirea rotilor cu pneuri, s-au perfectionat motorul cu ardere interna si transmisia, au crescut vitezele de deplasare si s-au diversificat continuu constructia automobilelor.

          Dupa cel de-al doilea razboi mondial se produce un salt calitativ important in perfectionarea si modernizarea automobilelor acordandu-se o atentie deosebita economicitatii, sigurantei circulatiei si reducerii masei proprii.

          Precursorii romani se remarca prin contributii originale la dezvoltarea si perfectionarea automobilului modern.

          In anul 1880 Dumitru Vasencu, student la Paris, realizeaza un automobil original actionat cu aburi.

          Primul automobil aerodinamic a fost construit in anul 1923 de inginer Aurel Persu. Automobilul fara diferential si cu motorul in spate, a fost brevetat in mai multe tari.

          Traian Vuia a brevetat in 1930 un automobil propulsat cu ajutorul generatorului cu abur Vuia.

          Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in tara noastra au fost realizate de catre unii ingineri si tehnicieni talentati un numar de cateva automobile prototip la care solutiile utulizate in ce priveste motorul, trasmisia si caroseria, s-au situat pe acelasi plan cu automobilele staine de atunci de aceasi capacitate cilindrica.

          Dintre aseste realizari pot fi amintite microautomobile realizate intre anii 1945-1947 la Uzinele I.R.A. din Brasov si echipate cu motoare in doi timpi.

          Im anul 1953 incepe la Brasov fabricarea autocamionului SR-101, cu sarcina utila de 4t, echipat cu un motor cu aprindere prin scanteie in patru timpi si cu sase cilindrii verticali in linie.

          Tot la Intreprinderea de autocamioane din Brasov s-au trecut la fabricarea autocamioanelor din familia Carpati si Bucegi,echipate cu motorul SR-211 cu 8 cilindri in V la 90* si cu aprindere prin scanteie.

          In anul 1970 Intreprinderea de Autocamioane (in prezent Roman S.A.) din Basov a inceput fabricarea autocamioanelor DAC si ROMAN, cu sarcina utila de 8t si 10t echipate cu motor Saviem D 797-05 si o mare diversitate de autocamioane cu sarcina utila cuprinsa intre 10-27t, echipate cu motor D 2156 HMN8.

          Pentru a mari puterea s-au introdus in fabricatie motoare cu supraalimentare (turbo).In prezent autocamioanele DAC sunt echipate cu motoare D 2156 MTN 8R cu sase cilindri in V si 1240 V8DT cu opt cilindri in V, precum si cu alte tipuri de motoare, produse de diverse firme straine in care corespund normelor de poluare inpuse in tarile Europei Occidentele.

          La societetea Comerciala ROCAR S.A. din Bucuresti se produc aotoutulitare si autobuze destinate transportului urban si interurban.

          Autoturismele de teren se produc la Societatia Comerciala ARO S.A. din Campulung Muscel.In prezent se fabrica autoturismele ARO-24, echipate cu motoare cu aprindere prin ascanteie sau prin aprindere prin compresie.

          La societatea Comerciala Automobile DACIA S.A. din Pitesti-Colibasi incepand din 1970, parelel cu constructia autoturismului DACIA-1100, a intrat in prodictia de serie autoturismul  DACIA-1300 avand un motor cu aprindere prin scanteie cu patru cilindri, care pe parcurs a fost modernizat si diversificat. In prezent se fabrica autoturismul DACIA-NOVA cu o linie moderna avand un motor dispus transversal cu patru cilindri in linie.

          La societatea Comerciala OLTCIT S.A. din Craiova sau produs autoturismele “Oltcit Special” si “Oltcit Club”.

          Incepand din 1996 la Intreprinderea DAEWOO Automobile din Craiova se fabrica automobilul Cielo, cu o linie moderna si un consum redus de combustibil, echipat cu un motor in linie. 

Pompe de injectie

          Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub presiune inalta, in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injectoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele cu injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar.

         

Pompa de injectie cu distribuitor rotativ(rotativa)

          Pompa de injectie rotativa, utilizata la instalatia motorului D 797-05 si la aototurisme echipate cu MAC, distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor cumun pentru toti culindrii, care descopera succesiv orificiile, corespunzatoare spre racordurile conductelor de inalta presiune.

          Functionarea: motorina este admisa prin racordul de intrare si preluata de pompa de transfer, presiunea regland-o supapa de reglare, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic la supapa de dozaj, care dedermina cantitativ motorina ce se va injecta; este trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor. Cand arborele de antrenare primeste miscarea de la comanda mecanismului de destributie si o trasmite la rotor, cele doua pistoane ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came prin rolele galetilor, astfel incat motorima este trimisa prin canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele, care prin conducta de inalta prensiune, ajunge la injectorul respectiv, ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorima asiguta ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur. Regulatorul de turatie asigura automat prin bratul, tija cu arc si arcul, pozitionarea supapei de dozaj si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcinii motorului la o anumita pozitie a pedalei de accerelatiei.

          Prin actionarea pedalei de acceleratiei si deci a parghiei, arcului, bratului si tijei cu arc, se modifica pozitia supapei de dozaj pentru un debit de injectie comandat.

          Dispozitivul de avans automat cu actionare hidraulica prin motorina debitata de pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obtine o variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului. Oprirea motorului se face prin parghia, care roteste in pozitia de debitare nula, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate in corpul pompei de injectie.

          Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul de motorina se regleaza prin pozitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixeaza pe butucul de antrenare(care face legatuta intre arborele de antrenare si rotorul distribuitor). Regulatorul de turatie este tipul cu colivie si greutati nearticulate,care basculeaza si mansonul glisant de la arborele de antrenare: acesta actioneaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru cunductele de inalta prensiune sunt prevazute cu supape de refulere.

          Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autorurisme cu motoare Diesel de diferite marci.

          Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelas corp si alte componente. Cea mai raspandita este pompa V.E. Bosch formata dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu distribuitor a carui piston are miscare combinata, regulator de turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului(care asigura si intreruperea alimentarii cu motorina la oprirea motorului).

          Functionare: motorina este aspirata din filtru de catre pompa de allimentare si trimisa prin canalul interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie in cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului; acesta este deplasat fie automat de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia comandata de pedala de acceleratie. Prin aerisirea instelatiei, filtrul de motorina este prevazut cu o pompa de aerisire de tip cu membrana. Unele pompe rotative Bosch au o capsula vacuumatica care actioneaza cand iese din functiune turbina de supraalimentare cu aer(limitator de fum la motoatele turbo).

          La alte pompe se mai gaseste un termostat care regleaza pozitia de ralanti marit la rece.

         

Pompa de injectie in linie(cu piston-sertar)

          Pompa cu piston folosita la motorul D 2156HMN8 are sase elementi de injectie si este antrenata de la comanta mecanismului de distributie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injectie se monteaza pompa de alimemtare cu piston, antremata de excentricul de pe arborele ei cu came.

          Exista pompe cu patru, opt sau mai multi elementi de injectie, in functie de numarul de cilindri ai motorului.

          Functionarea: motorina venita prin pompa de alimentere intra in camera longitudinala, de unde, prin orificiu de admisie, intra in cilindru; pistonul este actionat de arborele cu came, prin intermediul tachetului cu rola; in cura sa ascendenta, pistonul refuleaza motorina cu presiune prin supapa de refulare din racordul,care este trimisa prin conducta de inanta presiune la injector, dupa ce cama nu mai ataca tachetul, arcul readuce pistonul in pozitia initiala.

          Reglarea debitului pompei de injectie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei, care angreneaza cu sectorul dintat. Acesta este fixat pe mansonul regulator, prevazut cu o degajare in care intra un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidala a pistonului sa fie pozitiomata fata de orificiul de refulare al cilindrului si sa regleze debitul elementului, returnand o parte din motorina in camera longitudinala.

          Arborele cu came primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie prin intermediul cuplajului, iar calarea(punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului. Refulatorul de turatie limiteaza turatia minima si maxima a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreutati si arcuri. Surplusul de motorina de la pompa de injectie merge la rezervoarele termoinjectoarelor.

          In paretea interioara a corpului pompei de injectie si a regulatorului se gaseste ulei, care asigura ungerea tachetilor, a arborelui cu came si a pieselor regulatorului de turatie.

          Unele pompe de injectie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru “toate regimurile”, a carei comanda este asigurata de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurand o functionare mai precisa.

          Exista si pompe cu regulator hidraulic.

          Variatia cantitatii de combustibil se face in mod automat de catre regulatorul de turatie centrifugal, la o pozitie constanta a pedelei de acceleratie, de la care se comanda cremaliera pentru marirea sau micsorarea turatiei motorului in functie de sarcina.

          La unele motoate se utulizeaza pompe de injectie individuale, numite pompe injector.

Injectoare

Injectorul are rolul de a injecta conbustibilul in stare pulverizata, cu picaturi fine, uniforme in camera de ardere. Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai uniforma a jetului de combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de ardere. Spre deosebire de aceasta, la motoarele cu ijectie indirecta, pulverizarea combustibilului se inpune a fi sub forma de jet conic, corespunzator formei camerei de ardere auxiliare, si de o finete mai redusa a picaturilor, datorita existentei turbulentei.

Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate fi introdusa in acest scop cu unul sau mai multe orificii. Dozele pot avea sau nu varfuri conice: cele cu varf conic se utilizeaza la motoarele cu ijectie indirecta in scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei de ardere. Duzele fara varf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injectie directa au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibulului, dar prezinta dezavantajul ca se infunda mai repede.

Constructiv injectoarele pot fi deschise sau inchise, cele mai utilizate, printre care si la motoarele D797-05 si D2156 HMN8.

Injectoarele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta cu camera de ardere. Aceasta se utilizeaza la motoarele la care timpul de injectie este foarte scurt si au o presiune inalta pana la 140bar, la 2000 rot/min.

Injectoarele inchise au orificiul duzei inchis perfect etans de catre arcul pulverizatorului.

Functionarea: motorina intra prin racordul cu filtru trece prin canal si ridica acul de pe scaun, datorita apasarii cu presiune asupra umarului acului din camera, in felul acesta invinge forta arcului si motorina este pulverizata prin orificiu in camera de ardere din capatul pistonului.

Surplusul de combustibil scapat printre ac si ghid trece in corpul injectorului iar prin record este colectat de conducta de retur si trimis in rezervor. Cand presiunea motorinei a scazut acul inchide orificiul duzei sub actiunea arcului.

Presiunea de injectie se regleaza prin modificarea tensiunii arcului cu ajutorul piulitei si al saibei de reglaj.

La motorul D797-05 se foloseste injector inchis de tip KBL 76 S2R, a carei presiune de injectie este 190bar, reglabila cu ajutorul piulitei si al saibei de reglaj.

Motorul D2156 HMN8 este dotat cu injectoare inchise de tip KDL 94 S3R a carui constructie este la fel, insa presiunea de reglaj este 175bar, reglarea presiunii se face de la o tija filetata cu contrapiulita, montata in piulita injectorului, deasupra tujei de apasare a arcului.

La motoarela Diesel ale autoturismelor, se foloseste injectorul inchis montat pe chulasa, prin intermediul corpului. Motorina inta prin racordul cu filtrul mecanic si este pulverizata in camera de ardere prin orificiu sub forma de jet de catre duza si arcul ei. Surplusul de motorina iese prin racord si printr-o conducta ce colecteaza motorina de la toate injectoarele, este returnata la pompa de injectie si apoi la rezervor.

Acest tip de injector se foloseste la motoarele cu injectie indirecta pentru a obtine o buna turbionare si formarea unui amestec omogen cu aerul.

Reglarea presiunii de injectare este realizata prin adaugarea sau scoaterea de saibe pentru tensionarea arcului, aceasta este de 120 ± 5 bar.

 

Conducte

          Conductele folosesc la conducerea combustibilului intre elementele componente ale instalatiei de alimentare. Conductele de joasa presiune sunt confectionate din teava de cupru, alama sau din material plastic, fiind prevazute cu terminatii de racordare.

          Intre pompa de injectie si injectoare sunt conducte de inalta presiune din teava de otel cu grosimea peretilor mare, pentru rezistenta lungimea lor este egala.

Intretinera instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin conpresie

          Operatiile de intretinere specifice instalatiei de alimentare MAC sunt: de control a fixarii organelor componente, a mentinerii gradului de curatare(filtrarea motorinei de la alimentare a automobilului si pana la debitarea in camera de ardere), de etansare a elementelor, de verificare a starii tehnice si a unor reglaje.

          Rezervoru necesita: operatii de verificare a fixarii pe cadru, a starii garniturii de la busonul de unplere, curatirea si spalarea la 60000km.

          Alimentarea cu combustibil se va face direct de la pompa si numai prin sita rezervorului sau printr-o panza deasa. Patrunderea oricaror impuritati poate conduce la uzuri si dereglari grave ale intregii instalatii.

          Conductele se controleaza sa fie perfect etansate la inbinarea cu componentele instalatiei, sa nu prezinte deformari sau strangulari, sa aibe razele de curbura cat mai mari.

          Conductele de inalta tensiune vor fi etans fixate la pompa de injectie si injectoare si vor avea de asemenea raze de curbura maxime pentru evitarea patrunderii aerului sau a strangularii. De asmena, toate conductele ca de altfel antreaga instaletie, vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie.

Periodicitatea de control este de 10000km.

          Pompa de alimentare va fi alimentata la 10000km cotrolandu-se: stare de fixare, presiunea de debitare iar la motoril D2156 HMN8 si curatirea prefiltrului de motorima.

          Filtrele de combustibil din hartie se inlocuesc periodic: la 15000km elementul filtrant brut: la15000km elementul filtrant fin.

          La mototul D2156 HMN8 din primele seri, filrul brut este din pasla. Acesta se demonteaza, se curata prin barbotarea in motorina si suflarea cu aer comprimat, apoi se monteaza avand grija ca garniturile de etansare sa fie corect montate. Operatia se exacuta la 60000km.

          Filtrul fin de la motorul din primele serii se inlocueste tot la 15000km.

          La inlocuirea elementelor filtrante, se va avea grija ca garniturile de etansare sa nu fie deteriorate.

          Filtrul brut avand cupa din sticla, cu rol de filtru de decantare, va fi golit si spalat de inputitati si de apa depusa, o data cu schinbarea elementului filtrant.

          La automobilele cu avertizor optic la bord, pentru semnalizare inpuritatilor si apei din filtrul grosier se va proceda la curatirea lui.

          Filtrul de aer necesita completarea cu ulei pana la nivel saptamanal.

          La 15000km(sau in cunditii de praf, mai des), se goleste filtrul de ulei, se spala si se umple cu ulei proaspat iar elmentul filtrant se spala si se sufla cu aer comprimat. La montare pe colectorul de admisie se va asigura stragerea etansa pentru a se evita aspiratea de aer nefiltrat.

          Pompa de injectie inpune: operatii de curatire, verificarea fixarii ei si a conductelor de racordare, a etanseitatii si a bunei functionari-debitarea la presiunea si in cantitate la care s-a facut reglare. Tot acum se verifica si culoarea fumului se evacuare, cu ajutorul dispozitivului special-fumetru.

          La nevoie se face din nou reglarea pe standul special, fiind interzisa orice interventie in afara atelierului specializat.

          La pompa de injectie in linie se face completarea cu ulei a carterului si a regulatorului de turatie.

          Injectoarele se verifica si regleaza la 30000km, controlandu-se presiunea de injectie, etanseitatea, caracteristicile jetului de injectie.

          Controlul si reglarea se axecuta pe dispozitiv special. Mai intai injectorul se demonteaza si se apala in motorina curata. Calamina de pe corpul pulverizatorului se curata cu un betisor de lemn de brad si perie de sarma fina, iar acul cu o carpa fina, moale si curata. Interiorul pulverizatorului se curata cu o gheara si un dorn din trusa speciala. Orificiile pulverizatorului se desfunda cu un ac special. Filtrul-tija din racordul injectorului se demonteaza si se spala in motorina bine filtrata.

          Corpul pulverizatorului si acul se rodeaza impreuna cu o pasta foarte fina, avand o mare precizie. Nu sunt interschimbabile de cat la reparare si se inlocuiesc imperecheate.

          Dupa curatire, injectorul se remonteaza in baie de motorina bine filtrata si se supune verificarii si reglarii astfel: injectorul se monteaza la conducta de refulare a dispozitivului, se deschide robinetul pentru alimentare cu motorina de la rezervor si se actioneaza progresiv maneta pentru pomparea combustibilului de catre element pana la atingerea presiuni prescrise, citita la manometru.

          Daca nu corespunde se face reglarea injectorului KBL76 pana se obtine presiunea de injectie indicata la 190bar, iar la KDL94 de 175bar.

          In timpul reglajului nu se actioneaza asupra dispozitivului. O data cu presiunea se controleaza si caracteristicile jetului si etanseitatea injectorului.

          Jetul de injectie trebuie sa fie ca o ceata din picaturi foarte fine de forma conica, uniforma, fara linii groase sau clare. Cand se actioneaza progresiv maneta, jetul trebuie sa tasneasca brusc, neregulat: daca apar picatiri, etanseitatea nu este buna si se inlocuieste pilverizatorul.

          Determinarea continutului de noxe din gazele de esapare se face cu fummetrul tip Bosch(fig.2), care poate oferi cinci metode dintre care cele mai inportante sunt unitati Bosch si unitati Hartridge. Acest aparat permite operational sa se gaseasca continutul de noxe din fumul de esapare emanat de motorul Diesel, prin intermediul unui detector 5 (senzor) intre bratele careia se aseaza teava de esapament; aceasta printr-un cablu care transmite la fummetru propriu-zis 3, datele prin traductorul a care se afla in pozitia de inregistrat a scalei si care se afiseaza numeric pe ecranul b. Apratul este alimentat la un curent continuu de 9V, prin intermediul redresorului 2 de la priza de 220V. Detectarea se bazeaza pe gradul de opacitate a fumului, separat de senzorul 5 prin cele doua receptoare laterale in infrarosu. Comenzile aparatului 3 se face prin intermediul butoanelor c si d, iar reglarea scalei de masurare prin butonul e, dupa ce in prealabil s-a masutat diametrul tevii de esapament, care se coreleaza cu datele afisate.

          Intretinerea instalatiei de alimentare cu sistem turbo pentru supraalimentare include pe langa operatiile obisnuite ale motorului Diesel si altele specifice ca:

          -verificarea periodica a turbunelor de antrenare si de comprimare a aerului, privind etansarea si finctionalitatea.

          -controlarea racordurilor tubulare din cauchiuc.

          -verificarea radiatorului de racire a aerului.

          -controlul etanseitati colectorului de admisie .      

                                

Intretinerea instelatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie

          Instalatia de alimentare a MAS necesita o serie de operatii de intretinere specifice pentru buna functionare a motorului.

          Rezervorul si conductrle necesita: verificarea elementelor de strangere, curatirea rezervorului de inpuritati la 15000-20000km, eventual prin barbotarea a 8-10 l de benzina(dupa demontare), eliminand-o prin busonul de golire se exclude orice lovire cu corpuri metalice, pentru evitarea exploziei;

          -verificarea etanseitatii busonului de alimentare si a celui de golire;

          -controlul starii conductelor(cele deformate se indreapta, iar cele batrane se inlocuiesc);

          -verificarea etanseitatiirezervorului si conductelor, a racordurilor legatura cu elementele componente.

          Filtrul de aer se sufla cu aer comprimat la fiecare 5000km, iar la 15000, respectiv la 10000km se inlocueste elementul filtrant. La filtrele combinate, uleiul se inlocuieste cu aceeasi periodicitate .

          Filterul de combustibil se curata de inpuritati, la fiecare 5000km si la 15000km se inlocuieste elementul filtrant.

          Pompa de alimentare necesita:

-demontarea filtrului decantor, spalarea in solvent si suflarea cu aer a tuturor orificiilor

          -contolul starii organelor componente, inlocuind cele defecte

          -verificarea etanseitatii supapelor, cu ajutorul unui tub transparent lungimea de 300mm montat la racordul de iesire: se pompeaza pana benzina ajunge la partea superioara, apoi se urmareste scaderea nivelului, care nu trebuie sa fie mai mare de 1cm/s pentru supapa de refulare. Supapa de admisie se controleaza prin introducerea tevii de intrare intr-un vas cu benzina si se astupa iesirea: se pompeaza de 5-6 ori acoperind iesirea apoi se deschide dupa 5-6 ori daca benzina nu iese cu presiune, supapa nu etanseaza:

          -contolul presiunii de debitare si al depresiuni cu un manometru si un depresiometru racordare la iesirea si respectiv la intrarea pompei.conditia de calitate este o presiune de 3-5 bar si o desprindere de 0,5 bar.

          Carburatorul necesita:

          -curatirea periodica care se ezecuta prin suflarea cu aer comprimat a jicloarelor si canalelor camerei de nivel constant, eliminand toate impuritatile: se interzice sa se utilizeze sarme in acest scop, pentru a nu se decalibra jicloarele

          -strangerea imbinarilor si verificarea cablului de actionare a dispozitivului de pornire si a parghiior de comanda a clapetei de acceleratie.

          -reglarea: nivelului benzinei in camera de nivel constant, cursei plutitorului dispozitivului de pornire a pompei de repriza. Nivelul de benzima in camera de nivel constant la carburatorul 32 IRMA se verifica prin demontarea capacului carburatorului, asezarea lui in pozitia orizontala, astfel incat plutitorul cu lamela de sustinere sa inchida cuiul de opturare a intrarii benzinei: in aceasta pozitie distanta dintre plutitor si suprafata capacului trebuie sa fie de 6mm; corectarea se face prin inlocuirea lamelei. Cursa plutitorului trebuie sa fie de 7mm, se regleaza prin incovoierea suportului lamelei. Dispozitivul de pornire se regleaza astfel incat distanta dintre marginile capletei de admisie si peretele cameri de amestec sa fie de 1.9+0.15; pozitionarea capletelor se face prin indoire tirantului de legatura dintre axele clapetei de admisie si axel clapetei de pornire. Pompa de repriza se verifica prin debitarea a 10 injectii ale pulverizatorului, debitul trebuie sa fie de 10±4cm3 .

          -verificarea carburatorului care se face prin analiza compozitiei gazelor de evacuare, cu ajutorul analizatorul de gaze.

          Analizatorul de gaze(fig.3) alimentat de la reteia de 220V sau baterie de acumulare funtioneaza astfel:

          -se regleaza aparatul ducand butonul 3 in pozitia PROOF si rasicind butonul 4 pana ce acul indicator vine in derptul liniei PROOF de pe scara 1

          -se shinba pozitia butonulului 3 pe TEST cand acul indicator trebuie sa revina in dreptul diviziunii 13 de pe scala 1, lampa de control trebuie sa ramana aprinsa in ambele pozitii.

          -se racordeaza furtunul 7 la priza 2 a aparatului, se pune motorul in functiune la turatia de ralanti si se trece la verificarea pro-zisa.

          Verificarea carburetorului la mersul incet, dozajul trebuie sa fie de 12…13.0/1 daca nu corespunde se face reglajul de la surubul de dozaj pentru ralanti.

          Verificarea pompei de repriza se face prin accelerarea brusca in cateva randuri, cand acul indicator trebuie sa se deplaseze spre pozitia RICH, daca se deplaseaza spre pozitia LEAN, pompa este defecta.

          Verificarea la prima sarcina, motorul se accelereaza pana la o turatie mijlocie, cand acul indicator trebuie sa indice dozajul de 13…15/1. cand amestecul este prea bogat, juglorul de mers normal este de calibrat.

   

 Defectele in exploatare ale instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie

La motoarele cu apindere prin compresie, defectiunile sunt multiple din cauze diferite, dar, in special, datorata inaltei presiuni la care lucreaza unele componente.

Rezervorul poate fi fisurat sau perforat datorita indeosebit coroziunii si apei de condes din combustibil.

Remedierea pana la atelier consta in lipirea cu o panza impermeabila(sau carton) cu arecet sau prenadez, iar in lipsa lor cu sapun sau miez de paine inmuiat.

La atelier, se cositoreste sau se sudeaza cu mare atentie ca si cazul rezervorului de benzina. Rezervoarele puternic corodate se vor inlocui.

Conductele pot fi infundate si deteriorate. Infundarea se datoreste scamelor, impuritatilor, sau chiar dopurilor de gheata.

Remedierea consta in suflsrea cu aer comprimat, apoi la statia de intretinere, se vor curata rezervorul si conductele de inpuritati cu apa. Conductele inghetate se vor incalzi. In acest caz, ca si lipsa de combustibul in rezervor, patunde aer in instalatie, care trebuie eliminat pentru a asigura presiunea necesara de debitare. Se pompeaza manual la pompa de alimentare, desfacand capacul conductelor, pe rand, pana iese motorina fara bule de aer apoi se desfac, pe rand, cate putin, racordurile filtrelor, pompand continuu, pana se elimina aerul complet din instalatie.

Conductele deteriorate se indreapa sau se inlocuiesc, iar in caz de fisurare se sudeaza. Dupa montarea pe motor se scoate aerul din instalatie.

Filtrele de combustibil pot fi infundate partial sau total.

Daca este infundat elementul de filtrare brut, se depisteaza cand se actioneaza pompa manuala caci nu opune nici o rezistenta. Motorul nu poate porni din lipsa de combustibil.

Remedierea consta in spalarea filtrului, daca este textil, sau inlocuirea elementului, daca este din hartie.

Infundarea filtrului fin se constata prin pornirea si oprirea motorului imediat, pentru ca motorima nu ajunge la pompa de injectie. Se va proceda la inlocuirea elementului filtrant.

Pompa de alimentare daca este tip cu membrana, poate avea acelaesi defectiuni ca si cea de benzina.

Daca este cu piston, defectiunile cele mai frecvente sunt: griparea sau uzura pistonului, ruperea arcului pistonului, griparea sau uzura tachetului cu galat, griparea pistonului pompei de amorsare, infundarea prefiltrului pompei, deteriorarea supapelor de admisie si de refulare sau a arcurilor lor.

Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei. Dupa remediere se scoate aerul din instalatie. Daca nu este posibila inlocuirea se va remorca automobilul pana la atelier.

Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remediaza pe drum, ceea ce impune remorcarea autovehiculului pana la atelier. Defectiunile cele mai importante sunt:

-Intretenirea cu intermitenta a pistoanelor alementelor pompei de injectie(elementele de pompare a distributie la pompa tip CAV) datorita uzurii prin patrunderea impuritatilor in instalatie. Motorul functioneaza neregulat, iar pedala de acceleratie si, respectiv, cremelierea se deplaseaza sacadat.

Remedierea se face in atelier, prin inlocuirea elementului defect.

-Griparea unui element al pompei de injectie(elementului de pompare la pompa tip CAV), datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul se ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatprul nu mai poate deplasa cremeliera.

Remedierea consta in demontarea, spalarea si eventual slefuirea pistonului cu cilindrul; in caz ca defectiunea nu se poate remedia, aceasta se va face la atelierul specializat.

-patrunderea aerului in pompa de injectie, duce la injectarea necorespunzatoare de motorina in camerele de ardere, la functionarea neregulata a motorului: daca motorul este oprit, nu se mai poate porni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducta de retur spre rezervor. Cand cantitatea de aer este mai mare, cauzata de obicei de demontari repetate sau la golirea completa a rezervorului de motorina, se purjeaza pompa de injectie, cum arata mai sus

-uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului ceea ce impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dar mai ales arcului tarat. Dupa reparare pompa de injectie se centicubeaza in mod obligatoriu in stand special.

Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni, cauzate de conditiile de lucru care pot fi:

-intepenirea arcului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea defectoasa a motorinei, presiunii unilaterale asupra acului sau asezarii incorecte pe scaun care poate fi urmata uneori de supraincalzirea motorului.

In acest caz motorul functioneaza neregulat, scoate fum negru, se aud batai si scade puterea: daca este oprit, motorul porneste foarte greu, iar cand defectiunea exista la doua injectoare nu mai porneste. Depistarea injectorului defect se face prin demontarea partiala a racordului de legatura a conductei de inalta presiune, sau prin demontarea injectoarelor si scoaterea lor afara: actionand motorul cu demarorul, se urmareste pulverizarea: cel care nu debiteaza motorina sub forma de ceata sau nu are zgomot sec este defect. Injectorul defect se dezasambleaza, se curata acul si corpul pulverizatorului cu sculele trusei speciale sau in betisor de brad, apoi se spala cu motorina:acul trebuie sa alunece usur, singur in corpul pulverizatorului:

-Infundarea orificiilor pulverizatorului are loc ca urmare a unei pulverizari si deci a cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedierea consta in demontarea si desfundarea orificiilor cu acul din trusa speciala: apoi, apala bine pulverizatorul in motorina si se remonteaza.

-Neetanseitatea acului pulverizatorului urmare adepunerilor de calamitati, intepenirii acului, uzurii acului si corpului pulverizatorului sau a scaunului acului. Motorul functioneaza cu intreruperi, puterea scade, iar dupa oprire motorul nu mai poate fi pornit daca sunt doua injectoare defecte.

Se depisteaza defectiunea dupa cun s-a aratat mai sus si la nevoie se inlocueste pulverizatorul.

-Uzarea injectorului si in special a pulverizatorului, care nu mai asigura pulverizare buna motorinei: motorul nu mai dezvolta intreaga putere. Daca uzura este pronuntata, injectorul se inlocueste.

Filtrul de aer poate sa se infunde din cauza prafului. Motorul porneste foarte greu sau nu mai poate fi pornit. In acest caz se demonteaza filtrul, se sufla cu aer comprimat elemenrul filteant, iar daca este de timp combinat se inlocueste si uleiul.

-Catalizatoeul infundat poate provoca functionarea neregulata a motorului iar emenarea de noxe si fum negru sa fie puternica: se face verificarea functionarii lui cu ajutorul fumetrului si daca nu corecpunde se inlocuieste.

-La instalatia turbo neetasarile racordurilor duce la functionarea incorecta a motorului: remedierea consta in inlocuirea racordurilor.

Zgomotele provocate de uzura rulmentilor inpune inlocuirea lor. Daca sunt provocate de turbine, acestea se vor echilibra dinamic, pe stand special in atelier.

Scaparile de aer la racitor sau ineficacitatea lui se remedieaza prin inlaturarea inpuritatilor sau cositorirea partilor deteriorate.

Dupa orice interventie, se face aerisirea circuitului de motorina.

         

  

Defectele in exploatare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie

In timpul exploatarii automobilului pot surveni o serie de defectiuni care fac ca motorul sa fuctioneze necorespunzator, sa provoace uzuri sau chiar oprirea autovehicilului, sa aibe urmari negative asupra dinamicii si economicitatii acestea se inlatura in general, prin curatire, reglare, si la nevoie se inlocuesc organele defecte.

Cele mai frecvente defectiuni si cauzele lor se prezinta in continiare.

Motorul porneste, dar se opreste imediat. Cauze :

-conducte sau filtre infundate, neetense, rezervor cu impuritati sau apa

-pompa de benzina defecta

-clapeta de pornire incorect reglata

-nivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat 

-mersul la turatie mica nereglat.

Motorul nu functioneaza bine la turatie mica. Cauze:

-reglaj incorect al mersului incet

-aspiratie de aer fals intre elementele de legatura dintre carburator si colectorul de admisie

-nivelul benzionei in camera de nivel constant, incorect reglat

-canalele infundate

-scurgeri de benzina pe langa supapa de refulare a pompei de acceleratie.

Motorul functioneaza cu rateuri. Cauze:

-amestec carburant sarac din lipsa de combustibil

-dispozitivul de pornire incirect reglat

-mersul incet nu este bine reglat

-ponpa de repriza nu debiteaza suficient.

Repriza slaba la accelerea motorului. Caeze:

-pompa de repriza defecta, cursa insuficienta sau exista inpuritati pe canalitie

-nivelul combustibilului in camera de nivel constant incorect reglat

-canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat

Motorul are consum exagerat de combustubil. Cauze:

-dozajul amestecului pentru mers incet incorect

-turatie de ralanti prea mare

-presiunea prea inalta a pompei de benzina

-cursa pompei de repriza incorect reglata

-nivelul benzinei prea mare

.jicloare decalibrate

-scuregeri de benzina pe la pompa de repriza

-imbacsirea filtrului de aer.

Motorul nu dezvolta puterea nominala. Cauze:

-nuvelul benzinei prea mic

-jiclorul principal infundat

-canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat.

Motorul porneste greu la cald. Cauze:

-evaporerea excesiva a benzinei din camera de nivel constant, remedierea se face prin apasarea pedalei de acceleratie la jumatatea cursei, fara actionarea socului sau a pompei de repriza.

La insteletia cu injectie de benzina.

Motorul nu porneste. Cauze:

-rezervorul are depuneri de inpuritati la racordul de debitare

-pompa de alimentare electrica defecta

-injectorul sau injectoarele dereglate

-injectorul de pornire la rece decalobrat

-conducte intrerupte

-regulatorul de presiune nu asigura secventa normala

-debitmetrul de aer blocat

-porentiometrul clapetei de acceleratie nu asigura cursa necesara

-sondele de informare ale calculatorului de turatie si de sarcina nu functioneaza

-calculatorul nu asigura comanda de debitare a benzinei.

Motorul nu functioneaza corect sau functioneaza cu intreruperi, sectoreaza dereglarilor de la componentele de conducere sau comanda debitului combustibilului, inclusiv a sondelor si calculatorului.

        

Repararea instalatiei de alimentere a motoerelor cu aprindere prin compresie

Dintre componente, uzurile cele mai inpirtante sunt cele ale pompei de injectie si injectoarelor, uzuri accentuate si de inpurutatile din combustibil.

La pompa de injectie pot fi: uzuri ale arborilor cu came, supapelor de reglare, axelor si rulmentilor la regulator, supapei de dozaj, pompei de transfer si inelului cu came.

La injectoare se defecteaza indeosebi pulverizatoarele. Remedierea consta in inlocuirea tuturor acestor piese componente.

Aceste uzuri nu sunt uniforme, datorita conditiilor de lucru deosebite. Astfel, uzura maxima la pistonul plonjor se manifesta in zona muchiei superioare a canalului elicoidal, iar la cilindrul pistonului, in zona ferestrelor, in timp ce la injector se uzeaza pulverizatorul pe supeafata de ghidare a acului, acaunul acului si orificiile de pulverizare, la supapa de refulare a pompei de injectie, se utilizeaza scaunul si contrascaunul.

Toate acete uzuri duc la o functionare necorespunzatoare a motorului, la scaderea puterii si la consum exagerat de combustibil.

Repararea pompei de injectie si a ijectoarelot se exacuta in ateliere spelcializate prin: demontare, spalare,control, sortarea pieselor repararea sau inlocuirea celor uzate, reasamblarea, reglarea si incercarea lor.

Spalarea se face la exterior cu solvent alcalin la 80…90 grade C se clateste cu apa si se usuca.

Piesele se supun unui control cu lupa pentru aspect exterior, se masoara si se sorteaza pe grupe de dimensiuni.

Orice pisa fisurata, deformata, cu irme de coroziune sau uzura excesiva se rebuteaza.

Piesele de mare precizie se repara prin trei metode: sortare si reimperechiere, in trepte de reparatie si prin acoperire.

-metoda treptelor de reparatie se face inlocuind una din piesele conjucate: la elementul de injectie se inlicuieste de obicei cilindrul care poate fi mai usor rectificat sau executat.

-metoda acoperirii consta in cromarea electrolitica sau in nichelare chimica, rectificarte, imperechiere si rodare.

Piesele conjugate se rodeaza pe masini speciale si se verifica vizual pentru a prezenta suprafete lucioase, fara rizuri, si prin probe de etansare.

Dupa reparare pompa de injectie si injectoarele se supun reglarii: injectoarele se verifica si regleaza pe dispozitivul amintit la paragraful intretinerii.

Pompele de injectie se supun verificarii si reglarii pe standul secial de centicubare urmarind paremetrii:

-inceputul injectiei la toate racordurile de pompare

-egalitatea debitelor la toate injectoarele

-debit maxin de combustibil.

Pentru aceasta pompa se monteaza pe suportul standului, se cupleaza la sistemul de antrenare cu motor electric, se racordeaza la conductele de alimentare cu combustibil si de inalta presiune pentru debitarea spre injectoarele standului, care vor pulveriza motorima in eprubetele gradate. Verificarea inceputului injectiei se face prin antrenarea pompei manuale, urmarindu-se momentul in care incepe debiterea la fiecare element in parte si injectie. Valoarea unghiului trebuie sa fie de 60 grade pentru pompele cu sase elementi sau 90 grade pentru patru elementi respectiv 45 grade pentru opt elementi.

Daca combustibilul se injecteaza mai repede, unghiul corespunzator este prea mic si se micsoreaza cursa tachetului, iar daca se injecteaza prea tarziu, unghiul este prea mare si se mareste cursa tachetului.

-verificarea egalitatii debitului pentru toate injectoarele se face prin pozitionarera cremelierei pompei de injectie la debit maxin: pentru aceasta, se antreneaza cu sistemul de transmisie, declansand mecanismul de inregistrare a turatiei si a numarului de pulsatii, urmarind ca debitul sa fie egal in toate eprubetele standului.

In cazul existentei diferentelor intre elementi, se golesc eprubetele, se regleaza prin tatonare, slabind colierul si rotind pistonasul de la elementul in cauza. Se repeta proba pana ce se obtine debitul indicat.

De asemenea se verifica momentul intreruperii debitarii de cimbustibil si a debitului minim la turatii bine determinate, in fuctie de reglaje si actiomarea regulatorului de turatie.

Dupa centicubare, pompa de injectie se caleaza pe motor, respectand unghiul de avans la montare.

Calarea pompei de injectie se face astfel:

-se aduce pistonul nr 1 al motorul aproape de PMI-pe compresie

-se roteste arborele pompei de injectie, pana ce incepe sa debiteze benzina elementul nr 1

-se monteaza pompa asambland surubutule de fixare al flansei ei pe capacul anterior al motorului, cupland pinionul de antrenare de la comanda distributiei

-se racordeaza conductele de inalta presiune si de alimentare cu motorina

-se porneste motorul, urmarind daca functionarea este atabila la diferite turatii: la nevoie se mareste avansul sau se reduce avansul prin slabirea suruburilor de fixare si rotirea partiala a pompei, dupa care se fexeaza din nou

-dupa reglarea ralantiului si functionarea corecta a motorului, se fixeaza capacul pompei

Urmeaza o proba de percurs de 1-2km, dupa care daca totul corespunde automobilui se da in exploatare.

Norme de tehnica a securitatii muncii cer ca in atelierele de reparare a instalatiei de alimentare sa se asigure o ventilare permanenta a gazelor, iar la reglarea injectoerelor sa se evite contactul cu jetul de motorina sub presiune.

Dupa lucru muncitoru se vor spala bine si vor folosi vaselina speciala de protectie a epidermei de pe maini.

Nu se vor consuma alimente decat dupa o spalare riguroasa.

Normele PSI recomanda ca manipularea carburantilor si lubrefiantilor sa se faca in vase inchisa ferite de flacara asigurandu-se o buna etansare a tuturor instalatilor.              

      

Norne de protectie a munci si PSI

Prevederi generale

Normele se aplica persoanelor jurudice, precum si persoanelor utilizeaza in activitetea de intretinere si reparare a mijloacelor auto, salariati si alte persoane prevazute de lege.

Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Pentru activitatile speciale sau auxiliare activitatii de intretinere si reparare a autovehiculelor desfasirate in unitati se vor aplica prevederile normelor specisice prezentate la cuprins.

Deafasurarea activitatilor de intretinere si reparatii auto in conditii care determina si alte pericole, decat cele specifice acestor activitati, se vor face pe baza unor instuctiuni aprobate de conducerea unitatii. Unitatea este obligata sa stabiliasca in functie de conditiile specifice desfasurarea acestor activitati:

-instructiuni suplimentare de securitate a muncii necesare pentru desfasurarea in conditii de securitate a muncii

-responsabilitati pe finctii pentru aplucarea si urmarirea acestor pe toata durata activitatii

-modalitati de intocmire, documente, semnaturi, aprobari, etc.

Prevederi comune    

                            

1.Incadrerea personalului la locul de munca.

Operatiile de intretinere si reparate efectuate in halele si atelirele persoanelor juridice sau fizice se vor executa de catre salariati calificati si instuiti special in acest scop respectandu-se intocmai instructiunile tehnice, de exploatare, protectia muncii si PSI. Electricianul de instalatii electrice de forta va fi autorizat din puct de vedere al protectiei muncii.

 

2.Orgsnizarea locului de munca.

Intretinerea si repararea autovehicolelor se vor face in hale si incaperi amenajare, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive adecvate.

Exacutarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere denumite platforme tehnologice. Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi inprejmuite. Caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate.

Incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limite stabilite de “Normele generale de protectie a munci”.

In halele de intretinere si reparare a autovehicolelor, canalele de revizie vor fi mentinute in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor.

Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor, in interiorul halelor, decat daca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare.

Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se functionarea lor in permanenta la parametrii proiectati.

Persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestoe, precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice.

De asemenea, se va preciza numele persoanei care raspunde de exloatarea instalatiei.

Utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate de pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare. De asemenea,utilajele vor avea afisate instructiuniile tehnice de exploatoare si de protectie a muncii.

Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima.

La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacelor de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor.

Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care nu au poansonate sarcina maxima de risc.

Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor si stelajelor pentru asezarea pieselor trebuie sa aiba stabilitate si rezistensa corespunzatoare. Acestea vor fi mentinute, in permanenta, in stare buna de folosire.

Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii si care ocazional utilizeaza instalatiile de ridicat, trebuie sa fie autorizat ca legator de sarcini.

In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sutura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudura electrica vor fi conectate la instalatia de legare la pamant, iar cablurile vor fi amplasate si protejate astfel incat sa nu fie deteriorate de rotile autovehiculelor care circula in timpul reparatiilor.

Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului.

In halele de reparare a autovehiculelor se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.

In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau atingere se pot produce accidente, pe usile acestora se vor afisa tablite cu inscriptia INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE.

Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipament de protectie corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiilor si utilaje din dotare, confort cu normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie.

In locurile unde exista pericol de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibratii se vor efectua masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si anihilarii surselor acestora.

Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, aplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sulele vor fi curatate, dupa care vor fi inchise in dulapiri. Acutirea sculelor de taiat, cioplit se va face de un lucrator special instruit in acest scop.

Elevii sunt ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si utulajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punct de vedere a securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor verificari.

Inainte de inceperea lucrului locul de munca trebuie sa fie in perfeta ordine. Nu se admite aglomerarea locului de munca, cu materiale scule etc.

Este interzisa modificarea sulelor prin sudarea prelungitoarelor inprovizate pentru chei in vederea maririi cuplului.

Este interzisa pastrarea inbracamintii personale a elevilor si a alimentelor in incinta atelierului. Inbracamintea se va pastra numai in vestiar si alimentele se vor consuma numai in incaperile spacial amenajate.

Inainte de inceperea lucrului persoanele cu atributi de serviciu vor verifica functionarea tuturor intalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare.

De asemenea se va verifica legatura la pamant a tuturor utilajelor actionate electric.

La repartizarea lucrarilor pe elevi, maistrul va indica procedeul corect de lucru si masurile corespunzatoare privund utilizarea instalatiilor, utulajelor si sculelor din dotare.

Va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de elev la lucrarea respectiva.

Autovehiculele aflate pe pozitii de lucru in ateliere vir fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate, in care scop vor fi folosite pene sau cale speciale confectionate.

In cazul in care nu se efectueaza lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate cu mijloace proprii.

Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca.

Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemene se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiei de iluminat.

3.Protectia in potriva incendiilor si exploziilor.

In incaperi cu pericol de explozii si incendii sunt interzise: intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescende, producerea de scantei, locirea a doua scule feroase si folosirea achipamentului de lucru din materiale sintetice. In acest scop pe usa de la intrare se vor monta placute avertizoare.

Este interzis accesul in ateliere cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine. Pe usile acestor incaperi se vor monta tablite cu inscriptia “INTRAREA OPRITA”.

Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti, etc, in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proectul de constructie.        

    

Bibliografie

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1623
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved