Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


TEHNOLOGIA PRELUCRARII PE STRUNGURI AUTOMATE DE STRUNJIT LONGITUDINAL

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STANTA COMBINATA CU ACTIUNE SIMULTANA DE PERFORAT SI DECUPAT
CARACTERISTICILE SI PROPRIETATILE GPL-ULUI
CLASIFICAREA ROBOTILOR
ANALIZA RISCULUI TEHNIC
Procedee moderne de procesare a suprafetelor cu robotii industriali
Transformatoare trifazate - particularitati
Starea liniara de tensiune
Viteza de propagare a sunetului
Pornirea stea - triunghi a motorului asincron trifazat
Ghidajele

TERMENI importanti pentru acest document

: strunguri longitudinale : : : strungul automat de strunjit longitudinal :

TEHNOLOGIA PRELUCRARII PE STRUNGURI AUTOMATE DE STRUNJIT LONGITUDINAL

1. Notiuni introductive. Schema de lucru a unui automat de strunjit longitudinal

Aceste automate sunt destinate prelucrarii din bara calibrata a unor piese la care raportul este relativ mare si care au o forma complexa si o precizie ridicata. Domeniul diametrelor si a lungimilor este cuprins intre: si

.

Schema de principiu a acestui automat de strunjit longitudinal este prezentata in fig. 2

Text Box:  
Fig.2 Schema de principiu a strungului automat de strunjit longitudinal.

Bara de prelucrat 1 in afara de miscarea I, mai executa miscarea de avans longitudinal II. Cutitele care sunt montate radial in jurul barei pot fi in numar de si sunt montate pe saniile 3 (fig.23) care executa numai miscari de avans radial III. Saniile 3 sunt montate pe suportii 4 a lunetei 8 care sunt plasati in fata arborelui principal.Luneta sprijina bara marindu-i rigid in zona prelucrarii si in multe cazuri este o luneta rotativa.

In cazul pieselor de lungime mica, prelucrarea din bara cu d mare, in cazul in care rigiditatea este suficient de ridicata, strunjirea se poate face fara sprijinirea barei in luneta. In felul acesta nu mai este necesar consumul unui timp pentru reglarea lunetei.

Avansul se realizeaza fie impreuna cu papusa 5, fie numai cu orb. princip. Si pentru filetari strungurile automate pot fi echipate cu un dispozitiv special 7 in care pot fi montate mai multe scule in 1-6 axe portscula. In acestea se pot fixa burghie, alezoare, tarozi, filiere.

Text Box:  
Fig. 23. Schema de amplasare a cutitelor radiale.
Categoriile de suprafete ce pot fi prelucrate.

1. Strunjirea suprafetelor cilindrice.

Suprafetele cilindrice se prelucreaza cu ajutorul cutitului montat intr-o sanie port cutit ce stationeaza la cota si bara executa miscarea de avans longitudinal (fig.24).

Se pot strunji si suprafete cilindrice in trepte cu un singur cutit prin avans radial succesiv si cu avansul longitudinal al barei (fig.25).

Cand piesa de prelucrat are o suprafata cilindrica cu lungime mare dispusa in partea s-a de mijloc. strunjirea se poate face prin patrunderea radiala a cutitului, urmata de strunjirea pe lungime cu avansul longitudinal al barei (fig.26).

a -pozitia pe care o are cutitul in timpul patrunderii fara ca bara sa execute .Se foloseste un cutit cu tais lat.

Text Box:  
Fig. 24. Schema de strunjire a suprafetelor cilindrice intro singura treapta.

Text Box:  
Fig. 25. Schema de strunjire a suprafetelor cilindrice exterioare in mai multe trepte.

a.       s-a strunjit o singura treapta;

b.      cutitul se retrage pana la adancimea corespunzatoare diametrului ;

c.       se prelucreaza o noua treapta.

Text Box:  
Fig. 26. Schema de strunjire a unei suprafete cilindrice amplasata intre doua tronsoane de diametrul mai mare.

2 Strunjirea suprafete conice si profilate. Aceste categorii de suprafete se prelucreaza prin miscari de avans simultane ale cutitului, precum si a barei dupa anumite legi.

Pentru suprafetele conice lungi, avansul cutitului si al barei trebuie sa aiva valori constante. Suprafetele conice si profilate scurte dispuse aproape de luneta, se pot prelucra numai cu avansul radial al cutitului profilat, ca in fig.27.

Text Box:  
Fig. 27. Schema de strunjire a suprafetelor conice si profilate scurte.

3 Gauri de centrare

Text Box:  
Fig. 28. Schema de prelucrare a gaurilor de centrare.
Aceste gauri de centrare se realizeaza pe suprafetele frontale a unor piese inaintea unei gauriri ce va urma (fig. 28)

a)      piesa executa miscarea de rotatie in jurul axei proprii de revolutie iar scula aschietoare se pozitioneaza pe aceasta axa;

b)      piesa pe langa miscarea de rotatie executa si miscarea de avans longitudinal,scula aschietoare stationand in pozitia initiala se obtine gaura de centrare;

c)      piesa primeste o miscare in sens invers si se retragerea scula aschietoare.

4. Suprafetele striate se pot obtine cu ajutorul unor role de striere montate de oricare dintre saniile transversale. Daca suprafata striata este scurta, atunci prelucrarea se executa cu avans transversal a saniei cu rola de striere. Daca suprafata striata este mai lunga, decat latimea rolei de striere, ea se obtine prin avans longitudinal al barei.

Pentru prelucrari de gauri avem acest dipozitiv special. Prelucrarea cu scule fixate in axele port-scule poate fi suprapusa peste prelucrarea cu scule fixate in saniile radiale. Fiecare ax port-scula poate executa miscare de avans axial 5.

Pentru executia unor gauri cu diametrul mic sunt necesare burghie stanga care primesc o miscare de rotatie IV cu o miscare de rotatie. de sens invers miscarea. arborelui. principal cu turatia . In acest caz, viteza de aschiere se obtine prin sumarea rotatiilor barei si a burghiului.

;

Pentru executia unui filet pe dreapta, axul port-scula va executa initial o rotatie de acelasi sens cu bara, insa cu o valoare a turatiei > pentru a asigura o viteza de aschiere relativ scazuta corespunzatoare filetarii cu tarodul.

Deoarece rotatiile sunt de acelasi sens, viteza de aschiere va fi:

;

Retragerea sculei de filetat se realizeaza prin faptul ca axul port-scula primeste o rotatie de acelasi sens dar cu o turatie < cu .

Pentru un filet pe stanga, scula primeste initial o turatie <, insa de acelasi sens prin care se realizeaza filetarea. La terminarea cursei de filetare, scula primeste turatia > prin care se realizeaza retragerea sculei. Se recomanda ca faza de filetare sa nu fie suprapusa la prelucrarea tehnologiei peste orice faza de strunjire longitudinala pentru ca va rezulta o calitate de suprafata scazuta.

Ciclul de lucru se termina cu miscarea de alimentare a barei pentru ciclul urmator (fig. 29).

In timpul fazei de alimentare cutit de retezat 1 sta in pozitie avansata in fata barei ca si cum ar juca rolul unui opritor. Dupa ce a fost comandata deschiderea bucsei elastice B are loc retragerea papusii 2 spre dreapta pe o lungime egala cu Lalim. Lungimea de alimentare trebuie sa fie egala cu lungimea totala a piesei plus lungimea cutitului de retezat.

Bara este mentinut in contact cu cutitul 1 cu ajutorul impingatorului 3. Forta de apasare F este creata de o greutate la capatul unui cablu trecut peste un sistem de scripeti. Teava de protectie 4 a barei este prevazuta cu un canal frezat in partea superioara pentru tija impingatorului. La inceputul unui ciclu de lucru, cutitul de retezat se retrage radial dupa care prin combinarea miscarii radiale ale cutitelor si a avansului longitudinal al barei, se realizeaza diferite suprafete ale piesei.

Text Box:  
Fig. 29. Schema de alimentare cu semifabricat.
Ciclul de lucru este programat cu ajutorul unor came montata pe axul de comanda existand cate o cama pentru fiecare sanie port-cutit. La o rotatie completa a axului de comanda (3600) are loc executia completa a unei piese. Pe aceste automate se pot transmite axul. cu came 2 turatii:

  1. o turatie tehnologica pentru realizarea fazelor de prelucrare propriu-zisa;
  2. o turatie mai rapida pentru executia fazelor auxiliare.

Trecerea de la turatia lenta la cea rapida se realizeaza cu ajutorul unor came de impuls prin intermedierea unor mecanisme cu parghii ce comanda niste semicuplaje.

3.Proiectarea tehnologii de prelucrare.

Procesul de proiectare a tehnologii de prelucrare pe strungurii automate de strunjit longitudinal presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

  1. repartizarea fazelor de prelucrare pe saniile dispuse radial si, eventual, pe axele dispozitivului auxiliar;
  2. calculul timpului de baza si a duratei de lucru;
  3. calculul coordonatelor polare, adica unghiuri si raze ale camelor de comanda;
  4. intocmirea fisei de reglaj a automatului:
  5. intocmirea desenelor de executie a camelor de comanda.

La repartizarea fazelor de prelucrare pe saniile port-cutit trebuie sa se tina seama de principiul ca fiecare cutit, pe cat posibil, sa prelucreze o singura suprafata.Daca acel cutit prelucreaza succesiv mai multe suprafete, atunci pozitiile radiale ale cutitelor vor fi programate prin profilul camei, iar precizia de pozitionare a cutitelor va depinde de eroroarea profilului camei.Saniile radiale la care raportul de transmitere a parghiilro este mai mare (3/1 in loc de 1/1) asigura o precizie de pozitionare mai ridicata a cutitului. Acest raport de transmitere este raportul dintre lungimea bratului port tachet al parghiei care este in contact cu cama si lungimea bratului de actionare a saniei respective.

3.1. Repartizarea fazelor de prelucrare pe saniile dispuse radial si eventual pe axele dispozitivului auxiliar.

Text Box:  
Fig. 30. Reper ce poate fi prelucrat pe un strung automat de strunjit longitudinal.
In fig.30 se prezinta un reper pentru care se realizeaza succesiunea fazelor de prelucrare pe un strung automat de strunjit longitudinal prezentate in fig.31.

Text Box:  
Fig.31. Succesiunea fazelor de prelucare.

Etapele reprezentete in fig.31 sunt:

  1. are loc retragerea cutitului de retezat II;
  2. strunjirea treptei care va fi ulterior filetata prin avans longitudinal al barei cu cutitul I;
  3. executia degajarii cu cutitul III care nu are ;
  4. strunjirea treptei Ø8 cu acelasi cutit I;
  5. este o faza de alimentare suplimentara pentru a crea o lungime suficienta pentru fazele 6 si 7;
  6. consta in preretezarea cu cutitul IV care realizeaza si tesirea la diametrul Ø10 si la capatul din fata se executa filetul >;
  7. executia retezarii complete cu cutitul II urmata de faza auxiliara de alimentare.

3. Calculul duratei ciclului de lucru presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

  1. calculul regimului de aschiere pentru fiecare faza;
  2. calculul timpului de baza pentru executia in totalitate a fazelor de lucru;
  3. calculul timpului pentru fazele auxiliare;
  4. calculul timpului duratei totale a ciclului de lucru.

; unde: - numarul de rotatii ale fazelor nesuprapuse in timp si se calculeaza cu relatia:

, iar in cazul cutitelor profilate ;

unde: - lungimea curselor de lucru ale fazelor nesuprapuse in timp;

- avansul de lucru a fazelor nesuprapuse in timp;

- turatia arborelui principal.

Pentru calcularea timpului auxiliar se determina unghiurile de rotatie ale axului de comanda pentru diferite faze auxiliare avansuri rapide si retrageri rapide (exp.faza de alimentare a barei, comutarea axului de comanda de la valorile normala la cea rapida, etc.)

Valorile sunt date in cartea automatului calculandu-se prin sumarea fazelor auxiliare nesuprapuse astfel:

;

Unghiul total poate fi executat de axul de comanda cu turatie lenta a lui, fie ca o parte se executa cu turatie lenta , iar se executa cu turatie rapida.

Timpul auxiliar corspunzator se calculeaza pe baza faptului ca la o rotatie completa a axului de comanda se executa un ciclu de lucru complet.

; - unghi de rotatie corespunzator (de lucru)

;

, unde: - turatia rapida a axului de comanda;

- timp auxiliar pentru turatia rapida a axului de comanda;

; - durata ciclului

; - productivitatea automatului

Pentru calcularea sectorului de comanda ale camelor se rapartizeaza pentru fiecare sector un unghi proportional cu numarul de rotatii ale arborelui principal.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 458
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved