DISPOZITIVE PENTRU INTRODUCEREA INFORMATIEI GRAFICE

In categoria dispozitivelor periferice de intrare sunt incluse si echipamentele: mouse, joystick, trackball, tableta grafica sau digitizor (digitizer), creion optic (light pen) etc.

Primele trei dispozitive de interactiune controleaza deplasarea unui cursor pe ecranul unui sistem de calcul. Difera numai constructiv. Mausul dispune de butoane a caror apasare este interpretata de programele sistemului de calcul care genereaza o secventa de operatii specifica locului cursorului, butonului apasat si functiilor programului in executare.

Creionul optic este un dispozitiv de selectie si se utilizeaza numai in combinatie cu terminale speciale, pentru aplicatii speciale (de exemplu: proiectare grafica, pictura asistata de calculator etc.).

Tableta grafica este un digitizor ce poate fi folosit fie pentru selectie, fie pentru introducere de date in aplicatii de proiectare, inclusiv pentru arhitectura, sisteme informatice geografice etc.

Mausul se poate deplasa pe o masa reala (pad) si va antrena deplasarea unui cursor pe ecran. Mausul are mai multe butoane utile in efectuarea urmatoarelor operatii:

indicare (point) - cursorul mausului este deplasat pentru a indica un anumit punct de pe ecran (deci reprezentarea unui anumit obiect);

clic (click) - se actioneaza, foarte scurt, un buton al mausului. Codul ce controleaza functionarea mausului va trata evenimentul aparut;

clic dublu (double click) - se actioneaza, foarte scurt, de doua ori, un buton al mausului;

tragere (drag) - se asigura deplasarea mausului pe masa reala, acesta avand un buton apasat continuu.

Tabletele grafice se pot clasifica pe baza a doua criterii:

a.       dupa dimensiunea suprafetei active: A4, A3, A0;

b.       dupa precizie si acuratete: pentru digitizare de planuri si pentru meniuri.

Ele pot fi echipate cu un stylus sau un puck cu 4-16 butoane programabile.

Un alt periferic de intrare, cu aplicatii in introducerea imaginilor, este scanerul (scanner). Dupa citirea imaginii, aceasta poate fi prelucrata: marita, micsorata, rotita, colorata, suprapusa cu alte imagini si analizata folosind diferite metode.

Principiul fundamental al functionarii scanerului il reprezinta modificarea intensitatii unui fascicul luminos la intalnirea unei suprafete de o culoare oarecare.

Scanarea unui document se desfasoara in doua faze. Un fascicul luminos, in prima faza, baleiaza (scaneaza) documentul linie cu linie, iar fascicolul luminos care se reflecta este directionat (cu ajutorul unui sistem de oglinzi si lentile) spre o multime de celule fotosensibile CCD (Charge-Coupled Device). in etapa urmatoare, CCD-ul transforma semnalele luminoase receptionate in semnale electrice care dupa o conversie analog-digital sunt trimise programului care va salva imaginea.

Scanerele color obtin trei versiuni ale documentului de scanat: una de culoare rosie (red), una de culoare verde (green) si una de culoare albastra (blue) care contribuie la imaginea finala. Observam ca ceea ce se introduce nu este un punct ci o suprafata de puncte.

Caracteristicile unui scaner sunt:

a.       rezolutia optica - numarul de puncte pe unitatea de suprafata pe care le poate citi (Dots Per Inch);

b.       numarul de culori

c.       viteza de scanare (explorare).

Alte scanere sunt specializate:

cititorul de bare (Bar Code Reader),

cititorul de taloane (Badge Reader),

cititorul de text (Document Scanner sau OCR Scanner),

cititoare cu cerneala magnetica a inscrisurilor bancare (Magnetic Character Ink Reader).

Transmiterea/Receptionarea documentelor la/de la distanta se poate realiza, pe linie telefonica, folosind un adaptor special (modem) si un fax (facsimile transmission machines). In prezent cele doua componente sunt integrate pe o placheta numita internal fax-modem sau intr-un dispozitiv extern care se cupleaza la un sistem de calcul prin portul serial.