Avantajele si dezavantajele hipersistemului CIM

Avantajele si dezavantajele hipersistemului CIM

Organigrama intreprinderilor ca si introducerea hipersistemelor CIM prezinta numeroase avantaje. Printre acestea se remarca:

a) Cresterea capabilitatilor tehnologice si organizatorice ale intreprinderilor industriale. In toate compartimentele care concura la productie apare o crestere a productivitatii muncii.

b) Imbunatatirea calitatii produselor, nu numai prin activitatea sectoarelor de executie ci si prin cea a celorlalte compartimente.

c) Scade timpul de raspuns al intreprinderii fata de cererile formulate de clienti; intreprinderea devine mai flexibila, mai repede adaptabila la cerintele pietii, ca urmare creste capacitatea sa concurentiala.

d) Timpul de parcurgere a unui produs se scurteaza, scade ciclul de fabricatie, intreprinderea raspunde mai repede la cerinte, capitalul imobilizat in productia neterminata scade, creste eficienta economica a intreprinderii. Aplicarea principiului just in time (exact la timp) in cadrul facilitatii ASRS permite reducerea stocurilor si a spatiilor de depozitare.

e) Se depasesc unele contradictii care in productia clasica erau considerate fundamentale si de nereconciliat, dupa cum urmeaza:

e₁) Contradictia dintre flexibilitate - economicitate. Intr-un sistem de productie clasic schimbarea frecventa a produsului este dezavantajoasa din punct de vedere economic, pentru ca in conditiile unei productii mai mult sau mai putin rigide orice schimbare de produs conduce la cheltuieli suplimentare. Intr-un sistem de productie flexibil, integrat informational, la limita este economicoasa si productia de unicate.

e₂) Contradictia dintre calitate-cantitate. In sistemul de productie clasic, in cazul executarii produselor in cantitati mari, nu exista posibilitatea fizica sa fie controlata calitatea fiecarui exemplar de produs. In conditiile sistemului CIM, aplicand metodologiile de management al calitatii, exista posibilitatea de a tine sub control ambele aspecte , de a produce intreaga cantitate de produs la nivelul cerut de client, pentru fiecare exemplar.

f) Incarcarea rationala a mijloacelor de productie, reducerea parcului de dotari la strictul necesar, conduc la exploatarea rationala a utilajelor si la reducerea cheltuielilor de investitie.

Ca dezavantaje ale hipersistemului CIM se amintesc:

a) Echipamentele, programele, etc., care constituie un hipersistem CIM sunt foarte scumpe. Deaceea, organizarea intreprinderilor dupa principiul CIM trebuie facuta graduat, in mai multe etape, prin implementarea succesiva a unor insule automatizate flexibil.

b) Hipersistemul CIM este de mare complexitate, are multe componente si multe legaturi intre acestea. Asigurarea fiabilitatii sistemului presupune dezvoltarea cailor de acces pentru usurarea procurarii componentelor de schimb.

c) Un hipersistem CIM se conduce dupa programe care materializeaza modele matematice. Experienta arata ca procesele de productie nu pot fi totdeauna modelate matematic exact, intre modelul matematic si procesul fizic exista deosebiri, erori mai mari sau mai mici ale modelului matematic. Imposibilitea modelarii exacte a fenomenelor si a proceselor fizice conduce uneori, la scara de integrare a hipersistemului CIM, la perturbatii majore, care la randul lor pot produce disfunctionalitati cu pierderi economice.

j) Hipersistemul CIM exclude in mare masura operatorul uman pentru ca este generator de erori, manopera lui costa mult, este uneori indisciplinat ca factor tehnologic, perturba productia facand greva.

Realitatea arata ca in ultimii ani si operatorul uman a evoluat in tarile dezvoltate. Morala muncii s-a schimbat in sensul, ca daca prin anii ′70 stimulentul determinant al operatorului uman pentru munca era asigurarea unui trai decent, a unui loc de munca sigur si conditii de munca potrivite cerintelor sale, dupa ce societatile din tarile respective au ajuns sa indeplineasca in linii mari aceste cerinte, oamenii tind spre gasirea unor obiective noi. De exemplu, ei apreciaza daca la locul de munca au posibilitatea sa colaboreze cu colegi simpatici, daca exista conditii pentru afirmarea calitatilor individuale, daca li se acorda anumite libertati in organizarea timpului de lucru, etc.

Desigur ca asigurarea unor locuri de munca sigure, cu salarii mari si timp de munca redus, reclama cheltuieli de productie mari. Pentru solutionarea acestor probleme, cei care stapaneau mijloacele de productie au adoptat initial tendinta inlocuirii operatorilor umani cu roboti si sisteme automate. In conditiile moralei de munca noi, problema nu se mai pune cu aceeasi acuitate, pentru ca stimulentele amintite pot fi utilizate chiar in sensul imbunatatirii activitatii productive, atat in folosul patronului cat si al operatorilor.

Din acest punct de vedere principiul CIM este depasit. Au aparut principii post CIM (productia supla, productia inteligenta, fabrica fractala, etc.), care pastreaza unele elemente ale principiului CIM si le dezvolta prin revalorizarea rolului operatorului uman, mai ales in activitatile creative, precum si in luarea descentralizata a deciziilor.