Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


FUNCTIILE SI STRUCTURA PRODUSELOR

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PRODUCTIA MONDIALA DE OTEL BRUT
DINAMICA PROCESULUI DE ASCHIERE
METODE DE OBTINERE A ZAHARULUI
Factorii care influenteaza pozitia curbelor TTT de transformare prin difuzie la racirea unui otel
CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE IN ASINCRON ALE MOTORULUI SINCRON NAVAL
PUNTEA MOTOARE FATA
Incercari finale
TEHNOLOGIA PRELUCRARII FILETELOR
PROIECT La Disciplina I.S.P.
RÃSPUNSUL LIBER. VALORI PROPRII

FUNCTIILE SI STRUCTURA PRODUSELOR



            In sens tehnic prin functia unui produs se intelege sarcina sau destinatia produsului (rolul sau functional). Functia (functiile) la produsele noi se determina din lista de cerinte exprimate de client (specificatia produsului).

     Functia prin care este descrisa sarcina globala de rezolvat de catre un produs sau sistem tehnic se numeste functie globala (de ex. deplasarea rapida - pentru un autovehicul, prelucrarea pieselor de revolutie - pentru un strung).

     Functia globala este divizata in functii partiale (subfunctii) pentru a putea fi rezolvate mai usor. De exemplu, functia globala a unui autovehicul ( de a asigura deplasarea rapida) este divizata in functiile partiale (subfunctiile) de asigurare a energiei de deplasare (subfunctie executata de motor) si de modificare a pozitiei in spatiu a  autovehiculului (subfunctie executata de transmisie). Fiecare din aceste functii partiale este divizata in alte subfunctii. Astfel, de exemplu, functia motorului unui autovehicul de a asigura energia mecanica de deplasare - este divizata in mai multe subfunctii: transformarea energiei chimice a combustibilului in energie mecanica, ungere, racire, aprindere etc.

     Functiile partiale sunt legate intr-o structura functionala, unde legaturile sunt determinate prin compatibilitati logice si/sau fizice. Ele sunt realizate printr-o inlantuire de eforturi fizice, chimice, biologice sau combinatii ale acestor eforturi.

            Orice sistem tehnic se compune dintr-o serie de subansambluri si piese reunite intr-o anumita succesiune. Elementele structurale ale unui produs, ansamblu sau subansamblu  sunt denumite - generic - componente.

     Structura produselor se realizeaza din componente care sunt stabilite dup necesitatile prezentarii, fabricatiei, montajului si transportului cu ajutorul conformitatii cu legile rezistentei materialelor, tehnicii materialelor, termodinamicii , mecanicii fluidelor, tehnicii fabricatiei etc.

     Componentele unui produs pot fi: piese, unitati de asamblare (seturi, subansambluri, ansambluri) si materiale fara forma proprie (uleiuri, unsori consistente, materiale pulverulente, combustibili etc.).    Prin imbinarea treptata a pieselor si materialelor fara forma iau nastere unitati de asamblare din ce in ce mai complexe, pana la obtinerea produsului final al procesului de fabricatie.

            Elementul primar al oricrui  produs, ansamblu sau subansamblu este piesa.

     P i e s a  este un organ de masina care este executat dintr-o singur bucata si un singur material si nu include nici o activitate de asamblare. Ea constituie elementul de baza al asamblarii. De exemplu, o carcasa, un arbore, un surub, o roata dintata etc. sunt piese daca sunt constituite dintr-o singur bucata si din acelasi material.

     Prin unitate de asamblare se intelege o reuniune de doua sau mai multe componente prin intermediul  unei componente de baza.

     Setul este unitatea de asamblare cea mai simpla formata prin reunirea mai multor piese prin  intermediul unei componente de baza si care nu exercita o functie distincta a produsului sau ansamblului. Aceasta unitate de asamblare mai este intalnita in literatura tehnica si sub alte denumiri: complet, grupa (subgrupa), garnitura. Exemple de seturi de piese: o roata dintata asamblata (butuc + coroana dintata), un arbore imbinat cu un pinion, un surub imbinat cu o saiba, un semicuzinet (corp + material de antifrictiune), un capac imbinat cu o manseta de etansare etc.




     Subansamblul este unitatea de asamblare compusa din mai multe piese si/sau seturi reunite intre ele printr-o componenta de baza, care executa o functie distincta a produsului si care nu este produs finit in aceast situatie. Un subansamblu poate fi montat si i se poate verifica functia in afara unitatii de asamblare din care face parte. Exemple de subansambluri: motorul electric si papusa mobila - la un strung; alternatorul, motorul electric de pornire, pompa de apa, pompa de ulei, pompa de alimentare cu combustibil - la un autovehicul.

     Ansamblul este unitatea de asamblare formata din mai multe piese, seturi si cel putin un subansamblu si care are un rol principal (o functie principala) in cadrul produsului finit. Exemple de ansambluri: papusa fixa  - la strung; motorul si cutia de viteze la un autovehicul.

     Ansamblul general sau produsul este unitatea de asamblare compusa din piese si subansambluri legate intre ele printr-o piesa de baza sau o unitate de asamblare si care constituie produsul finit, adica masina, aparatul, instalatia etc.

     Componenta de baza este o  componenta mai mare pe care sunt montate celelalte piese si subansambluri ale unui produs. Componenta de baza se poate prezenta sub forma de piesa sau set de piese: corp, batiu, carcasa, suport, sasiu, bloc etc. - monobloc sau in constructie asamblata  (sudate, nituite etc.)

            Din motive metodologice se obisnuieste  ca sa se atribuie numere de ordine (sau ranguri) componentelor unui  produs. Astfel produsul finit (ansamblul general) este numerotat cu  numarul de ordine 0 (rangul zero), subansamblurile cele mai complexe,  care tin direct de ansamblu, au ordinul (rangul) 1, iar celelalte  subansambluri au numere de ordine (ranguri) crescatoare (2,3 etc.).  Astfel, un subansamblu de ordinul 1 poate fi constituit, de exemplu,  din doua-trei subansambluri de ordinul 2, iar fiecare din acestea pot fi constituite din piese si unul sau mai multe subansambluri de  ordinul 3 etc. Deci, cu cat subansamblul are rangul mai mare, cu atat  complexitatea sa este mai mica.

            Pentru definirea componentelor se ia ca element de referinta piesa de baza a unitatii de asamblare: daca o componenta vine la montaj  pe piesa de baza sub forma de o bucata - un material atunci este considerata  piesa; daca o componenta vine la montaj pe piesa de baza sub forma de reuniune de piese sau reuniune de materiale (de exemplu un semicuzinet cu materialul de antifrictiune) atunci aceasta componenta este considerata, dupa caz, set sau  subansamblu.

            De exemplu, piesa de baza a unui strung este batiul. Ansamblurile strungului sunt: motor electric, papusa fixa, papusa mobila, carucior.  Ansamblul papusa fixa este  alcatuit din subansamblurile: ambreiaj,  cutie de viteze, cutie de avansuri si filete etc., asamblate pe piesa de baza - carcasa papusii fixe. Fiecare subansamblu este constituit din mai multe seturi si piese: arbori, roti dintate, parghii, came etc.

            La un autovehicul unitatea de asamblare de baza este sasiul (care constituie un set). Ansamblurile principale sunt: motorul si transmisia. Ansamblul motor are ca piesa de baza blocul motor. In cadrul ansamblului motor intra subansamblurile: pompa ulei, pompa  apa, demaror, alternator, pompa alimentare, bujie, pompa de injectie, injector etc. (ultimele doua la autovehiculele dotate cu motoare cu  aprindere prin compresie). Fiecare din aceste subansambluri contin alte subansambluri de rang inferior, seturi si piese.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 831
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site