Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Capcanele punctuatiei

calculatoare



+ Font mai mare | - Font mai mic



Capcanele punctuatiei



Ma voi referi la unele dificultati gramaticale ale limbii romane, cu o privire speciala asupra scrierilor din domeniul stiintelor socioumane. Nae Georgescu, cel care ne-a oferit de curand o editie critica sinoptica M. Eminescu, spune: textul inseamna covor de semne, cuvinte adica -si semne de circulatie printre ele, asadar: punctuatie.' (Georgescu, 2000, xvii). Sa ne oprim la punctuatie ca in fata unui semafor. Mai degraba din neglijenta decat din nestiinta, in unele lucrari intalnim greseli de punctuatie grave (virgula intre subiect si predicat, intre predicat si complementul direct sau indirect, scrierea cu majuscula dupa doua puncte s.a.). Nu pe acestea le am in vedere. Nici dezacordurile gramaticale, si nici greselile de exprimare in limbajul de zi cu zi. Ma preocupa capcanele scrierii lucrarilor de specialitate, pe care studentii si doctoranzii trebuie sa le identifice si sa le evite.

Punctul

Toti credem ca stim exact cand si unde sa punem un punct [.]. Prin inchiderea semnelor de punctuatie intre paranteze drepte voi exemplifica semnele de punctuatie discutate. Asa cum am invatat cu totii, semnul grafic numit punct' desparte propozitiile si frazele. Am intalnit atatea lucrari scrise ale studentilor in care lipsea punctul la sfarsitul propozitiilor sau frazelor, incat nu mi se pare de prisos sa


118______________________________________ Septimiu Chelcea

atrag atentia asupra situatiilor in care este obligatoriu sa punem sau sa nu punem punct. Deci, punctul [.] se trece la sfarsitul propozitiilor si frazelor independente ca inteles, dupa care vorbirea nu mai continua. Punctul incheie frazele, alineatele, capitolele, disertatiile, cartile. Cand cuvintele, propozitiile sau frazele se afla intre paranteze, lucrurile se complica putin: cand paranteza se afla in cadrul propozitiei sau frazei, punctul se pune dupa paranteza, ca in cazul trimiterilor bibliografice; cand propozitia sau fraza este in intregime in paranteza, punctul se pune in interiorul parantezei. De exemplu:

Uneori, grupurile umane se constituie spontan. (Este adevarat, insa, ca exista si grupuri umane formate artificial, planificat [.])

Se pune punct, de asemenea, dupa fiecare mentionare a lucrarilor incluse in lista bibliografica.

Simon, Patrick. [1998](2000). Reprezentarile relatiilor interetnice intr-un cartier cosmopolit. in G. Ferreol (coord.). Identitatea, cetatenia si lega-turile sociale (pp. 13-42). Iasi: Editura Polirom.

Utilizarea punctului in abrevieri ne pune uneori in dificultate. Regula ortografica impune [.] in abrevierile formate din prima litera a cuvintelor (de exemplu, H[.] R[.] A[.] F[.] pentru Human Relations Area Files), precum si din prima silaba a cuvantului si consoana si grupul de consoane cu care incepe cea de-a doua silaba (de exemplu, cap[.] pentru capitol, op[.] cit[.]) pentru opera citata' (Tabelul 10).

Tabelul 10. Abrevierea indicatiilor bibliografice frecvente

art. = articol

p. (pp.) = pagina (pagini)

cap. = capitol

pass. (passim.) = in diferite locuri

cf. = compara (confer)

P.S. = post-scriptum

ib. {ibid.) = ibidem

r. = rand

id. = idem

s.n. = sublinierea noastra

lucr. cit. = lucrarea citata

urm. = urmatoarele

N.B. = nota bene

v. = vezi

op. cit. = opera citata

voi. = volumul


Cum sa redactam 119

Folosim abrevieri si pentru titlurile academice si didactice (acad. = academician; dr. = doctor; drd. = doctorand; asist. univ. = asistent universitar; conf. univ. = conferentiar universitar; prof. univ. = profesor universitar) si pentru profesii (arh. = arhitect; pr. = preot; prof. = profesor; ec. = economist; ing. = inginer).

Va trebui sa folosim si sa scriem abrevierile corect. Marcarea cu [.] a abrevierilor nu anuleaza utilizarea altor semne de punctuatie.

Amenintarile lumii civilizate (de ex., terorismul, crima organizata, traficul de persoane, spalarea banilor murdari) nu pot fi eliminate decat prin

Nu se prescurteaza cuvinte precum: lector, preparator (grade didactice universitare) sau sociolog, psiholog (profesii). Nu vom folosi abrevieri care introduc ambiguitati (de exemplu, Testul de interese profesionale al lui Martin Irle nu este indicat sa fie abreviat ca Tip Martin Irle'. Se recomanda sa nu preluam abrevierile din alte limbi daca in limba romana avem echivalente. Vom nota de exemplu, nu e.g., dar vom folosi abrevierile din latina etc. pentru si altii, si altele, si asa mai departe'; vs. (versus) = impotriva. De regula, nu se va folosi pluralul abrevierilor: vom scrie coeficientii de inteligenta', nu IQ-wile. Exceptie face abrevierea eds. = ingrijitori ai editiei, coordonatori. in aceste situatii [.] nu mai are rol de semn de punctuatie, ci de semn ortografic, inlocuind literele care nu mai apar in text. Vom pune punct dupa numarul tabelelor si figurilor (optional), dar in mod obligatoriu dupa cuvantul Nota si la sfarsitul explicatiei date in nota. Punctul separa numerele intregi de zecimale (de exemplu, 2 [.] 080 de diade). in aceasta situatie, nu se lasa spatiu liber nici inainte, nici dupa punct.

in lista bibliografica semnul [.] desparte numele autorilor de anul aparitiei lucrarilor citate si respectivul an, trecut intre paranteze rotunde, de titlul cartii sau articolului. Se mai pune punct si dupa titlurile lucrarile incluse in bibliografie, ca si la incheierea trimiterii bibliografice. A se vedea, pentru exemplificare, lista bibliografica a acestui ghid.

Sunt situatii cand este gresit sa punem punct: cand abrevierile s-au asimilat substantivelor (de exemplu, CURS pentru Center of


120______________________________________ Septimiu Chelcea

Urban and Regional Sociology sau ISOGEP pentru Institutul de studii sociocomportamentale si geopolitice), cand abrevierile sunt formate din prima si ultimele litere ale unui cuvant (de exemplu, dna), ca si in cazul prescurtarilor din fizica, matematica etc. (de exemplu, m pentru metru, km pentru kilometru). De asemenea, nu se va pune punct dupa initialele punctelor cardinale (N pentru Nord sau S-V pentru Sud-Vest). Titlul cartilor, capitolelor, subcapitolelor, tabelelor si figurilor nu se marcheaza cu semnul punct [.]. Nici abrevierile din denumirile testelor psihologice, ale scalelor si ale altor instrumente de investigare nu trebuie separate prin punct (de exemplu, TAT, nu T.A.T.; WAIS, nu W.A.I.S.).

Virgula

Se stie ca virgula marcheaza juxtapunerea si coordonarea termenilor intr-un text. Pentru ca nu suntem poeti avangardisti, sa utilizam virgula in conformitate cu regulile de punctuatie, nu intr-un stil propriu'. Ca si punctul, virgula este un semn de punctuatie fara de care textul aproape ca isi pierde intelesul. Transcriu un pasaj omi-tand[,]:



Oricum ar fi deosebirile constante observate intre opiniile si comportamentul politic al barbatilor si al femeilor n-ar putea fi atribuite inainte de toate unor cauze de natura biologica.

Acum trantesc' virgula la intamplare:

Oricum ar fi deosebirile, constante observate intre opiniile si comportamentul politic al barbatilor si al femeilor, n-ar putea fi atribuite inainte de toate unor cauze de ordin biologic.

Sau si mai rau (voit gresit):


Cum sa redactam______________________________________ 121

Oricum, ar fi deosebirile constante observate intre opiniile si comportamentul politic al barbatilor si al femeilor n-ar, putea fi atribuite inainte de toate unor cauze, de ordin biologic.

Abia utilizarea corecta a virgulei da inteles discursului:

Oricum ar fi, deosebirile constante, observate intre opiniile si comportamentul politic al barbatilor si al femeilor, nu ar putea fi atribuite in primul rand unor cauze de ordin biologic.

Dupa astfel de exemple, alcatuite in scop didactic, nu cred ca cineva ar mai sustine ca virgula este un semn de punctuatie minor. Dar si in legatura cu virgula apar unele capcane. Prima grija este ca virgula sa nu cada, din intamplare, fireste, intre subiect si predicat. Cunosc profesori care nu citesc mai departe lucrarile studentilor daca intalnesc virgula intre subiect si predicat. Nici scuza Dactilografa este de vina!' nu ii indupleca. Si cred ca foarte bine fac. Nu trebuie admisa nici greseala de a inchide intre virgule in interiorul unei propozitii conjunctiile deci', insa', totusi' (spre deosebire de conjunctiile prin urmare' si asadar' care se pun intre virgule). Nu are ce cauta virgula intre predicat si complementele directe si indirecte, insa se izoleaza prin virgule apozitiile.

Leon Festinger [,] creatorul teoriei disonantei cognitive [,]■ a intuit

Se pune virgula si intre numele autorilor (asa cum s-a aratat in legatura cu trimiterile bibliografice), dar si cand se enumera mai multe determinari de acelasi fel, daca nu sunt legate prin copula si'.

Bronislaw Malinowski (1884-1942), sociolog [,] etnolog si antropolog englez de origine poloneza

Se despart prin virgula zecimalele de numerele intregi (de exemplu, 3[,] 438), dar nu si partile unei masurari (de exemplu, 3 min 40 s). Cand se despart prin virgula zecimalele, nici inainte si nici dupa [,] nu se lasa spatiu. De exemplu, media clasei a fost de


122______________________________________ Septimiu Chelcea

8,54. in textele englezesti si americane, virgula este echivalenta punctului cand se scriu numere cu mai multe zecimale. De exemplu:

intr-un grup, numarul maxim de diade este determinat prin formula (N2 - N)/2, unde N = numarul membrilor grupului. Asfel, intr-un grup de 65 de persoane se pot forma [2,080] diade (adica 2.080 diade).

Am semnalat cand trebuie sa apelam la [,]. Poate ca ar fi cazul sa avertizez si in legatura cu excesul' de virgule. Am amintit deja ca, nici la ordin' - cum se spune in armata -, virgula nu are ce cauta intre subiect si predicat. Ea nu trebuie intercalata inaintea unei parti esentiale a frazei. De exemplu:

Oricum ar fi, deosebirile constante, observate intre opiniile si comportamentul politic al barbatilor si al femeilor, nu ar putea fi atribuite [,] in primul rand [,] unor cauze de ordin biologic.

Desi in limba engleza se pune virgula si inaintea ultimului termen dintr-o enumerare (de exemplu, etc), in limba romana nu este acceptata aceasta practica. Nu vom scrie:

in psihosociologie, exista un sir intreg de teorii de orientare psihanalitica, behaviorista, cognitivista [,] etc.

Punct si virgula

Acest semn grafic marcheaza o pauza mai mare decat cea redata prin virgula si mai mica decat cea redata prin punct' {indreptar ortografic, ortoepic si depuctuatie, 1983, 65). Acest semn de punctuatie anunta o pauza de durata medie. Asa cum se precizeaza in Ghidul de prezentare a unui raport de cercetare, acest semn de punctuatie permite: 1) separarea propozitiilor de o anumita lungime, deja marcate cu virgule; 2) marcarea caracterului independent al propozitiilor juxtapuse; 3) semnalarea faptului ca nu s-a practicat o


Cum sa redactam_____________________________________ 123

ruptura totala intre elementele pe care autorul doreste temporar sa le reuneasca in aceeasi fraza; 4) sa faca distinctie intre diferitele justificari (fr. attendus) in frazele lungi din anumite texte si documente administrative; 5) punctarea diferitilor termeni dintr-o enumerare' (Provoste/a/., 1993/1997,14).

in rapoartele de cercetare, punctul si virgula separa, de exemplu, elementele dintr-jo serie care contine ea insasi virgule.

Culorile au fost prezentate in ordinea rosu, galben, albastru [;] albastru, galben, rosu [;] galben, rosu, albastru.

Se mai despart prin punct si virgula numele autorilor, urmate de anul de aparitie a lucrarilor citate:

(Klineberg, 1953 [;] Cantril si Buchanan, 1953 [;] Tajfel, 1969 [;] Leyens, Yzerbyt si Schadron, 1994)

De asemenea, se despart prin punct si virgula datele dintr-o serie:

(saturatiile in factorul al treilea au fost: -0,37[;] ~0,52[;] 0,56[;] 0,20[;] 0,34 si-0,54).

Doua puncte

Semnul grafic doua puncte' se foloseste in scrierea oricaror texte in mai multe situatii.

Cand se separa o propozitie introductiva completa de propo
zitiile care ilustreaza, extind sau amplifica ideea:

Gabriel Tardc (1980) considera ca exista doua moduri de a imita [:] a te comporta ca modelul si a face exact contrariul.

Cand se specifica o proportie:
Raportul este 1[:]5


124______________________________________ Septimiu Chelcea

in acest ultim caz, nu se lasa spatiu nici dupa [:], nici inaintea acestui semn de punctuatie. De exemplu, raportul a fost de 3:4.

Cand se reproduc declaratiile persoanelor intervievate:

Persoanele din ancheta au declaratf:] Viata noastra este tot mai'

Cand reproducem un citat:

in lucrarea Modernizare si europenism, aparuta in 1995, Luminita Iacob afirmaf:] Romanismul se invata prin europenism'.

in cazul unei enumerari, cand propozitia care anunta enume
rarea este plasata la sfarsit:

Germania, Anglia, Franta, Olanda, Estonia, Austria[:] iata cateva dintre tarile europene in care exista arhive pentru cercetari sociologice empirice.

Se pun doua puncte cand urmeaza o concluzie:

Din cele aratate rezulta cu claritate[:] fara cunoasterea aprofundata a gramaticii nu vom reusi niciodata sa redactam o lucrare acceptabila.



in fine, semnul grafic doua puncte poate inlocui verbele din
titlul, asa cum s-a aratat.

Atentie, nu se pun doua puncte cand avem de-a face cu o propozitie incompleta (de exemplu, formula emergentei zvonurilor este

)

Semnele citarii

Sunt obligatorii cand reproducem cuvant cu cuvant un text dintr-o alta lucrare. Pentru citare, in textele frantuzesti se utilizeaza cel mai adesea [ ], spre deosebire de textele englezesti, in care se


Cum sa redactam_____________________________________ 125

utilizeaza [' ']. in ortografia limbii romane, ghilimelele sunt

['].

Citarea poate fi precedata de doua puncte, caz in care textul reprodus incepe cu majuscula:

In 1941, Anatole Chircev a constatat ca: [,,]Romanii sunt pentru biserica si nationalism; sunt impotriva internationalismului si pastreaza atitudini intermediare fata de traditie-progres['].

in alte cazuri, nu avem obligatia de a folosi majuscula la inceputul citarii.

Informatiile culese de cercetatori trebuie verificate, [.Jlasand ca obiceiurile si credintele sa se actualizeze in fata lor['] Radulescu-Motru (1942, 71).

De asemenea, se pun ghilimele la inceputul si la sfarsitul transcrierii raspunsurilor la un interviu sau la un chestionar cu intrebari deschise. Citez dintr-o lucrare a lui Jean-Claude Kaufmann (1996/ 1998, 94).

Persoanele interogate au notat adesea acest comportament specific: ana-lizandu-1 ca pe o provocare, o cautare a privirilor masculine interesate, contrastand cu modalitatile obisnuite de a sta cu sanii goi. [,,]Exista tinere ' adolescente cam infierbantate care se plimba cu sanii goi pentru a fi privitef'] B-95; [,,]Cand esti tanara, cand esti draguta, ai chef sa fii privita, ai impresia ca o sa-ti mearga, ce mai['] F-71.

Asa cum am aratat, ghilimelele se pun la inceputul si la sfarsitul definiens-ulva, in definitiile nominale.

Rol social = df [] Ansamblu de comportamente asteptate in mod legitim din partea persoanelor care au status social determinat['].

Introducerea unor termeni noi (inventii lingvistice sau preluari din literatura de specialitate internationala) se face prin folosirea ghilimelelor (numai la prima mentionare a termenului):


126______________________________________ Septimiu Chelcea

in functie de dimensiunea [,,]locns ofcontrol[% persoanele accepta valorile [,,]societatii deschisef'].

La fel, se folosesc semnele citarii cand, prezentandu-se metodologia cercetarii, se reproduc intrebarile din chestionare sau item-ii scalelor de masurare a atitudinilor:

La intrebarea Cat de multumit sunteti, in general, de felul in care traiti?' o treime dintre cei chestionati au raspuns destul de multumit' (Barometrul de opinie publica, octombrie 2002,15).

Se trec intre ghilimele titlurile capitolelor, articolelor din reviste, atunci cand sunt specificate in text.

Lucrarea [,,]Drama psihologiei ['] de Vasile Pavelcu (1965) a marcat profund evolutia psihologiei in Romania.

Conform practicii redactionale, nu se vor utiliza ghilimele pentru marcarea semnificatiei cifrelor in tehnicile de scalare, cand sunt date ca exemple lingvistice cuvinte, propozitii sau fraze, cand se folosesc termeni de specialitate din domeniu. in toate aceste cazuri, cuvintele in cauza vor fi subliniate, de preferinta, cu italice {Publication Manual, 1994,66).

Parantezele

in general, parantezele servesc la separarea dintr-o fraza a elementelor structural independente. Studentii si tinerii cercetatori trebuie sa stie, dincolo de cele aratate in dictionarele ortografice si de punctuatie, cum sa foloseasca parantezele rotunde' si parantezele drepte' (numite si crosete'), care introduc explicatii, precizari sau nuantari in interiorul propozitiilor sau frazelor. Astfel, se trec intre paranteze rotunde referintele bibliografice (Pavelcu, 1965, 47); datele de identificare a persoanelor intervievate: initialele numelui si


Cum sa redactam_____________________________________ 127

prenumelui, sexul, varsta (I.C., f, 38), daca nu se opteaza pentru intocmirea listei acestora; abrevierile denumirii institutiilor (CURS) sau testelor psihologice (TAT), cand se introduc prima data in text; literele sau numerele folosite pentru identificarea unei enumerari:

Pentru cunoasterea stimei de sine a persoanelor de varsta a treia, am folosit: a) teste psihologice; b) observatia directa; c) biografia sociala; d) un chestionar cu 54 de intrebari.

Parantezele drepte inchid materialul din interiorul parantezelor rotunde si separa cuvintele introduse de noi intr-un text citat.

Datele cercetarii (au fost testati studenti [N = 125] si elevi [N = 140]) sustin ipoteza relatiei dintre

in 1974, Anatole Chircev a constat ca:

Romanii sunt pentru biserica; sunt impotriva internationalismului [de la acea data] si pastreaza atitudini intermediare fata de traditie-pro-gres'(p. 163).

Uneori, ca in cazul acestei lucrari, parantezele drepte in lista bibliografica inchid anul de aparitie a editiei princeps:

Durkheim, E. (1979 [1897]). Suicide: A Study in Sociology. London: Routledge.

Propun studentilor mei, ca si cititorilor acestui ghid de redactare, sa adopte aceasta practica intalnita si in alte publicatii, intr-o forma usor modificata.

Durkheim, Emile. [1897] (1993). Despre sinucidere. Iasi: Editura Institutului European.

Se impune o precizare in legatura cu punctuatia si cu folosirea parantezelor rotunde: cand se separa intre paranteze un enunt complet, punctul [] va fi pus inaintea parantezei; cand o parte a enuntului ramane in afara parantezelor, punctul va fi plasat dupa paranteza.


128______________________________________ Septimiu Chelcea

Distributia raspunsurilor este prezentata in Tabelul 4. (Datele din tabele sunt exprimate in procente.)

Distributia raspunsurilor (in procente) este edificatoare (vezi Tabelul 4).

Linia de pauza, linia oblica si cratima

Grafic, linia de pauza este mai lunga decat cratima, poate suplini atat virgula, cat si parantezele rotunde cand se introduce o explicatie sau o determinare.



Sunt multi sociologi [-] printre care indraznesc a ma numara [-] care recunosc puternica influenta care au avut-o asupra lor lucrari precum cele ale istoricului Jules Michelet, cu darul sau de a reinvia trecutul' (Stahl, 1974,22).

Se recomanda utilizarea cu parcimonie a [-], pentru a nu influenta lizibilitatea textului.

Linia oblica (engl. slash) marcheaza: a) introducerea unei clarificari; b) separa numaratorul de numitor; c) separa unitatile de masurare; d) indica in text anul aparitiei editiei princeps, diferit de anul publicarii editiei utilizate; e) arata o alternativa sau o opozitie.

Introducerea unei clarificari:

Analiza factoriala in componente principale (ACP), o metoda care consta in construirea unei noi variabile [/] factori fara corelatie (Zlate, 1996,129).

Separa numaratorul de numitor:

.Aproximativ [1/5] din procentul cititorilor de ziare in mediul rural si circa [1/3] in mediul urban'

Separa unitatile de masurare:


Cum sa redactam 129

Viteza de 80 km [/] ora.

Indica in text anul aparitiei editiei princeps, diferit de anul
publicarii editiei utilizate:

Dimitrie Gusti (1936/1996) sublinia ca Muzeul Satului Romanesc este in stare sa oglindeasca, mai bine decat altceva, bogatia si varietatea de viata taraneasca, ideile, de atatea ori adanci'

Arata o alternativa:

Stabilirea controlului social si [/] sau socializarea incompleta contribuie la emergenta comportamentului deviant.

Nu se recomanda scrierea: luni si/sau marti, fidelitatea test/retest, preferandu-se: luni, marti sau in ambele zile, fidelitatea test-retest.

Cratima mai este numita si liniuta de unire' sau de despartire' si ridica mai multe probleme decat ne-am inchipui. Ca lucrurile stau asa, oricine se poate convinge urmarind diferentele de redactare a lucrarilor sociologice. Corectura editurii nu poate suplini lipsa unui indreptar ortografic pentru stiintele socioumane. Cele cateva remarci pe care le voi face nu au decat intentia de a semnala, nu de a rezolva problema.

Cum trebuie sa scriem: feed back,feed [-] back sau feedbackl Se intalnesc toate cele trei forme ale termenului reactie inversa', preluat din limba engleza, pe cat de frecvent utilizat, pe atat de diferit transcris. Daca avem in vedere tendinta de compunere a cuvintelor care prevede trecerea de la cuvinte separate la unirea lor prin cratima si apoi la scrierea intr-un cuvant, cea mai satisfacatoare transliteratie este feedback. De altfel, cuvintele imprumutate din limbi straine si care nu sunt inca asimilate in limba romana se scriu exact ca in limba din care provin.

Este bine de stiut ca se foloseste cratima in cazul prefixelor, cand cuvintul de baza este: un nume propriu (pro [-] Europa); un numar (post [-] 1848); o abreviere (anti [-] URSS) sau cand prefixul este urmat de mai multe cuvinte unite printr-o cratima (pro-euro-


130______________________________________ Septimiu Chelcea

atlantic). Se despart insa prin cratima cuvintele cu prefix, daca acest lucru conduce la sporirea lizibilitatii (de exemplu, anti [-] intelectualism, co [-] ocurenta, re [-] repagina). in fine, termenii formati din acelasi cuvant de baza, dar cu adjective diferite, ca si termenii derivati de la seif, cu exceptia expresiei selfpsychology, se scriu cu cratima.

Cum vom proceda cand cuvantul de baza, seif, asociat cu diferite substantive sau adjective, se intalneste in vocabularul limbii romane? Pastram forma originala self-esteem, traducem expresia integral sau doar o parte a ei, respectiv stima de sine sau self[-] stima? Pastrand termenul din limba engleza self[-] concept riscam sa nu fim corect intelesi, pentru ca in limba romana cuvantul concept' are alt inteles decat cel din expresia citata (definirea sinelui ca rezultat al situatiei in care persoana se afla). Consider ca solutia cea mai buna este gasirea echivalentelor terminologice in limba romana si notarea intre paranteze rotunde a expresiei originale. Traducerea partiala seamana a strutocamila. Si sufixele ne dau bataie de cap uneori. Vom scrie self[-] ui sau seiful? Item [-] ui sau itemul? Bias sau bias-xn? In astfel de situatii se recomanda scrierea cu cratima.

Alte semne de punctuatie

Semnul intrebarii marcheaza interogatiile. Am atras atentia asupra titlurilor-intrebare' (vezi subcapitolul Ce titlu punem?). Ar mai fi de spus ca in legatura cu acestea se intalnesc doua situatii: a) cand sunt propozitii interogative directe; b) cand sunt propozitii interogative indirecte. in primul caz la sfarsitul propozitiei se pune semnul intrebarii, in cel de-al doilea nu. De exemplu:

Cum am redactat aceasta lucrare [.] (intrebare indirecta) Cum sa redactam o astfel de lucrare [?] (intrebare directa)


Cum sa redactam_____________________________________ 131

De asemenea, trebuie sa facem distinctie intre intrebarile directe' si intrebarile retorice'. in ambele situatii, cand redactam, punem semnul intrebarii, fara a lasa spatiu alb intre sfarsitul propozitiei sau frazei si introducerea acestui semn de punctuatie. in unele scrieri romanesti am observat ca, dupa modul de redactare recomandat in Franta, bunaoara, semnul intrebarii este precedat de un spatiu liber, ca in exemplu urmator: Sfarsitul crizei morale ? Cand ? Cum ?' in ortografia limbii romane, nu se lasa nici un spatiu inaintea acestui semn de punctuatie. Ca atare, vom scrie: Sfarsitul crizei morale? Cand? Cum?'

As face o observatie in legatura cu intrebarile retorice, care sunt mai des intalnite in lucrarile stiintifice. Pe cat de neplacut este sa intalnim intrebari retorice banale, pe atat de nejustificat este sa fim jigniti de raspunsurile date la intrebarile retorice extrem de complexe. De exemplu, Cum sa depasim criza morala din societatea de azi? Raspunsul este unul [foarte simplu]' Te gandesti imediat: daca raspunsul era atat de simplu, cum de nu l-am stiut si noi? O astfel de formulare ne obliga sa recunoastem nu ca suntem prosti, ci foarte prosti!

Semnul exclamarii se foloseste singur sau asociat cu semnul intrebarii. El marcheaza propozitia exclamativa sau imperativa. De exemplu, Sa nu plagiezi!' Cu totul alt sens ar avea propozitia, daca la sfarsitul ei am pune alaturate semnul intrebarii si al exclamarii: Sa nu plagiezi?!' sau Sa nu plagiezi !?' De aemenea, s-ar introduce o nuanta (grad de intensitate), daca am reda in scris cresterea intensitatii vocii: Sa nu plagiezi!!!' Adevarul este ca in lucrarile stiintifice semnul exclamarii nu prea isi are rost (cu exceptia celor realizate pe baza metodelor calitative, cand sunt transcrise declaratiile, autobiografiile etc. persoanelor intervievate).

Puncte de suspensie se folosesc restrictiv. Nu se justifica sa lasam frazele sau propozitiile neincheiate. Punctele de suspensie semnaleaza intreruperea discursului, momentana sau definitiva, intreruperea momentana poate avea efect stilistic, autorul urmarind


132______________________________________ Septimiu Chelcea

sa provoace o emotie de surprindere; intreruperea definitiva exprima autocenzurarea autorului, care nu gaseste de cuviinta sa-si continue gandul, socotind ca este de la sine inteles ce ar urma. Punctele de suspensie se folosesc si cand datarea unui eveniment sau a unui document social este incerta:

Dezghetul ideologic, cu voie sau fara voie de la partid, s-a produs in Romania incepand cu [] 1965.

Cand citam, punctele de suspensie, inchise intre paranteze drepte, arata lipsa unui fragment din text. Redactarea cu crosete [] trebuie sa fie mai presus de orice intentie de manipulare a gandirii cititorilor. Cel mai bine ar fi daca am renunta, pe cat posibil, la atat de incriminatele puncte.

Nu am avut intentia sa recapitulez regulile ortografice si de punctuatie, ci sa semnalez unele dificultati sau capcane pentru cei care stiu perfect limba romana. Dar poate fi atinsa perfectiunea?





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2721
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved