Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


LUCRARILOR DE IPSOSERIE - Proiect de specializare pentru certificarea competentelor profesionale

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INSCRIEREA IN DESENUL TEHNIC A NOTIUNILOR DE PRECIZIE PENTRU SUPRAFETELE PRELUCRATE
STANTAREA - PROIECT
Motoare hidraulice oscilante
Diagrama indicata desfasurata in coordonate p-α
Aplicatii la proprietatea de vascozitate
DESCRIEREA PROCESULUI DE COCSIFICARE IN CUPTORUL INDUSTRIAL
Convectia
Manual de pornire si setare Cazan peleti OPOP
RECTIFICAREA SUPRAFETELOR CILINDRICE SI CONICE EXTERIOARE
PROIECT: PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE A MOTORULUI DE LA AUTOTURISMUL DACIA 1300

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Grupul Scolar Industrial Constructii-Montaj,

Municipiul Drobeta Turnu Severin



Proiect de specializare pentru certificarea competentelor profesionale

LUCRARI DE IPSOSERIE

A. DEFINITIA,CLASIFICAREA SI SCOPUL LUCRARILOR DE IPSOSERIE

A. DEFINITIA,CLASIFICAREA SI SCOPUL LUCRARILOR DE IPSOSERIE

Prin lucrari de ipsoserie se inteleg toate lucrarile de finisaj in constructii la care materialul de baza folosit este ipsosul.Dupa specificul lor,pot fi:

·         tencuieli de calitate superioara cu mortar de ipsos pe suprafete de beton,caramida sau rabit;

·         gleturi de ipsos pe suprafete plane si curbe;

·         profiluri drepte si curbe de ipsos executate pe loc cu sablonul;

·         piese decorative prefabricate din ipsos prin turnare in tipare si montarea acestora pe elementele de  constructii.

Lucrarile de ipsoserie se executa numai in interiorul cladirilor avand ca scop principal efectul estetic al incaperilor.

B. MORTARE SI PASTE DIN IPSOS FOLOSITE LA LUCRARILE DE IPSOSERIE

B. MORTARE SI PASTE DIN IPSOS FOLOSITE LA LUCRARILE DE IPSOSERIE

Mortarele pe baza de ipsos se folosesc numai la interior,in mediul uscat sau cu umiditate mica si fara a veni in contact direct cu betonul.

Mortarele uzuale folosite pentru lucrarile de ipsoserie sunt cele indicate in tabelul urmator:

Marca mortarului

Tipul mortarului

Materiale pt. 1m³ mortar

Dozaje in parti de volum

Ipsos kg

Var pasta

Nisip

Ipsos

Var pasta

Nisip

kg

kg

10

Ipsos-var

300

0,170

220

1,000

1325

1

0 ,5

3

25

Ipsos

490

-

-

1,070

1400

1

-

2

50

Ipsos

750

-

-

0,840

1090

1

-

1

50

Pasta de ipsos

1000

-

-

-

-

1

-

-

   Nota:in mortare de marca 25 sau 50 si in pasta de ipsos,pentru o mai buna elasticitate si comportare in timp se poate introduce pasta de var in proportie de 0,5parti la o parte ipsos.

1.Prepararea mortarelor de ipsos

1.Prepararea mortarelor de ipsos

1.Prepararea mortarelor de ipsos 1.Prepararea mortarelor de ipsos 1.Prepararea mortarelor de ipsos 1.Prepararea mortarelor de ipsos 1.Prepararea mortarelor de ipsos

La prepararea mortarelor de ipsos,in afara conditiilor prevazute pentru mortarele de tenuieli obisnuite se tine seama si de anumite conditii specifice.

a.Mortarul de ipsos cu intarzietot de priza.La prepararea acestui mortar se pune in varnita mai intai nisipul peste care se adauga cantitatea de ipsos necesara si se amesteca bine cu lopata de lemn.Intr-un vas de tabla se pune cantitatea corespunzatoare de apa (4050% din greutatea ipsosului din amestec),in care se introduce cantitatea necesara de praf de intarzietor de priza.

Se amesteca bine pana cand tot praful se desface in apa si nu mai raman cocoloase de intarzietor de priza in masa solutiei.Aceasta operatie se executa cu 25 min inainte de prepararea mortarului.

Solutia astfel pregatita se toarna peste amestecul de ipsos cu nisip,avand grija ca inainte de turnare sa mai fie inca o data bine amestecata cu lopata.

Apoi mortarul se amesteca cu lopata pana ce capata un aspect cat mai uniform.Consistenta mortarului se regleaza la nevoie cu apa, amestecandu-se continuu.Mortarul poate fi utilizat intr-o perioada care este determinata de cantitatea de intarzietor de priza intrebuintata si de eficacitatea acestuia.

Este interzisa utilizarea mortarului dupa ce a inceput sa se intareasca.

b.Mortarul de ipsos-var.Pentru a se obtine acest mortar mai intai se prepara mortarul de var si apoi se adauga ipsosul sub forma unei paste fluide,amestecandu-se bine pana la omogenizare.

Ipsosul se adauga la locul de lucru,iar mortarul se intrebuinteaza imediat dupa terminarea amestecarii.

Deoarece varul in pasta are o actiune de intarziere a prizei,nu se recomanda la mortarele de ipsos-var folosirea unui alt intarzietor special,daca mortarul poate fi pus in lucrare in circa 20 min de la preparare.Cand este necesara o perioada mai lunga,se utilizeaza intarzietorul de priza in praf.

c.Pasta de ipsos.Pasta de ipsos se prepara cu sau fara intarzietor de priza,dupa nevoie.La prepararea pastei fara intarzietor de priza se procedeaza astfel:intr-un vas, in general de tabla(cancioc mare sau galeata),se introduce apa care nu trebuie sa depaseasca 5060% din greutatea ipsosului cu care urmeaza sa fie amestecata.

Ipsosul se presara peste apa amestecandu-se energic,pana cand pasta obtinuta capata consistenta de folosire.Dupa terminarea acestor operatii nu se admite fluidificarea pastei cu apa.Pasta se prepara in cantitati mici,pentru a avea posibilitatea sa fie pusa complet in lucrare inainte de a incepe sa se intareasca (maximum 1015 min).

Cand se utilizeaza intarzietorul de priza in praf,acesta se introduce si se amesteca cu apa necesara prepararii pastei si apoi se prepara si se amesteca cantitatea respectiva de ipsos.

Cand se utilizeaza intarzietorul de priza in praf,acesta se introduce si se amesteca cu apa necesara prepararii pastei si apoi se prepara si se amesteca cantitatea respectiva de ipsos.

Pentru prepararea pastei de ipsos folosita la glet si la finisarea profilurilor trase,se procedeaza,de obicei,in felul urmator:

·         se introduce in targa de mortar cantitatea de apa necesara;

·         se adauga in apa intarezietorul de priza si se amesteca bine;

·         se prepara ipsos cu canciocul numai pe 2/3 din suprafata targii.

Se amesteca cu lopata de lemn numai in partea in care sa presarat ipsosul.In restul de 1/3 din suprafata targii se disperseaza in apa particulele cele mai fine ale ipsosului,obtinindu-seastfel,in aceasta parte,o pasta fluida cu o foarte buna lucrabilitate.

Pasta de ipsos din portiunea amestecata se foloseste pentru glet,iar pasta fluida cu ipsos fin,dupa amestecare,se foloseste pentru finisarea suprafetelor lucrate cu mortar sau pasta de ipsos si mai ales a profilurilor de ipsos,dandu-le un luciu specific.

d.Pasta de ipsos-var.Aceasta pasta se prepara astfel:se dilueaza mai intai pasta de var cu apa necesara si in laptele de var obtinut se prepara ipsosul,amestecandu-se bine cu lopata de lemn pana cand se obtine o pasta cu un aspect uniform.

Pasta de ipsos-var se pune in lucrare in circa 20 min de la preparare.Daca este necesara prelungirea acestei durate se utilizeaza intarzietor de priza,care se amesteca in prealabilcu apa cu care se dilueaza apoi pasta de var.

Cand se introduc in mortarul sau in pasta de ipsos firele de canepa sau par de vita,pentru a le mari rezistenta la fisurare,acestea se presara uniform in apa de amestecare,dupa care se presara praful de ipsos.

Materialele se amesteca cu lopata de lemn,avand grija ca mortarul sau pasta obtinuta sa fie cat se poate de omogena,fara cocoloase de ipsos sau de canepa.

e.Pasta GIPAC.Pasta GIPAC se prepara din:o parte intarzietor de priza si plastifiant,patru parti Aracet D50 sau DP25,2324 parti ipsos si apa pana la obtinerea consistentei de lucru.

Amestecul de intarzietor de priza si plastifiant se realizeaza din o parte plastifiant Disan si 19 parti intarzietor de priza (clei de oase granulate).

Solutia de intarzietor de priza si plastifiant se adauga intr-un butoi de Aracet in proportie de o parte solutie la patru parti Aracet si se amesteca puternic formand componenta lichida a pastei GIPAC.Aceasta se prepara in laborator.

Pe santier se adauga ipsosul si respectiv apa pana la obtinerea consistentei de lucru.Cantitatea de pasta ce poate fi preparata o data trebuie sa fie cea corespunzatoare acoperirii unui front de lucru ce poate fi realizat in maximum 6 ore,timpin care pasta isi pastreaza consistenta de lucru.Inainte de aplicare,pasta se trece print-o sita cu ochiuri de 1 mm.

C.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DIN MORTAR DE IPSOS

C.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DIN MORTAR DE IPSOS

Pentru realizarea unor tencuieli de calitate cu mortar de ipsos,trebuie respectata succesiunea tehnologica a operatiilor.Felul operatiilor si succesiunea aplicarii straturilor depind de natura suprafetei pe care se aplica,si anume:

·         pe suprafete de caramida (pereti,stalpi)se aplica Glandular si stratul vizibil;

·         pe suprafete de beton (pereti,stalpi si tavane)se aplica un strat de sprit din mortar de ciment cu adaos de var,grundul si strtul vizibil;

·         pe suprafete de rabit se aplica un strat de smir din mortar de var cu ipsos,grundul si stratul vizibil.

Stratul vizibil se finiseaza prin acoperirea cu un strat subtire de pasta de ipsos (13mm),fin netezit,denumit glet de ipsos.

1.Pregatirea si amorsarea suprafetelor

1.Pregatirea si amorsarea suprafetelor

Aceste operatii se realizeaza la fel ca pentru tencuielile obisnuite cu deosebirea ca,in cazul tencuielilor aplicate pe suprafete de rabit,inainte de executarea grundului se aplicaun strat suport din mortar de var cu ipsos numit smir,care rumple golurile plasei de rabit.

Smirul are aceeasi compozitie ca si mortarul de ipsos pentru grund,insa o consistenta mai vascoasa,cuprinsa intre 5 cm si 7 cm.Inainte de aplicare,mortarul pentru smir se trece print-o sita cu ochiuri de 3mm.

Smirul se aplica apasandu-l cu dosul mistriei pe plasa de rabit,astfel ca sa intre bine in ochiurile plasei.Suprafata smirului trebuie sa ramana cat mai aspra,pentru a se realiza o buna legatura cu grundul.

La tavanele de rabit utilizate la mascarea conductelor de apa calda instalate orizontal sub plafon,in mortarul pentru smir se amesteca par de vita taiat marunt sau fire de canepa taiate in lungime de 24cm.



Aceasta armare mareste rezistenta la fisurare a ipsosului la dilatatii sau contractii produse de incalzirea sau racirea tevilor.

2.Trasarea si punctarea tencuielilor la tavane si coloane

2.Trasarea si punctarea tencuielilor la tavane si coloane

Aceste operatii se executa la fel ca pentru tencuielile obisnuite,cu deosebirea ca la tavanele pe rabit,o data cu fixarea martorilor se leaga de reteaua armaturii plasei de rabit,de o parte si de alta a acestora,cate o mustata din sarma zincata de 1mm diametru,pentru prinderea dreptarelor necesare executarii fasiilor de ghidaj.

In cazul suprafetelor curbesi al coloanelor,martorii se aplica dupa un tipar din lemn sau ipsos,confectionat in prealabil dupa indicatiile din proiect.Pe verticala ,martorii se fixeaza cu ajutorul firului cu plumb,la o distanta de 1,52 m unul de altul.

Spatiul dintre dreptar si tavan se umple din ambele parti cu mortar de ipsos,cu ajutorul mistriei,obtinandu-se astfel fasii de 2,5cm latime,cu fata perfect neteda.

Dupa intarirea mortarului sub dreptar,acesta se scoate si se repeta operatia pentu executarea alte fasii.Dupa intarirea fasiilor de ipsos se aplica intre doua fasii mortarul grundului,nivelandu-se cu ajutorul dreptarului care aluneca pe cele doua fasii de ipsos.

In cazul tavanelor curbe,dupa punctarea tavanuliu se leaga de martori cu mustati din sarma zincata,un sablon din scindura avand forma curbei respective.Stratul dintre sablon si tavan se incarca cu mortar de ipsos ,de o parte si de alta ,cu ajutorul mistriei.Operatia se repeta obtinandu-se o serie de fasii la distanta de circa 2m.Aplicarea si nivelarea stratului de grund se executa asa cum s-a aratat mai inainte.

Pentru executarea stalpisorilor pe pereti,pe baza martorilor asezati pe verticala,se tine lipit pe muchie un dreptar din scandura geluita.Spatiul dintre dreptar si perete se rumple cu mortar de ipsos aplicat pe ambele parti,cu ajutorul mistriei,obtinandu-se stalpisori de 2,5cm latime cu fata perfect neteda.

Dupa intarirea mortarului,dreptarul se indeparteaza si se repeta operatia pentru executarea altor stalpisori,la o distanta de circa 2m.Spatiul dintre doi stalpisori se umple cu mortar,care se niveleaza cu dreparul tinut orizontal si sprijinit pe cei doi stalpisori.

Executarea stalisorilor pe suprafete curbe se realizeaza asemanator ca la fasiile pe tavane curbe.La executarea inelelor de ghidaj pentru tencuirea coloanelor,peste martorii aplicati la punctare la acelasi nivel -cel putin in numar de patru pe perimetru,iar pe verticala la o distanta de circa 2 m -se aseaza sablonul,executat din doua bucati,avand interiorul rotund cu diametrul corespunzator dimensiunii stabilite in proiect pentru grund.Sablonul poate fi din lemn sau din ipsos armat cu canep,avand grosimea de circa 3cm si latimea de circa 15cm.

Cele doua bucati ale sablonului se incheie,fixandu-se cu scoabe sau prin legare cu sarma zincata de 2 mm grosime.La sablonul din ipsos,fetele din dreptul rosturilor se confectioneaza cu lamba si uluc pentru o mai buna pasuire.

La acest sablon,sarma zincata este inglobata in ipsos,in timpul turnarii pe tot perimetrul sablonului.Cand se fixeaza cu scoabe,acestea sunt introduse in gauri speciale lasate in timpul turnarii.

Dupa fixarea sablonului se umple golul intre sablon si coloana cu mortar de ipsos,formandu-se astfel inele care folosesc ca ghidaj la nivelarea stratului de grund.

3.Aplicarea grundului cu mortar de ipsos-var

3.Aplicarea grundului cu mortar de ipsos-var

Grundul are o grosime de 1015 mm si se aplica numai dupa ce spritul sau smirul   s-au intarit.Mortarul de ipsos-var pentru grund se prepara cu o consistenta care corespunde unei tasari de 78 cm a conului-etalon.

Inainte de aplicarea grundului,suprafetele de tencuit uscate trebuie sa fie stropite cu apa (in special zidurile de caramida),intocmai ca la tencuielile obisnuite.

Mortarul pentru grund se aplica la fel ca pentru tencuielile obisnuite,cu deosebirea ca in acest caz mortarul se aplica intre doua fasii sau intre doi stalpisori ,la circa 10 cm distanta de aceste ghidaje,lasandu-se marginile cu forme neregulate, pentru realizarea aderentei cu viitoarea fasie.

Trebuie evitata inglobarea ghidajelor in tencuiala,deoarece nu se obtine o aderenta buna intre mortar si acestea,din care cauza la orice trepidatie a suportului tencuielii pot aparea fisurii in lungul muchiilor de innadire.

Dupa terminarea unei fasii de grund,ghidajele de ipsos (fasii si stalpisor)se desfac cu tesla.Urmatoarea fasie de grund se executa avand ca sprijin pentru nivelare fasia sau stalpisorul urmator de ghidaj si fasia de grund deja nivelata.

Pe tavane,operatia incepe dintr-un colt,incarcandu-se cu mortar cu ajutorul mistriei,prin aruncare,spatiul dintre doua fasii pentru ghidarea dreptarului.

Nivelarea se executa printr-o miscare de alunecare a dreptarului pe cele doua ghidaje din ipsos,inainte si inapoi.Dreptarul este tinut putin inclinat fata de tavan,pentru a strange pe el surplusul de mortar,care se arunca in targa.

Pentru nivelarea grundului la tavane curbe cu sectiunea circulara sau eliptica,se folosesc dreptare cu o latura fasonata dupa curba tavanului,in cazul ghidajelor executate dupa generatoarea suprafetei curbe sau dreptare obisnuite,in cazul ghidajelor care urmaresccurba tavanului,executate cu sabloane la distanta de 1,502,00 m.

Pe coloane,la aplicarea grundului se pot folosi doua feluri de repere de ghidaje :cu fasi inelare de ipsos (executate la distanta de 1,52m)sau cu sablon cu sectiunea in forma de semicerc.

In primul caz se aplica,cu mistria,mortarul pentru grund intre doua inele de ghidaj si se niveleaza cu ajutorul dreparului,care se manevreaza cu o miscare de du-te-vino si se deplaseaza treptat in jurul coloanei,sprjinindu-se pe inele.

Inelele de ghidaj din ipsos nu se inglobeaza in mortarul grundului.In al doilea caz,pe sablonul semicircular se monteaza masca de tabla pentru grund si tabla pentru glet.Sablonul aluneca pe doi cusaci sau dulapi folositi ca ghidaje,fixati la o distanta de circa 67 cm,simetric de o parte si de alta a coloanei si paralel cu generatoarea respectiva.

4.Executarea gletului de ipsos

4.Executarea gletului de ipsos

Gletul de ipsos este stratul subtire,de 13mm dosimeter,de pasta de ipsos,care se aplica pe suprafata grundului pentru a se realiza o suprafata perfect neteda si plana,care sa constituie la randul sau stratul-suport pentru aplicarea unei zugraveli sau vopsitorii de calitate superioara.

Gletul de ipsos se aplica pe grunduite si driscuite executate cu mortar de ciment cu var,de ipsos cu var sau de ipsos.Cand gletul se aplica pe un grund de mortar din ciment cu var,in pasta de ipsos se introduce o cantitate de lapte de var in vederea obtinerii unei aderente mai bune intre cele doua straturi.

Daca gletul este uscat,inainte de aplicarea gletului se uda pentru ca sa nu absoarba apa din pasta,ceea ce ar micsora plasticitatea acesteia,ingreunand operatiile de prelucrare,slabind rezistenta stratului de glet si aderenta lui la suprafata-suport.Totodata,varul introdus intarzie inceputul prizei ipsosului si ii reduce coeficientul de dilatare la uscare.

La executare lucrarilor obisnuite de glet pe pereti si tavane,muchia de racordare a acestora se prelucreaza o data cu gletul,fie pintr-o scafa,fie in unghi drept.Cand gletul se aplica in incaperi la care se cere realizarea unui finisaj deosebit,atunci racordarea tavanului cu peretii se poate executa,dupa prevederile planului de arhitectura,in unghi drept,cu scafa,cu nit sau cu profiluri de ipsos.

In acest caz se executa in primul rand racordarea respectiva si dupa aceea se aplica gletul,avand ca repere de planeitate marginea elementului racordarii atat la tavane cat si la pereti.

Gletul de ipsos executa prin intinderea si netezirea pastei de ipsos cu fierul de glet.Pasta de ipsos sau ipsos cu var se aplica in felul urmator:se pune o cantitate pe gletul metalic si se intinde pe tavan sau pe pereti,apasand cu o muchie pe suprafata grundului,astfel ca sa se acopere toate neregularitatile acestuia.

Gletul se aplica pe portiuni pana la 1 m² ,pentru ca sa poata fi netezit inainte de intarirea pastei de ipsos.

Netezirea se executa cu acelasi fier de glet,imediat dupa aplicarea pastei.Fierul de glet se tine aproape perpendicular pe suprafata care se prelucreaza,manevrandu-se inainte si inapoi cu o oarecare inclinare,in raport cu directia miscarii,apoi perpendicular si chiar diagonal,daca este cazul.

Fiecare portiune trebuie sa fie lucrata repede din doua ,cel mult trei treceri,pana ce pasta de glet nu-si pierde plasticitatea.Grosimea stratului de glet ,de 13mm,se obtine prin doua,trei aplicari si nivelari succesive ale pastei de ipsos,verificandu-se de fiecare data planietatea cu dreptarul metalic.Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect netede la pipait,eventualele asperitati se curata prin slefuire.

Racordarile cu portiunule executate anterior se curata cu muchia fierului de glet sau cu ticlingul lung si prin slefuire,pana cand nu se mai simte nici o asperitate la frecarea cu dosul palmei.

Planeitatea suprafetei gletului se verifica,de obicei,cu dreptare metalice.Muchiile nu trebuie se prezinte curburi sau franturi,iar profilul lor(viu sau rotunjit)trebuie sa corespunda detaliilor de executie.

Pentru executarea unei verificari minutioase a planeitatii se foloseste lumina unei lampi electrice,preferabil fluorescenta,care apropiata de suprafata gletuita pune in evidenta cele mai mici denivelari.In acest scop se recomanda ca executia gletului sa se faca la aceeasi lumina puternica.

Pe suprafete curbe fara profiluri,gletul se executa in acelasi mod ca si grundul.

5.Executarea gletului cu pasta GIPAC

5.Executarea gletului cu pasta GIPAC 5.Executarea gletului cu pasta GIPAC 5.Executarea gletului cu pasta GIPAC 5.Executarea gletului cu pasta GIPAC

Pasta GIPAC se aplica pe suprafete netede de beton intarit (panouri mari prefabricate,diagrame de beton turnate in cofraje metalice sau prin glisare,pereti despartitori din fasii de beton celular autoclavizat),cu fierul de glet.

Inainte de aplicare,suprafetele de beton se freaca cu peria de paie sau sarma,pentu inlaturarea prafului si a urmelor de mortar rezultate de la reparatii,dupa de sae amorseaza cu o solutie de Aracet diluat cu apa in proportie de 1:4,aplicata cu bidineaua.

Pata GIPAC se aplica intr-un singur strat,cnd pe suprafata respectiva se plica ulterior tapete,si in doua straturi,cand acesta constituie finisajul definitiv.

Primul strat de pasta se alpica dupa 12 ore de la aplicarea amorsajului si se netezeste cu fierul de glet,care trebuie manuit cu putere pentru inchiderea alveolelor existente in beton si a unoreventuale demivelari.

Stratul al doilea de pasta cu o consistenta mai fluida se aplica cu ajutorul fierului de glet dupa ce primul strat s-a zvantat.

 D.Tehnologia de executie a profilurilor de ipsos cu sablonul

Profilurile sunt elemente arhitecturale realizate din forme compuse din linii drepte si curbe,care se executa (''se trag”) cu anumite dispozitive denumite sabloane.

Dupa forma elementului,profilurile se trag dupa linii drepte sau dupa linii curbe.Aceste profiluri pot fi prefabricate in atelier,iar pe santier se monteaza.

1.Masuri pregatitoare

1.Masuri pregatitoare

a.Confectionarea sabloanelor.Sablonul este format dintr-o scandura de baza si o scandura profilata,fixata perpendicular pe prima si prevazuta cu doua sau cu mai multe contrafise puternice,de consolidare,care servesc si ca manere pentru manevrarea sablonului.In cazul sabloanelor cu dimensiuni mai mari,intre scandura profilata si contrafise se fixeaza sipci de intarire.

Scandura de baza,numita si sanie,serveste penrtu alunecarea sablonului pe riglele sau dreptare de ghidaj fixate pe perete,in care scop este prevazuta cu sipci de glisare fixate pe ea,iar scandura profilata serveste pentru realizarea profilului.

Pentru o buna rigiditate este necesar ca lungimea saniei sa fie o data si jumatate mai mare decat a profilului sablonului.Marginea profilata a scandurii,taiata cat mai aproape de forma profilului,este captusita pe o parte cu tabla neagra de 1mm grosime care se decupeaza cu foarfeca exact dupa profilul indicat in proiect.

Profilul sablonului de tabla depaseste profilul de lemn cu 56mm;muchia profilata se finiseaza prin pilire,pentru ca profilul de ipsos sa rezulte cat mat mai corect si cat mai curat.

Pentru exe grundului se foloseste acelasi sablon la care se fixeaza o tabla profilata identica celui pentru profilul de ipsos,insa depasind-o pe aceasta cu circa 23mm.Tabla profilata pentru tras grundul se mai numeste si masca.

b.Fixarea ghidajelor.Riglele penru ghidaj se confectioneaza din rigle de brad geluite,care se fixeaza pe pereti sau pe tavane cu scoabe,cu ipsos sau cu dispozitive speciale.In loc de rigle se folosesc in mod dreptare lungi confectionate,de asemenea din lemn de brad uscat. Montarea riglelor sau a dreptarelor de ghidaj se realizeaza in felul urmator:

·         se identifica pozitia profilului,dupa indicatiile din plan;

·         se potriveste sablonul la pozitia respectiva,dupa care se noteaza prin punctare cu creionul,la extremitatile profilului,pozitia dreptarelor de ghidaj;

·         se verifica nivelul punctelor insemnatew in raport cu vagrisul incaperii,cu ajutorul furtunului de nivel;

·         dupa verificare se traseaza o linie dreapta intre puncte.Liniile dupa care se fixeaza dreptarele de ghidaj trebuie sa fie perfect partalele;

·         se monteaza,dupa liniile trasate,riglele sau dreptarele de ghidaj;

·         dupa fixarea ghidajelor,se verifica pozitia lor prin alunecarea sablonului pe toata lungimea profilului,stabilindu-se totodata si grosimea atratului de mortar sau de pasta care urmeaza sa fie aplicat.

Se inseamna eventualele proeminente ale zidariei pentru a fi cioplite sau locurile profilului de rabit,care impiedica trecerea libera a sablonului,pentru a fi indreptate.

La scafele de lumina ,ghidajele se fixeaza tinand seama de fata tavanului,astfel ca scafa sa rezulte paralel cu tavanul.La ancadramentele golurilor de usi si ferestre,ghidajele se fixeaza astfel ca portiunea vizibila a tocului sa aiba aceeeasi latime;la executarea acestor profiluri tocul poate unul din ghidaje.

2.Tragerea profilurilor cu sablonul

2.Tragerea profilurilor cu sablonul

Dupa fixarea ghidajelor si verificarea pozitiei lor,se trece la smiruirea rabitului profilului,dupa care se aplica grundul.Suprafata profilurilor de zidarie sau de beton se amorseaza cu un strat de rabit din ciment si var.

Grosinea grundului depinde de profil si se obtine prin aplicarea mortarului de ipsos-var in mai multe straturi,fiecare strat nou fiind aplicat dupa o oarecare intarire a celui precedent.

Dupa aplicarea fiecarui strat al grundului se trage cu sablonul,tinandu-l cu partea captusita cu tabla pe toata lungimea profilului,pentru a taia surplusul de mortar.

Grundul profilului se trage prin fixarea pe sablon a tablei-masca.Sablonul se trage fin,fara smucituri,apasandu-l usor pe ghidaje.Surplusul de mortar care se taie cu sablonul cade pe scandura saniei de unde se arunca in lada cu mortar.

Inainte de fiecare tragere,ghidajele se curata de mortar pentru ca sa nu se deformeze profilul.Aplicarea mortarului si tragerea cu sablonul se repeta pana cand se obtine din grund un profil cat mai curat.

Dupa un oarecare timp necesar pentru intarirea ultimului strat al grundului (610 min),se trasge din nou de doua-trei ori,apasand puternic cu sablonul pe ghidaje,pentru a se defini netezirea grundului.Dupe grunduirea profilului se aplica stratul de finisare din plasa de ipsas,in grosime de 2..3 mm,care se trage cu sablonul (caruia i s-a scos masca)in directia opusa tragerii ultimului strat al grundului,cu partea lemnului inainte si apasandu-l usor pe ghidaje.

In felul acesta dupa doua-trei trageri cu sablonul,profilul s-a incarcat complet cu pasta.Netezirea se finiseaza prin tragerea sablonului,de pasta data cu profilul de tabla inainte si apasandu-l puternic pe ghidaje.In timpul miscarii sablonul se unge profilul cu pasta din pulbere fina de ipsos,cu mana.

Sablonul se trage fara oprire toata lungimea profiluluide atatea ori pana ce se obtine o fata curata si lucioasa.Portiunea de profil netrasa ramasa in dreptul colturilor intrande se executa ulterior,manual.

Pentru aceasta se folosesc dreptare scurte (3040 cm),cu sectiune dreptunghiulara sau curba.Pentru executarea unor racordari cu nit imediat dupa terminarea grundului,inainte ca mortarul sa se intareasca,se taie cu mistria,folosind dreptarul in dreptul tavanului,nitul respectiv,ale carui dimensiuni in sectiune sunt de obicei de circa 2x2 cm.Pentru ca nutul sa fie drept si uniform ca sectiune,exte necesar ca gletul sa fie netezit cu sablonul,petrecandu-se pe tavan si pe perete cu cate o fasie de circa 7 cm inaltime.Modul de executie cu sablonul este identic ca la racordarea cu muchii drepte.

Racordarea cu nit se executa inainte de aplicarea gletului la tavan si pereti.Pentru fiecare fel de linie sau curba a profilului se foloseste rindeaua corespunzatoare.Toate liniile profilului de pe un perete trebuie sa corespunda perfect cu cele ale profilului de pe celalalt perete.Dupa inatrirea stratului de ipsos se efectuiaza o slefuire umeda a portiunii profilului completat si a racordarilor respective,cu ajutorul pietrei de slefuit,in vederea obtinerii unei suprafete profilate perfect netede si curate.

3.Executarea profilurilor drepte

3.Executarea profilurilor drepte

a.Executarea racordurilor dintre tavane si pereti.Racordarea dintre tavane si pereti se poate realiza:in colt drept (viu),formand o linie dreapta;cu scafa rotunda,cu nit cu un anumit profil.

Racordarea in colt drept (viu) trebuie sa prezinte o linie perfect dreapta,in care scop,dupa aplicarea grundului,se verifica cu dreptarul.

In mod obisnuit racordarea se executa o data cu gletuirea tavanelor si a pertilor,insa,pentru obtinerea unei linii perfect drepte racordarea se finiseaza cu ajutorul sablonului,inainte de aplicarea gletului pe tavan si pereti.

b.Executarea scafelor drepte de lumina.Linia sablonului,decupata dupa profilul indicat in proiect,aluneca pe dreptarul de ghidaj fixat pe tavan,iar sania de sprijinire aluneca pe o fasie de ipsos executata pe tavanul de sub scafa sau pe un dreptar de glisare fixat in locul fasiei de ipsos..

c.Executarea rilogilor.Rilogile se executa asemanator ca si scafele de lumina.Sania sablonului aluneca pe un dreptar de ghidaj fixat pe tavan,iar sania de sprijinire pe o fasie de ipsos executata pe partea cealalta a rilogii.

d.Executarea profilulrilor grinzilor drepte ale tavanelor,cu inaltimea pana la 40 cm. Dreptarul de ghidaj pentru glisarea saniei sablonului se fixeaza pe tavan la o distanta de circa 20 cm de grind ape care se executa profilul,iar pentru glisarea saniei de sprjinire,pe partea cealalta a grinzii se executa o fasie de ipsos,la aceeasi distanta de grinda.

4.EXECUTAREA PROFILURILOR CURBE

4.EXECUTAREA PROFILURILOR CURBE

Profilurile curbe se trag cu un sablon a carui scandura,pe care este prinsa tabla profilata,se fixeaza la unul din capetela saniei.Pentru glisarea saniei se folosesc dreptare scurte de ghidaj,fixate pe tavan sau de pereti in linie curba,asa cunm este indicat in proiectul respective.Se mai poate folosi un sablon care in loc sa alunece pe doua dreptare de ghidaj,ca in cazul profilurilor drepte,este fixat la capatul unui brat (denumit raza sablonului)care este celalalt capat prins intr-un punc fix in jurul caruia se poate roti;acesta inlocuieste unul din dreptarele de ghidaj.Sania de sprijinire aluneca chiar pe peretele grundului.Pentru executarea acestor profiluri se fixeaza popzitia centrului cercului sub care se fixeaza pe pereti o scandura orizomtala,cu scoabe sau cu ipsos.Centrul cercului se materializeaza printr-un cui gros fara floare,batut intr-o scandura fixata,la randul ei,pe scandura orizontala.In dreptul cuiului,scandura este captusita cu tabla.Cuiul serveste ca punct de rotire a bratului sablonului care,la o distanta egala cu raza cercului,este prevazut cu un orificiu ce se introduce in cuiul din centru.Se aplica apoi mortarul pentru grund in acelasi fel ca si la profilurile drepte.

E. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUPRAFETELOR CURBE CU SABLONUL

1.Suprafete curbe la bolti cu sectiune circulara

E. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUPRAFETELOR CURBE CU SABLONUL

1.Suprafete curbe la bolti cu sectiune circulara

Se confectioneaza un sablon a carui sectiune corespunde cu o jumatate de bolta.Acesta este prevazut cu doua table decupate si finisate exact dupa curba indicata in proiect,una pentru trasul grundului (masca)si cealalta pentru trasul gletului de ipsos.La partea de jos sablonul este prevazut cu o sanie,iar la partea de sus cu o talpa de rezemare si alunecare.Pentru alunecarea saniei se fixeaza dedesubt,in lungul nasterilor boltii,cate un dreptar de ghidaj,iar la cheia boltii se executa in lungul ei o fasie de ipsos perfect neteda si dreapta,pe care aluneca talpa respectiova.Inainte de inceperea lucrului se verifica daca a fost bine executat stratul-suport (zidarie,beton,rabit etc.),prin tragerea pe uscat a sablonului pe toata lungimea boltii,pe ambele parti.Dupa remedierea eventualelor defecte se aplica spritul sau smirul,dupa natura suprafetei,iar apoi se aplica grundul care se netezeste cu sablonul.Dupa executarea grundului se aplica pasta de ipsos care se niveleaza cu sablonul dupa procedeele obisnuite.Dupa ce se termina tragerea unei jumatati de bolta,se trece la cealalta jumatate.

2.Cupole sau calote cu contur profilat

2.Cupole sau calote cu contur profilat

Se confectioneaza un sablon pentru o jumatate din sectiunea transversala a cupolei sau calotei,prevazut cu o tabla profilata pentru fata vazuta si inca una care se ataseaza la executarea grundului.Pe tavan,in centrul cupolei,se monteaza un diblu fixat cu ipsos si captusit la partea vizibila cu tabla zincata.In centrul diblului se introduce un cui fara floare.Cu ajutorul firului cu plumb coborat din dreptul cuiului,se fixeaza pe podina un diblu asemanator cu cel din tavan,captusit de asemenea cu tabla si prevazut in centrul sau cu un orificiu.Intre cele doua dibluri se monteaza un pop cu lungimea egala cu distanta dintre cele doua dibluri,avand posibilitatea sa se roteasca in jurul axului sau vertical care trece prin centrul diblurilor.Pe pop se monteaza sablonul prin contrafise de lemn,fixate rigid,ca sa reziste in timpul netezirii grundului sau stratului vizibil.La partea de jos a sablonului se monteaza o talpa de alunecare dintr-o scandura de 50…60cm lungime a carei muchie captusita cu tabla zincata aluneca,pe tavanul din jurul cupolei.Marginile saniei sunt fixate rigid pe popi,cu contrafise.Sablonul se manevreaza de doi sau trei muncitori.In miscarea de rotatie a sablonului in jurul axului care trece prin pop,profilul de tabla descrie forma cupolei sau a calotei.

 F.PIESE DECORATIVE PREFABRICATE DIN IPSOS

F.PIOESE DECORATIVE PREFABRICATE DIN IPSOS F.PIESE DECORATIVE PREFABRICATE DIN IPSOS

Lucrarile de ipsoserie care se executa in incaperi cu destinatie speciala cuprind o serie de piese decorative din ipsos,de dimensiuni mici si mijlocii (baghete,denticoli,butoni,rozete,plafoniere etc.),care,de multe ori,nu se pot executa pe loc decat in conditii dificile,necesitand operatii nevoiaiase si forta de munca de o calitate superioara.Pentru a se usura munca ipsosarilor,realizand totodata lucrari de o buna calitate si intr-un timp mult mai scurt,piesele simple de ipsos si de dimensiuni relativ mici,precum si piesele ornamentale cu decoratiunii complexe,se executa in atelier si apoi se moteaza.

1.Amenajarea atelierului pentru executarea elementelor prefabricate din ipsos

1.Amenajarea atelierului pentru executarea elementelor prefabricate din ipsos

Pentru prefabricarea pieselor decorative de ipsos in cadrul santierului,se amenajeaza un atelier intr-o incapere spatioasa,luminoasa si bine aerisita.Atelierul este dotat cu cel putin o masa de lucru de 4..5 m lungime,1..1,5m latime si 0,80m inaltime de la pardoseala.Masa trebiue sa fie rigida si sa aiba stabilitate.Scheletul sau de rezistenta este alcatuit din capre de lemn peste care se executa un blat de beton armat cu suprafata sclivisita,orizontala si perfect neteda.Cofrajul in care se toarna betonul armat are partile laterale formate din dreptare asezate cu muchia dreapta si perfect orizontala la nivelul suprafetei blatului,incastrate in beton.Pentru tragerea pieselor curbe (rozete,oale-plafoniere etc.)se introduce in masa de beton,in locurile potrivite scopului,dibluri de lemn in care se fixeaza cuie care constituie axele sau centrele pieselor.Atelierul trebuie sa dispuna de:targi pentru prepararea pastelor de ipsos,dispozitive de lemn pentru amestecarea pastelor,galeti,vas dublu pentru topirea cleiului,canciocuri,driste,ferestraie de mana,pile,mistrii,spacluri,fierulete,razuitore,tiglinguri,ciocane,foarfece pentru taiat tabla,foarfece pentru taiat canepa,perii de sarma,ciururi diferite,pietre de slefuit,pensule,metru,compas,rafturi pentru pastrarea uneltelor, materialelor, modelelor, tiparelor si prefabricatelor.In atelier se mai prevede un spatiu coresapunzator pentru depozitarea si pastrarea materialelor cu volum mare (ipsos,pasta de var,pamant pentru madelat etc).

2.Confectionarea tiparelor pentru prefabricarea pieselor decorative

2.Confectionarea tiparelor pentru prefabricarea pieselor decorative 2.Confectionarea tiparelor pentru prefabricarea pieselor decorative

Pentru prefabricarea pieselor decorative din ipsos se folosesc doua feluri de tipare:tipare de ipsos si tipare de clei.Ele se confectoineaza,in general,dupa un model existent sau dupa un madel de ipsos executat dupa un plan.

a.Confectionarea tiparelor de ipsos.Aceste tipare se folosesc in special pentru executarea pieselor prefabricate din ipsos cu fete drepte (lise)sau cu ornamente simple cu adancituri mici.Materialul din care se confectioneaza este pasta de ipsos,fara nici o armature pentru tiparele mici si cu armature de canepa pentru cele mijlocii.Pentru marirea rezistentei tiparelor acestea se pot arma cu trestie sau cu sarma zincata.In cazul tiparelor de dimensiuni mari sau la care se cere o rezistenta deosebita,se folosesc ca armatura barele de otel-beton si plasa de rabit din sarma zincata.Tiparul se compune din doua parti principale,si anume:peretii si capacul.Pentru confectionare,se unge conturul modelului cu o solutie de stearina in petrol,dupa care se toarna tiparul acestuia din bucati,nimite pe santier sticluri,ca sa poart fi usor demontat dupa turnarea piesei.pPentru ca marginile peretilor sa fie netede,la turnare se foloseste un cofraj mobil din scandura sau tabla,asezat la circa 6…7 cm de model,care se unge,de asemenea,cu solutie de stearina.Pe fata sticlului pe care se sprijina capacul si latera,se practica gauri de forma conica,adancindu-se in sticlu cu circa 1cm.Gaurile de pe fata laterala a sticlului se executa cate una la capete,iar pe fat ape care se sprijina capacul,la 15…20cm distanta unele de altele.Dupa turnarea si prelucrarea sticlul ramane pe loc.Se ung capetele cu solutia de stearina in petrol,dupa care se toarna sticlul urmator,efectuandu-se aceleasi operatii ca si la turnarea primului Indreptul gaurilor,se formeaza cepuri la sticlul turnat in continuare.In mod asemanator se toarna si restul sticlurilor,inchizand astfel conturul modelului.Pentru piesele rotunde,conturul se realizeaza din trei sticluri,iar pentru cele poligonale,dupa nimarul de laturi ale modeluluii.Fetele de sus ale sticlurilorse netezesc astfel ca nivelul lor sa se afle intr-un acelasi plan.Gaurile si cepurile ficarui sticlu au ca scop,imbucarea lor,sa mentina forma corecta si continuitatea modelului,fara nici un fel de deformatie,cand se monteaza ca tipar.Dupa executarea sticlurilor peretilor,se ung cu solutie de stearina in petrol,fara a lasa urme de pensula,atat fata modelului cat si fata de sus a sticlurilor,inclusive gaurile lor.Pasta de sipsos se toarna in grosime de 3…4cm folosind,eventual,pe margini un cofraj pentru obtinerea unui contur drept cu forme regulate.Suprafata capacului se netezeste cu dreptarul.Capacul astfel turnat formeaza tiparul de baza pe care s-a imprimat toata ornamentatia modelului,iar pe contur se imprima suprafata sticlurilor peretilor.Pasta patrunde si in gaurile sticlurilor,formandu-se in dreptul lor,pe contutul capacului,cepuri de forma conica.Pentru usurarea montarii se procedeaza suplimentar si la o insemnare potrivita a partilor componente.Dupa intarirea pastei de ipsos se desprind de pe model piesele care compun tiparul,cu multa atentie,pentru a nu se degrada.In primul rand se desprinde capacul si apoi fiecare sticlu de perete in parte.Pentru verificarea si finisarea tiparului se procedeaza la o asamblare prealabila pe masa de lucru a partilor componente.Se aseaza pe masa capacul cu partea imprimata in sus,iar pe conturul lui se imbuca sticlurile peretilor.Eventualele defecte se remediaza prin completarea cu pasta de ipsos a partilor lipsa sau prin razuirea sau slefuirea asperitatilor.Dupa finisare se aplica pe fata tiparului si pe suprafetele de imbinare ale partilor componente 3…4 straturi de compozitie de serlac.Inainte de turnarea piesei,tiparul se unge cu o solutie de stearina in petrol,avand grija sa nu ramana urme de pensula. La executarea tiparelor dreptunghiulare se va avea in vedere ca la asamblarea pieselor componente muchiile de imbinare spre interiorul tiparului sa fie tesite la 45*,pentru a se evita degradarile in timpul incheierii si desfacerii tiparului.Intrebuintate rational,tiparele de ipsos pot fi folosite la turnarea a peste 100de piese.




b.Tipare de clei.Pentru tipare cu ornamentatii adanci si cu forme complicate se folosesctipare de clei turnate in cofraj de ipsos.Cand tiparul este usor de manipulate si ornamentatia modelului permite,cofrajul se executa dintr-o singura bucata.In mod obisnuit insa triparele sunt grele,iar modelele au ornamentatii pe doua sau trei fete (de exemplu,la plafoniere,console,capiteluri etc.),care oblige ;la confectionarea unor cofraje din main multe sticluri.Cofrajele din sticluri se asambleaza in mod asemanator ca si acelea de ipsos,prin imbucare cu gauri si cepuri,rigidizandu-se in plus prin prindere cu scoabe.In tiparul astfel confectionat se toarna apoi pasta de ipsos armata cu canepa,cu sarma zincata sau cu bare de otel-beton si panza de rabit di sarma zincata,atunci cand se cere o rezistenta main mare a piesei.Confectionarea cofrajului de ipsos.Cofrajul de ipsos acopera complet modelul si se executa astfel:

·         se fixeaza pe masa de lucru modelul dupa care urmeaza sa se confectioneze piesele indicate in proiect;

·         se unge modelul cu o solutie de stearina in petrol;

·         se acopera cu hartie;

·         se framanta,dupa nevoie,o cantitate de pamant pentru modelat sau de argila galbena,curatata de impuritati,prelucrata sub forma de calupuri;

·         se taie cu sarma din calupurile de pamant bucati de 1…2cm grosime,care se aplica peste hartia care acopera modelul,netezindu-le cu mana,pentru a uniformiza suprafata de pamant;

·         se fixeaza la partea cea main de sus a modelului,o bucata cilindrica de pamant(*4cm),care va traversa cofrajul de ipsos,formand astfel un orificiu pe unde urmeaza sa se toarne cleiul;

·         peste pamantul netezit se toarna pasta de ipsos armata cu canepa,acoperind modelul ca un capac sau este turnata pe portiuni(sticluri);

·         dupa intarirea ipsosului,se inseamna pe masa conturul cofrajului;

·         se scoate cofrajul impreuna cu pamantul care se indeparteaza,curatind bineatat cofrajul cat si suprafata modelului.

Turnarea tiparului de clei.Dupa curatirea capacului si modeluluide pamant si indepartarea hartiei se procedeaza la turnarea tiparului de clei.Cleiul folosit este cel de oase care se ia in cantitate necesara pentru confectionarea tiparului.Placile de clei se introduce in apa pentru a se inmuia.Dupa o jumatate de ora placile se scot din apa si se aseaza pe o masa unde raman sa se svante timp de 2 ore,dupa care se introduce in cazanul de topit clei cu pereti dublii.Pri incalzire cleiul se topeste si incepe sa fiarba.Se lasa sa fiarba timp de 2…3 ore,amestecand continutul cu o lopata de lemn.Se obtine o pasta de clei vascoasa de consistenta smantanei.Daca consistenta este main mare se adauga in cantitati mici apa fierbinte,dupa nevoie.Operatiile pregatitoare pentru turnarea cleiului sunt urmatoarele:-se aplica cu pensula in interiorul cofrajului de ipsos 2-3 straturi de compozitie de serlac(20% serlac cu 80%alcool)in intervale in care sa se tina seama de timpul de uscare al fiecarui strat;-dupa uscarea ultimului strat de serlac se unge cofrajul cu solutie de stearina,presarand pe partea unsa pudra de talc;-pe suprafata modelului,bine curatata de impuritati,se aplica cu pensula un strat de solutie de stearina,avand grija san u ramana urme de pensula;-se aplica peste model cofrajul de ipsos,tinand seama de linia conturului care sa insemnat pe masa la desfacerea lui dupa turnare;sticlurile se consolideaza intre ele cu scoabe mici,asezand totodata pe cofraj si lateral greutati care sa impiedice o eventuala desfacere sau deplasare a acestuia in timpul turnari cleiului;-se practica o serie de gauri mici pe cofraj,pentru evacuarea aerului in timpul turnarii cleiului,evitand astfel formarea bulelor respective.Cleiul topit se toarna cu ajutorul unei palnii unsa in interiorul unei palnii unsa in interior cu o solutie de stearina,pentru realizarea unei scurgeri usoare a cleiului,care se introduce in orificiul special lasat la partea cea main de sus a cofrajului.Cleiul se toarna fara intrerupere,siuvita subtire pentru a se evita formarea bulelor de aer si pentru ca sa patrunda bine in toate adanciturile.Umplerea are loc pana ce cleiul se ridica in palnie si nu mai are tendinta de coborare.Cand cleiul incepe sa se scurga prin gaurile de aerisire,acestea se astupa cu pamant.

Desfacerea cofrajului si finisarea tiparului de clei.Dupa 10…15 ore de la turnare,cleiul cuprins intre intre model si cofraj in locul pamantului se intareste intr-un strat continuu,avand elasticitatea cauciucului.Operatiile de desfacere a cofrajului si finisarea tiparului sunt urmatoarele:

·         se desfac scoabele si se inlatura greutatile si punctele de ipsos pentru fixarea cofrajului,dupa care se desface cu grija si cofrajul,care se desprinde de tiparul de clei;

·         se presara in cofrajul desfacut pudra de talc;

·         se desprinde tiparul de clei de pe model incepand de la un capat;in cazul cofrajelor compuse din sticluri,pentru fiecare sticlu se va taia cu atentie in dreptul innadirii bucata de tipar de clei corespunzatoare;

·         se aplica tiparul de clei,intreg sau in bucati,dupa caz,exact pe locul din cofraj;

·         se asambleaza din nou cofrajul din sticluri cu scoabe si se rastoarna cu cavitatea in sus;tot astfel se rastoarna si cofrajul alcatuit dintr-o bucata;

·         tiparul de clei astfel asezat se trateaza cu o solutie calda de alaun de potasiu(piatra acra),cu o concentratie de 2…3%,aplicata intr-un strat subtire cu o pensula fina.

Solutia fiind calda (la trecerea usoara a pensulei peste suprafata tiparului de clei),eventualele asperitati,rezultate in timpul desprinderii stratului de clei de pe model se niveleaza si suprafata se degreseaza,imprimandu-i totodata o rezistenta si o rigidizare cat mai mare.

3.Trasarea pieselor decorative din ipsos

3.Trasarea pieselor decorative din ipsos

Piesele decorative prefabricate din ipsos (rozetele simple sau ornamentale,butonii,baghetele,denticolii,balustrii si capitelele)se se confectioneaza prin turnare si tragere cu sablonul pe masa de lucru a atelierelor sau prin turnare in tipare.Inainte de turnare se pregatesc materialele care urmeaza sa fie folosite,precum tiparele respective.

a.Pregatirea armaturilor.Armaturile(fire de canepa ,trestie sarma zincata,rabit,sau grille din otel beton)se introduce in piesele prefabricate de ipsos inainte de turnare pentru a le mari rezistenta la eforturile de tensiune si la fisurarile provenite din eforturile rezultate din contractii si dilatatii.Armaturile de canepa se folosesc sub forma de fire la armarea in masa a pieselor de ipsos si sub forma de fuior la armarea nervurilor din ipsos.Cand piesa este prevazuta cu armaturi de otel beton,acestea se vopsesc cu un grund anticorosiv sau se izoleaza contra ruginirii cu un strat de serlac,dupa uscare se infasoara cu fire de canepa pentru realizarea unei aderente main bune a pastei de ipsos.

b.Turnarea pieselor din ipsos in tipare.Piesele din ipsos se confectioneaza prin turnarea pastei de ipsos in tiparele de ipsos sau de clei executate dupa procedeele aratate mai inainte.Operatiilede turnare sunt in principiu urmatoarele:

·         se asambleaza sticlurile tiparului si se consolodeaza cu scoabe si puncte de ipsos;

·         se toarna pasta de ipsos in straturi subtiri,incepand de la un capat al tiparului uns cu o solutie de stearina in petrol.In timp ce pasta se toarna lent in tipar,se procedeaza la vibrarea manuala a cofrajului sau mesei pe care se sprijina,in vederea unei bune raspandiri a pastei de ipsos prin toate intrandurile sale.Se toarna un prim strat de pasta de 3…6 mm grosime,folosind pentru partea de baza canciocul,iar pentru partile laterale,mistria;

·         pentru rezistenta se adauga armatura de canepa,trestie,sarma zincata,sau bare de otel beton;

·         se toarna si restul pastei de ipsos,vibrand continuu cofrajul sau masa pe care se sprijina.

La plafoniere,pentru lampi electrice sau alte piese asemanatoare,se introduc in timpul turnari pastei de ipsos si la locul indicat de proiect diblurile necesare instalatiei electrice sau pentru alte scopuri similare.Pozitia asezari tiparelor pentru turnare este in functie de usurinta in executarea acestei operatii.De exemplu,pentru turnarea unui balustru(stalp scurt,profilat in forma de corp de revolutie,constituind elemental vertical decorative al unei balustrade),cofrajul se aseaza in picioare,pasta de ipsos se toarna pe la partea de sus cu ajutorul unei palni lungi,care ajunge pana la fundul tiparului,pentru a se evita pungile de aer.

c.Desfacerea tiparelor.Dupa turnarea pieselor si intarirea pastei de ipsos se procedeaza la decofrarea piesei prin desfacerea tiparului.In cazul pieselor usoare operatiile sunt urmatoarele:-se aplica deasupra tiparului o planseta din scanduri,PFL sau PALperfect dreapta,pe care se rastoarna tiparul cu piesa turnata;-se desface cu grija capacul de ipsos si apoi peretii laterali(sticlurile),ramanand pe planseta piesa turnata.In cazul in care se foloseste tiparul de clei,acesta,dupa desfacerea cofrajului de ipsos,ramane aplicat pe piesa.Se desprinde cu multa grija fiecare bucata de clei si se aplica din nou in locasul sau din cofrajul de ipsos,pentru a se reintrebuinta;-se reasambleaza piesele tiparului,se remediaza eventualele degradari rezultate dupa turnare si se pregateste pentru o noua turnare.In cazul pieselor grele,tiparul cu piesa nu se main rastoarna ;acestea ramanand pe loc,desfacerea tiparului se incepe cu partile laterale,baza ramanand fixa.La turnarea pieselor din ipsos in tipare de clei se avea grija ca acestea sa fie decofrate imediat dupa inceperea intariri pastei de ipsos.Daca se lasa mai mult,din cauza reactiei chimice care are loc la intarirea ipsosului,se degaja o cantitate de caldura care inmoaie cleiul deformand tiparul.In astfel de cazuri tiparul nu nmai poate fi refolosit.

d.Finisarea pieselor turnate.Dupa desfacerea tiparului,piesele se verifica cu atentie si se finiseaza prin remedierea eventualelor defecte,si anume:

·         gauri mici produse de bulele de aer;

·         ciobituri din cauza manipularilor;

·         bavuri in dreptul inadirilor sticlurilor tiparului.

Materialul folosit pentru remedierea defectelor are acelasi dozaj ca si cel folosit la turnarea piesei.Pentru finisaj se folosesc fierulete,pensule,piatra de slefuit,etc.Piesele din ipsos pot fi usor degradate de umezeala,intemperii,socuri,din care cauza este bine ca sa se dea o deosebita arentie depozitari si pastrari lor.

4.Montarea pieselor decorative prefabricate din ipsos

4.Montarea pieselor decorative prefabricate din ipsos

Dupa executarea lor in atelier,piesele decorative prefabricate din ipsos se transporta pe santier unde se monteaza in pozitia indicate in proiect.Pentru aceasta,peretii si tavanele pe care se monteaza trebuie sa fie gletuiti,iar pozitiile lor trasate exact dupa planurile respective.Suprafetele de contact ale stratului support si ale pieselor se vor inasprii prin zgariere.Piesele mici usoare se fixeaza pe straturile support prin simpla lipire cu pasta de ipsos si var, consolidandu-se,eventual,si cu cuie batute in tencuiala.Piesele mai grele si mai mari se fixeaza prin legare cu mustati din sarma zincata,bine ancorate in elementul de rezistenta al stratului support.In continuare se arata modul de montare a pieselor decorative uzuale prefabricate din ipsos.

a.Montarea baghetelor.Baghetele profilate din ipsos se taie in bucati de 1…1,5 m si apoi se monteaza in felul urmator:

·         se inaspersc suprafetele de contact ale tavanului sau peretelui si baghetei si apoi se uda cu apa;

·         se aseaza bucata de bagheta pe o scandura dreapta cu partea care se lipeste in sus;

·         se aplica pe partea de sus a baghetei un strat de 2…3 mm grosime de pasta de ipsos cu adios de lapte de var;

·         se aplica bagheta pe tavan sau perete in pozitia insemnata in prealabil si limitata eventual pe una din laturi cu un dreptar fixat de suport sau cu un sir de cuie de 5cm,batute in linie dreapta,din 30cm in 30cm.Se apasa bagheta cu mana ape toata lugimea ei,lipind-o de stratul suport.Pasta in exces care se prelinge pe margini este razuita cu ticlingulsi apoi se spala cu apa folosind pensula;

·         se finiseaza racordarile intre baghete cu fierulete si se efectuiaza o slefuire umeda cu piatra de slefuit.

Cand sectiunea baghetelor este mare,este necesar sa se asigure fixarea acestora si cu cuie batute oblic in tencuiala,din 40cm in 40 cm.Floarea cuiului va patrunde prin batere cu dornul circa 2…3 mm in adancime in profilul baghetei.Gaura de deasupra flori cuiului se astupa apoi cu pasta se ipsos.Baghetele cu sectiune foarte mare se fixeaza de tavan sau pereti cu mustati din doua fire de sarma zincata prinse de armatura suportului si introduse prin gauri in baghete.Firele se leaga intre ele si se rasucesc cu ajutorul unui cui care se ingroapa si se acopera cu pasta de ipsos cu adaos cu lapte de var.

b.Montarea rozetelor si a butonilor.Rozetele si butoni se fixeaza pe suprafata suport in felul urmator:

·         se inaspresc suprafetele de contact ale tavanului sau peretelui,precum si ale rozetei sau butonului;

·         se prind 2…4 perechi de mustati de sarma zincata de barele de otel beton ale planseului de beton armat sau ale rabitului;

·         se practica,cu ajutorul burghiului,gaurile corespunzatoare in piesa respective,exact in dreptul mustatilor;

·         se trec mustatile de sarma prin gaurile piesei si se probeaza pozitia acesteia pe suprafata suport,dupa care se lasa pe sarme oprindu-se,prin indoirea lor,la distanta de 20…25cm de aceasta;

·         se uda bine suprafetele care se vor lipi;butonii si rozetele mici se pot  umezi prin scufundare in apa;

·         se asterne pe suprafata de contact a piesei pasta de ipsos de lapte de var,de consistenta semifluida,si profilul se aplica apoi prin apasare pe suprafata-suport;excesul de pasta se razuie cu ticlingul si apoi se spala folosind pensula;

·         se rasucesc perechile de fire de sarma si se fixeaza cu ajutorul a cate unui cui care se ingroapa in santurile special practicate in piesa.Santurile se umplu cu pasta de ipsos cu adaos de lapte de var;

·         se finiseaza rozeta sau butonul cu fierulete si se efectuiaza o slefuire umeda cu piatra de slefuit.

La unii butoni suprafata de lipire este prevazuta a fi incastrata in suprafata-suport.Pentru aceasta se ciopleste in tencuiala atat cat este necesar,pentru a introduce piesa respective si a o fixa prin metodele descrise mai inainte.

Montarea balustrilor.Balustrii de ipsos se monteaza in elemente de construcii decorative pentru care nu se cere o rezistenta deosebita.Pentru montare se inseamna locul de fixare a balustrilor,conform proiectului respectiv,dupa care se executa pozarea si prinderea lor cu dispozitive metalice,introduse in capul de jos al balustrului si in vangul respective,precum si cu pasta de ipsos de consistenta semifluida.In acelasi mod se fixeaza si mana curenta pe capul de sus al balustrilor.

Montarea plafonierelor.Plafonierele sunt inglobate in tavane cu rabit si au forma patrata,dreptunghiulara sau ovala.Pozitia lor este fixate inca de la realizarea tavanelor,executandu-se corespunzator lucrarile de armare ale rabitului.Golul este prevazut cu o rama metalica fixate de armatura rabitului.De aceasta rama se prind mustati desarma zincata de 1 mm grosime,in numar sufficient,cu care se fixeaza plafinierele.De la turnare,plafonierele se prevad cu dibluri de lemn pentru fixarea corpurilor de iluminat si pentru fixarea la partea de jos a unei rame metalice care sprijina o piesa din material plastic pentru difuzarea luminii.Plafonierele se monteaza dupa grunduirea tavanului si inaintea aplicarii stratului de glet,astfel:

·         se prind mustatile din sarma zincata de rama metalica a golului si se gauresc peretii plafonierei in dreptul mustatilor.De obicei,se prevede cate o mustata pentru fiecare latura,prinsa in dreptul mijlocului lungimii sale.Pentru laturile lungi se prevede cate o mustata la capete si una sau doua intre ele;

·         se ridica plafoniera de pe platforma schelei sprijinita fie pe maini.daca este usoara fie de un jug din scanduri sustinut pe doi popi care se proptesc pe schela,daca platfoniera este grea,pana ce peretii plafonierei ajung aproape de tavan;

·         se introduc mustatile prin gaurile peretilor din exterior spre interior si se ridica plafoniera,fixandu-se exact pe pozitia stabilita in plafon;

·         se rasucesc sarmele pe dupa un cui aszat intr-o scobitura special facuta in dreptul fiecarei gauri,in care se ingroapa apoi si capetele sarmelor;

·         se incarca santurile,in care s-au fixat mustatile,cu pasta de ipsos cu adaos de lapte de var;

·         se gletuieste tavanul si se finiseaza imperuna cu plafoniera.

1.Lucrari pregatitoare

Dupa executarea trasarii cu modele obisnuite,profilurile si ornamentele cu mortar din praf de piatra se trag,respectiv se monteaza,pe suprafete-suport de zidarie ,de beton sau de rabit,dupa ce in prealabilacestea s-au verificat si pregatit cu deosebita grija,pentru ca lucrarea sa se realizeze in cele main bune conditii.Dupa pregatire,suprafetele de beton si zidarie se amorseaza cu un strat subtire de sprit din mortar de ciment cu adaos de var,de consistenta fluida,care umple toate neregularitatile si adanciturile,realizand o aderenta buna pentru stratul urmator de grund.Cand grundul este aplicat cu mortar de ipsos,adaosul de var in mortarul de sprit se mareste in vederea obtinerii unei legaturi main bune intre stratul de sprit si grundul de ipsos.Suprafetele-suport din grtar de bare de otel si plasa de rabit,se smiruiesc cu mortar de consistenta vascoasa,astfel ca prin umplerea ochiurilor sa se realizeze o buna legatura cu stratul urmator de grund

I.Consumuri specifice de materiale

Consumurile specifice de materiale sunt reglemenate prin indicatorul de norme de deviz “C”pentru lucrari de constructii industriale,agrozootehnice,locuinte si social-culturale.In consumurile specifice din aceste norme sunt cuprinse cantitatile de materiale care intra real in lucrare,pierderile tehnologice respective prin prelucrarea,precum si pierderile netehnologice cauzate de tranportul,manipularea si depozitarea materialelor,de la locul de furnizare si pan la locul de punere in opera.In normele de deviz pentru profiluri si ornamente decorative,avand indicatorul “CJ”,sunt cuprinse:-materiale necesare mopntarii si finisarii ornamentelor prefabricate in ateliere de specialitate;-cantitatile de mortar gata preparat necesar executarii profilurilor exterioare trase pe loc cu sablonul;-materiale necesare executarii stratului vizibil in cazul cand acesta este alcatuit dintr-un mortar special,cu efect decorativ(cu praf de piatra,coloranti etc);-materiale necesare executarii profilurilor interioare trase,executate cu mortar  pe baza de ipsos,care se confectioneaza la locul de lucru.

In tabelul urmator sunt prezentate,pentru exemplficare,consumurile specifice pentru profile simple la interiorul constructiilor,trase cu sablonul.

Denumirea materialelor

U/M

Cantitati

a

b

Ipsos de constructii

kg

4,800

5,100



Nisip 03 mm

0,010

0,010

Tabla neagra de 0,75 mm

kg

0,015

0,015

Cutie cu cap conic tip A pentru constructii

kg

0,020

0,020

Apa

0,005

0,005

J.Conditii de calitate la lucrarile de ipsoserie.

Dupa terminarea lucrarilor de ipsoserie,suprafata-suport preucrata cu glet sau ornamentata cu profiluri sau piese decorative se verifica pentru a se constata calitatea executiei si corespondenta cu indicatiile proiectului sau cu modele existente.La receptia calitativa a lucrarilor se verifica:

·         corespondenta intre prevederile proiectului si modelul de prelucrare sau decorare a suprafetei;

·         aspectul tencuielilor gletuite si ornamentelor,care trebuie sa fie uniform pe toata suprafata lor;

·         abaterile de la planeitat,orizontalitate si verticalitate a tencuielilor gletuite si a muchiilor;

·         grosimea mediea tencuielilor,care trebuie sa fie de 2 cm, in general,si numai pe portiuni mici si isolate se admit grosimi pana la 2,5cm.

Suprafetele tencuite si gletuite precum si cele ale profilurilor si piese decorative nu trebuie sa prezinte umflaturi,impuscaturi fisuri stirbituri lovituri asperitati,basici si zgaraieturi.In imediata apropiere a suprafetei care se verifica visual prin plimbarea palmei pe suprafate tencuieli profilului sau piesei respective,se aseaza o lampa electrica(preferabil fuorescenta)Muchiil;e la colturi,spaleti glafuri la usi si fereste etc.trebuie sa fie vii sau rotunjite conform prevederilor proiectului.La verificarea cu dreptarul de 2 m lungime,aplicat pe orice directie,suprafata gletuita nu trebuie sa prezinte main mult de 2 neregularitati in orice directie,avand adancimea sau inaltimea pana la 2 mm.Abaterile fata de verticala ale tencuielilor gletuite ale peretilor se verifica cu firul cu plumb.Aceste abateri nu trebuie sa depaseasca 1 mm/m si maximum 2mm pe toata inaltimea incaperilor pana la 3,5m si 3mm la cele main inalte.Abaterile fata de orizontala ale tencuielilor gletuite ale tavanelor se verifica cu ajutorul unui dreptar si al nivelei.Aceste abateri nu trebuie sa depaseasca 1mm/m si maximum de 5 mm intr-o incapere sau in limitele suprafetei orizontale marcate de grinzi,nervure si centuri.Abaterile fata de verticala sau orizontala ale unor elemente,ca:-intranduri iesinduri,glafuri,muchii,ornamente coloane etc,se verifica cu ajutorul firului cu plumb si respective,al unui dreptar si al nivelei.Aceste abateri nu trebuie sa depaseasca 1 mm/m si maximum 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.Abaterile suprafetelor curbe tencuite si gletuite fata de curba proiectata nu trebuie sa depaseasca 3mm.

K.Defecte la lucrarile de ipsoserie si repararea lor

1.Defecte la lucrarile de ipsoserie

K.Defecte la lucrarile de ipsoserie is repararea lor K.Defecte la lucrarile de ipsoserie is repararea lor.

1.Defecte la lucrarile de ipsoserie

Defecte care apar la lucrarile de ipsoserie se datoreaza,in general,urmatoarelor cauze:

·         executari defectuase a suprafetelor-suport;

·         pregatiri necorespunzatoare a suporafetelor suport;

·         folosirii unor materiale,mortare sau paste necorespunzatoare;

·         executiei defectuase a lucrarilor propriu-zise de ipsoserie;

·         defectiuni de organizare si executie a unor lucrari de constructii si instalatii.

            a.Executarea defectuoasa a suprafetelor-suport.Suprafetele-suport inainte de a fi tencuite trebuie sa fie pregatite cu grija,in caz contrar se produc coscoviri si desprinderi ale tencuielilor aplicate.

            Aceste defecte vor aparea din aceleasi cause ca cele prezentate la tencuielile obisnuite.

            Tencuiala cu mortar de ipsos cu var se aplica pe un support de zidarie umed,la inceput se intareste iar apoi,sub influenta umiditatii din zidarie,se umezeste si se coscoveste in cel main bun caz,pe tencuiala apar pete provenite din sarurile care sint anternate spre suprafata tencuielii in timpul procesului de evaporare.

            Cand suprafata-suport este executata defectuos,cu abateri si neregularitati apreciabile ale zidurilor de caramida si plafoanelor de beton,cioplirea suprafetelor proeminente sau incarcarea cu tencuiala a intrandurilor sau a abaterilor de la verticala a zidurilor sint operatii anevoioase si costisitoare,riscandu-se totodata san u se realizeze pe acesta suporturi suprafete tencuite si gletuite perfect plane.

            Cind grosimea tencuielii intrece pe cea normala(3…3,5 cm),iar grundul nu s-a aplicar in doua trei straturi,se produc coscoviri.Cand stratul depaseste grosimea de 4 cm,iar portiunea respective nu s-a acoperit cu o plasa de rabit fixata pe sprafata-suport sau cu o impletitura pe cuie batute in rosturile zidariei,se produc fisuri in tencuiala si chiar desprinderea unor portiuni incarcate exagerat.

            In cazul tencuielilor pe plasa de rabit,daca reteaua de bare otel-beton este montata sau fixate defectuos,sau plasa de rabit nu este bine intinsa si prinsa de aceasta,atunci sub greutatea tencuielii,se produc deformatii care dau loc la fisuri si chiar la crapaturi pe suprafata tencuita.Cand pe suprafetele-suport de beton armat raman aparente parti din barela de otel-beton,venind in contact direct cu  tencuiala de ipsos,care este un material hygroscopic,ruginesc si pateaza tencuiala.

            b.Folosirea de materiale,mortare sau paste nerescorespunzatoare.Folosirea unor materiale,mortare sau paste necorespunzatoare poate compromite lucrarile de ipsoserie,astfel:

·         folosirea unui lapte de var cu granule nestinse si netrecut prin sita cu ochiuri de 1 mm produce impuscaturi pe suprafetele tencuite:

·         folosirea ipsosului alterat(ipsos mort) produce degradarea neremediabila a tencuielilor,gleturilor sau ornamentelor.Folosirea pentru glet sau pentru ornamente a ipsosului de calitatea aII-a sau aIII-a are ca rezultat obtinerea unor suprafete asperitati greu de netezit prin slefuire:

·         folosirea la mortarele si pastele de ipsos a unei cantitati de tntarziator de priza care depaseste 0,3% din cantitatea de ipsos,influenteaza negative rezistentele lor mecanice:

·         folosirea unei plase de rabit din sarma neagra pentru legarea plasei de rabit sau pentru mustatile de prindere a plaselor de otel-beton,poate produce din cauza hidroscopicitatii ipsosului din mortarul tencuielii,pete de rugina si prabusirea intregii suprafete tencuite prin corodarea puternica a sarmelor:

·         folosirea mortarelor in care liantul a inceput sa faca priza sau amestecarea lor cu mortare proaspete ,duc la desprinderea lor din stratul de tencuiala:

·         introducerea unei cantiatati de apa in exces la mortare si paste,cu intentia gresita de a mari plasticitatea,le reduce rezistentele mecanice porozitatea:

·         aplicarea mortarelor de ipsos direct pe suprafetele-suport de beton produce desprinderea lor:

·         aplicarea unui strat de tencuiala cu o anumita marca peste alt strat de mortar de marca main mica produce,de asemenea,desprinderea lor.

            c.Folosirea de unelte,dispozitive,sabloane si tipare necorespunzatoare. Uneltele,dispozitivele si sabloanele folosite la lucrarile de ipsoserie trebuie sa corespunda scopului pentru care se intrebuinteaza.Folosind unelte si dispozitive cu defecte,vor rezulta lucrari de ipsoserie cu zgarieturi,denivelari,asperitati etc.

            Daca sabloanele folosite pentru executarea profilurilor decorative sint confectionate necorespunzator vor,apare urmatoarele defecte:

·         linii neregulate sau tremurate,in cazul in care sablonul nu prezinta rigiditate,cand sania nu este bine fixate,cand ghidajul este confectionat defectuos,sau cind sania sau ghidajul nu este curatat de urme de mortar:

·         reziduri din cauza pilirii nerecorespunzatoare a profilului de tabla sau din cauza mortarului vechi necuratat de pe profil.

            Tiparele de ipsos sau clei folesite pentru turnarea pieselor decorative trebuie sa fie confectionate cu deosebita grija,sa aiba imprimate exact forma modelului,sa aiba retusarile effectuate si sa fie bine incheiate,deoarece altfel vor apare pe piesele prefabricate toate defectele tiparului-suprafete strambe,denivelari,stirbituri,gauri,rizuri pori etc.

            d.Executia defectuoasa a lucrarilor de ipsoserie propriu-zise.Defectele se pot prezenta sub forma de:

·         suprafete gletuite cu abateri apreciabile de la verticala sau orizontala cu neregularitati evidente:

·         muchii si nuturi cu abateri de la linia dreapta:

·         goluri si portiuni neacoperite cu mortar in locurile de racordare a tencuielilor cu tocurile si grafurile ferestrelor,tocurile si pervazurile usilor etc.:

·         profiluri insufficient finisate prin slefuire:

·         racordari necorespunzatoare ale profilurilor la colturi:

·         piese decorative turnate cu defecte decorative(strimbe,cu prinderi vizibile,fara racordari si retusari etc.).

2.Repararea defectelor

Inainte de a se proceda la repararea defectelor aparute pe suprafetele tencuite si gletuite,pe profilurile trase sau pe piesele ornamentale,se cerceteaza cauzele care au produs defectele respective.

Cand defectele sint produse din cauza altor lucrari executate necorespunzator(jgeaburi,burlane sau instalatii sanitare),se iau masuri pentru eliminarea acestor cause si apoi se iau masuri pentru eliminarea acestor cauze si apoi se repara defectele aparute pe tencuiala(pete,fisuri,coscoviri etc.).Defectele de finisare a lucrarilor de ipsoserie (abateri de la orizontala sau verticala,neregularitati,racordari,completari etc.)se remediaza prin completare lor.

Profilurile si piesele decorative executate defectuos sau degradate se repara prin completarea lor sau,unde este cazul,se desfac si se refac.

Portiunile de tencuieli neaderente,constatate prin sunetul a gol produs pein ciocanire cu coada mistriei,se desfac,iar locul se curata bine de mortarul veci cu peria de sarma.Daca suprafata-suport este prea neteda se ciopleste cu ciocanul sau se inaspreste cu o dalta.Crapaturile in tencuiala se desfac pe toata grosimea stratului de mortat si pe o latime de 35 cm indepartandu-se tencuiala desprinsa.Locurile unde apar impuscaturi de var se curata bine de granulele de var nestins.Daca impuscaturile sint prea dese,dupa curatarea locurilor respective de granule de var,se desface gletul de ipsos si se reface pe intreaga suprafata.

Dupa efectuarea operatiilor aratate mai inainte si dupa pregatirea suprafetelor suport,locurile care urmeaza a fi reparate se curata de praf si se uda bine cu apa inainte de aplicarea mortarului.Mortarul se aplica in straturi,ca si tencuiala noua,fiecare strat aplicandu-se dupa uscarea stratului precedent.Mortarul pentru grund,folosit la reparatii,trebuie se fie preparat cu scelasi liant si cu acelasi dozaj ca si la cel folosit pentru tencuiala veche.

Gletul trebuie astfel prelucrat incat reparatia facuta sa nu apara vizibila,racordarea realizandu-se in cele mai bune conditii tehnice.

L.Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de ipsoserie

La executarea lucrarilor de ipsoserie se interzice:executarea de podine provizorii asezate pe reazeme ocazionale(butoaie,caramizi etc.)in loc de schele leglementare:executarea lucrarilor sint pe podine de scanduri izolate,nelegate intre ele si prezenta muncitorilor pe schele mobile,in timpul deplasarii lor.Schelele mobile trebuie sa se mute lin fara zguduiri.Zilnic,inainte de inceperea lucrarilor,se verifica de catre personalul tehnic de specialitate,starea schelelor de pe care se executa lucrarile.

In timpul lucrului muncitorii trebuie sa poarte manusi si ochelari de protectie,iar dupa terminarea lucrului sa-si spele bine partile expuse ale corpului,pentru a le feri de praful de var nestins,deoarece acesta ataca nucoasa cailor respiratorii,ochii si pielea.Golurile din planse ramase penrtu scari ascensoare etc. Se acopera cu panouri de scanduri.Atelierul de ipsoserie trebuie sa aiba o bnua ventilatie artificiala sau naturala.La turnarea tiparelor de clei se iau masurile necesare pentru a se evita oparirea muncitorilor,atat la topirea cleiului cit si la manipularea si turnarea lui in cofaje de ipsos.Piesele decorative grele turnate in ateliere se manipuleaza cu grija cu targi care sa reziste la greutatea lor si se monteaza cu o deosebita atentie,manual sau cu ajutorul unor dispozitive de ridicat.Ele se prind de elementul de rezistenta pe care se fixeaza,tinand seama de toate prevaderile proiectului.

                                Argument

            Argument…

In tara noastra constructiile au cunoscut un avant deosebit.Productia acestei ramuri a crescut considerabil,contribuind la transformarea infatiserii tuturor judetelor si localitatilor.           In prezent la realizarea constructiilor societatile comerciale de profil urmaresc aplicarea de solutii constructive imbunatatite.         In activitatea de constructii montaj se pune un accent deosebit pe cresterea productivitatii,industrializarea lucrarilor.

O preocupare principala o constituie folosirea pe scara larga a materialelor pentru a caror producere se consuma putina energie,percum si reducerea in continuare a consumului de ciment,laminate,tevi,materiale plastice si cherestea.Ridicarea pregatirii profesionale a personalului o constituie o premiza a calitatii ce trebuie s-o real;izeze economia antionala in toate domeniile de activitate.De aceea este necesar ca cei intereasti sa aiba la dispozitie o literatura tehnica pusa de acord cu ultimele realizare pe plan mondial cu,metodele,tehnologiile simaterialele noi eficiente.La un asemenea deficit urmeaza sa raspunda si lucrarea „Lucrari de ipsoserie”(cu”i”).

In afara unor cunostinte de ordinul general referitoare la clasificarea constructiilor si alcatuirea generala a unei cladiri,la intocmirea lucrarii am studiat carti de specialitate pentru a putea descrie etape de realizare a lucrarilor de „Lucrari de ipsosreie”.In lucrarea mea,am urmarit sa introduc tehnologii moderne de executie precum si o organizare stiintifica a executiei lucrarilor.Stabilirea regulilor tehnologice,care asigura folosirea rationala a materialelor si utilajelor simplifica proiectarea constructiilor si in final,contribuie la reducerea cheltuielilor.

Organizarea stiintifica presupune asigurarea tuturor conditiilor pentru desfasurarea rationala a procesului de productie.

-

Bibliografie:

Bibliografie:

·        Utilajul si tehnologia structurilor de constructii – Manual pentru licee industriale cu profil de constructii si scoli profsionale .

Autori :Anatolie Mihail,Dumitru Tanase,Elena Gorbanescu,Eugen Pamfil,Stefan Carlan ;

·        Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaj in constructii.

Autori :I. Davidescu,A. Ionescu,C. Rosoga ;

·        Tehnologia lucrarilor de constructii civile,industriale si agro-zootenice.

Autori :R. Constantinescu,C. Pavel,M. Voiculescu ;

·        Cartea zidarului.

Autori :Ilie Davidescu,Constantin Rosoga ;

·        Constructii civile.

Autori :Dan Ghiocel,Florin Dabija,Maria Ispas,Viorica Demir,Horia Asanache,Maria Darie,Veronica Nicolau,Liviu Popescu,Rodica Vierescu.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2749
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site