DACIA
NOVA GTI
SISTEMUL DE INJECTIE MONO
MOTRONIC
( MA 1.7 )
Manual de service
1. PRINCIPIUL
DE FUNCTIONARE
Sistemul de
injectie MONO MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este de tip (a, n), unde:
a = unghiul care indica pozitia clapetei si
recunoaste sarcina motorului,
n = turatia motorului.
Acestea sunt
informatiile principale pentru unitatea de control electronica (calculator), ce
determina timpul de injectie de baza ( tI
); valoarea acestui timp de baza este corijata in functie de variatia
parametrilor cu evolutie lenta: Tlichid
racire, Taer, valoarea Lambda ( l ), tensiunea bateriei.
La sistemul de
injectie MONO MOTRONIC, calculul avansului la aprindere si comanda bobinei de
aprindere sunt realizate de unitatea de control electronica si tinand cont de
evolutia parametrilor: Tlichid
racire, Taer, n (turatie motor).
Sistemul este
fiabil si nu necesita reglaje; este un sistem de tip autoadaptiv, care isi
efectueaza corectiile necesare ale parametrilor in timpul exploatarii motorului,
tinand cont si de uzura acestuia in timpul exploatarii.
Figura 1
DESCRIEREA
SISTEMULUI SI A ELEMENTELOR COMPONENTE, CARACTERISTICI SI MOD DE DIAGNOSTICARE
Componentele
sistemului de injectie MA 1.7 sunt (Fig.1):
1. Pompa electrica de combustibil;
3. Filtru combustibil;
4.
Regulator presiune combustibil;
5. Injector;
6.
Senzor Taer;
8. Potentiometru
pentru clapeta;
9. Motoras pozitionare clapeta;
10.
Electroventil recirculare vapori combustibil;
11.
Canistra cu carbon activ;
12.
Unitate de control electronica (calculator de injectie si aprindere)
13.
Bobina de inductie;
14. Senzor Tlichid racire;
15. Senzor turatie si
pozitie arbore cotit;
16.
Senzor oxigen (Lambda);
17.
Convertor catalitic;
18.
Cablaj comanda injectie cu priza pentru diagnosticare sistem.
Pe acest desen se
mai pot identifica: 2. Rezervor de
combustibil; 7. Filtru de aer.
Circuitul de
alimentare cu combustibil este format din: rezervor, pompa electrica de
combustibil, filtru de combustibil, unitate centrala de injectie, conducte de
alimentare si retur.
POMPA ELECTRICA DE BENZINA
Pompa electrica de benzina este
fixata in rezervor, fiind imersata in benzina si este comandata de calculator,
prin intermediul releului R1. La punerea contactului, cu cheia in pozitia M
(motor), dar fara a se porni motorul, pompa va fi alimentata cu curent numai
pentru 3-4 sec. Pompa va debita permanent numai atunci cand calculatorul
primeste semnal de la senzorul de turatie si trebuie sa asigure un debit de
min. 65l/h si presiunea de 1-1,1 barr la 12 V. Cauza unui debit insuficient
poate fi tensiunea mica de alimentare a pompei sau filtrul de combustibil
murdar.
ATENTIE: In
sistemul de alimentare combustibilul ramane sub presiune si dupa oprirea
motorului; in cazul debransarii furtunelor tineti o carpa in apropierea
racordului pentru ca benzina sa nu ajunga pe zonele fierbinti ale motorului.
Masurarea debitului se face
astfel:
-
Se branseaza returul de la corp-clapeta injector la un
furtun ce va debita combustibilul intr-un vas gradat de 2000 ml.
-
Se alimenteaza pompa direct, pentru 1 minut pornind
motorul, sau prin scurtcircuitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu
motorul oprit.
Filtrul de benzina
Filtrul de benzina (Fig. 3) este amplasat in circuitul de alimentare cu combustibil,
dupa pompa de benzina si se afla sub caroserie in imediata apropiere a
rezervorului.
Elementul
filtrant este din hartie cu porozitatea de 0,01 mm. si are rolul, foarte
important de a retine impuritatile ce ar ajunge la regulatorul de presiune si injector.
Figura 3
ATENTIE: Filtrul de combustibil este prevazut la iesire cu o sita metalica foarte
fina ce poate retine eventulele particole de hartie filtranta desprinsa, de
aceea se va tine cont de sageata de pe corpul filtrului, care indica sensul de
curgere al combustibilului. Filtrul va fi schimbat la maxim 30000 km.
UNITATEA CENTRALA DE INJECTIE
(CORP CLAPETA INJECTOR)
Unitatea centrala de injectie (Fig. 4) este alcatuita din:
1- Partea
superioara (partea hidraulica);
2- Partea
inferioara (corp-clapeta);
3- Regulator
de presiune;
4- Injector;
5- Senzor
Taer;
6- Intrare
carburant;
7- Retur
carburant;
A. Conector
pentru senzor Taer si injector;
B. Conector
pentru potentiometru clapeta;
C. Conector
pentru intrerupator si motoras pozitionare clapeta. Figura 4
REGULATORUL DE PRESIUNE
Este un regulator
mecanic cu membrana ce asigura presiunea de injectie de 0,9-1,1 barr.
Masurarea
presiunii se face astfel:
-
Se
branseaza un racord T si un manometru de 0-4 barr la racordul de intrare
carburant in corpul clapeta.
-
Se alimenteaza
pompa pornind motorul, sau prin scurtciruitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motorul oprit.
SENZORUL Taer
Senzorul Taer (5) (Fig. 4) masoara temperatura aerului
apirat de motor. Cunoscand ca densitatea aerului scade la cresterea temperaturii,
unitatea de control electronica va corecta timpul de injectie (tI), pentru mentinerea
raportului (aer/combustibil) optim.
Senzorul Taer este de tip NTC
= coeficient de temperatura negativ, adica la cresterea temperaturii rezistenta
interna a acestuia va scadea. El este alimentat la U = 5V (pin 13
calculator).
INJECTORUL
Injectorul (4) este situat
deasupra clapetei, pentru a realiza o alimentare optima si un amestec omogen al
carburantului. Functia de baza a injectorului este realizarea unei pulverizari
foarte fne si omogene a carburantului. Pentru aceasta carburantul se loveste de
peretele conic al injectorului (camera de pregatire a injectiei) si apoi trece
prin mai multe orificii (3-6) de
dimensiune mica, obtinandu-se astfel un jet de carburant de forma conica.
Acesta este pulverizat prin spatiul in forma de semiluna dintre clapeta si
perete, fara a lovi clapeta, ca in cazul unei pulverizari drepte care se
intalneste in cazul carburatorului.
Pentru a putea doza exact cantitatea de carburant, partile in miscare ale
injectorului sunt usoare, putand reliza o deplasare rapida. Ventilul este
scaldat in permanenta de carburant, evitandu-se astfel incalzirea acestuia si
formarea bulelor de combustibil. Timpul cat injectorul ramane deschis,
reprezinta timpul de injectie (tI)
si este cea mai importanta marime intr-un sistem de injectie.
Functionarea injectorului este comandata de unitatea de control electronica
(pin 35).
Timpul de injectie (tI)
depinde de tensiunea bateriei de acumulatori; daca in timpul functionarii apar
fluctuatii de tensiune, unitatea de control electronica va corecta timpul de
injectie, astfel incat raportul aer combustibil sa fie optim (l = 1). In cazul unei
tensiuni scazute la pornire, valoarea tI
va fi marita pentru a compensa debitul mai mic al pompei electrice de
combustibil.
O testare
simpla a injectorului se realizeaza cu ajutorul lampii stroboscopice. Se
demonteaza filtrul de aer, se porneste motorul si cu ajutorul lampii
stroboscopice se vizualizeaza forma conica a jetului de benzina.
Partea superioara (hidraulica) a unitatii centrale de injectie nu se
repara, ci se inlocuieste ansamblul corp clapeta injector.
Daca se defecteaza injectorul sau senzorul Taer, se inlocuiesc
ambele.
Conectorul pentru senzorul Taer
si injector are urmatoarele legaturi (conexiuni):
1. Senzor
Taer (pin 13 calculator);
2. Alimentare (+) injector;
3. Comanda
injector (pin 35 calculator
4. Masa
(pin 27 calculator)
Verificarea
functionarii injectorului se face cu osciloscopul, care se va bransa conform pozitiei
A (Fig.6), deci in paralel cu masa. Nu se va bransa ca in pozitia B
in paralel cu injectorul, deoarece va influenta tranzistorul si da erori de
semnal.
Pe ecranul osciloscopului va apare un
semnal de forma urmatoare (Fig.7), din
care putem afla valoarea timpului de injectie = ti.
Valoarea timpului
de injectie creste cand tensiunea bateriei este sub 12 V.
Figura 7
POTENTIOMETRUL CLAPETEI
Este
fixat pe unitatea de injectie in capatul axei clapetei si este constituit
dintr-un potentiometru cu dubla pista. Acesta este alimentat cu + 5 V de la pin
calculator, iar la actionarea clapetei de acceleratie trimite un semnal de
tensiune proportionala cu pozitia acesteia. Calculatorul va comanda apoi
injectorul si bobina de inductie.
Potentiometrul are
urmatoarele componente:
1.
Masa;
2.
Potentiometru
I;
3.
Potentiometru
II;
4.
Alimentare
(+)
5.
Perii;
6.
Izolator.
Figura 8
Potentiometrul este de fapt un dublu potentiometru: primul lucreaza in
intervalul (00 220), iar al doilea intre (190
900). Se observa existenta unei zone comune, intre (190
220), realizata pentru o citire mai buna a necesarului de sarcina
in zona sarcinilor partiale, care este cea mai utilizata in exploatarea unui
motor.
Conectorul potentiometrului clapetei
are urmatoarele legaturi (fig.9):
1. Masa
(pin 27 calculator);
2. Potentiometru
I (00 220);
3. Liber;
4. Potentiometru
II (190 900);
5. Alimentare
(+, pin 25 calculator).
Verificarea se face cu
osciloscopul, procedand astfel:
-
punem contactul motor;
-
rotim cu mana parghia de comanda a acceleratiei;
-
se
branseaza osciloscopul la pinii 1 si
2 ai conectorului; daca semnalul
vizualizat apare ca o succesiune de linii drepte orizontale, fara intreruperi,
potentiometrul este bun (Fig.1)
In cazul
defectarii, potentiometrul nu se repara, ci se va inlocui partea inferioara a
unitatii centrale de injectie.
MOTORASUL
Motorasul (9) Fig.1) serveste la
pozitionarea clapetei pentru obtinerea turatiei de ralanti. El se afla intr-o
carcasa impreuna cu un intrerupator. Regimul de ralanti este recunoscut in
momentul inchiderii contactelor intrerupatorului (4) si este necesar mersului normal la ralanti sau la frana de
motor.
Figura
9 Figura 10
Calculatorul, prin pinii 32 si 34, va transmite un semnal electric motorasului,
care va pozitiona clapeta pentru obtinerea turatiei de ralanti (850 ฑ 50 rot/min).
Componente
(fig.11):
1. Motoras
pozitionare clapeta;
2. Melc;
3. Roata
melcata;
4. Contact
intrerupator;
5. Burduf
protectie.
Figura 11
Conectorul
pentru intrerupator si motoras are urmatoarele legaturi (12):
1,2. Alimentare motoras (pin 32, pin 34 calculator);
1. Intrerupator
ralanti (pin 8 calculator);
2.
Masa.
Bransand un
ohmetru la pinii 3 si 4 ai calculatorului; se va observa ca
intrerupatorul are doua stari:
-
inchis
in stare de functionare, continuitate
-
deschis
in stare de repaus, R = ฅ.
SENZORUL DE TURATIE
Senzorul de turatie (Fig.16)
este de tip inductiv si se compune din:
1. Magnet permanent;
2. Corp izolator;
4. Miez ferita;
Pe desen se mai
disting:
3. Carter ambreiaj CV;
6. Volant cu danturare pentru senzor turatie.
Figura 16
Volantul are o danturare de 60
dinti echidistanti, din care 2
lipsesc. Spatiul celor 58 de dinti
serveste la recunoasterea turatiei, iar spatiul celor 2 dinti lipsa serveste la recunoasterea pozitiei de referinta a
arborelui cotit corespunzatoare cilindrilor nr.1 si 4 la PMS.
Din acel moment
incepe calculul pentru fiecare ciclu motor al tI, astfel incat sa se afle la 1 ฑ 0,5 mm. de varful
danturii de pe volanta.
Conectorul pentru senzorul de
turatie are urmatoarele legaturi:
1,2. Captare semnal turatie;
3. Ecranare.
Pentru a verifica functionarea senzorului se branseaza pinii 1 si 2 ai conectorului sau pinii 3 si 21 ai calculatorului, la un osciloscop.
Un senzor bun va genera un semnal de forma urmatoare (Fig.18):
A = Zona danturata;
B = Zona celor 2 dinti lipsa;
C = Zona aparitiei primului dinte.
Senzorul de turatie nu se repara, ci se va
inlocui.
IMPORTANT: Daca monitorul nu porneste se verifica daca avem
semnal la senzorul de turatie si valoarea semnalului Uss > 2,5 V.
La montare, senzorul
se impinge in locasul din carterul ambreiaj, cu mana nu cu ciocanul; surubul de
fixare se va strange la un cuplu de 8 ฑ 2 Nm.
SENZORUL Tmotor
Senzorul Tmotor (Fig.19) este de tip NTC = coeficientul
de temperatura negativ, deci la cresterea temperaturii, rezistenta interna a acestuia
va scadea.
Se verifica cu
ohmetrul conectat la bornele senzorului, sau mai sigur cu un voltmetru, in
timpul functionarii motorului. La motorul rece U = 5 V si scade cu cat motorul se incalzeste. Daca tensiunea scade
lent, apoi scade brusc, inseamna ca este un scurtcircuit. Aceasta este o
diagnosticare exacta,
deoarece se face in regimul de functionare. Senzorul Tmotor
nu se repara , ci se va inlocui; se strange la un cuplu de 18 Nm.
Corespondenta R senzor = f (T)
|
T [0C]
|
-10
|
0
|
10
|
20
|
40
|
60
|
80
|
100
|
|
R [W]
|
9200
|
5900
|
3700
|
2500
|
1180
|
600
|
325
|
190
|
BOBINA DE INDUCTIE
Bobina de inductie (Fig.20) este de tip dubla bobina cu
distributie stationara de tensiune, fara elemente in miscare. Tensiunea din
circuitul secundar al bobinei atinge 30
kV, distanta dintre electrozii bujiilor trebuie sa fie de 0,8 mm, iar fisele de bujii au o
constructie speciala, fiind realizate dupa un concept nou in privinta
deparazitarii electrice.
Dupa ce s-a pus contactul motor, bobina
este alimentata cu tensiune (+ D.C);
ea este comandata prin (-) de unitatea de control electronica, astfel: pentru
bujiile 1 si 4 prin pinul 1 si pentru
bujiile 2 si 3 prin pinul 19. Circuitul
secundar se inchide prin cele 2 bujii, la cilindrul aflat in faza de compresie
tensiunea scanteii este de aproximativ 20
kV, iar la cilindrul aflat in faza de
inversa.
Exemplu:
Figura 22
Figura 23
UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICA
Unitatea de control electronica se afla in compartimentul motor si este
fixata de tabla de inchidere a cutiei de climatizare. Ea este prevazuta cu 35 de pini si se branseaza la cablajul
c-da injectie printr-un conector cu 35
de pini. Intre unitatea de control si componentele sistemului, informatiile
circula conform schemei urmatoare:
ATENTIE! In cazul efectuarii lucrarilor de
sudura electrica la autoturism, se vor debransa bateria, alternatorul si
unitatea de control electronica. In cazul efectuarii lucrarilor de vopsitorie
de retus, la peste 850C,
unitatea de control electronica va fi demontata de pe autoturism. La remontare,
suruburile de fixare ale unitatii de control vor fi bine stranse pentru a
asigura un contact perfect cu sasiul autoturismului.
Nu se va bransa sau
debransa conectorul cablajului la calculator, decat dupa debransarea bornei (-)
a bateriei.
Corespondenta electrica dintre cei 35
de pini ai unitatii de control electronice si elementele sistemului este
conform Tabelului nr.1, (pag. 15) si a schemei corespunzatoare.
Avand in vedere constructia speciala a conectorilor folositi la acest
sistem de injectie, debransarea lor se va face (numai dupa ce s-a intrerupt
contactul motor) apasand siguranta si apoi debransand; la fel se va proceda si
la bransarea acestora.
Mod de
debransare (conform instructiunilor):
-
la
calculator (vezi Fig.a) se trage
siguranta 1 in sensul sagetii, se
rabate conectorul si se debranseaza;
-
la
sonde, bobina inductie - (vezi Fig.b)
se apasa siguranta (2), apoi se
debranseaza conectorul.
Pentru bransare se apasa siguranta si apoi se realizeaza bransarea.
-
la
legatura cu cablajul fata - (vezi Fig.c)
se roteste caseta de cuplare.
Tabelul nr. 1
|
Pozitie
consum.
|
|
Pin
calculator
|
Componente
(elem. sistem)
|
Pozitie
consum
|
|
Pin
calculator
|
Componente
(elem. sistem)
|
|
|
1
|
Calculator (scanteie aprindere cil. 1,4)
|
1
|
Bobina aprindere (ZSK)
|
30
|
Calculator
|
30
|
Releu aer condi-
tionat (clema 86)
|
|
|
2
|
-
|
2
|
-
|
31
|
Calculator
|
31
|
Martor injectie (TS-2)
|
|
|
3
|
Calculator
|
3
|
Trad. turatie (N/BM)
|
31/1
|
Martor injectie
(TS-2)
|
-
|
Jonctiune E
|
|
|
4
|
Calculator
|
4
|
Priza diagnosticare
|
32
|
Calculator
|
32
|
Motoras poz. clapeta
|
|
|
5
|
-
|
5
|
-
|
33
|
Calculator
|
33
|
Masa motor
|
|
|
6
|
-
|
6
|
-
|
34
|
Calculator
|
34
|
Motoras poz. clapeta
|
|
|
7
|
-
|
7
|
-
|
35
|
Calculator
|
35
|
Injector (EV)
|
|
|
8
|
Calculator
|
8
|
Motoras pozitie
clapeta
|
36
|
Injector (EV)
|
-
|
Jonctiune D
|
|
|
9
|
Calculator
|
9
|
Sonda oxigen (LSH)
|
37
|
Valva purja
canistra
|
-
|
(+) baterie
|
|
|
10
|
Calculator
|
10
|
Sonda oxigen (LSH)
|
38
|
-
|
-
|
-
|
|
|
11
|
Calculator
|
11
|
Potentiometru
clapeta (DKP)
|
39
|
Sonda oxigen (LSH)
|
-
|
Siguranta 10 A
|
|
|
12
|
Calculator
|
12
|
Potentiometru
clapeta (DKP)
|
39/1
|
Jonctiune D
|
-
|
Siguranta 10 A
|
|
|
13
|
Calculator
|
13
|
Sonda Taer
(NTC I)
|
40
|
Sonda oxigen (LSH)
|
-
|
Masa motor
|
|
|
14
|
Calculator
|
14
|
Sonda Tapa
(NTC II)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
15
|
-
|
15
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
16
|
Calculator
|
16
|
(+) baterie
|
43
|
Motoras pozitie clapeta
|
-
|
Masa motor
|
|
|
17
|
Calculator
|
17
|
Jonctiunea E
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
18
|
Calculator
|
18
|
Jonctiunea C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
18/1
|
Masa motor
|
-
|
Jonctiunea C
|
46
|
Releu pompa benzina
(clema 87)
|
-
|
Siguranta 10 A
|
|
|
18/2
|
Ecranare pt. 3 si 21
|
-
|
Jonctiunea C
|
|
|
18/3
|
Ecranare pt. 9 si 10
|
-
|
Jonctiunea C
|
46/1
|
Pompa electrica benzina
|
-
|
Siguranta 10 A
|
|
|
18/4
|
Ecranare pt. 19
|
-
|
Jonctiunea C
|
47
|
Releu pompa benzina
(clema 87)
|
-
|
Jonctiune D
|
|
|
18/5
|
Ecranare pt. 1
|
-
|
Jonctiunea C
|
|
|
18/6
|
Priza diagnosticare
|
-
|
Jonctiunea C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
19
|
Calculator (scanteie aprindere cil. 1,4)
|
19
|
Bobina aprindere (ZSK)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
68
|
Bobina aprindere (ZSK)
|
-
|
Jonctiune G
-
|
|
|
20
|
Calculator
|
20
|
Masa motor
|
|
|
21
|
Calculator
|
21
|
Traductor turatie
|
70
|
Releu pompa benzina
(clema 30)
|
-
|
(+) baterie
|
|
|
22
|
Calculator
|
22
|
Aer conditionat
|
|
|
23
|
Calculator
|
23
|
Masa caroserie
|
71
|
Releu principal (clema
30)
|
-
|
(+) baterie
|
|
|
24
|
Calculator
|
24
|
Turometru (TS1)
|
|
|
25
|
Calculator
|
25
|
Potentiometru (DKP)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
26
|
-
|
-
|
-
|
73
|
Jonctiune G
|
-
|
Jonctiune A
|
|
|
27
|
Calculator
|
27
|
Jonctiune B
|
73/1
|
Jonctiune G
|
-
|
Releu pompa
Benzina (clema 85)
|
|
|
27/1
|
Potentiometru (DKP)
|
-
|
Jonctiune B
|
|
|
27/2
|
Senzor Tapa
(NTC II)
|
-
|
Jonctiune B
|
73/2
|
Jonctiune G
|
-
|
Releu principal
(clema 85)
|
|
|
27/3
|
Senzor Taer
(NTC I)
|
-
|
Jonctiune B
|
|
|
28
|
Calculator
|
28
|
Releu pompa
benzina (clema 86)
|
74
|
Releu principal
(clema 86)
|
-
|
Masa motor
|
|
|
75
|
Jonctiune A
|
-
|
Contact aprind.
(clema 15)
|
|
|
29
|
Calculator
|
29
|
Valva purja
canistra
|
|
CIRCUITUL DE RECIRCULARE AL
VAPORILOR DE COMBUSTIBIL
Circuitul de
recirculare al vaporilor de combustibil (Fig.
24) are drept scop reducerea poluarii mediului cu vapori de benzina si se
compune din:
1.
Rezervor combustibil etans;
2.
Canistra cu carbon activ;
3. Electroventil recirculare vapori benzina;
4.
Priza aer curat.
Vaporii de benzina sunt absorbiti din rezervorul (1) in canistra (2) cu
granule de carbon activ si apoi ajung la electroventilul (3). Deschiderea electroventilului este comandata de unitatea de
control electronica (pinul 29), in
anumite conditii de functionare a motorului.
Se va verifica acest circuit in privinta etansarii lui, a functionarii
electroventilului cat si a circulatiei libere a vaporilor de benzina intre
rezervor si canistra de carbon.
La montarea electroventilului se va tine cont de sensul de circulatie al
vaporilor de benzina, conform cu sageata inscriptionata pe corpul acestuia, de
la canistra la galeria de admisie.
SENZORUL OXIGEN (Lambda)
Senzorul oxigen
(Lambda) (Fig. 25) este fixat pe
tubul de coborare primar, inaintea convertorului catalitic si are rolul de a
determina continutul de oxigen din gazele de esapament, a carui valoare este
functie de dozajul amestecului carburant. Se compune din urmatoarele elemente:
1.
Elementul ceramic (ZrO2);
2. Tub protector cu
trei fante;
3.
Corp metalic filetat;
4. Carcasa protectie;
5.
Conexiune electrica;
6.
Element de incalzire a sondei.
Modul de functionare al senzorului se bazeaza pe proprietatea ceramicii de
a conduce ionii de oxigen, la temperaturi intre 300 8000C. Suprafata exterioara a elementului ceramic
este in contact cu gazele de esapament arse, iar suprafata interioara este in
contact cu aerul curat. Ca urmare, intre cele doua suprafete ale ceramicii va
apare o variatie de tensiune, ce va fi transmisa la unitatea de control
electronica (pin 9, pin 10). Aceasta compara valoarea primita
cu cea din memoria sa, corespunzatoare raportului stoichiometric λ = 1, conditie esentiala pentru a realiza
depoluarea cu ajutorul convertorului catalitic.
Principiul de reglare in bucla inchisa cu sonda Lambda este conform
schemei:
Pentru ca senzorul de oxigen sa intre in functiune cat mai repede dupa pornirea
motorului, acesta este incalzit cu o rezistenta incorporata, de tip PTC = coeficient de temperatura
pozitiv.
Traseul
de evacuare al gazelor de ardere trebuie sa fie perfect etans pentru a nu avea
erori de masurare a continutului de oxigen din gazele arse.
Cuplul de strangere la fixarea senzorului este de 40 60 Nm.
IMPORTANT: Se va folosi numai benzina fara plumb; in caz
contrar, senzorul si catalizatorul vor fi distruse. Senzorul oxigen se distruge
in cazul supraincalzirii cauzate de pornirea dificila sau de functionarea
defectuoasa a motorului.
Corelatia dintre valoarea λ si dozajul amestecului este aratata in urmatorul grafic (Fig. 26).
Valorile limita ale tensiunii sunt Uλ = 0,9 V pentru un amestec bogat si Uλ = 0,1 V pentru
amestecul sarac. Intre acestea
exista valoarea Uλ = 0,45 V, tensiune de referinta, ce exista in
memoria calculatorului si pe care o foloseste in cazul defectarii sondei λ, motorul continuand sa functioneze.
Valoarea λ1 = 1 ฑ 0,02 este cea in zona careia are loc saltul de
tensiune
caracteristic elementului ceramic, realizat in acest caz pe baza de ZrO2.
Pentru a masura tensiunea generata de sonda λ se utilizeaza un voltmetru ce are rezistenta
interna RI = 10 MΩ. Acesta se va bransa la sonda λ (pinii 3 si 4) sau la unitatea de control
electronica (pinii 9 si 10).
CONVERTORUL CATALITIC
Convertorul catalitic (17) (Fig. 17), este situat pe traseul de
evacuare al gazelor arse, intre tubul de coborare primar si detentor. Este de
tipul cu trei cai, deoarece realizeaza transformarea simultana a celor trei
gaze prezente in gazele de evacuare, pe baza relatiilor:
Cm Hn + (m
+ n/4)O2 → m CO2 + n/2 H2O
2 CO + O2 → 2 CO2
2 NO + 2 CO → N2 + 2 CO2
Convertorul catalitic este format dintr-o structura tip fagure, compusa
dintr-un material ceramic imbracat cu un strat foarte subtire de substanta
catalitica activa (Platina, Rodiu, Paladiu) ce accelereaza descompunerea
chimica a substantelor nocive din gazele de evacuare. Aceasta structura este
protejata de un invelis de otel inoxidabil, rezistent la temperaturi inalte si
la actiunea agentilor atmosferici.
Utilizarea
convertorului catalitic si a sondei λ (Fig. 27)
reduce semnificativ continutul in substante nocive, comparatia cu un sistem
fara catalizator si sonda λ (Fig. 28) fiind urmatoarea:
Valorile maxime
admise ale emisiilor poluante, in cazul folosirii sondei λ si a convertorului catalitic, pentru
motor cald, trebuie sa se situeze la urmatoarele valori citite dupa ce turatia
motorului a fost adusa la 2500 rot/min. pentru aprox. 30 de secunde:
CO ≤ 0,3 % vol.
HC ≤ 60 p.p.m.
CO2 > 14 % vol.
MOD DE LUCRU IN CAZUL INTERVENTIILOR LA SISTEMUL
MONO MOTRONIC
Inainte de
pornirea motorului se verifica bransarea corecta a bateriei si strangerea buna
a bornelor.
Tensiunea maxima
de alimentare a sistemului = 15 V.
Tensiunea de lucru a unitatii de control electronice = 5 15 V.
Bateria se
debransa numai dupa ce motorul va fi oprit si cheia de contact in pozitia St (contact luat).
La verificarea
compresiei cilindrilor se va intrerupe alimentarea cu curent a releelor
sistemului de injectie.
Inaintea
interventiei la instalatia de aprindere se va deconecta aprinderea.
De exemplu, pentru: -
schimbare componente motor;
- racordare la tester motor;
Verificati asezarea (pozitionarea) cablajului in
compartimentul motor, pentru a nu fi in contact cu zonele fierbinti sau partile
in miscare ale motorului.
In cazul incarcarii bateriei de la un redresor, aceasta va fi mai intai
debransata de la instalatia electrica a autoturismului.
ATENTIE: 1. Pentru alimentare se va
folosi numai benzina fara plumb, in caz contrar catalizatorul va fi distrus. Nu
folositi aditivi pentru benzina sau ulei, decat cei recomandati de constructor.
2. Convertorul catalitic
va fi ferit de lovituri.
3. Motorul trebuie sa
fie in buna stare (carburatie, injectie, aprindere) pentru a lucra in conditii
normale convertorul catalitic. Daca apar rateuri la aprindere, defecte de
alimentare, pierdere de putere atunci opriti autovehicolul, deoarece
supraincalzirea motorului duce implicit si la supraincalzirea convertorului
catalitic; acesta poate fi deteriorat si datorita utilizarii prelungite a
demarorului la pornire.
4. Daca s-a utilizat din
greseala benzina cu plumb, inaintea schimbarii sondei λ sau a convertorului catalitic, se
recomanda efectuarea a doua plinuri cu benzina fara plumb.
IMPORTANT: Sistemul de injectie este protejat din punct de
vedere electric prin doua relee de protectie si doua sigurante fuzibile
amplasate pe un suport fix, pe partea fata a dublurii aripa fata stanga.
Releele protejeaza circuitele de alimentare astfel:
- un releu foloseste la
alimentarea pompei electrice de benzina, a rezistentei de incalzire a sondei de
oxigen si a injectorului;
- al doilea releu
alimenteaza calculatorul (pin 17) si
martorul de injectie de la bordul autoturismului.
Sigurantele
plate sunt de 10 A si se afla pe
circuitul de alimentare al pompei electrice de combustibil si al sondei de
oxigen.
APARATURA
NECESARA DIAGNOSTICARII SI MASURARII PARAMETRILOR SISTEMULUI
-
Aparat
masura V, Ω-metru, clasa 20000Ω/V
-
Manometru
pt. lichide, 0 4 barr, cu racord T
-
Tester
KTS 300 sau AT 520, cu soft DACIA (MAI 1.7) si accesorii pentru diagnoza
seriala
-
Vas
gradat 0 2000 ml
OPERATIUNI DE
CONTROL PRELIMINAR, INAINTEA
DIAGNOSTICARII
|
-
Componentele
circuitului electric de pornire sa fie in stare buna: baterie, demaror, cablu
|
-
Circuitul
e vacuum pentru servofrana si supapa acesteia sa fie buna
|
|
-
Carburant
conform (benzina fara plumb) si in cantitate suficienta (minim 5 litri)
|
|
|
-
Filtru
de carburant corespunzator si montat corect
|
-
Bujiile
sa fie de tip WR8BC si sa aiba aspect uniform
|
|
-
Circuitul
de recirculare vapori benzina in buna stare si neobturat
|
-
Cablajul
comanda injectie benzina sa fie fixat ferm in punctele de masa (carter CV,
coloana directie) si + 12 V (demaror)
|
|
-
Circuitul
de alimentare aer: etanseitate intre componentele circuitului, filtru de aer
in buna stare
|
-
Etaseitatea
traseului de esapament, (in special intre galeria evacuare, tub coborare,
sonda
|
|
-
Cablul
de acceleratie sa nu fie tensionat
|
|
|
-
Cursa
pedalei de acceleratie sa fie reglata astfel incat sa permita deschiderea
completa a clapetei
|
|
MODUL DE
OPERARE IN CAZUL INTERVENTIILOR SI DIAGNOSTICARII SISTEMULUI DE INJECTIE
MONOPUNCt
M.A 1.7 MONTAT
PE DACIA NOVA
1.
INLOCUIRE
UNITATE DE CONTROL ELECTRONIC
DEMONTARE
ุ
Se
debranseaza borna (-) a acumulatorului.
ุ
Se
debranseaza conectorul de cuplare al unitatii la cablajul de comanda injectie
benzina, astfel:
-
se trage
siguranta (1) in sensul sagetii;
-
se
rabate conectorul in jurul punctului (2)
in sensul sagetii (a), astfel acesta
debransandu-se;
-
se demonteaza suruburile de de
fixare a unitatii de control pe partea centrala cutie climatizare
REMONTARE
ุ
Se
strang suruburile ce fixeaza unitatea de control pe partea centrala cutie
climatizare.
ุ
Se
branseaza conectorul de cuplare la cablajul comanda injectie benzina, astfel:
-
pozitionam conectorul in jurul punctului (2);
-
rabatem conectorul in sensul sagetii (b), dupa care acesta trebuie sa fie
asigurat cu siguranta (1).
ุ
Se branseaza acumulatorul.
ุ
Probe functionale (testare sistem)
ATENTIE: La manevrarea unitatii de control electronic,
aceasta va fi ferita de socuri mecanice si de surse de caldura de peste 850 C. Se va evita depunerea
de impuritati pe contactele calculatorului si ale conectorului, pentru a nu
apare erori de semnal.
Unitatea de control se
va bransa sau debransa, numai dupa ce s-a deconectat borna (-) a bateriei.
2.
INLOCUIRE
CORP CLAPETA INJECTOR
DEMONTARE
ุ
Se
debranseaza acumulatorul.
ุ
Se
demonteaza tubul flexibil si capsula termostatica de la filtrul de aer.
ุ
Se
demonteaza piulitele de fixare a semicarcasei superioare a filtrului de aer, se
scoate elementul filtrant, se debranseaza furtunul reaspiratie de la filtrul de
aer si de la corp clapeta injector.
ุ
Se
demonteaza piulitele de fixare a semicarcasei inferioare a filtrului de aer.
ุ
Se
demonteaza cablul de acceleratie de la corpul clapeta injector.
ุ
Se
debranseaza furtunele de alimentare si retur si furtunul de racordare la
electroventil.
ุ
Se
debranseaza conectorii de la corpul clapeta injector, astfel:
-
se
apasa siguranta (3) in sensul
sagetii (a);
-
se
debranseaza conectorul.
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare a corpului clapeta pe flansa.
REMONTARE
ุ
Se
efectueaza in ordine inversa demontarii; se va utiliza o garnitura corp clapeta
injector noua.
ุ
Probe functionale (testare functionare corp
clapeta injector).
ATENTIE: Pentru a nu fi deteriorate sonda de temperatura
aer si injectorul, corpul clapeta injector va fi ferit de lovituri.
Capacul de protectie
al acestora se va indeparta numai dupa fixarea corpului clapeta injector pe
flansa.
Se va evita murdarirea
cu impuritati a contactelor conectorilor si a contactelor de la prizele
corpului clapeta, pentru realizarea unor conexiuni electrice perfecte.
Avand in vedere faptul
ca in sistemul de alimentare, combustibilul se afla sub presiune si dupa
oprirea motorului, la debransarea traseului de alimentare cu combustibil se va
avea grija ca benzina din conducte sa nu ajunga in contact cu suprafetele
fierbinti ale motorului, pentru a se evita posibilitatea incendierii autoturismului.
Furtunele de
alimentare si retur carburant se vor fixa la racordurile corespunzatoare ale
corpului clapeta cu coliere bune, care vor fi bine stranse, pentru a asigura
etansarea sistemului de alimentare cu combustibil.
3.
INLOCUIRE
SENZOR TURATIE
DEMONTARE
ุ
Se
debranseaza conectorul de la senzorul de turatie apasand siguranta (3), dupa care se debranseaza.
ุ
Se
demonteaza surubul de fixare al senzorului pe carterul ambreiaj
REMONTARE
ุ
Se
efectueaza operatia in sensul invers demontarii.
ุ
Probe
functionale (testare functionare senzor turatie).
ATENTIE: Pentru a nu fi deteriorat senzorul va fi
introdus in locasul din carterul ambreiaj prin impingere, nu cu ciocanul.
Cuplul de strangere surub fixare = 8 ฑ
2Nm.
4. INLOCUIRE
SRNZOR TEMPERATURA MOTOR
DEMONTARE
ุ
Se
debranseaza cablajul comanda injectie de la senzor, apasand mai intai siguranta
(3) in ensul sagetii, dupa care se
debranseaza aceasta.
ุ
Se
demonteaza senzorul.
REMONTARE
ุ
Se
efectueaza in ordine inversa demontarii. Se efectueaza aerisirea si verificarea
nivelului lichid racire in vas expansiune.
ุ
Probe
functionale (testare functionare senzor temperatura motor).
ATENTIE: Se va feri senzorul de lovituri.
Strangerea senzorului
la cuplu = max. 18 Nm.
5.
INOCUIRE
FILTRU COMBUSTIBIL
DEMONTARE
ุ
Se
demonteaza colierele de fixare a furtunelor la filtru si se debranseaza
furtunele de la filtrul de combustibil.
REMONTARE
ุ
Se
face in ordine inversa demontarii.
ุ
Probe
functionale (etansare sistem alimentare combustibil).
ATENTIE: La montare filtrul nou se va pozitiona cu
sageata de pe corpul lui in sensul de curgere al combustibilului.
Furtunele se vor fixa
cu coliere bune, care vor fi bine stranse, pentru a asigura etanseitatea
sistemului de alimentare cu combustibil.
6.
INLOCUIRE
SENZOR OXIGEN
DEMONTARE
ุ
Se
debranseaza conectorul de cuplare al senzorului la cablajul comanda injectie
benzina, astfel:
- se trage clapeta de blocare (1) in sensul sagetii (a);
- se
debranseaza conectorul.
ุ
Se
demonteaza senzorul de pe tubul de coborare primar.
REMONTARE
ุ
Se
opereaza in ordine inversa; la fixarea sondei se va unge filetul acesteia cu
120 g. unsoare antigripaj.
ุ
Probe functionale (testare functionare senzor
oxigen).
ATENTIE: Se va feri senzorul de socuri mecanice.
Strangerea senzorului se va face la un cuplu = 40 60 Nm, asigurandu-se astfel etansarea intre sonda si tubul de
coborare primar.
Traseul de evacuare al
gazelor arse trebuie sa fie etans, pentru ca senzorul oxigen sa preleveze
valorile reale ale noxelor.
7. INLOCUIRE
CANISTRA CARBON
DEMONTARE
ุ
Se
scoate canistra din suportul de fixare, tragand in sus.
ุ
Se
demonteaza colierele de fixare ale furtunelor la canistra si se debranseaza
furtunele.
REMONTARE
ุ
Se
procedeaza in ordine inversa demontarii.
ATENTIE: Se va tine cont la montare de sensul bransarii
furtunelor (circulatia vaporilor de benzina este de la conducta spre supapa
purjare canistra carbon). Se vor folosi coliere bune, care vor fi bine stranse.
8. INLOCUIRE
ELECTROVALVA PURJARE CANISTRA CARBON
DEMONTARE
ุ
Se
debranseaza conectorul de cuplare a cablajului comanda injectie benzina la
electrovalva, apasand siguranta (1),
dupa care se debranseaza conectorul.
ุ
Se
demonteaza colierele de fixare ale furtunelor la electrovalva si se debranseaza
furtunele.
REMONTARE
ุ
Se
procedeza in ordine inversa demontarii.
ุ
Electrovalva
purjare canistra se va monta astfel incat sageata de pe corpul acesteia, sa fie
orientata de le canistra spre corpul clapeta injector.
9. inlocuire
bobina inductie
demontare
ุ
Se
debranseaza conectorul cablajului comanda injectie benzina de la bobina,
astfel:
-
se
apasa siguranta (1) in sensul
sagetii;
-
se
debranseaza conectorul de la bobina.
ุ
Se
debranseaza fisele de bujii de la bobina.
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare ale bobinei de pe placuta inchidere chiulasa.
remontare
ุ
Se procedeaza in ordinea inversa demontarii.
ุ
Probe functionale (testare aprindere).
ATENTIE: Bobina de inductie se va pozitiona pe placuta
inchidere chiulasa, astfel incat conectorul acesteia sa se afle spre partea
stanga a compartimentului motor.
Bransarea fiselor de
bujii se face prin imperecherea intre numarul din dreptul fiecarui plot al
bobinei si numarul cilindrului corespunzator al motorului.
Tensiunea mare din
circuitul primar al bobinei este periculoasa.
10. inlocuire
cablaj fata
demontare
ุ
Se
debranseaza bateria.
ุ
Se
debranseaza cablajul fata de la cablajul comanda injectie benzina, rotind
conectorul in sens invers acelor de ceasornic, apoi se decupleaza.
ุ
Se
debranseaza cablajul de la toti consumatorii din compartimentul motor.
ุ
Se
debranseaza cablajul fata de la cablajul plansa bord si cablajul spate.
ุ
Se
debranseaza cablajul fata de la consumatorii din habitaclu.
remontare
ุ
Se procedeaza in ordine inversa
demontarii.
ุ
Probe
functionale (testarea completa a sistemului de injectie si echipamentul
electric).
ATENTIE: Cuplarea cablajului fata cu cablajul injectie
benzina se face astfel:
-
se
pozitioneaza cei doi conectori, avand sagetile de pe corpul lor in linie;
-
se
roteste unul din coectori in sensul acelor de ceasornic, pana se aude un
clic, atunci cuplarea fiind realizata.
11. inlocuire
set fise bujii
demontare
ุ
Se
deebranseaza fisele de bujii si de la bobina.
remontare
ุ
Se
branseaza fisele la bujii si la ploturile corespunzatoare ale bobinei de
inductie.
ุ
Se
branseaza acumulatorul.
ุ
Probe functionale (testare sistem aprindere).
ATENTIE: La montarea fiselor, acestea se vor bransa la
cilindrul corepondent numarului imprimat
langa plotul de la bobina. Cuplul de strangere bujii = 20 - 40 Nm.
12. inlocuire
pompa electrica combustibil
(nu necesita
demontarea rezervorului de pe autoturism)
demontare
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare ale capacului de vizitare rezervor combustibil.
ุ
Se
debranseaza cablajul spate de la capacul rezervorului.
ุ
Se
demonteaza colierele de fixare ale furtunelor si se debranseaza furtunele de la
capacul rezervorului.
ุ
Se
desface prin rasucire in sens invers acelor de de ceasornic, inelul de blocare
al capacului rezervorului.
ุ
Se
ridica putin capacul rezervorului, pentru a se permite deblocarea clemei de
fixare a suportului pompei in vasul protector; se deblocheaza clema si se
scoate din rezervor capacul acestuia si suportul cu pompa electrica de benzina
si transmitatorul de nivel.
ุ
Se
debranseaza cablajul de alimentare de la pompa si transmitator nivel
combustibil.
ุ
Se
demonteaza colierul de fixare al furtunului tur de la pompa.
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare ale colierelor superioare si inferioare ale
pompei de combustibil.
ุ
Se
degajeaza pompa electrica din colierele cu garnituri.
remontare
ุ
Se
executa operatiile in ordine inversa demontarii.
ATENTIE: La montare se vor folosi coliere bune pentru
fixarea furtunelor, iar acestea vor fi bine stranse. Fisele cablajului de
alimentare al pompei si transmitatorului de nivel combustibil, vor fi bine
fixate, pentru a se realiza un contact electric perfect. Forta maxima aplicata
terminalelor conectorilor (+ si -) pe directia axiala a pompei sa nu fie mai
mare de 80 N.
Inelul de blocare al
capacului rezervorului va trebui sa asigure fixarea etansa a capacului
rezervorului.
13. inlocuire
sonda nivel combustibil
(nu necesita
demontarea rezervorului de pe autoturism)
demontare
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare a capacului vizitare rezervor combustibil.
ุ
Se
debranseaza cablajul spate de la capacul rezervorului.
ุ
Se
demonteaza colierele de fixare a furtunelor si se debranseaza furtunele de la
capacul rezervorului.
ุ
Se
desface prin rasucire in sens invers acelor de de ceasornic, inelul de blocare al
capacului rezervorului.
ุ
Se
ridica putin capacul rezervorului, pentru a se permite deblocarea clemei de
fixare a suportului pompei in vasul protector; se deblocheaza clema si se
scoate din rezervor capacul acestuia si suportul cu pompa electrica de benzina
si sonda.
ุ
Se
debranseaza cablajul sondei de nivel de la aceasta.
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare a sondei.
remontare
ุ
Se executa operatiile in ordine inversa
demontarii.
ATENTIE: La montare se vor folosi coliere bune pentru
fixarea furtunelor, iar acestea vor fi bine stranse. Fisele cablajului de
alimentare al pompei si transmitatorului de nivel combustibil, vor fi bine
fixate, pentru a se realiza un contact electric perfect.
Inelul de blocare al
capacului rezervorului va trebui sa asigure fixarea etansa a capacului
rezervorului.
14. inlocuire
cablaj spate
demontare
ุ
Se
debranseaza bateria.
ุ
Se
demonteaza garnisajele stanga.
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare ale capacului vizitare rezervor combustibil.
ุ
Se
debranseaza cablajul spate de la cablajul fata.
ุ
Se
debranseaza cablajul spate de la: contactorul frana mana, lampa portbagaj,
contact fix hayon, lampile spate, capacul rezervorului.
ุ
Se
demonteaza suruburile de fixare a masei din compartimentul portbagaj stanga.
ุ
Se
degajeaza cablajul de pe autoturism.
remontare
ุ
Se
efectueaza operatiunile in sens invers demontarii.
ุ
Probe
functionale, atat al sistemului de injectie privind alimentarea cu combustibil,
cat si al consumatorilor bransati la cablajul spate.
schema electrica cablaj
dacia
nova gti
LEGENDA
|
1.
Lampa semnalizare fata dreapta
|
46. Comutator climatizare
|
|
2. Far dreapta a) lumini de drum si intalnire
b) pozitie
|
47. Lampa iluminare cutie acte
|
|
3. Termocontact G.M.V. racire
|
48. Alimentare radiocasetofon
|
|
4. G.M.V. racire
|
49. Iluminare scrumiera
|
|
5. Far stanga a) lumini de drum si intalnire
b) pozitie
|
50. Contact pornire - aprindere
|
|
6. Lampa semnalizare fata stanga
|
51. Masa coloana directie
|
|
7. Releu comanda G.M.V. racire
|
52. Contactor stop
|
|
8.
Alternator
|
53.
Avarie sistem franare
|
|
9.
Manocontact
|
54.
Comutator stergator spalator parbriz
|
|
10.
Transmitator presiune ulei
|
55. Aparat comanda lumini si avertizare sonora
|
|
11.
Claxon dreapta
|
56.
Contactor avarie
|
|
12.
-
|
57.
Contactor spalator geam hayon
|
|
13.
Claxon stanga
|
58.
Contactor stergator geam hayon
|
|
14.
Bujii
|
59.
Contactor dezaburire
|
|
15.
Proiector ceata dreapta
|
60.
Contactor ON conectare lampa ceata
|
|
16.
Proiector ceata stanga
|
61.
Contactor OFF deconectare lampa ceata
|
|
17.
Masa caroserie fata dreapta
|
62.
Contactor frana mana
|
|
18. Masa caroserie fata stanga
|
63. Masa geam hayon
|
|
19. Releu comanda proiectoare
|
64. Geam hayon cu dezaburire
|
|
20. Portfuzibil proiectoare
|
65. Sonda nivel combustibil
|
|
21.
Contactor M.I
|
66.
Lampa portbagaj
|
|
22.
Electrovalva carburator
|
67.
Stergator geam hayon
|
|
23.
Transmitator temperatura motor
|
68.
Contact mobil hayon
|
|
24.
Termocontact
|
69.
Contact fix hayon
|
|
25.
Baterie
|
70.
Lampa dreapta numar
|
|
26. -
|
71. Lampa stanga numar
|
|
27. Lampa anterolaterala dreapta
|
72. Lampa ceata stanga
|
|
28. Lampa anterolaterala stanga
|
73. Lampa ceata dreapta
|
|
29. Demaror
|
74. Lampa combinata spate dreapta
|
|
30. G.M.V. climatizare
|
75.
Lampa combinata spate stanga
|
|
31.
Stergator parbriz
|
76.
-
|
|
32.
Pompa spalator parbriz
|
77.
Masa caroserie spate stanga
|
|
33.
Pompa spalator geam hayon
|
78.
Portfuzibil G.M.V. racire
|
|
34.
I.C.P. pompa frana
|
79. Portfuzibil lumini intalnire stanga
|
|
35.
Rezervor lichid frana
|
80. Portfuzibil lumini intalnire dreapta
|
|
36. Placute sigurante
|
81. Portfuzibil lumini de drum stanga
|
|
37. Tablou bord
|
82. Portfuzibil lumini de drum dreapta
|
|
38. Soc
|
83. Lampa stop suplimentara
|
|
39. Contactor usa fata stanga
|
84. Placuta frana stanga cu martor uzura
|
|
40. Lampa plafoniera dreapta
|
85. Placuta frana dreapta cu martor uzura
|
|
41. Lampa plafoniera stanga
|
86. Portfuzibil macarale electrice si inchidere
centralizata
|
|
42.
Contactor usa
fata drepta
|
87.
Pompa electrica benzina
|
|
43.
Contactor proiectoare ceata
|
88.
Conector pentru cablaj injectie benzina
|
|
44.
Bricheta electrica
|
89.
Conector pt. macarale electrice si inchidere centralizata
|
|
45.
Iluminare comanda climatizare
|
90.
Ceas electronic
|
