| CATEGORII DOCUMENTE |
| Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
Sari la: Navigare, cautare
Motoarele termice (cu combustie interna), transforma energia chimica a combustibilului care arde in interiorul motorului, in energie mecanica, obtinuta la arborele sau motor. Din punctul de vedere al obtinerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifica in:
Motoarele cu combustie interna cu piston folosite la automobile se
clasifica dupa urmatoarele criterii:
Motoarele cu combustie interna rotative sunt utilizate pe scara mai
redusa datorita problemelor tehnologice mari si a fiabilitatii mai scazute. Cel
mai cunoscut tip de motor cu combustie interna rotativ este motorul Wankel.
Adus de la 'https://ro.wikipedia.org/wiki/Motoare_termice'
INTRODUCERE
Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe baza principiului care ii poarta numele) a realizat primul motor cu aprindere interna, in patru timpi, utilizabil pe scara larga.
Otto s-a nascut in
Otto a construit primul motor bazat pe proiectul lui Lenoir in 1861. Si-a unit apoi fortele cu industriasul german Eugen Langen si in 1864 au infiintat o companie, langa Koln, in care au construit primul motor in 1867. Primul motor produs de Otto a fost un motor in doi timpi in care amestecul carburant inlocuieste, in acelasi timp al ciclului de functionare, gazele arse in ciclul de functionare precedent. Acest motor era mult mai eficient decat motorul lui Lenoir, deoarece motorul Otto realiza compresia amestecului carburant inainte de ardere.
In 1876 Otto si Langen au anuntat punerea la punct a unui nou motor, motorul in patru timpi. In al treilea timp al functionarii sale, pistonul transmitea puterea degajata prin explozia gazelor catre arborele cotit al motorului, iar in al patrulea timp pistonul era folosit pentru evacuarea gazelor arse. Noul motor, silentios si eficient, si-a gasit imediat locul in industrie, ramanand drept model pentru cele mai moderne motoare cu combustie interna existente astazi in lume.
Otto si-a patentat ciclul de functionare a motorului in patru timpi in 1877 si a pus bazele unei companii care doar in cativa ani a vandut peste
35 000 de motoare. In 1886, totusi , competitorii lui Otto au aratat ca de fapt principiul de functionare al motorului in patru timpi a fost prezentat pentu prima data (intr-un obscur pamflet) de catre inginerul francez Alphonse-Eugene de Rochas. Chiar daca acest lucru anula patentul lui Otto, motoarele lui au ramas singurele motoare cu ardere interna folosite pe scara larga. In 1890, Wilhelm Maybach si Gottlieb Daimler, doi dintre inginerii companiei lui Otto, si-au deschis propria companie producatoare de automobile, propulsate de motoarele in patru timpi ale lui Otto. Ei au perfectionat vechiul motor si au reusit sa produca, in 1899, primul automobil Mercedes.
COMPONENTELE UNUI MOTOR
Componentele principale ale unui motor sunt in principiu aceleasi, fie ca este vorba despre un motor Diesel, unul in patru timpi sau unul in doi timpi. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru, de obicei fix, obturat in partea de sus cu o piesa numita chiuloasa. Miscarea de du-te-vino a pistonului face ca volumul camerei de ardere sa fie variabil, intre fata de sus a pistonului si fata inferioara a chiuloasei. Pistonul este legat de arborele cotit al motorului printr-o piesa de legatura numita biela. Arborele cotit transforma (prin intermediul bielei) miscarea rectilinie a pistonului intr-o miscare de rotatie.
Fig. 1 Componenta unui motor in patru timpi
La motoarele cu mai multi cilindri, arborele cotit are cate o portiune dezaxata (numita maneton) pentru fiecare biela in parte, astfel incat puterea de la fiecare cilindru este transmisa arborelui cotit, la momentul potrivit in timpul rotatiei sale. Arborii cotiti au contragreutati destul de mari (volante), care prin inertia lor micsoreaza la minim neregularitatile aparute in miscarea arborelui. Un motor poate avea intre 1 si 28 de cilindri.
Sistemul de alimentare cu combustibil al motorului este alcatuit din rezervor, pompa de combustibil si un dispozitiv care sa realizeze vaporizarea combustibilului. La motoarele Otto, acest dispozitiv poate fi un carburator sau, mai nou, un sistem de injectie.
La majoritatea motoarelor cu carburator, vaporii de combustibil sunt condusi spre camera de ardere de catre un sistem de conducte numit galerie de admisie, iar gazele arse sunt evacuate printr-o galerie de evacuare. Combustibilul este introdus in fiecare cilindru si gazele arse sunt evacuate prin asa numitele supape de admisie si supape de evacuare. In mod normal valvele sunt mentinute inchise de catre niste resoarte si sunt deschise la momentul necesar de catre niste came pozitionate pe arborele cu came, care angreneaza cu arborele cotit al motorului. Dupa 1980, mai multe sisteme de injectie sofisticate au inlocuit din ce in ce mai mult vechiul carburator. La motorul cu injectie, un sistem controlat mecanic sau electronic introduce cantitatea optima de combustibil direct in cilindru sau in galeria de admisie, exact la momentul optim.
Fig. 2 Sistemul de alimentare prin injectie
Combustibilul se vaporizeaza la intrarea in cilindru. Acest sistem este mult mai eficient decat carburatorul si deasemenea produce mai putina poluare.
Toate motoarele sunt prevazute cu un sistem de aprindere a amestecului combustibil.
De exemplu, la motoarele Otto sistemul de aprindere este alcatuit
dintr-o sursa de curent continuu de joasa tensiune legata la infasurarea primara a unui transformator, numit bobina de inductie. Curentul este intrerupt de catre ruptor. Pulsatiile curentului din primarul bobinei induc un curent pulsator de inalta tensiune in secundarul bobinei de inductie. Acest curent de inalta tensiune este condus catre cilindru printr- un intreruptor rotativ numit distribuitor.
Elementul care realizeaza aprinderea combustibilului este bujia, care este un conductor izolat plasat in peretele fiecarui cilindru. In partea de jos a bujiei este prevazut constructiv cu interstitiu intre capatul conducatorului izolat si corpul metalic al bujiei. Curentul de inalta tensiune provoaca descarcari sub forma de arc electric, permitand astfel aprinderea amestecului combustibil din camera de ardere.
Fig. 3 Componenta sistemului de aprindere
Datorita caldurii degajate prin combustie, toate motoarele cu ardere interna sunt echipate cu un sistem de racire.
Unele motoare de avion, motoarele mici, stationare si motoarele de barca sunt racite cu aer. Alte motoare sunt racite cu apa.
Spre deosebire de motoarele cu abur sau de turbine, motoarele cu ardere interna au nevoie de un dispozitiv de pornire. Ele sunt in mod normal pornite cu ajutorul unui motor electric sau starter care este angrenat cu arborele cotital motorului. Motoarele mici sunt pornite adeseori manual prin rotirea arborelui cotit cu ajutorul unei manivele sau cu ajutorul unei sfori infasurate de cateva ori in jurul volantei.
MOTORUL OTTO
Motorul obisnuit Otto este in patru timpi; aceasta inseamna ca la un ciclu
complet, pistoanele lui executa patru miscari, doua inspre chiuloasa motorului si doua in sens opus acesteia.
Fig. 4 Timpii de lucru la motoarele in patru timpi
Pe durata primului timp (prima miscare a pistonului), pistonul se departeaza de chiuloasa, in acelasi timp deschizandu-se si supapa de admisie. Miscarea pistonului absoarbe in cilindru o anumita cantitate de amestec combustibil; in cel de-al doilea timp, pistonul se deplaseaza inspre partea de sus a cilindrului, comprimand astfel amestecul in camera de ardere. In momentul cand pistonul ajunge in punctul superior al miscarii sale si volumul camerei de ardere este astfel minim, amestecul combustibil este aprins de catre bujii si prin ardere isi mareste volumul, dilatandu-se, si exercitand astfel o presiune considerabila asupra pistonului care este impins inspre partea de jos a cilindrului, in cadrul celui de-a treilea timp.
In cel de-al patrulea timp, supapa de evacuare este deschisa si pistonul se misca inspre partea de sus a cilindrului, impingand afara gazele arse si pregatind cilindrul pentru repetarea ciclului.
Randamentul unui motor Otto modern este limitat de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt pierderile prin racirea motorului si pierderile prin frecari. In general, randamentul unui astfel de motor este dat de catre raportul de compresie (raportul dintre volumul maxim si volumul minim al camerei de ardere). Acest raport este in mod normal la motoarele moderne de 8:1 sau 10:1. Rapoarte de compresie mai ridicate, ajungand pana la 15:1 (ceea ce duce la cresterea randamentului), sunt posibile prin utilizarea unor combustibili cu cifra octanica superioara.
Randamentul unui motor Otto modern este de 20-25 %, cu alte cuvinte doar acest procent din energia calorica a combustibilului fiind transformat in energie mecanica utila.
|
Colectorii solari plani tip HELIOSTAR 400V |
|
1. Carcasa metalica; |
||
|
PANOU HELIOSTAR, CU VID cu kripton - suprafata 2 mp; cu foaie din sticla de inalta transmisivitate, o foarte buna izolatie (vid), folie de aluminiu in partea inferioara. In cavitatea panoului se introduce un gaz greu - kripton - care reduce semnificativ pierderile de caldura de la 0,4% la 0,1%. In interiorul panoului exista tevi de cupru prin care circula un agent termic. Un asemenea panou absoarbe 638 kWh/mp/an, cu un foarte bun randament termic si cu un debit de recirculare a agentului termic prin circuitul colector net superior, de pana la 180 litri/ora (in timp ce alti colectori plani comercializati la noi in tara pot asigura debite de numai 19 sau cel mult 38 litri/ora). |
||||
|
Tuburile solare tip MAZDON |
|
1. Tuburi de sticla; |
||
|
TUBURI MAZDON, CU VID, cu suprafata absorbanta acoperita cu TiNOX - suprafata a 10 tuburi = 1 mp; in interiorul tubului exista o conducta de cupru in care se afla agentul termic (4g de apa) care, datorita vidului, vaporizeaza usor. Teava de incalzire este legata printr-o legatura flexibila la un condensator. Condensatorul realizeaza schimbul de caldura cu teava din cupru prin care circula agentul termic care coboara in serpentina din rezervorul solar. Avem in acest caz un contact termic uscat, ceea ce permite rotirea sau inlocuirea tuburilor chiar daca in instalatie exista lichid si presiune. Cele 4 g de apa se transforma in vapori, urca in condensator unde cedeaza caldura, condenseaza, etc., pana cand temperatura din condensator atinge 130C. In acest moment condensatorul blocheaza trecerea vaporilor din tub in condensator. |
||||
|
MONTAJ |
| |||
|
Raportul de eficacitate intre cele doua sisteme de colectoare,
respectiv PANOU HELIOSTAR si TUBURI MAZDON, cu vid, este in favoarea acestuia
din urma. Sa vedem un exemplu: pentru 400 l apa incalzita la 55C sunt
necesare: |
||||
|
Se utilizeaza in instalatiile de preparare a apei calde pentru scopuri tehnologice sau menajere.
INSTALATII SOLARE CU CIRCULATIE IN TERMOSIFON
Instalatia poate fi alimentata cu apa curenta de la retea sau dintr-un rezervor suplimentar
|
||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||
|
AP - acumulator sub presiune fara schimbator de caldura INSTALATII SOLARE IN TERMOSIFON IST 1 X 12 |
||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||
|
AP - acumulator sub presiune fara schimbator de caldura INSTALATII SOLARE IN TERMOSIFON IST 1 X 24 |
||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||
|
AP - acumulator sub presiune fara schimbator de caldura |
||||||||||||||||||||||
Energia Eoliana
|
|
|
|||
|
|
|||
|
Avantajele pe care le prezinta acest sistem sunt urmatoarele:
|
|||
|
Diametrul rotorului 2.44m |
|
||
Sistemul de masini pentru lucrarile solului in vederea semanatului
Sorin Tiberiu BUNGESCU
"In prezent chiar viata omului este de neconceput fara agricultura, iar agricultura este de neconceput fara plug. Fara combine, tractoare, semanatori, cultivatoare si alte masini agricole, omul ar putea trai si astazi, bineanteles, la un nivel de viata mult mai scazut. Dovada o constituie tarile mai inapoiate din diversele colturi ale pamantului. Fara plug, insa, societatea de astazi ar fi sortita pieirii groaznice si inevitabile, prin infometare". (Masinile agricole de-a lungul veacurilor, Flegon A., 1956)
In aceasta categorie intra intreaga gama de masini pentru arat (pluguri cu cormane clasice, lamelare si rombice -losange (fig. 2), pluguri cu discuri, pluguri pivotante si mai nou scarificatoarele) si masini pentru pregatirea patului germinativ in vederea semanatului (grape, tavalugi si combinatoare).
Aceste masini trebuie sa respecte urmatoarele cerinte impuse de catre Comunitatea Europeana: . sa fie concepute astfel incat in timpul transportului pe drumurile publice sa li se poata reduce gabaritul; . sa se ataseze si detaseze usor de la baza energetica; . sa poata fi trecute usor din pozitie de lucru in pozitie de transport si invers; acest lucru se face la ora actuala in proportie de 90% cu ajutorul cilindrilor hidraulici; . sa fie cat mai universale; . organele de lucru sa fie tipizate si confectionate din materiale rezistente la uzura abraziva si chimica (organe tipizate: brazdarele, cormanele, discurile de la grapele cu discuri si de la plugurile cu discuri, coltii de la grapele cu colti etc.); . sa fie dotate cu instalatii de semnalizare impuse de legea de circulatie pe arterele de circulatie publica, ziua si noaptea; . in timpul lucrului acestea trebuie sa se adapteze cu usurinta la gradul de denivelare a solului.
Tinand cont de modul de cuplare a plugurilor in cadrul sistemului tehnic mobil tractor - plug, a fost generalizata urmatoarea terminologie: pluguri tractate, pluguri purtate si pluguri semipurtate (fig. 1).
Dupa organele de lucru fundamentale, plugurile cu cormane pot fi: cu cormane cilindrice, cu cormane universale (culturale), cu cormane semielicoidale, cu cormane elicoidale, cu cormane lamelare, cu cormane "losange" (fig. 2) si cu cormane trapezoidale curbe.
In prezent, plugurile cu cormane sunt construite astfel incat sa lucreze la viteze marite de lucru (pana la 15 km/h). Numarul organelor de lucru (trupite) la aceste pluguri ajunge pana la 16 (Fig. 3). Latimea de lucru este reglabila si se realizeaza pe cale hidraulica, folosind cilindrii hidraulici cu "memorie". Avantajele pe care le prezinta aceste pluguri in comparatie cu plugurile clasice sunt de ordin economic, ergonomic si agronomic.
Plugurile care au o larga raspandire in tarile Comunitatii Europene sunt cele reversibile (fig. 4). La acestea reversarea se face hidraulic iar latimea de lucru este reglabila si se realizeaza prin comenzi din cabina tractorului.
In figura 5 este prezentata o cormana realizata din trei materiale suprapuse. Materialul care vine in contact cu solul este rezistent la uzura, materialul din mijloc este rezistent la soc iar materialul din spate are o elasticitate superioara. Acest material (material compozit) este cel mai indicat pentru orice tip de cormana.
Plugurile cu discuri se folosec pe solurile desecate si luate in cultura, pe solurile proaspat defrisate (pe aceste soluri discurile nu se infunda, trecand cu usurinta peste radacinile ramase in sol, daca acestea nu pot fi taiate de discuri) sau pe solurile pe care faza preponderenta o reprezinta maruntirea solului si nu rasturnarea brazdei sau acoperirea resturilor vegetale.
In ultimul timp firmele vest - europene dar mai ales firmele americane au trecut la realizarea asa ziselor pluguri pivotante, care in comparatie cu actualele pluguri reversibile prezinta modificari esentiale, iar printr-un singur grup de trupite realizeaza o aratura printr-o cinematica in suveica. La aceste pluguri schimbarea sensului de rasturnare a brazdei nu se face prin reversarea trupitelor ci prin pivotarea acestora in jurul unei sau mai multor axe verticale. Trupitele sunt dotate cu cormane si brazdare simetrice.
Pentru lucrarea fundamentala a solului - aratul se folosesc de obicei plugurile. Unele firme din Comunitatea Europena construiesc pentru aceasta lucrare, deosebit de importanta pentru agricultori, diferite tipuri de scarificatoare (fig. 6). Acestea inlocuiesc plugurile, respectiv lucrarea de arat, si in acelasi timp efectueaza si scarificarea la o adancime cuprinsa intre 45 si 65 cm, in functie de puterea tractorului. Scopul acestor scarificatoare este de a rascoli si afana terenul in profunzime, de a maruntii stratul prelucrat si de a interveni in straturile cele mai profunde pentru a evita astfel efectul daunator al amestecarii cu straturile mai superficiale.
Masinile folosite pentru pregatirea patului germinativ in vederea semanatului (grape, tavalugi, combinatoare) sunt folosite pentru: maruntirea bulgarilor prin sfaramare si spargere, afanarea (cresterea porozitatii) respectiv tasarea (scaderea porozitatii) solului, amestecarea granulelor de sol aflate la diferite adancimi si deschiderea unor canale inguste la suprafata solului (pentru patrunderea mai usoara a apei si a soarelui).
In categoria grapelor intra: grapele cu discuri, grapele cu colti pasivi, grapele cu miscare compusa, grapele oscilnate cu colti rotativi - grape rotative (fig. 7), grapele rulante, grapele cilindrice, grapele stelate si sapele rotative.
Pentru maruntirea solului dupa arat si pentru prelucrarea superficiala a stratului arabil la adancimi de 5 - 15 cm se folosesc grapele cu discuri. Acestea se mai folosesc si pentru graparea solului intre randurile de vita de vie sau pomi.
Tavalugii se folosesc in special pentru tasarea solului, maruntirea bulgarilor si spargerea crustei. Acestia se mai utilizeaza si atunci cand, din cauza ingheturilor si dezgheturilor repetate, la unele culturi semanate toamna, slabeste legatura dintre sistemul radicular al acestora si sol, si stratul superficial de sol, care contine sistemul radicular al plantelor, se desprinde de masa de sol. Dupa forma suprafetei de lucru, acestia se clasifica in: tavalugi cu suprafata neteda si tavalugi cu suprafata profilata (tip Cambridge, tip Crosskill, tip Campbell, tip Lemken - Variopack etc.) (fig. 8).
Pentru lucrarile solului se mai folosesc si asa numitele combinatoare (fig. 9 fig. 10). Acestea sunt agregate combinate realizate prin cuplarea mai multor tipuri de masini agricole pentru lucrarile solului. Folosirea unor astfel de agregate satisface doua cerinte principale: . cresterea eficacitatii lucrarilor realizate, in comparatie cu cazul in care fiecare lucrare s-ar executa separat (agregate combinate longitudinale); . cresterea coeficientului de utilizare al puterii sursei de energie (agregate combinate transversale).
Dintre combinatiile intalnite amintim: sageti de cultivator dispuse pe 2-3 randuri si stele dispuse pe 2-3 randuri; gheare cu support flexibil dispuse pe 3-4 randuri si grape elicoidale; grape cu colti rigizi si grape elicoidale; discuri plate crestate dispuse pe un rand si stele dispuse pe 2-3 randuri etc.
Figura 1. Plug semipurtat cu cormane clasice si sistem de siguranta pe trupita cu cilindrii hidraulici
(
Figura 2. Plug cu cormane de tip losange (KUHN Huard, Franta)
Figura 3. Plug
reversibil cu cormane clasice (
Figura 4. Plug reversibil cu 12 organe de lucru ( Gregoire - Besson, Franta)
Figura 5. Trupita cu cormana realizata din trei straturi de material suprapuse (KUHN, Franta)
Figura 6. Scarificator care prelucreaza solul la adancimi mari de lucru,
pana la 65 cm (Gaspardo, Italia)
Figura 7. Grapa rotativa combinata cu un tavalug neted cu pinteni (KUHN, Franta)
Figura 8. Tipuri de tavalugi:
A. cu colivie; B. Croskill; C. spiralat; D. dintat;
Figura 9. Combinator model GRANCHIO al firmei italiene GASPARDO
Figura 10. Combinator al firmei KONGSKILDE
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 7733
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
.
CAPTATOR SOLAR 
INSTALATII
SOLARE IN TERMOSIFON IST 1 X 6
