Tehnologia forjarii libere

Tehnologia forjarii libere

Pentru ca un semifabricat sa fie produs prin tehnologia de forjare libera , trebuie urmate etapele :

Stabilirea rolului functional al piesei semifabricat , folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor (capitolul 1

Alegerea materialului optim cu ajutorul metodei valorilor optime (capitolul 2

Intocmirea desenului piesei brut forjate (capitolul 5

Calculul masei semifabricatului initial (capitolul 5

Alegerea semifabricatului initial (capitolul 5

Debitarea semifabricatului initial la dimensiuni : se face respectand legea volumului constant ;

Controlul initial al semifabricatului : se face prin metode de control nedistructive ( ultrasunete , raze X etc. ) . Acest control impiedica semifabricatele initiale care au defecte sa intre in procesul de fabricatie .

Tratament termic initial : se face o recoacere de inmuiere pentru a creste plasticitatea materialului se vrea a fi supus procesului de forjare libera .

Stabilirea parametrilor regimului de incalzire;

Stabilirea succesiunii logice a operatiilor de forjare libera ;

Alegerea utilajului pe care se va face operatia de forjare ;

Forjarea propriuzisa : se face respectand succesiunea logica a operatiilor de forjare libera ;

Curatirea : se face pentru a indeparta straturile de material ars prin forjare ;

Tratament termic final ;

Control final (CTC) ;

Ambalarea si trimiterea catre beneficiar .

Unul din punctele importante a tehnologiei de forjare care nu a fost discutat pana acum si care are o importanta deosebita , este incalzirea materialelor metalice in vederea prelucrarii prin deformare plastica . Aceasta este foarte importanta din punct de vedere a alegerii utilajului de incalzire folosit .

Se stie ca incalzirea semifabricatului se poate face in doua moduri :

prin introducerea semifabricatului intr-un mediu cald ;

prin producerea caldurii in masa semifabricatului .

Cea mai usor de realizat si cea mai raspandita modalitate de incalzire este prima : semifabricatele se introduc in spatiul e lucru al instalatiei de incalzire, spatiu care adus in prealabil la o temperatura superioara celei la care se poate face deformarea .

In functie de sursa de caldura folosita instalatiile de incalzire se impart in doua mari categorii :

Instalatii de incalzire cu flacara (cuptoare cu flacara )

Cuptoarele    se impart si ele in doua mari categorii dupa distributia caldurii in interior:

cuptoare cu temperatura constanta in tot spatiul de lucru numite cuptoare cu camera

cuptoare cu temperatura crescatoare de la locul de incarcare al semifabricatului spre locul de descarcare al acestuia .

Cuptoarele cu camera (figura a ) ,se pot construi cu vatra fixa sau mobila    iar temperatura din interiorul lor poate varia intr-un interval ingust prin varierea cantitatii de combustibil arsa in focar . Pentru a micsora pierderile de material prin ardere se utilizeaza mufle din material refractar sau otel aliat refractar , figura b

Cuptoarele cu propulsie (figura c) , sunt utilizate la productia de serie mare si masa , deoarece sunt foarte productive . Incalzirea semifabricatelor facandu-e treptat de la o zona de preincalzire I , o zona de incalzire II si o zona de egalizare a temperaturilor III . Semifabricatele parcurg spatiul cuptorului prin impingere sau prin cadere libera pe un spatiu inclinat .

Instalatii de incalzire electrice

Cuptoarele cu rezistente electrice pot fi prevazute cu o rezistenta metalica sub forma de spirala , infasurata in jurul camerei cuptorului ( figura d ) sau cu rezistente ceramice - bare de silita - amplasate pe partea de sus sau pe peretii laterali ai camerei cuptorului ( figura e ). Temperaturile realizate de al 2-lea cuptor sunt mai mari decat la primul , putandu-se incalzi si semifabricate di otel .

In general acest tip de instalatii realizeaza o incalzire superioara celor cu flacara deoarece :

asigura o reglare precisa a temperaturii prin modificarea parametrilor curentului electric de alimentare ;

asigura pierderi mai mici prin oxidare ;

nu polueaza mediul inconjurator .

Alt punct neatins este succesiunea logica a operatiilor de forjare . Aceasta succesiune este detaliata in desenul urmator :