Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Proiect de Diploma - HTML - Website

html

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Fonturi HTML - Culorea, Familia, Marimea, Grosimea fontului
Inserarea unui script java (javascript) - Ce rol are si de ce il folosim?
Culori, RGB, exprimarea culorilor in hexazecimal
Adrese URL absolute si adrese URL relative
Inserare unui tabel
Structura unui document HTML
Caractere speciale universal acceptate
HTML - CREAREA PAGINILOR WEB CU HTML
Formatarea documentelor - Formatarea fonturilor
Linii orizontale - HR

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Scoala Postliceala “Cronos”



Proiect de Diploma

Cuprins

CAPITOLUL .I. : Istoric al Limbajului HTML

Istoric al Limbajului HTML

SGML si HTML

World Wide Web Consortium

CAPITOLUL .II. : Primii pasi

Taguri de baza

Titlul unei pagini

Blocuri preformatate

Culoarea de fond

Culoarea textului

Etichete

Stiluri pentru blocurile de text

Stiluri fizice si logice

CAPITOLUL .III. : Fonturi

Culori

Culoarea fontului

Familia fontului

Marimea fontului

Grosimea unui font

CAPITOLUL .IV. : Blocuri de text

Indentarea unui bloc

Blocul preformatat

Blocuri paragraph

Blocuri de titlu

4.4.1 Blocuri <div>

Linii orizontale

CAPITOLUL .V. : Imagini

Chenarul si dimensionarea unei imagini

Alinierea unei imagini

Imagini pentru fondul unei pagini

Imagini folosite ca legaturi

CAPITOLUL .VI. : Tabele

Inserarea Tabelelor

Chenarul unui tabel

Alinierea tabelului

Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Dimensionarea celulei unui tabel

Dimensionarea unui tabel

Titlul unui tabel

Cap de tabel

Alinierea continutului unei celule

Tabele de forme oarecare

Celule vide ale unui tabel

Atribute Internet Explorer pentru tabele

Grupuri de coloane

Atributele “frame” si “rules”

CAPITOLUL .VII. : Sintaxa CSS

Stiluri dedicate

Clase de stiluri

Stiluri “identificate”

Stiluri in-line

Stiluri definite in fisiere externe

CAPITOLUL .VIII.

Scriptul Paginii Web “Walking through Moldavia”

Bibliografie

CAPITOLUL .I. : Istoric al Limbajului HTML

Istoric al Limbajului HTML

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sunt distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma,structurarea formatarii si legaturile hypertext,fac din ele un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.

Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.

HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimba intre ei informatie utilizand Internetul. Erau prin urmare necesare cateva trasaturi : Independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atat de variata.

Hipertext inseamna ca orice cuvant, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul aceluiasi document. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul, precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

1.1.1 SGML si HTML

Tim Berners-Lee a utilizat ca model a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar proiecterea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului decat modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau creea noi formate ( DTD, Document Type Definitions ) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseauposobilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML ) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia ) s-a construit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

World Wide Web Consortium

Standardul official HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printer care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile “extensii” HTML in afara procesului standard si le-au incorporate in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape, aceste extensii au devenit standarde adoptate de autorii de browsere.

HTML 2.0, elaborate in iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente – inclusive cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specifica exact cum ar trebui sa arate acestea.

Specificatia HTML3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML2.0 prin adaugarea unor facilitate precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca folosite. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile “oficiale”. Specificatia HTML 3.0 acum a expirat,deci nu mai este un standard official.

In mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2, care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptatela scara larga. Deci, HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus extensii HTML raspandite. In bilantul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2.

Versiunile curente ale majoritatii browserelor ar trebui sa suporte toate, sau aproape aceste taguri.

La momentul aparitiei acestui tutorial,HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01.

Documente HTML sunt documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atata vreme cat navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Evident conversiile nu pot pastra decat partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

CAPITOLUL .II. : Primii pasi

2.1 Taguri de baza

Orice document HTML incep cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Acestea se numesc in literaturatura de specialitate “TAG-uri”. Prin conventie, toate informatiile HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa “<” si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa “>”.

Tag-urile intre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.

Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:

-sectiunea de antet <head>…</head> si – corpul documentului <body>…</body>.

Blocul <body>…</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului.

O eticheta poate fi scrisa atat cu litere mici ,cat si cu litere mari.

Adica <HTML>=<HtmL>=<html>.Caracterele “spatiu”si “CR/LF” ce apar intre etichete sunt ignorate de catre browser.

Exemplu de prim document HTML:

<html>

<head>

</head>

<body>

</body>

</html>

Titlul unei pagini

se obtine inserand numele in sectiunea<head>…</head>

Exemplu:

<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>

Exemplu:

<html>

<head>

<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>

</head>

<body>

Bine ati venit in pagina mea de Web!

</body>

</html>

Continutul blocului <title>…</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului. Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferestrei browser-ului va aparea numele fisierului.

Trecerea pe o linie noua se face la o comanda explicita, care trebuie sa apara in pagina html. Aceasta comanda este marcajul <br> ( de la “line break”--inrerupere de linie).

Exemplu:

<html>

<head>

<title>titlul paginii</title>

</head>

<body>

Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!

</body>

</html>

2.3 Blocuri preformatate

Penru ca browser-ul sa interpreteze correct caracterele “spatiu”, “tab” si” CR/LF” ce apar in cadrul unui text trebuie inclus intr-un bloc <pre>…</pre>.

<html>

<head>

<title>bloc preformatat</title>

</head>

<body><pre>

Prima linie

A doua linie

A treia linie

</pre></body>

</html>

2.4 Culoarea de fond

O culoare pote fi precizata in doua moduri:

Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 numere de culori : aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow.

Prin constuctia “#rrggbb” unde r (red), g(green), sau b(blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua valorile:0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f , F; se pot defini astfel 65536 de culori.

Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei <body>.

Culoarea fondului paginii Web se stabileste cu atributul bgcolor al etichetei <body>, de exemplu : <body bgcolor=culoare>.

Urmatorul exemplu realizeaza o pagina cu fondul de culoare gri.

<html>

<head>

<title>culoare de fond</title>

</head>

<body bgcolor=gray>

O pagina Web cu fondul GRI!

</body>

</html>

2.5 Culoarea textului

Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> dupa sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culoarea rosie.

<html>

<head>

<title>culoare textului</title>

</head>

<body text=red>

Un text de culoare rosie.

</body>

</html>

2.6 Etichete

O eticheta poate avea mai multe atribute. De exemplu, o eticheta cu trei atribute arata astfel : <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 = valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si textul de culoare galbena.

<html>

<head>

<title>atribute multiple </title></head>

<body bgcolor=blue text=yellow>Fond de culoare albastra si text de culoare galbena.

</body>

</html>

Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime ( size ), culoare ( color ), font ( style ). Acestea sunt atribute ale etichetei <basefont>. Este o eticheta singulara (fara delimitator de sfarsit de bloc).

<basefont size = numar color = culoare style = font>

unde :

numar – poate fi 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7; ( 1 pentru fontul cel mai mic si 7 pentru cel mai mare );

culoare - este o culoare precizata prin nume sau printr-oconstructie RGB;

font – poate fi un font generic ca “serif”, “san serif”, ”cursive”, “monospace”, “fantasy” sau un font specific instalat pe calculatorul clientului, ca “Times New Roman”, “Helvetica” sau “Arial”. Se accepta ca valoare si o lista de fonturi separate prin virgule, de exemplu :

“Times New Roman, serif, monospace”.

Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>;

leftmargin ( stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei browserului si marginea stanga a continutului paginii );

topmargin ( stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei browserului si marginea de sus a continutului paginii );

Exemplu :

<html>

<head>

<title>Configurarea textului si stabilirea marginii</title>

</head>

<body leftmargin=”100” topmargin=”50”>

Textul are atribute implicite. <br><basefont style=”Arial” color=”blue” size=”6”>

Textul este scris cu fontul “Arial”,culoare albastru si marime 6.</body>

</html>

2.7 Stiluri pentru blocurile de text

Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat ( cu caractere aldine), trebuie inclus intre delimitatorii <b>…</b> ( b vine de la “bold” = indraznet ).

Pentru ca un text sa fie scris cu caractere mai mari cu o unitate decat cele curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <big>…</big>.

Pentru ca un text sa fie scris cu caractere mai mici cu o unitate decat cele curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <small>…</small>.

Pentru ca un text sa fie scris cu caractere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <i>…</i> ( i vine de la “italic” ).

Pentru a insera secvente de text aliniate ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de etichetele <sub>…</sub>, respective <sup>…</sup>.

Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>…</u> ( u vine de la “underline” ).

Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <strike>…</strike> sau <s>…</s>.

In exemplul urmator se utilizeaza toate etichetele mentionate anterior.

<html>

<head>

<title>Stiluri pentru blocuri de text</title>

</head>

<body>

<b>Text scris cu caractere ingrosate.</b>

<br>

<big>Text cu caractere marite cu o unitate <big>mai mare<big> si mai mare<big> si mai mare.</big></big></big></big>

<br>

<small>Textul este scris cu caractere micsorate cu o unitate <small>mai mic. </small></small>

<br>

<i>Text scris cu caractere italice</i>

<br>

In acesta linie <sup>sus</sup> este superscript iar <sub>jos</sub> este subscript.<br>

<strike>Aceasta linie este in intregime sectionata de o linie orizontala.</strike>

<br>

In acesta linie urmatorul cuvant este <u>subliniat</u>, iar cuvantul <s>strike</s> sectionat.

</body>

</html>

2.8 Stiluri fizice si logice

Aceste stiluri tin cont de semnificatia pe care o are blocul in cadrul imaginii Web.

Pentru a pune in evidenta ( prin stilul cursiv ) fragmente de text se utilizeaza etichetele :

<cite>…</cite> (“cite” inseamna citat);

<em>…</em> ( em vine de la “emphasize”= a evidentia ).

In locul lor se poate utiliza eticheta echivalenta <i>…</i>.

Urmatoarele etichete au efecte similare. Ele permit scrierea fragmentului de text cu caractere monospatiale ( de tipul celor folosite de o masina de scris ):

<code>…</code> (“code” inseamna cod sau sursa );

<kbd>…</kbd> ( kbd vine de la “keyboard”= tastatura );

<tt>…</tt> ( tt vine de la “teletype”=teleprinter ).

Eticheta de tip bloc <blink>…</blink> delimiteaza fragmente de text clipitoare.

Aceasta eticheta functioneaza numai in browserul Netscape Communicator.

<html>

<head>

<title>Blocuri de caractere monospatiale si clipitoare </title>

</head>

<body>

Aceasta linie este formata dintr-un text normal.

<br>

Codul functiei f(x,y) este : <code>Function f(x,y) </code>

<br>

Tastati urmatoarea comanda DOS :

<kbd>copy c:windows* c:temp<kbd>

<br>

<tt>Asa scrie un teleprinter</tt>

<br>

Acest cuvant clipeste <blink>Blink</blink>

</body>

</html>

CAPITOLUL .III. : Fonturi

Un font este caracterizat de de urmatoarele atribute :

● culoare ( stabilita prin atributul color );

● tipul sau stilul ( stabilit prin atributul face );

● marimea ( definita prin atributul size )

grosime ( definita prin atributul weight ).

● Toate aceste atribute apartin etichetei, care permite inserarea de

blocuri

de texte personalizate.

3.1 Culori

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

-printr-un nume de culoare.

-printr-o constanta conform standardului de culoare RGB ( Red, Green , Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel : #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale.

3.2 Culoarea fontului

Pentru a scrie un fragmented text cu caractere de o anumita culoare se incadreaza acest fragment intre delimitatorii … avand stabilit atributul color la valoarea necesara.

3.3 Familia fontului

Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi ( stiluri de caractere ). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor : serif, sans serif, cursive, monospace si fantasy. Tipul de font necesar poate fi stability prin atributul face al etichetei. Pot fi introduce mai multe fonturi separate prin virgula.

In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.

<html>

<head>

<title>Culoarea si familia fontului</title>

</head>

<body>

Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.

<br>

<font color=”red”>Aceasta linie este rosie.</font>

<br>Aici<font color=”green”>fiecare</font>

<font color=”blue”>cuvant</font>

<font color=”yellow”>are</font>

<font color=”cyan”>alta</font>

<font color=”#3478fa”>culoare.</font>

<br>

<font face=”monospace”>Linie scrisa cu caractere monospatiate.</font>

<br>

<font face=”arial”>Linie scrisa cu caractere arial.</font>

</body>

</html>

3.4 Marimea fontului

Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei. Valorile acestui atribut pot fi :

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ( 1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare );

+1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta;

-1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta;

Marimea unui font poate fi stabilita exactcu ajutorul atributului point-size. Valorile acceptate de acest atribut pot fi orice numere naturale pozitive. Numarul astfel precizat reprezinta marimea fontului in puncte tipografice.



Acest atribut functioneaza numai cu Netscape Communicator.

<html>

<head>

<title>Marimea fontului</title>

</head>

<body>

Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.<br>

<font size=”5”>Fonturi de marime 5.</font><br>

<basefont size=”4”>Fonturi de marime 4.</font><br>

<font size=”-3”>Fonturi de marime 1.</font><br>

<font size=”+2”>Fonturi de marime 6.</font><br>

<font point-size=”30”>Fonturi de marime 30 pt ( numai cu Netscape Communicator ).</font><br>

<font point-size=”50”>Fonturi de marime 50 pt ( numai cu Netscape Communcator ).</font>

</body>

</html>

3.5 Grosimea unui font

Grosimea unui caracter poate fi definaita cu ajutorul atributului weight al etichetei. Valorile posibile pentru acest atribut sunt 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900 ( 100 pentru fontul cel mai subtire si 900 pentru cel mai gros ).

<html>

<head>

<title>Grosimea fontului</title>

</head>

<body>

Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.<br>

<font weight=”100”>Fonturi cu grosime 100.</font><br>

<font weight=”500”>Fonturi cu grosime 500.</font><br>

<font weight=”900”>Fonturi cu grosime 900.</font>

</body>

</html>

CAPITOLUL .IV. : Blocuri de text

Aceste etichete nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web.toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar.

4.1 Indentarea unui bloc

Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea paginii ), acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote>…</blockquote>.

<html>

<head>

<title>Indentarea unui bloc</title>

</head>

<body>

Textul ce urmeaza sa fie indentat: <blockquote> Aceste etichete nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar. </blockquote>

</body>

</html>

4.2 Blocul preformatat

Intr-un bloc <pre>…</pre>, semnificatia marcajelor HTML se pastreaza.

Blocul <pre>…</pre> este indicat pentru a insera randuri vide ( spatiu intre randurile succesive ).

<html>

<head>

<title>Bloc preformatat</title>

</head>

<body>

Orar: <pre>

Ora/Ziua Luni Marti Miercuri

Romana Matematica Sport

9:00 Geografie Istorie Fizica</pre>

</body>

</html>

Intr-un fisier HTML, caracterele “<” si “>” au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere , acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete :

<xmp…</xmp> ( 80 de caractere pe rand );

<listing>…</listing> ( 120 de caractere pe rand ).

Aceste marcaje interpreteaza corect caracterele “spatiu”, “eticheta” si “CR/LF”. Textul afisat in pagina este monospatiat.

<html>

<head>

<title>xmp si listing</title>

</head>

<body>

Un fisier html standard arata astfel : <xmp> <html>

<head>

<title> </title>

</head>

<body>

O pagina Web …

</body>

</html> </xmp> </body>

</html>

4.3 Blocuri paragraph

Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si permite :

- inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf ;

- inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste

delimitatorul </p> ( acesta find optional ) ;

- alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile “left”,

”center” sau “right”.

<html>

<head>

<title>Blocuri paragraf</title>

</head>

<body>

Prima linie

<p> Linie generata de un paragraf ( implicit paragraful este aliniat la stanga).

<p align=”right”> Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta.

<p align=”center”> Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru.

</body>

</html

4.4 Blocuri de titlu

Intr-un text titlurile ( headers ) de capitole pot fi introduce cu ajutorul etichetelor <h1>, <2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>.

Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta de incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul align pentru alinierea titlului blocului de text la stanga ( in mod prestabilit ), in centru si la dreapta. Tag-ul <h1> permite scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai mici.

<html>

<head>

<title>Blocuri de titlu</title>

</head>

<body>

<h1 align=”center”>Titlu de marime 1 aliniat in centru </h1>

<h2 align=”right”>Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </h2>

<h4>Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>

</body>

</html>

4.4.1 Blocuri <div>

Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea delimitatorilor <div>…</div>. Un parametru foarte util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> ( diviziune ) este align ( aliniere ).

Valorile posibile ale acestui parametru sunt :

“left” ( aliniere la stanga );

“center” ( aliniere centrala );

“right” ( aliniere la dreapta ).

Un bloc <div>…</div> poate include alte subblocuri. In acest caz , alinierea precizata de atributul align al blocului are effect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul <div>;

Un bloc <div>…</div> admite atributul “nowrap” careinterzice intreruperea randurilor de catre browser.

<html>

<head>

<title>Blocul<div></title>

</head>

<body>

Aceasta linie este o linie normala. Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.

<div align=”right”>

O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>

O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>

O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>

</div>

<div align=”center”>

Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>

Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>

Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>

</div>

</body></html>

4.5 Linii orizontale

Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configure o linie orizontala se utilizeaza urmatoarele attribute ale etichetei <hr> :

CAPITOLUL .V. : Imagini

Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de browsere pentru fisierele imagine sunt :

GIF (Graphics Interchange Format ) cu extensia .gif;

JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;

XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;

XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;

BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);

TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;

Cele mai raspandite formate sunt GIF( 8 biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG ( 24 biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile ).

Adresa URL a unei imagini URL ( “Uniform Resourse Locator” = identificator unic al resursei ) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet.

Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la “image” = imagine ).

Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata , se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume src ( de la “source”= sursa ).

Ex :

<img src=”w3.gif”>

5.1 Chenarul si dimensionarea unei imagini

Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul border al etichetei <img>. Valorile acestor atribute sunt numere intregi positive. O imagine are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul creearii ei. Daca nu se cere altfel, aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei in pagina Web.

5.1.1 Alinierea unei imagini

Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului align care poate lua urmatoarele valori :

“left” - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea dreapta;

“right” - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe partea stanga;

“top” - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede imaginea;

“middle” - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede imaginea;

“bottom” – aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului.

Alinieri :

Pe verticala :

<img src=”w3.gif” align=”top”>

La mijloc: <img src=”w3.gif” align=”middle”>

Jos: <img src=”w3.gif” align=”bottom”>Text dupa imagine.

5.1.2 Imagini pentru fondul unei pagini

O imagine poate fi utilizata pentru a stabili fondul unei pagini Web. In acest scop se foloseste atributul background al etichetei< body>, avand ca valoare adresa URL a imaginii.

Imaginea se multiplica pe orizontala si verticala pana umple intregul ecran.

<body background=”w3.gif”>

</body>

5.1.3 Imagini folosite ca legaturi

O legatura( link) introduce in pagina Web o zona active.

Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona in browser se va incarca o alta pagina.

Pentru a utilize imaginea “umb 1.jpg” drept legatura catre pagina index.html utilizam sintaxa:

<a href=”index-2.html”><img src=”w3.gif”></a>

In mod prestabilit imaginea utilizata pe post de activa este inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi.

Daca stabilim pentru atributul border al etichetei <img> acest chenar dispare.

CAPITOLUL .VI. : Tabele

6.1 Inserarea Tabelelor

Tabelele ne permit sa creeam o retea dreptunghiulara de domenii, fiecare domeniu avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului etc.

Pentru a insera un table se folosesc etichetele corespondente <table>…</table>. Un tablel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un table se folosesc etichetele <tr>…</tr> ( de la “table row”= rand de tabel ); folosirea etichetei de sfarsit </tr> este optionala. Un rand este format din mai multe cellule ce contin date. O celula de date se introduce cu eticheta <td>…</td>.

<html>

<head>

<title>tabel_ex1</title>

</head>

<body>

<h1 align=”center”>Un table simplu format din 4 linii si 2 coloane</h1><hr>

<table>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 31</td>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td>cell 42</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.2 Chenarul unui tabel

In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui tablel, se utilizeaza un atribut al etichetei <tabel> numit “border”. Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) si reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul “border” nu este urmata de o valoare atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel, o valoare egala cu 0 a grosimii semnifica absenta chenarului.

Cand atributul “border”are o valoare nenula chenarul unui table are un aspect tridimensional.

<html>

<head>

<title>tabel_ex2</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>

<table border=”4”>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 31</td>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td>cell 42</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.3 Alinierea tabelului

Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul “align” al etichetei <table>, cu urmatoarele valori posibile : “left” ( valoare prestabilita), “center” si “right”. Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul.

Astfel :

v     daca tabelul este aliniat la stanga ( <table align=”left”> ), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea dreapta a tabelului;

v     daca tabelul este aliniat la dreapta ( <table align=”right”> ), atunci textul care urmeaza dupa punctual de inserare al tabelului va fi dispus in partea stanga a tabelului;

v     daca tabelul este aliniat pe centru ( <table align=”center”> ), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat pe toata latimea paginii, imediat sub table.

<html>

<head>

<title>tabel_ex3</title

</head>

<body>

<h1 align=center>Un table aliniat la dreapta</h1><hr>

Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de table. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.

Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.

<table border align=”right”>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

</table>

Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel.

</body>

</html>

Distanta dintre tabel si celelalte elemente din pagina Web poate fi stabilita cu ajutorul atributelor “hspace” si “vspace” al etichetei <table>. Valoarea atributului “hspace” poate fi orice numar pozitiv, inclusive 0 si reprezinta distant ape orizontala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.

Valoarea atributului “vspace” poate fi orice numar pozitiv, inclusive 0, si reprezinta distanta pe verticala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web. Aceste attribute functioneaza numai cu Netscape Communicator.

6.4 Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului “bgcolor”, care poate fi atasat intregului tabel prin eticheta <table>, unei linii prin eticheta <tr> sau celule de date prin eticheta <td>. Valorile pe care le poate primi “bgcolor” sunt cele cunoscute pentru o culoare. Daca in tabel sunt definite mai multe atribute “bgcolor”, atunci prioritatea este urmatoarea : <td>, <tr>, <table> ( cu prioritate cea mai mica ).

<html>

<head>

<title>tabel_ex4</title>

</head>

<body>

<h1 align=”center”>Un tabel simplu colorat</h1><hr>

<table border=”3” bgcolor=”green”>

<tr>

<td>verde 11</td>

<td bgcolor=”red”>rosu 12</td>

</tr>

<tr bgcolor=”blue”>

<td>albastru 21</td>

<td bgcolor=”yellow”>galben 22</td>

</tr>

<tr bgcolor=”cyan”>

<td>cell 31</td>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td bgcolor=”white”>cell 42</td>

</tr>

</table></body>

</html>

6.5 Dimensionarea celulei unui tabel

Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului “cellspacing” al etichetei <table>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi positive, inclusive 0 si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine. Valoarea prestabilita a atributului “cellspacing” este 2.

<html>

<head>

<title>tabel_ex5</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel fara chenar de cellule alipite</h1><hr>

<table cellspacing=”0”>

<tr>

<td bgcolor=”gray”>gri 11</td>

<td bgcolor=”red”>rosu 12</td>

</tr>

<tr bgcolor=”blue”>

<td>albastru 21</td>

<td bgcolor=”yellow”>galben 22</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate definite cu ajutorul atributului “cellpadding” al etichetei <table>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi positive si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul ei. Valoarea prestabilita a atributului “cellpadding” este 1.

<html>

<head>

<title>tabel_ex6</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel de celule mari</h1><hr>

<table border cellpadding=”20”>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.6 Dimensionarea unui tabel

Dimensiunile unui tabel – latimea si inaltimea – pot fi stabilite exact prin intermediul a doua atribute : “width” si “height”, ale etichetei <table>.

Valorile acestor atribute pot fi :

  • numere intregi positive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului;
  • numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii.

<html>

<head>

<title>tabel_ex7</title></head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel de 200 pixeli x 50%</h1><hr>

<table border width=”200” height=”50%”>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

</table></body></html>

6.7 Titlul unui tabel

Unui tabel i se poate atasa un titlu cu ajutorul etichetei <caption> ( de la “table caption”= titlu tabel ). Aceasta eticheta trebuie plasata in interiorul etichetelor <table>…</table>, dar nu in interiorul etichetelor <tr> sau <td>. Titlul unui tabel poate fi aliniat cu ajutorul atributului “align” al etichetei <caption> care poate lua una dintre valorile :

  • “bottom” ( sub tabel );
  • “top” ( deasupra tabelului );
  • “left” ( la stanga tabelului );
  • “right” ( la dreapta tabelului );

]<html>

<head>

<title>tabel_ex8</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel cu titlu</h1>

<table border><caption align=”top”>Masini

<tr>

<td>Mercedes</td>

<td>Citroen</td>

<td>Jaguar</td>

</tr>

<tr>

<td>BMW</td>

<td>Volvo</td>

<td>Renault</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.8 Cap de tabel

Un tabel poate avea cellule cu semnificatia de cap de tabel. Aceste cellule sunt introduse de eticheta <th> ( de la “tabel header”= cap de tabel) in loc de <td>. Toate atributele care pot fi atasate etichetei <td> pot fi desemenea atasate etichetei <th>. Continutul celulelor definite cu <th> este scris cu caractere aldine si centrat.

<html>

<head>

<title>tebel_ex9</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel cu titlu si cap de tabel</h1>

<table border><caption align=”bottom>Preturile masinii

<tr>

<th>Pret</th>

<th>Citroen</th>

<th>Jaguar</th>

<th>BMW</th>

<th>Volvo</th>

</tr>

<tr>

<th>In dolari

</th>

<td>5000</td>

<td>100000</td>

<td>50000</td>

<td>80000</td>

</tr>

<tr>

<th>In lei</th>

<td>2000000</td>

<td>2000000000</td>

<td>2000000</td>

<td>16000000</td>

</tr>

</table></body></html>

6.9 Alinierea continutului unei celule

Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului “align” care poate lua valorile :

“left” ( la stanga );

“center” ( centrat - valoare prestabilita );

“right” ( la greapta );

“char” ( alinierea se face fata de un caracter ).

Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului “align” care poate lua valorile :

“baseline” ( la baza );

“bottom” ( jos );

“middle” ( la mijloc – valoare prestabilita );

“top” ( sus ).




Aceste atribute pot fi atasate atat etichetei <tr> pentru a defini tuturor elementelor celulelor unui rand, cat si etichetelor <td> si <th> pentru a stabili alinierea textului intr-o singura celula.

6.10 Tabele de forme oarecare

Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule. Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor <td> si <th>, o celula se poate extinde peste celule vecine.

Astfel :

  • Extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului “colspan”, a carui valoare determina numarul de cellule care se unifica;
  • Extinderea unei celule peste celulele dedesubt se face cu ajutorul atributului “rowspan”, a carui valoare determina numarul de celule care se unifica.

Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz , in etichetele <td> si <th> vor fi prezente ambele atribute “colspan” si “rowspan”.

<html>

<head>

<title>tabele_ex10</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>

<table border>

<tr>

<td rowspan='”3”>cell' 11</td>

<br>cell 21<br>cell 31</td>

<td>cell 12</td>

<td colspan=”2” rowspan='”3”>cell' 13, cell 14</td>

<br>cell 23, cell 24<br>cell 33, cell 34</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 22</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td colspan=”3”>cell 42, cell 43, cell 44</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.11 Celule vide ale unui tabel

Daca un tabel are celule vide, atunci aceste celule vor aparea in tabel fara un chenar de delimitare. In scopul e a afisa un chenar pentru celule vide se utilizeaza urmatoarele trucuri :

dupa <td> se pune “&nbsp”;

dupa <td> se pune <br>.

Caracterul “&nbsp”( no break space ) este de fapt caracterul spatiu. Un spatiu introdus prin intermediul acestui character nu va fi ignorat de browser.

<html>

<head>

<title>tabele_ex11</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel cu cellule vide</h1><hr>

<table border>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

<td>cell 13</td>

</tr>

<tr>

<td>&nbsp;</td>

<td></td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.12 Atribute Internet Explorer pentru tabele

Urmatoarele atribute ale etichetei <table> functioneaza cu Internet Explorer 4.0, 5.0, dar nu cu Netscape Communicator 4.5 :

  • “background” permite stabilirea unei imagini pentru fondul unui tabel. Primeste ca valoare adresa URL a imaginii folosite pentru fond;
  • “bordercolor” permite stabilirea culorii pentru chenarul unui tabel;
  • “bordercolorlight” permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;
  • “bordercolordark” permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;

<html>

<head>

<title>tabele_ex12</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Atribute “Internet Explorer”</h1><hr>

<table border=”5” background=”…/…/johny.jpg cellspacing=15 bordercolor=”maroon” bordercolordark=”red”>

<tr bgcolor=”yellow”>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

<td>cell 13</td>

</tr>

<tr bgcolor=”yellow”>

<td>&nbsp;</td>

<td></td>

<td></td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.13 Grupuri de coloane

Blocul <colgroup>…</colgroup> permite definirea unui grup de coloane. Atributele acceptate de <colgroup> sunt :

  • “span” determina numarul de coloane dintr-un grup;
  • “width” determina o latime unica pentru coloanele grup;
  • “align” detrmina un tip unic de aliniere pentru coloanele din grup.

Exemplu :

<colgroup span=”3” width=”100”></colgroup>

Intr-un bloc <colgroup>, coloanele pot avea configurari diferite daca se utilizeaza elemental <col>, care admite atributele :

  • “span” identifica acea coloana din grup pentru care se face configurarea. Daca lipseste, atunci coloanele sunt configurate in ordine
  • “width” determina o latime pentru coloana identificata prin “span”;
  • “align” determina o aliniere pentru coloana identificata prin “span”;

<html>

<head>

<title>tabel_ex13</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Grupuri de coloane</h1><hr>

<table width=”400” cellspacing=10>

<colgroup> <col width=”100” align=rigth> <col width=”100” align=center> <col width=”200” align=right> </colgroup>

<tr>

<td valign=top>Text in prima coloana. Text in prima coloana. Text in prima coloana. Text in prima coloana.

</td>

<td valign=top>Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana a doua.

</td>

<td valign=top>Text in coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in coloana a treia.

</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.14 Atributele “frame” si “rules”

Atributul “frame” al eichetei <table> permite specificarea partilor din chenarul unui tabel care vor fi afisate.

Valorile posibile ale acestui atribut sunt :

  • Void – elimina toate muchiile exterioare ale tabelului;
  • Above – afiseaza o muchie in partea superioara a cadrului tabelului;
  • Below – afiseaza o muchie in partea inferioara a cadrului tabelului;
  • Hsides – afiseaza cate o muchie in partea superioara si inferioara cadrului tabelului;
  • Lhs – afiseaza o muchie in partea din stanga a cadrului tabelului;
  • Rhs – afiseaza o muchie in partea din dreapta a cadrului tabelului;
  • Vsides – afiseaza o muchie in partea din stanga si din dreapta a cadrului tabelului;
  • Box – afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;
  • Border – afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;

Atributul “rules” al etichetei <table> permite alegerea unor delimitatori pentru celulele unui tabel. Valorile posibile sunt :

  • None – elimina toate muchiile interioare ale tabelului;
  • Groups – afiseaza muchii orizontale intre toate grupurile unui tabel. Grupurile sunt specificate prin elementele <thead>, <tbody>, <tfoot> si <colgroup>;
  • Rows – afiseaza muchii orizontale intre toate liniile tabelului;
  • Cols – afiseaza muchii verticale intre toate coloanele tabelului;
  • All – afiseaza muchii intre toate liniile si coloanele;

<html>

<head>

<title>tabele_ex14</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Atributele frames si rules</h1>

<table width=”400” frame=box rules=rows cellspacing=10>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

<td>cell 13</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

<td>cell 23</td>

</tr>

</table>

</body></html>

CAPITOLUL .VII. : Sintaxa CSS

Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri noi posibilitati de personalizare a paginilor Web. Un stil reprezinta un mod de a scrie un bloc de text ( adica anumite valori pentru font, marime, aliniere, distante fata margini etc ).

Exista doua modalitati de a defini un stil :

  • Sintaxa CSS ( Cascading Style Sheets );
  • Sintaxa Javascript.

Cascading Style Sheets inseamna “foi in stilul cascada”.

7.1 Stiluri dedicate

Aceste stiluri se aplica blocurilor text pentru care sunt definite.

De exemplu :

<style>

h1

</style>

Toate stilurile care apar in fisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare rosie si centrate. Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de ex. “h1”, “h2” si “p”) atunci se utilizeaza lista acestor elemente, separate prin virgule :

<style>

h1, h2, p

</style>

7.2 Clase de stiluri

Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este necesar. Definim o clasa de stiluri “ac” ( albastru si centrat ) in interiorul blocului <style>…</style>,aflat la randul lui in blocul <head>…</head> :

<style>

all.ac

</style>

Daca orim un titlu de marimea 2 sa foloseasca clasa de stiluri “ac” atunci scriem:

<h2 class = ac>Acesta este un header de marime 2 albastru si centrat</h2>

“all” aflat in fata clasei de stiluri “ac” indica faptul ca aceasta clasa este aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand acest lucru este necesar. La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se foloseste atributul “class” avand ca valoare numele clasei de stil. Acesta este un atribut universal, adica este aplicabila tuturor elementelor.

7.3 Stiluri “identificate”

Toate elementele unui document admite un atribut universal numit “id”. Atributul “id” poate identifica stilul utilizat de un element. Pentru a utilize un stil “identificat” procedam astfel :

in blocul <style>…</style> introduceti definitia stilului conform sintaxei :

<style>

#rosu

</style>

in elementul in care se doreste utilizarea locala a acestui stil, se foloseste atributul “id” care primeste valoare numele stilului definit anterior. Daca dorim ca un stil “identificat” sa fie aplicabil numai pentru anumite elemente ale documentului ( de exemplu “h2” ), atunci in constructia selectorului va aparea acest element ( de exemplu “h2#ac”).

7.4 Stiluri in-line

Stilurile in-line sunt definite chiar in eticheta ce initiaza blocul in care dorim sa se aplice aceste stiluri. Pentru aceasta se utilizeaza atributul universal “style” ( comun practic tuturor etichetelor ce apar intr-un document HTML ). Valoarea data atributului “style” este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade ci intre ghilimele “…”.

De exemplu :

<h2 style=“color:red; text-align:center;”>

Acest header de marimea 2 este de culoare rosie si este centrat.</h2>

Daca dorim unui anumit style pentru un fragment de text, atunci includem acest text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor <span>…</span>, dupa care utilizam atributul “style” pentru eticheta <span>.

7.5 Stiluri definite in fisiere externe

Stilurile definite in interiorul unui bloc <style>…</style> pot fi transferate intr-un fisier extern existand astfel posibilitatea utilizarii lor in mai multe fisiere HTML. Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel :

  1. Se creeaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se salveaza cu extensia .css sau .html. Continutul acestui fisier coincide cu continutul unui bloc <style>…</style>, fara ca acesti delimitatori sa fie inclusi.
  2. In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul creeat la punctul 1, se include in blocul <head>…</head> o eticheta <link> avand trei atribute.
    • Atributul “rel” cu valoarea “stylesheet”;
    • Atributul “href” avand ca valoare adresa URL a fisierului creeat la punctul 1;
    • Atributul “type” cu valoarea “text/css”.

Se utilizeaza titlurile definite in fisierul extern ca si cum ar fi definite in fisierul HTML curent intr-un bloc <style>…</style>.

CAPITOLUL .VIII.

8.1 Scriptul Paginii Web “Walking through Moldavia”

PaginaPP.html:

<html>

<head></head>

<body background='fuckershit.bmp'>

<h1 align='center'><u><b>Walking through Moldavia</b></u></h1>

<div align='left'>

<img src='maramures1[1].jpg'>

</div>

<div align='center'>

<a href='Pagina.html' name='a' id='a'>

<img src='RomaniaIndex5[1].jpg'>

</div>

</body>

</html>

Pagina.html:

<html>

<head></head>

<frameset cols='70%,*'>

<frame src='pag1.html'>

<frame src='lacul sarat.html'>

</frameset>

</html>

Istoric.html:

<html>

<head>

<body background='Lorenzo.bmp'>

<h1 align='center'>ISTORIC<br><br><font face='Monotype Corsiva'>Arta Romanica</font>

<br>

<br>

</h1>

<img src='Tismana5.jpg' width=400 align='left'>

<font face='Arial' size=3>

<i>

<b>

<br>

Pana in secolul al 11-lea Biserica achizitionase multe terenuri provenite mai ales din donatii si, ca urmare, bogatia ei crescuse enorm. Se spune ca in acesta perioada Biserica detinea peste un sfert din teritoriul Frantei.

Donatiile provenite de credinciosii care vizitau raclele care contineau moastele sfintilor au adus Bisericii un venit substantial. Intr-adevar, pelerinajele, efectuate cu scopul de a vedea relicvele sfinte au devenit atat de frecvente incat a fost necesara construirea unor cladiri care sa adaposteasca in siguranta articolele nepretuite si care sa permita expunrea lor cat mai atractiv posibil.

Astfel, Biserica a devenit un patron semnificativ al artelor acelor vremuri, comandand nu doar lucrari noi de arhitectura ci si alte lucrari de arta, cu teme predominant religioase – printre care picturi sau icoane. Cea mai mare parte a lucrarilor de sculptura si de arhitectura realizate in aceasta perioada medievala timpurie au fost executate intr-un stil care aminteste de Roma antica.

<br>

<h2><font face='Monotype Corsiva'>Arta monahala</font></h2>

In Anglia monahismul a atins apogeul in timpul domniei regelui Henry I (1100 – 1135) si s-au construit abatii, atat material cat si spiritual, in marile centre ale religiei, cum ar fi Canterbury,Winchester sau Durham, unde au luat fiinta si scoli de caligrafie si ilustrare a manuscriselor. Tendinta a continuat si in timpul domniei regelui Stefan (1135 – 1154) cand au fost create si numeroase manastiri.

In secolul al 12-lea, Biserica era foarte stricta in ceea ce priveste subiectele care puteau fi reprezentate in pictura iar stilul utilizat era si el cenzurat. De exemplu, exista marturii care atesta ca Sf. Bernard din Clairvaux (1090 – 1153) a criticat anumite imagini pentru ca ar fi fost prea ostentative, reamintindu-le confratilor lui juramintele de saracie pe care le facusera. Picturile din afara bisericii erau supuse si ele acelorasi standarde.

Desi au supravietuit putine picturi laice, din anumite surse literare exacte se stie ca existau castele ai caror pereti erau bogat impodobiti cu

picturile comandate de nobili.

Calugarii lucrau si ei la unele lucrari laice pentru decorarea castelelor.

<br>

Unele manastiri au fost adevarate ateliere de lucru pentru artistii patronati de stapanul regiunii. Aceasta s-a petrecut in intreaga Europa occidentala, cel mai vizibil insa in Germania. In mod traditional, imparatii din Germania erau patroni generosi ai tuturor artelor si regiunea a atras numerosi pictori monahali din Anglia, Olanda si Franta dar a produs cativa pictori foarte talentati. Regula monahala de a sta intr-un singur loc a fost, din aceasta cauza, adesea incalcata. Lucrarile erau foarte rar semnate,astfel incat se cunosc foarte putine date despre creatorii lor, ca indivizi.

Daca erau totusi semnate, ele purtau doar prenumele artistului, urmat de numele orasului in care lucrarea fusese

executata.

<br>

<h2><font face='Monotype Corsiva'>Pictura murala</font></h2>

Pictura a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase de catre populatie, ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericilor gloriei lui Dumnezeu.

In acea vreme existau foarte putine persoane care stiau sa citeasca; din acest motiv, scopul frescelor era acela de a face crestinismul mai usor de inteles si de a-i familiariza pe profani cu continutul biblic. In fresce, culoarea era aplicata direct pe tencuiala umeda cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile forme de pictura murala.

Acest gen de arta poate fi intalnit in intreaga Europa. De exemplu, cavoul lui Saint Savinsur-Gartempe, din Franta, este decorat cu picturi care redau vizual atat martiriul Sf. Savin cat si pe cel al Sf. Ciprian. In pridvor exista scene care infatiseaza Sfarsitul Lumii si Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din pentateuh ; chiar si galeria situata deasupra pridvorului relateaza prin picturi despre trecerea lui Hristos, ca o aducere aminte a modului de izbavire al omenirii, prin sacrificiul crucificarii.

Catedrala din Canterbury a fost decorata si ea, in decursul secolului al 12-lea, cu picturi murale. Primele se afla in absida din St. Gabriel Chapel, in cavou, si s-au pastrat in bune conditii.

Alte exemple stralucite ale artei care a caracterizat aceasta perioada includ capela din Berza-la-Ville, din Franta, sau interiorul bisericii Sf. Angelo din Formis, langa localitatea Capua, in Italia.

<img src='Corbii de Piatra1.jpg' width=350 align='right'>

<br>

Ca si cele anterioare, alte exemple care au supravietuit trecerii timpului aduc dovezi graitoare asupra diferitelor stiluri care au luat fiinta in acea perioada in Europa. Se cunoaste faptul ca atunci multe carti cu modele,idei si modele au circulat de la o tara la alta. In biserica catolica spaniola din San Clemente de Tahull, din Catalonia, exista un Hristos in Maretie foarte indraznet,clar influentat de bogatia si culorile stralucitoare ale artei bizantine a Constantinopolului, redusa in urma Cruciadelor. Fiecare figura este inconjurata de linii proeminente ; si, in acest sens, efectul este foarte asemanator cu cel al vitraliilor.

Picturile din Sf. Savin prezinta, intr-o oarecare masura, un mai bun simt al miscarii, culori mai blande si fizionomii mai expresive,chiar daca dateaza cam din aceasi perioada.

<h2><font face='Monotype Corsiva'>Manuscrise iluminate</font></h2>

In general, lucrarile mai mici pot fi gasite doar in ilustratiile manuscriselor; si, din nou, majusculele impodobite sunt des utilizate in lucrarile cu teme religioase. Intr-adevar, Biblia si Cartile de Ruga

ciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act de adanca devotiune din partea calugarului ce le executa, si ele reflectau adesea vanitatea patronului care era dispus sa-si etaleze bogatia, comandand lucrari atat de elaborate.

Cel mai renumit manuscris englez din secolul al 12-lea a fost executat in Winchester si se gaseste astazi la Cathedral Library.

<br>

Originalul acestei superbe Biblii avea doar doua volume, insa continutul lucrarii a fost redistribuit in patru si a reprezentat rezultatul colaborarii, probabil, a cel putin sase artisti. Acesti sase artisti au fost numiti : Maestrul Scrierilor Apocrife, Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite, Maestrul Morganatic si Maestrul Misterului Gotic.

<h2><font face='Monotype Corsiva'>Renasterea sculpturii</font></h2>

Una dintre cele mai mari realizari ale perioadei romanice este renasterea sculpturii monumentale care nu mai fusese intalnita in Europa dupa prabusirea Imperiului Roman, cu aproximativ 600 de ani in urma. La fel ca picturile, sculpturile aveau menirea de a decora bisericile si de a consolida spiritual dar si de a instrui congregatiile, prezentand subiecte cum ar fi Inaltarea lui Hristos sau Judecata de Apoi. In piatra, sculptura a luat forma basoreliefurilor fie pe capitelurile din partea superioara a columnelor, fie in jurul intrarilor.

Siliti sa lucreze forme deseori dificile, in pozitii incomode, sculptorii romantici au raspuns acestei provocari intr-un mod demn de toata lauda :

<br>

cateva dintre compozitiile cu mare efect dramatic si ingeniozitate uluitoare, erau plasate in timpan – suprafata semicirculara sau triunghiulara formata intre partea superioara a intrarii si arcada de deasupra. A renascut si sculptura in bronz, mai ales sub forma reliefurilor aplicate pe usile bisericilor.

In general, personajele sculpturii romanice erau foarte alungite si erau aranjate in pozitii tipice; in ceea ce priveste pictura, tematica ei nu se inspira din viata din toate zilele, ea urmarind sa-i insufle privitorului un simt de devotiune cu caracter religios. Printre celelalte arte care au cunoscut o mare inflorire in epoca romanica se numara si arta crearii tapiseriilor, a copertelor de carte si a artefactelor religioase, lucrate in email si metale pretioase.

</b></i>

</font>

<div align='center'>

<img src='Stanisoara1.jpg' width=300>

</div>

</head>

<a href='Pag1.html' name='a' id='a'><font color='blue' size=5>GO BACK</font></a><br>

</b></u></i>

</body>

</html>

Castele.html (Manastiri):

<html>

<head>

</head>

<body background='066.JPG'>

<h1 align='center'><b>Manastiri</b></h1>

<br>

<br>

<table border='6'>

<tr>

<td bgcolor='red'>

<a href='Pangarati.html' name='a' id='a'>

<font color='white'><h3>Manastirea Pangarati</h3></font></a>

<img src='Surpatele.jpg' width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor='red'>

<a href='Buhalnita.html' name='a' id='a'>

<font color='white'><h3>Manastirea Buhalnita</h3></font></a>

<img src='064.jpg' width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor='yellow'>

<a href='Manastirea Bistrita.html' name='a' id='a'>

<font color='black'><h3>Manastirea Bistrita</h3></font></a>

<img src='Bistrita.jpg' width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor='yellow'>

<a href='Secu.html' name='a' id='a'>

<font color='black'><h3>Manastirea Secu</h3></font></a>

<img src='Secu.jpg' width='70'><img src='Rasca.jpg' width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor='blue'>

<a href='Voda.html' name='a' id='a'>

<font color='white'><h3>Manastirea Petru Voda</h3></font></a>

<img src='Rasca.jpg' width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor='blue'>

<a href='pag1.html' name='a' id='a'><MARQUEE scrollAmount=3><font color='white'><b><h3>GO BACK !</h3></b></font></MARQUEE></a>

</td></tr>

</table>

</body>

</html>

Lacul Sarat.html (Marile Manastiri ale Moldovei):

<html>

<head>

<body bgcolor='red'>

<h1 align='center'>Marile Manastiri ale Moldovei</h1>

<br>

<i>

In partea de nord-est a tarii la granita cu tinutul Hertei se intinde Tara de Sus a Molodovei, regiune istorico-geografica numita si Bucovina. Aici sunt urme de viata din negurile timpului.

Catre evul mediu existau aici asezari stabile ( Baia 1335, Siret 1340, Radauti 1350) iar in jurul anilor 1360 a luat fiinta statul roman independent Moldova sub conducerea voievodului Bogdan.

Erau vremuri tulburi macinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul incercand sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tatarilor de la rasarit si de curand ale imperiului otoman de la miazazi. Printre masurile luate de primii voievozi romani, firesc s-au inscris ridicarea de fortificatii Siret, Suceava, si de lacasuri ortodoxe Siret, Radauti, Baia, Botosani,

Suceava. Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit, epoca domnilor Stefan cel Mare - Petru Rares - Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti 1466-1600 au imbogatit Bucovina cu manastiri fortificate si biserici care-i fac azi faima, pasrtandu-se nesperat in conditii excelente.

Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI - lea au primit un impresionat vesmant de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigore Rosca, a boierilor Arbore si Movilestilor, fresca parietala de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie

a detaliilor de influenta locala, rafinamentul cromatic, amsaamblu de pictura si arhitectura de o valoare artistica exceptionla. Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la inceputul existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc.

Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor

Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Bailesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or)Bucovinei de catre federatia Intenetionala Juristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au determinat inscrierea tezaurului bucovinean in catalogul UNESCO 'Mari monumente ale lumii'. Ramane vie opera emeritilor creatori in majoritate necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureza geniul.

</i>

<br>

<img src='Horaita.jpg' width=200 align='left'>

</body>

</html>

Pangarati.html:

<html>

<head>

<body bgcolor='brown'>

<h1 align='left'>Manastirea Pangarati

<br>

<br>

</h1>

<img src='Surpatele.jpg' width=400 align='left'>

<br>

<br>

<font face='Arial' size=3>

<i>

<b>

<h2>

<u>ISTORICUL MANASTIRII</u>

</h2>

<br>

Nu departe de Bisericani, urmand soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15), un drum colateral urca pana in apropierea hidrocentralei 'Dimitrie Leonida' de la Stejaru, unde se afla un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanta. Aici, la rasarit de Muntele Botosanu, pe care constructorii l-au strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stang al paraului Pangarati, se afla Manastirea Pangarati, un asezamant de veche traditie de pe valea Bistritei.

Istoricul Manastirii Pangarati este in multe privinte asemanator cu cel al Bisericanilor. Si aici, pe coasta dealului Paru, s-a constituit o veche sihastrie a unor calugari veniti de la Manastirea Bistrita in timpul scurtei domnii a lui Ilias Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun. Monahul Simion, caruia i se atribuie constituirea acestei sihastrii, s-a straduit - ca si Iosif la Bisericani - sa ridice o biserica de lemn dupa obiceiul deja impamantenit. Si va reusi - conform traditiei - cu ajutorul lui Stefan cel Mare, in primii ani de domnie ai acestuia, construind lacasul pe locul unde se afla si astazi.

<br>

Se pare ca in timpul expeditiei lui Mahomed II din vara anului 1476 si obstea monahala de la Pangarati a trecut prin momente de grea incercare.

Probabil ca un podgheaz turcesc razletit dupa prada in aceasta parte a dat foc bisericii, iar calugarii s-au ascuns in munti, trecand apoi in Transilvania unde au ramas pana la incetarea razboiului. Nu se stie daca Stefan cel Mare a ajutat la ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate, dar schitul a continuat sa fiinteze din moment ce la 1560 Alexandru Lapusneanu ridica la Pangarati biserica de piatra.

Numita multa vreme Schitul lui Simion si mai apoi Manastirea lui Amfilohie, asezarea monahala de la Pangarati va apare pentru prima oara sub denumirea care a consacrat-o si care a dainuit peste veacuri, intr-un document emis de cancelaria lui Petru Schiopul la 9 iulie 1577. Pornind de

la o mica suprafata de teren atribuita de Alexandru Lapusneanu, Manastirea Pangarati va ajunge in mai putin de un secol - prin danii si cumparaturi - unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistritei, rivalizand prin putere si bogatie cu toate manastirile invecinate si in primul rand cu Manastirea Bisericani.

Pe la sfarsitul domniei lui Vasile Lupu, Manastirea Pangarati stapanea mai multe poieni de pe muntele Botosanu si imprejurimile acestuia, sate din ocolul targului Piatra, o seliste pe Almasul Mic, precum si intinse suprafete de teren pe valea Tarcaului, de la varsarea in Bistrita pana la hotarele Comanestilor. Acestor proprietati li se adauga numeroase locuri de prisaca, mori, carciumi si familii de tigani robi, pomenite in diferite acte de danie si intarire emise de cancelaria voievodala.

O intreaga serie de scutiri sprivilegii asigurau si acestei obsti calugaresti puteri depline asupra impresionantei sale avutii, reprezentantii domniei fiind in imposibilitate sa intervina fara o dispozitie expresa din partea voievodului.

<br>

In acest cadru trebuie subliniat si faptul ca obstea monahala era imputernicita sa readuca taranii si robii fugiti de pe mosiile manastirii, oriunde acestia ar fi fost gasiti.

<br>

Dispunand de o asemenea putere economica, nu este de mirare ca manastirea s-a dezvoltat continuu si din punct de vedere constructiv: chilii si cladiri-anexa, ziduri de incinta cu turnuri de aparare, modificari si adaugiri facute bisericii. In orice caz, la inceputul secolului al XVIII-lea, Manastirea Pangarati constituia unul dintre putinele adaposturi sigure din Moldova, din moment ce episcopul Sava al Romanului a incercat sa ascunda tocmai aici odoarele eparhiei, in timpul domniei lui Mihai Racovita, cand catanele austriece invadasera tara.

S-a construit mult si la inceputul secolului al XIX-lea, cand egumenul Macarie a desfasurat o rodnica activitate reparand biserica si inlocuind vechile chilii cu incaperi solide din piatra si caramida,ale caror substructii impresioneaza si astazi prin masivitatea si ampla lor desfasurare.

Dupa 1863, viata calugareasca se restrange si se stinge treptat,iar intregul ansamblu constructiv incepe sa se ruineze. Dupa cateva decenii de functionare a unui penitenciar (in timpul regelui Carol I), aici se va organiza in 1914 un spital militar si ulterior (1918) un sanatoriu T.B.C., pentru ca apoi cladirile sa ramana din nou nefolosite.

In anii '50 ai secolului XX (mai precis in 1956), la Pangarati se va organiza Statiunea de cercetari geografice, geologice si biologice 'Al. I. Cuza' a Universitatii din Iasi, pentru ca in 1985 cladirile

sa fie folosite de catre Laboratorul Plantavorel ca depozit de plante medicinale.

Abia dupa 1990 acest remarcabil ansamblu monumental va reintra in patrimoniul proprietarului de drept, Biserica Ortodoxa Romana.

<img src='Gura Motrului1.jpg' width=300 align='right'>

<h2>

<u>PREZENTARE</u>

</h2>

<br>

Din vechea incinta, turnul-clopotnita de pe latura sudica, inalt de 34 m si care indeplinea si rolul de turn de intrare, s-a prabusit in anul 1996 in timpul cutremurului din noaptea de 11-12 iunie.

Aceasta constructie avea parterul intarit de patru contraforti de colt, dar fiind ridicata pe un teren in panta, cu o structura neomogena, nu a mai rezistat. Contrafortii din colturile sud-est si nord-est au fost inglobati partial in corpul de chilii numit impropriu 'chiliile Lapusneanu', semn ca aceste chilii au fost construite ulterior turnului. Perpendicular pe zidul vestic al turnului s-a pastrat un fragment de zidarie de piatra care, probabil, facea parte din peretele sudic al zidului de incinta. Lipit acestui fragment se afla scara de intrare la al doilea nivel al turnului, de unde,printr-o scara interioara din lemn, se putea urca la camera clopotelor, care este de fapt un adaos realizat in cursul veacului al XIX-lea.

Se mai pastreaza, de asemenea, zidul de incinta de pe latura rasariteana, care era dublat de un rand de chilii ale caror beciuri au fost descoperite in urma cercetarilor arheologice intreprinse in anii 1993-1994.

<br>

Zidul nordic este si el insotit de un sir de chilii ce se termina in dreptul turnului de nord-est, numit si 'turnul militar' si care a fost restaurat in anii 1991-1995. In ceea ce priveste turnul de nord-vest, acesta a suferit mai multe reparatii si transformari, pe locul sau aflandu-se centrala termica a complexului si trapeza la etaj.

Foarte interesanta si in acelasi timp indelung controversata este biserica zidita aici de Alexandru Lapusneanu. Nu numai pentru faptul ca din punct de vedere arhitectural este cu totul altceva in comparatie cu ceea ce acelasi voievod a ctitorit la Bistrita sau la Manastirea Slatina, ci mai ales pentru existenta a doua biserici suprapuse, caz extrem de rar pe care nu-l mai regasim decat la Biserica 'Sf. Ioan Botezatorul' de la Suceava. In plus, inexistenta unei inscriptii votive din vremea acestui voievod a generat si genereaza inca multe semne de intrebare, unii cercetatori rezumand

u-se la datele din pisania care s-a pastrat pana astazi.

Ctitoria lui Alexandru Lapusneanu de la Pangarati reproduce destul de stangaci si la proportii reduse planul primelor lacasuri de inchinaciune zidite de Stefan cel Mare. Biserica cu hramul 'Sf. Dumitru' este in forma de nava, cu absidele laterale inglobate in grosimea zidariei si marcate in exterior cu rezalituri flancate de contraforti, iar absida altarului pentagonala,cu o fereastra in ax sub care s-a amplasat un picior de sustinere.

Ferestrele de la etaj sunt mai ingrijit executate decat cele de la parter, deschise toate catre sud.

<br>

Intrarea de la parter - practicata mai tarziu pe latura de sud - are un chenar de piatra asemanator cu ancadramentul ferestrelor, fiind impodobit cu muluri care se intretaie in unghi drept. Deasupra intrarii se afla un lintel de piatra ornamentat cu un scut, pe suprafata caruia s-a executat, cu oarecare stangacie, stema Moldovei.

Pe latura nordica, un dublu pridvor protejeaza intrarea in biserica de la etaj. O inscriptie, aflata initial deasupra intrarii de la parter si incastrata aici in anul 1909, are urmatorul continut:



<br>

</i><font color='white'>

'Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh. Aceasta clisiarnita a facut-o pan Dumitru Soldan, mare vistier si sotia lui Safta in zilele lui Vasile Voievod, la anul 7151 (1642) luna septembrie 10 zile si fiind pristav Andronie de la Bisericani, la turn si la trapezarie si la acoperisul sfintei biserici.'

</font><i>

<br>

Biserica mica de jos este de fapt o tainita transformata in capela, scunda, cu pronaos, naos si altar, acoperite cu bolti en berceau neglijent executate. De altfel, nota de improvizatie este generala si cu atat mai pregnanta la deschiderile operate intre naos si altar. Dupa cum am subliniat, toate ferestrele sunt situate spre sud si spre apus, ceea ce dovedeste, o data in plus, ca paraclisul de la parter a fost amenajat ulterior, functie de unele conditii deja existente.

Intrarea in biserica de la etaj se face pe latura de nord prin intermediul a doua pridvoare: primul, deschis - la usa caruia regasim acelasi chenar de piatra cu muluri imbinate in unghi drept si lintel deasupra - iar al doilea, inchis, este acoperit cu o calota sferica incinsa cu un brau zimtat din caramida (de influenta munteneasca) ce primeste lumina prin doua ferestre situate spre apus si miazanoapte.

Acelasi sistem de boltire prezinta si pronaosul, despartit de naos printr-un arc masiv, sprijinit in consola pe zidurile laterale.

<br>

Din coltul de nord-vest al pronaosului o scurta scara in spirala face legatura cu biserica de la parter.Bolta naosului este mai ampla, iar cele patru arce de sustinere alcatuiesc prin imbinarea lor tot atatia pandantivi.

<br>

Un arc simplu constituie limita apuseana a altarului boltit in sfert de sfera.

<br>

Cu exceptia boltilor, vopsite in deceniile trecute printr-o hotarare nu tocmai inspirata, biserica pare sa nu fi avut o zugraveala databila in anii constructiei sau intr-o perioada ulterioara acestora.

Pentru a conchide, ne mentinem parerea - exprimata si cu alte prilejuri - considerand ca, la 1560, Alexandru Lapusneanu a zidit biserica existenta, cu o tainita la subsol. La 1642 aceasta 'basca' a fost amenajata ca paraclis de catre Dumitru Soldan, lucrare intregita de catre egumenul Macarie in 1806.

Deocamdata ne cantonam inca in domeniul ipotezelor si speram ca lucrarile de restaurare si cercetarile arheologice aflate in curs de desfasurare sa aduca noi elemente capabile sa contribuie la cunoasterea adevarului istoric.

Oricum, monumentul de la Pangarati justifica pe deplin interesul de care este inconjurat. Cu atat mai mult cu cat specificului sau arhitectural i se adauga valoarea artistica a iconostasului de la parter si a mai multor icoane din secolul al XVIII-lea care s-au pastrat in patrimoniul manastirii.

</b>

</i>

</font>

<br>

<br>

<div align='center'>

<img src='Gura Motrului2.jpg' width=250 align='center'>

</div>

</head>

<a href='Castele.html' name='a' id='a'><font color='yellow' size=4>PUSH</font></a>

<br>

</b>

</u>

</i>

</body>

</html>

Buhalnita.html:

<html>

<head>

<h1 align='center'>Manastirea Buhalnita</h1>

<br><br>

<font face='Arial' size=3>

<i>

<b>

<img src='Putna2.jpg' width=350 align='left'>

<br>

<u><font color='red'>ISTORICUL MANASTIRII</font></u>

<br>

<br>

Trecand de Bicaz, soseaua (DN 15) se desfasoara dintr-o serpentina in alta si, dupa ce urca pintenul de deasupra 'golfului' Potoci, se avanta spre Buhalnita. Un roi de case acopera terasa mai inalta a Bistritei si coastele din jur, iar pe fundalul acestui decor mirific se profileaza silueta zvelta si stralucitor de alba a stramutatei biserici a fostei Manastirii Buhalnita, avand hramul 'Intrarea in Biserica'.

Pomenita vreme indelungata sub numele de Manastirea Hangu, biserica de pe mosia cu acest nume este ctitorita de Miron Barnovschi Voievod asa dupa cum el insusi marturiseste in asezamantul din 25 martie 1627:

</i><font color='blue'>

Inceput-am a zidi si am facut biserica aceasta care iaste in partea apusului departet si intru deosebita pustie, in locul ce se cheama Hangul.

</font><i>

Si aceasta urmare si facere am pus domnia mea a fi nerasuita in veci intru a noastra din nou zidita manastire de mai sus numita Hangul.

Nu este exclus ca biserica lui Miron Barnovschi sa fi fost zidita pe locul unui schit de lemn suficient de modest pentru a nu mai lasa nici o urma dupa aceea. In orice caz insa, nu poate fi vorba deo asezare calugareasca mai trainica inainte de secolul al XVII-lea, deoarece investigatiile arheologice facute in incinta manastirii inainte de formarea lacului de acumulare au dovedit cu certitudine inexistenta unor vestigii anterioare acestui secol.

De altfel, se pare ca biserica de la Buhalnita a fost zidita pe mosia vechiului schit Poienile, ctitorie a lui Gheorghe Movila (identificata cu biserica din fostul sat Boura-Fartagi).

In 1627 se pare ca Miron Barnovschi daruieste manastirii si o berarie, fiind prima berarie din tinutul Neamtului.

<br>

Dupa 1627, Miron Barnovschi, Vasile Lupu si alti voievozi ai tarii, inzestreaza 'Manastirea Hangu' cu intinse mosii, mori si helesteie.

<br>

Ctitoria lui Miron Barnovschi isi va spori necontenit avutul si va deveni astfel un puternic rival pentru boierii Cantacuzini, stapani ai

mosiei Hangu, care-si revendica unele sate cedate manastirii printr-un schimb facut cu Miron Barnovschi. Aceste disensiuni dintre calugarii de la Buhalnita si Cantacuzini vor provoca un lung sir de procese, incepand din 1653 si pana la jumatatea secolului XIX.

In anul 1715, in timp ce patriarhul Chir Samuil din Alexandria se afla in Moldova, voievodul Nicolae Mavrocordat inchina Patriarhiei Manastirea Buhalnita cu tot venitul ei. De la aceasta data incepe o grea perioada in existenta obstei monahale de la Buhalnita, ca o consecinta a practicarii sistemului de arendare a egumeniei. Conducerea manastirii era incredintata - prin licitatie – aceluia care oferea un 'embatic' anual mai mare. Egumenul Daniil, de exemplu, randuit in 1814 pe o perioada de 15 ani, se angaja sa plateasca Patriarhiei din Alexandria un embatic anual de 5.000 lei in primii 3 ani si 7.000 lei in anii urmatori, sa nu faca nici o datorie care ar putea sa greveze veniturile manastirii si sa lase Patriarhiei intreaga-i avere.

Dintr-un alt document rezulta ca in 1834,Atanasie Sevastin a oferit Patriarhiei un venit anual de 25.000 lei pentru a fi confirmat ca egumen al acestei manastiri.

<br>

Din pacate, in numeroase cazuri, egumenul-arendas nu se ocupa direct de valorificarea mosiilor manastirii, apeland - pe baza aceluiasi sistem - la o serie de intermediari dornici sa obtina profituri cat mai mari de pe mosiile arendate. De aici o serie de abuzuri si incalcari care apasau asupra celor care lucrau efectiv pamantul, dar care influentau negativ si viata obstiicalugaresti.

Plangerile taranilor si calugarilor nu gaseau nici un ecou nici chiar in fata domnului tarii, care in fapt nu putea interveni fara mari riscuri in treburile manastirilor inchinate.

<br>

Prin secularizarea din 1863 manastirea este transformata in biserica parohiala, iar in 1865, in unele chilii incepe sa functioneze o scoala primara unde copiii se familiarizau chiar de la primele lectii cu alfabetul latin. Dupa 1900, aceasta scoala se va muta intr-un nou local, vechile constructii din incinta manastirii aflandu-se intr-un avansat stadiu de degradare. Abia in 1958, cand incepe stramutarea masiva a satelor din zona lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz-Stejaru, biserica fostei Manastiri Buhalnita este demolata cu grija si reconstituita intocmai pe locul actual.

<div align='center'>

<br>

<br>

<u>

<font color='red' size=4>PREZENTARE</font>

</u>

</div>

<br>

Monumentul este astazi inconjurat de un zid din piatra de rau, executat destul de ingrijit. Spre sud, intrarea in incinta este strajuita de turnul-clopotnita, o constructie prismatica, lipsita de trasaturi caracteristice, cu acoperis bulbat, de tabla.

In schimb, biserica cu hramul 'Intrarea in Biserica a Maicii Domnului' constituie o foarte reusita exemplificare a stilului moldovenesc aplicat in conditiile specifice primelor decenii ale secolului al XVII-lea. Planul este simplu, dreptunghiular, fara abside laterale pronuntate, dar cu absida altarului semicirculara si fatada vestica poligonala, situatie rar intalnita la edificiile din aceasta epoca.

Acoperisul in doua ape este strapuns de o turla (probabil adaugita ulterior), situata in zona mediana a edificiului, dar nu deasupra naosului, care nu dauneaza totusi armoniei si echilibrului intregului monument; dimpotriva, il relanseaza si-i confera mai multa suplete. Fatadele nu prezinta elemente arhitecturale deosebite, fiind impodobite doar cu un brau zimtat de caramida, situat la inaltimea nasterii boltilor. Doar fereastra altarului si cea a pronaosului, ambele situate in axul edificiului, mai pastreaza chenarele originale de piatra, pe suprafata carora reapare cunoscutul motiv

al baghetelor incrucisate. Aceste doua chenare au servit ca model in executarea ancadramentelor celor doua ferestre mai mari ale naosului, cu prilejul lucrarilor de reconstituire.

<br>

Pridvorul de la vest este - fara indoiala - o constructie ulterioara anului construirii bisericii. In schimb, usa de la intrare a pastrat chenarul originar de piatra, decorat cu aceleasi muluri care se intretaie la colturi. In interior, atrage atentia forma poligonala a naosului si cele doua coloane masive pe care se sprijina arcadele despartitoare dintre naos si pronaos.

Compartimentarea interiorului este subliniata si prin sistemul de boltire: in sfert de sfera in pronaos si altar, calota sferica sprijinita pe patru arce imbinate in consola, deasupra naosului.

Desi este adusa din Alexandria in 1859, catapeteasma nu impresioneaza prin calitati artistice deosebite. Mai interesant este decorul zoomorf al stranei arhieresti, cu motive inspirate din mastile grotesti folosite in teatrul popular de pe Valea Bistritei. S-au mai pastrat, de asemenea, cateva din cele 25 de strane sculptate, acoperite cu ornamente extrem de variate, ce confera fiecarei piese calitatea de unicat.

</b>

</i>

</font>

<br>

<br>

<div align='center'>

<a href='Icoane.html' name='a' id='a'>

<img src='064.jpg' width=500>

</div>

</head>

<a href='Castele.html' name='a' id='a'><font color='lightslategray' size=4>

<div align='center'><br>BACK</div></font></a><br>

</div>

</body>

</html>

Manastirea Bistrita.html:

<html>

<head>

<body bgcolor='Orange'>

<h1 align='center'>Manastirea Bistrita</h1><br><br>

<div align='right'>

<img src='Dintr-un Lemn1.jpg' width=250>

<img src='Bistrita.jpg' width=350>

</div>

<h3 align='left'><u>ISTORICUL MANASTIRII</u></h3>

<br>

<h4>

Intre vetrele de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca ce innobileaza trecutul acestei tari, Manastirea Bistrita ocupa un loc deosebit, numarandu-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale,

adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a poporului nostru.

Situata la aproximativ 8 km de limita vestica a orasului Piatra-Neamt, in comuna Viisoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Manastirea Bistrita a dainuit timp de peste sase veacuri la adapostul culmilor impadurite care o inconjoara, infruntand - ca toate lacasurile noastre de credinta si cultura - napraznicele incercari ale istoriei.

Dupa traditie, inceputurile obstei monahale din Bistrita moldava s-ar situa in timpul domniei lui Petru I Musat, la asfintit de secol XIV, cand s-a ridicat aici o modesta bisericuta de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. In locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - in 1402 - o frumoasa biserica de piatra, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, pentru a-i fi loc de vesnica odihna, lui si familiei sale.

Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc intamplator, inscriindu-se pe linia preocuparilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o transforma intr-un adevarat stalp de sustinere a edificiului tanarului stat feudal independent. Ca Manastirea Bistrita ocupa un loc important in sistemul religios si institutional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeste si actul din 7 ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Musat - cu acordul voievodului - prin care acest lacas era pus pe picior de egalitate cu Manastirea Neamt, stabilindu-se o conducere comuna a acestor

doua asezaminte, in persoana preotului chir Domentian:

<br>

<i>

Prea Sfintitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunavointa lui Dumnezeu si a Preacuratei lui Maici si a sfintei Lui Inaltari, manastirea vladiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei, si am dat aceasta manastire mai inainte zisa popii chir Domentian, de asemenea si manastirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu cea de la Bistrita, ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta, pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele

</i>

<br>

De-a lungul mai multor ani, ctitorul inzestreaza Manastirea Bistrita cu numeroase sate si mosii, asigurandu-i si alte surse de venituri. Suficient sa amintim ca numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 manastirea primeste doua sate si biserica de la Bohotin impreuna cu zece butii de vin, zece 'coloane de grau' si tot atatea postavuri de Cehia, in fiecare an.

Daca adaugam la acestea si vamile de la Barlad si Tazlau, iar in timpul lui Ilie Voda si pe cea de la Bacau, putem sa ne facem o imagine mai clara cu privire la forta economica la care ajunsese manastirea in decurs de numai trei decenii.

Dupa ce in 1418 Doamna Ana a fost asezata sub lespedea din gropnita bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus si Alexandru cel Bun in mormantul dinainte pregatit, incheind astfel o domnie lunga si rodnica pusa in slujba intaririi statului feudal si principalelor institutii ale acestuia.

La sfarsit de veac, in 1498, Stefan cel Mare si-a inscris numele printre ctitorii de la Bistrita ridicand o impunatoare clopotnita cu paraclis, dupa cum rezulta si din inscriptia votiva incastrata in peretele sudic al constructiei:

<br>

<i>

Evlaviosul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta clopotnita si biserica aseza intr-insa, intru numele Sfantului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Alba, pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale, Maria, si a copiilor lor, in anul 7006 (1498), si tot in anul acela le-a si savarsit, in luna lui septembrie, 13 zile.

</i>

<br>

Sirul marilor ctitorii voievodale de la Bistrita a continuat apoi cu Petru Rares care, in toamna anului 1538, a trebuit sa paraseasca tara invadata de ienicerii lui Soliman Magnificul. Abandonat de boieri si lipsit de orice speranta, fiul lui Stefan cel Mare a gasit loc de popas si adapost la Bistrita, in drumul sau catre Ciceul transilvan.

<br>

<i>

Am fugit si am ajuns la Manastirea Bistrita - isi va aminti voievodul intr-un document de danie din timpul celei de-a doua domnii (1546) - si intrand in biserica am cazut la pamant inaintea sfintelor icoane si mult am plans, asisderea si egumenul si tot soborul plangea impreuna cu mine, cu fierbinti lacrimi. Si am dat fagaduinta lui Dumnezeu si Prea Curatei lui Maici ca de ma voi intoarce iarasi la scaunul meu cu bine si biruitor, atunci din temelii voi innoi sfanta manastire a Adormirii Prea Curatei Fecioare Si mi-am adus aminte de fagaduinta mea si indata, trimitand, am reinnoit si din temelie am zidit acest hram, facand imprejur si zid si l-am infrumusetat si pe dinauntru si pe dinafara.

</i>

<br>

Amploarea lucrarilor realizate de Petru Rares la Bistrita intre 1541-1546 nu poate fi stabilita cu precizie, neavand date certe in aceasta privinta.

Ca atare, unii cercetatori considera ca efortul constructiv al voievodului s-a rezumat la consolidarea si intregirea bisericii lui Alexandru cel Bun, in timp ce altii, dimpotriva, ii atribuie o noua biserica ce nu s-a mai pastrat din motive necunoscute. In sfarsit, nu lipsesc nici cei care afirma ca lucrarile incepute de Petru Rares au fost continuate apoi si terminate de ginerele sau Alexandru Lapusneanu, inscriindu-se si el printre ctitorii acestui vestit lacas de credinta si cultura romaneasca.

<img src='Bistrita1.jpg' width=300 align='right'>

Coroborand stirile existente cu datele oferite de cercetarea arheologica s-a putut stabili ca Petru Rares a refacut zidul de incinta cu turnul de la intrare, unde a amenajat un mic paraclis cu hramul Sfantului Nicolae, a refacut casa domneasca pe care a impodobit-o cu fresca si a extins paraclisul din clopotnita ridicata de Stefan cel Mare, adaugandu-i o nava sustinuta de elegante arce de zid. Se mai stie ca tot lui Petru Rares i se datoreaza si cladirea de piatra din coltul sud-vestic al incintei, unde a functionat pana in secolul al XIX-lea o scoala domneasca si care gazduieste

astazi muzeul manastirii.

In ceea ce priveste contributia lui Petru Rares la refacerea bisericii mari, daca vom considera ad literam continutul amintitului document din 1546 in care mentioneaza ca a ' innoit din temelie sfanta manastire', inseamna ca acest edificiu s-a risipit in numai opt ani, in imprejurari care nu s-au mai transmis posteritatii, ceea ce este greu de presupus. Noi consideram ca Petru Rares vorbind de 'innoirea manastirii' s-a referit la intregul ansamblu de lucrari executate aici, deoarece actuala biserica a fost zidita de Alexandru Lapusneanu, dupa cum rezulta din inscriptia fixata in

peretele sudic, sub o superba stema a Moldovei:

<br>

<i>

Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, s-a zidit aceasta biserica din Manastirea Bistrita, unde este hramul Adormirii Precistei si Prea Binecuvantatei Stapanei noastre, Maica Domnului si pururea Fecioara Maria, in zilele blagocestivului si de Hristos iubitorul, Io Alexandru Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, in anul sapte mii 62, luna mai in 26 zile (1554).

</i>

<br>

In perioada urmatoare, Manastirea Bistrita a continuat sa se afirme ca o puternica si rodnica vatra de spiritualitate si cultura medievala romaneasca, pana spre mijlocul veacului al XVIII-lea cand

<br>

<i>

am ramas la mare pustietate si grea stricare s-au schimonosit si au lipsit toate podoabele ei ce s-au chemat: vesminte scumpe, odoare multe si mosii bune

<br>

</i>

In 1677, Doamna Safta, sotia voievodului Gheorghe Stefan, inchina manastirea Locurilor Sfinte (Patriarhiei Ierusalimului), inaugurand o lunga epoca de instrainare si nechibzuita gospodarire, cand s-a pierdut si cea mai mare parte din patrimoniul care mai ramasese. Pana si putinele lucrari de reparatii care s-au efectuat in secolul al XVIII-lea si in prima jumatate a veacului urmator s-au soldat cu pierderi ireparabile, asa cum a fost cazul 'restaurarilor' din 1792 efectuate la casa domneasca si care au dus la sacrificarea unor fragmente de fresca interioara originala, de mare

valoare artistica.

Evenimentele din 1821 au afectat si Manastirea Bistrita, chiar in biserica desfasurandu-se adevarate lupte intre turci si eteristi. Atunci, toate constructiile au avut de suferit de pe urma incendiilor, au fost profanate mormintele ctitorilor si au fost jefuite numeroase manuscrise, broderii si obiecte de cult.

Intr-o 'vidomostie de monastiri, mitoace si schituri ce se afla in cuprinsul tinutului Neamt', intocmita in 1830, Manastirea Bistrita continua sa figureze printre asezamintele inchinate si doar

masurile adoptate de Alexandru Ioan Cuza au determinat plecarea calugarilor greci de aici.

<br>

<i>

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Iata eu robul lui Dumnezeu, Gavriil Hatman cu Cneaghina Liliana, facut-am si am zidit aceasta Manastire Agapia din nou zidita, in zilele blagocestivului si de Hristos iubitorului Domnului nostru Ioan Vasile Lupu Voievod. Si s-a inceput zidirea in anul 7150 (1642) octombrie 16 zile si s-au savarsit la anul 7152 (1644) septembrie in 3 zile si s-au sfintit in anul 7155 (1647) septembrie 12.

</i>

<br>

Dupa aplicarea Legii secularizarii averilor din decembrie 1863 a luat sfarsit si 'epoca de inchinare' a Manastirii Bistrita, deschizandu-se o lenta dar necesara actiune de renastere si reconstructie datorita careia stravechea ctitorie musatina a redevenit vatra de cultura si de viata ortodoxa de altadata, temeinic integrata in istoria tarii si in viata spirituala a poporului roman.

Dovada stau cei peste 800 de ostasi raniti care au gasit ingrijire aici in timpul primului razboi mondial si sutele de copii care au primit adapost si educatie in orfelinatul ce a functionat in cadrul manastirii in anii 1919-1928.

In 1932, cand s-a implinit o jumatate de mileniu de la stingerea din viata a lui Alexandru cel Bun, au fost deshumate osemintele ctitorilor si reasezate pe latura nordica a gropnitei sub doua bolti de piatra. Tot atunci, Manastirea Bistrita a fost gazda unei ample serbari nationale, omagiu peste ani adus celui care a intrat in istoria tarii sub numele de 'parintele Moldovei'.

O manifestare similara a avut loc si la sfarsitul anului 1982, la 550 de ani de la moartea ctitorului, cand slujba parastasului a fost oficiata de

<b>

<u>Inalt Prea Sfintitul Teoctist,</u>

</b>

actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Sucevei, si s-a sfintit statuia in marmura alba a lui Alexandru cel Bun, opera remarcabila a sculptorului

<b>

<u>Gir Radulescu,</u>

</b>

situata langa biserica pe latura de sud si realizata prin stradania staretului manastirii, arhimandritul

<b>

<u>Ciprian Zaharia.</u>

</b>

<br>

<img src='Tismana1.jpg' width=350>

<br>

<br>

<h3 align='left'><u>PATRIMONIUL</u></h3>

Ca amintire a stranselor legaturi pe care romanii le-au intretinut cu Bizantul in prima jumatate a secolului al XV-lea, in spatiul format de trecerea in naos se pastreaza icoana Sfintei Ana, creatie,a artei bizantine cu o mare valoare istorica, artistica si spirituala. Icoana facatoare de minuni este considerata ca dar al imparatului Manuel II (1391-1425) si al sotiei sale Ana, facuta lui Alexandru cel Bun si Doamnei Ana in semn de recunostinta pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic in timpul vizitei efectuate de acesta in Moldova. Aceste date sunt confirmate si printr-o insemnare din secolul al XVIII-lea facuta pe un manuscris de catre Mitropolitul Gheorghe al Moldovei si Sucevei (1723-1729), care mai adauga ca

<br>

<i>

aceasta sfanta icoana la vreme de neploaie, scotandu-sa cu litanie afara de manastire si facand o sfestanie, pana ce se intoarce in manastire numai ce ploua, de nu peste tot, iar catu-i hotarul

manastirii.

</i>

<br>

In 1853,aceasta icoana impreuna cu cea a Sfantului Gheorghe, protectorul Moldovei, care se afla in spatele ei, au fost asezate intr-o noua strana de lemn sculptat si aurit, fiind apoi impodobite cu ferecatura si candele de argint, asa cum arata astazi.

De activitatea carturareasca de la Bistrita se leaga - in primul rand - existenta scolii de copisti, pisari si gramatici care a functionat aici in secolele XVI-XIX. In primele doua decenii ale veacului al XV-lea, monahul Chiril a scris si impodobit cu miniaturi un Tetraevanghel si tot la Bistrita se pare ca s-au format vestitii copisti si miniaturisti Paisie si Gavriil Uric, ambii fiind pomeniti in 'Pomelnicul' manastirii.

La Manastirea Bistrita s-au scris si doua dintre lucrarile fundamentale ale literaturii noastre vechi, datorita carora au ajuns pana la noi, date, fapte si nume de oameni care s-au inscris in istoria tarii de la 'descalecat' incoace:

Pomelnicul inceput in 1407 si completat pana in secolul al XIX-lea si Letopisetul care se refera la perioada 1359-1506, fiind apoi continuat la Manastirea Putna.

In atelierul care a fiintat probabil la Manastirea Bistrita inca din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, s-au lucrat in fir de aur si argint mai multe broderii si vesminte bisericesti cu o mare valoare artistica. Dintre acestea se detaseaza cele patru piese daruite de Alexandru cel Bun ctitoriei sale: Epitrahilul din 1427, cu 16 medalioane, si portretele voievodului si Doamnei Marina, care a fost expus la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg si apoi a disparut dupa primul razboi mondial, Epitrahilul cu marile sarbatori imparatesti si inscriptii cu litere grecesti care se pastreaza la Muzeul de Arta al Romaniei, Epitaful lucrat in 1428, care a fost dus la Lvov in 1686 de catre Mitropolitul

<img src='Tismana.jpg' width=300 align='left'>

Dosoftei si s-a pierdut in timpul celui de-al doilea razboi mondial si Epitaful cu scena Punerii Domnului in mormant, realizat tot in 1428 si care poate fi vazut in Muzeul Manastirii Bistrita.

Initiat inca din 1932, Muzeul Manastirii Bistrita si-a aflat implinire in vara anului 1984, cand s-au incheiat lucrarile de restaurare a fostei Scoli Domnesti a lui Petru Rares. Aici se pastreaza un mare numar de icoane din secolele XVI-XVIII, fragmente de teracota, sculpturi si fresca descoperite in timpul cercetarilor arheologice, resturi din vesmintele domnesti si alte obiecte din necropola voievodala, monezi de epoca, Evanghelia tiparita la Manastirea Neamt in 1821 si impodobita cu o superba ferecatura din argint aurit, Vietile Sfintilor de Mitropolitul Dosoftei, tiparita la Iasi in 1686.

O piesa ce retine atentia inca de la intrare este marele clopot daruit de Stefan cel Mare in 1494, cu o greutate de aproximativ 800 kg, impodobit cu o inscriptie in limba slavona si o frumoasa stema a Moldovei, realizata in genul vechilor semne heraldice occidentale.

<br>

<br>

<a href='Castele.html' name='a' id='a'>

<font color='blue' size=5>GO BACK</font></a>

</body>

</html>

Secu.html:

<html>

<head>

</head>

<h1 align='center'><u>Manastirea Secu</u></h1><br><br>

<img src='Secu.jpg' width='400' align='right'>

<h3 align='left'>ISTORICUL MANASTIRII</h3>

<h4>

La aproximativ 22 km de orasul Targu Neamt, pe valea paraului Secu (DC 160), ce se deschide in stanga soselei care duce spre Pipirig si

Poiana Largului peste Muntele Petru Voda, se pastreaza o alta nestemata incrustata pentru vesnicie in diadema vestitelor focare de credinta

si spiritualitate romaneasca ale judetului Neamt:

<font color='red'> Manastirea Secu</font>.

Asezata intr-o fermecatoare poiana ce se intinde la poalele Muntelui Vasan, protejata din toate partile de inaltimi impadurite,Manastirea Secu are aspectul unei impresionante fortarete, fiind inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.

<br>

Grupuri restranse de sihastri vor fi vietuit aici si in poienile ascunse de pe valea Secului inca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea,

asa cum s-a intamplat la Manastirea Neamt si in alte locuri din Moldova, departate de asezarile omenesti dar care puteau asigura anahoretilor hrana si adapost. Dar prima asezare calugareasca ce se cunoaste aici nu poate fi mai veche de anii 1420-1450, cand un grup de sihastri condus de Zosim (sau Zosima) a curatat un loc in padure si a ridicat o bisericuta de lemn cu hramul 'Nasterii Sf. Ioan Botezatorul',eveniment consemnat de altfel si in Pomelnicul Mare al manastirii.

<br>

Iesind din zona legendelor si bizuindu-ne pe datele cuprinse intr-o pisanie din 1530 pastrata pana in 1910 in turnul-clopotnita de la

intrare, putem considera ca Petru Rares a ridicat la Secu, pe locul actualului cimitir, biserica voievodala inconjurata cu zid de catre fiii

acestuia si Elena Doamna.

<br>

Coroborand toate informatiile de care dispunem, rezulta ca schitul de la Secu a purtat multa vreme numele intemeietorului sau, Zosim, si ca

Alexandru Lapusneanu l-a inzestrat cu mosiile din hotarul Cetatii Neamt, pe care apoi alti voievozi le-au intarit si le-au extins.

Spre sfarsitul veacului al XVI-lea, constructiile din jurul Schitului lui Zosim erau slabite de vreme si chiar biserica zidita de Petru Rares,din cauze necunoscute, se afla in ruina. Aceasta situatie explica in buna masura de ce in 1602 vechiul lacas a fost abandonat, ridicandu-se actuala ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic al Tarii de Jos, tatal cunoscutului cronicar Grigore Ureche. Dupa cum ne informeaza pisania originara aflata in zidul sudic al bisericii (si ajunsa aici in urma unor adaugiri ulterioare) lucrarile s-au savarsit intre 7 iunie si 5 octombrie 1602, deci in numai 4 luni, ceea ce reprezinta - trebuie sa recunoastem - un record in materie, chiar daca ne raportam la marile constructii din epoca lui Stefan cel Mare, realizate si ele intr-un timp foarte scurt.

<br>

<i>

<font color='blue'>

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, cu ruga Preacuratei Maici a Domnului si a Sfantului Inaintemergator Ioan si a tuturor sfintilor, cu bunavointa dreptcredinciosului Domn al nostru, Io Eremia Moghila Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii

Moldovei si a celor de Dumnezeu daruiti fii ai sai, Io Constantin Alexandru Voievozi si a celuilalt frate al sau Io Simion Moghila Voievod si a copiilor lui si cu binecuvantarea fratelui domniei lor, Preasfintitul chir Gheorghe, Mitropolit al Sucevei, cu buna ravna si cu adevarata a lui de Dumnezeu daruita agonisita, a facut acest hram dumnezeiesc intru numele slavitului prooroc Inaintemergator si Botezator al lui Hristos, Ioan, si a cinstitei lui Taieri a capului, smeritul si mult gresitul si nevrednicul rob al stapanului Hristos, Nestor Ureche mare vornic al Tarii de Jos si cneaghina lui, Mitrofana, si copiii lor, Vasile si Grigorie si alti copii ai lor; Cinstite Sfinte

Inaintemergatorule, pleaca-ti pomenirea catre binecinstitorul Domnului nostru si a robului lui (Hristos?), Nestor Ureche mare vornic al Tarii

de Jos si Neamul lui pentru iertarea in acelasi an, octombrie 5 (1602).

</font>

</i>

<br>

Dupa anul 1602, asezamantul monastic de la Secu a continuat sa se dezvolte in jurul ctitoriei lui Nestor Ureche, ridicandu-se noi chilii si

constructii-anexe. Astfel, in anul 1640, in vremea egumenului Ghedeon, s-a construit in partea de sud-est a incintei Paraclisul 'Adormirea Maicii Domnului', iar sub obladuirea lui Nifon Udrea Trotusanu s-a ridicat in partea de nord-est, intre anii 1758-1763, Biserica 'Sf. Nicolae',in amintirea lacasului cu acelasi hram de la Cetatea Neamt, pe care voievodul Vasile Lupu il supusese canonic Manastirii Secu (in 1646),iar Mihail Racovita il distrusese impreuna cu cetatea, din ordinul turcilor. Putin mai tarziu, intre 1775 si 1779, cat a staretit Paisie Velicicovschi, la Secu s-au construit aproximativ 100 de chilii, pentru a le face loc tuturor calugarilor pe care marele carturar ii adusese cu sine de la Dragomirna.

<br>

Dupa plecarea lui Paisie Velicicovschi la Manastirea Neamt (15 august 1779), asezamantul monahal de la Secu isi pierde autonomia canonica,aparand in documentele vremii, pana in 1910, ca dependenta de marea lavra a Neamtului sub denumirea de Manastirea Neamt-Secu.

Dupa greaua incercare din 1691, cand si la Secu se stabilesc vremelnic ostenii regelui polon Ian Sobieski, si dupa pierderile suferite in tot

secolul al XVIII-lea cu prilejul deselor incursiuni ale cetelor pradalnice de tatari, poloni si austrieci, au urmat tragicele evenimente din vara anului 1821, care au marcat un adevarat dezastru in istoria acestei stravechi vetre manastiresti. Documentele vremii ne informeaza ca,pe la mijlocul lunii august 1821, cetele eteriste urmarite de oastea otomana s-au retras in buna parte si pe Valea Secu, insumand intre 380 si 500 de oameni sub comanda lui Iordache Olimpiotul si a lui Farmache.

Cei mai multi s-au adapostit direct la Manastirea Secu, altii, sub

comanda lui Gheorghe Calauz, au ramas pe valea paraului hartuind unitatile lui Emin Aga si provocandu-le grele pierderi. Nevoiti sa se retraga intre zidurile manastirii sub presiunea unui dusman mai numeros si mai bine inarmat, eteristii sunt supusi, in ultimele zile ale lunii august, la un adevarat asediu, in timpul caruia s-a folosit si artileria. Timp de 14 zile asediatii au reusit sa reziste furibundelor atacuri otomane, dar pierderile mari si incendiul mistuitor care s-a declansat in incinta manastirii i-au obligat, in cele din urma, sa intre in tratative cu Salih Pasa, care conducea intreaga actiune. Amagiti de promisiunile acestuia, eteristii s-au predat, fiind apoi

macelariti impreuna cu monahii si toti cei care se adapostisera aici.

<br>

Doar capitanul Farmache si 14 oameni ai sai au fost crutati pentru a fi dusi la Istambul, unde au fost apoi decapitati.

Anii care au urmat distrugerilor si devastarilor din 1821 au fost ani grei, ani de privatiuni si munca asidua, in timpul carora s-au reparat

zidurile incintei si s-au refacut chiliile cu Paraclisul 'Sf. Nicolae'.

<br>

In 1832 s-a reconstruit Biserica 'Nasterea Sf. Ioan Botezatorul'

din cimitirul manastirii, pe locul micului edificiu de lemn ridicat de monahii lui Zosim, si abia in 1850 se vor incheia lucrarile de restaurare la ctitoria lui Nestor Ureche, aceasta fiind lungita, zugravita in interior si impodobita cu o noua catapeteasma.

<br>

Totusi, la sfarsitul veacului trecut, Manastirea Secu va continua sa se afle intr-o situatie precara, fiind serios stanjenita in activitatea sa de subordonarea canonica fata de Manastirea Neamt. Acest fapt il determina pe Mitropolitul Pimen Georgescu sa actioneze intru separarea

celor doua asezaminte: in 1910 s-a procedat la impartirea terenurilor, iar in 1919, odata cu aprobarea oficiala, s-au intocmit si primele bugete distincte pentru Manastirea Neamt (cu schiturile Vovidenia si Pocrov) si Manastirea Secu (cu Sihastria si Sihla in subordine).

Desi in anii urmatori autonomia atat de ravnita a fost din nou pierduta, fiind pe deplin castigata abia in 1950, Manastirea Secu s-a afirmat

constant ca un puternic centru monastic si spiritual din aceasta parte a tarii, reusind sa se ridice la inaltimea bogatelor sale traditii

istorice si de cultura.

</h4>

<img src='Cozia5.jpg' width='250>

<h2 align='left'>

<b><u>PREZENTARE</u></b>

</h2>

<h4>

Din punct de vedere constructiv, Manastirea Secu face parte din categoria asezamintelor monastice fortificate. Ziduri puternice cu turnuri

patrate inchid o incinta dreptunghiulara, pe laturile careia se insira chiliile cu etaj si toate celelalte constructii specific manastiresti.

Un turn-clopotnita impunator prin masivitatea si inaltimea sa acopera intrarea situata la apus, iar in mijlocul complexului arhitectural

troneaza cu autoritate si eleganta ctitoria lui Nestor Ureche.

Construita din piatra si caramida de catre mesteri locali si din Tara Romaneasca, biserica mare cu hramul 'Taierea capului Sfantului

Ioan Botezatorul' prezinta un plan foarte apropiat de specificul moldovenesc, dar in arhitectura sa intalnim si notabile influente

muntenesti, care sunt mai pregnante in sistemul de boltire si in sprijinirea turlelor.

<br>

Decoratia exterioara se axeaza pe existenta unui brau median, incadrat de doua randuri de caramizi dispuse 'in zimti' si care imparte

intreaga suprafata in doua mari registre: cel superior, acoperit de un sir de ocnite alungite, cu arcul de sub cornisa bine pronuntat, si cel inferior, cu ocnite mai mari si mai putin dense.

In interior, cupolele nu mai sunt asezate pe cunoscutele arce in diagonala, specifice stilului moldovenesc, ele sprijinindu-se direct pe

arcele masive ale naosului si pronaosului, iar cele doua turle se inalta din mijlocul unor platforme octogonale, care fragmenteaza linia mediana a acoperisului. Intre pronaos si naos este bine delimitata incaperea gropnitei, unde se afla mormintele lui Nestor Ureche si sotiei sale Mitrofana, iar intr-o nisa exterioara zidului sudic al bisericii s-a pastrat mormantul vestitului mitropolit-carturar Varlaam Motoc.

In indelungata sa existenta, biserica principala a Manastirii Secu a suferit numeroase restaurari, adaugiri si modificari, dar a fost adusa

cat mai aproape de forma sa initiala in urma lucrarilor care au inceput in anul 1966 si au continuat - cu unele intreruperi - pana in 1984.

Cu acest prilej s-a renuntat la unele 'completari' tarzii ce rapeau din stralucirea monumentului, s-au subliniat limitele edificiului din

1602 si s-a asigurat integrarea armonioasa a acestuia in contextul intregului ansamblu arhitectural.

<br>

Pictura care impodobeste biserica a fost executata in anii 1849-1850 de catre zugravul Costache Lifsicar din Filioara, cu cheltuiala ieromonahului Calistrat, stergandu-se astfel urmele devastatorului incendiu din 1821.

Zugraveala este conceputa in stil renascentist,cu puternice influente slavo-bizantine si cuprinde in desfasurarea ei principalele momente si scene biblice care caracterizeaza iconografia ortodoxa traditionala.

<br>

Acestora li se adauga, pe peretele vestic al pridvorului mic, portretele votive de o mare valoare documentara ale lui Nestor si Mitrofana Ureche, precum si cele ale voievodului Ieremia Movila si sotiei sale Maria.

Deoarece aceasta pictura s-a realizat peste zugraveala originara de la inceputul veacului al XVII-lea, lucrarile de restaurare la care ne-am

referit au facut posibila recuperarea unor fragmente deosebit de pretioase din fresca anului 1602. Picturile descoperite la mormintele ctitoricesti si deasupra usii dintre pridvor si pronaos, care sunt mai ample si mai bine conservate, releva nu numai priceperea mesterilor care le-au realizat, ci si izbitoare asemanari cu cele ce impodobesc zidurile acelui giuvaer medieval care este Manastirea Sucevita.

Dupa cum am amintit in treacat, la capatul sud-estic al incintei a fost construit in 1640 Paraclisul 'Adormirea Maicii Domnului', de catre

ieromonahul Ghedeon, unul dintre ucenicii Mitropolitului Varlaam. Inzestrat din 1853 cu o superba catapeteasma, opera a monahului Iulian,

Paraclisul a fost reparat si marit in acelasi an pe cheltuiala lui Sofronie Miclescu, pe cand era episcop la Husi.

Biserica-paraclis 'Sf. Nicolae' din partea de nord-est, construita de egumenul Nifon Udrea Trotusanu in 1758-1763 a fost distrusa in 1821,

fiind refacuta apoi in 1824 prin grija Mitropolitului Veniamin Costache. Catapeteasma in stil baroc a fost executata de acelasi monah Iulian,iar biserica serveste astazi 'pravilei de iarna',

<br>

din noiembrie pana la sarbatoarea Pastelui.

In cimitirul manastirii se ridica Biserica 'Bogoslovul', construita in 1832 pe locul vechiului schit al lui Zosim, distrus de turci in 1821.Este un edificiu de o eleganta frapanta, cu o turla inalta pe naos si cu o fatada in stil clasic, segmentata de pilastri.

<br>

Catapeteasma,de o deosebita frumusete si bogatie ornamentica, ar fi fost executata - conform traditiei - de catre Nifon Udrea Trotusanu la 1740, fiind

adusa aici de la biserica mare a manastirii. Picturile sale, realizate in stil renascentist cu vizibile influente bizantine, au constituit o sursa de inspiratie pentru numerosi creatori de arta religioasa, printre care se numara si Nicolae Grigorescu.

</h4>

<div align'center'>

<img src='Varatic si Agapia.jpg' width='300'>

</div>

<br><br><a href='Castele.html' name='a' id='a'>

<font color='Orange' size=5>PUSH IT</font></a>

<br>

</b></u></i>

</body>

</html>

Voda.html:

<html>

<head>

<body bgcolor='blue sky'>

<h1 align='center'><i><b>Manastirea Petru Voda</b></i></h1>

<img src='Rasca.jpg' width=400>

<br>

<br>

<font face='Arial'><i><b>

<h3 align='left'>PREZENTARE</h3>

Urmand drumul national DN 15 B de la Poiana Teiului spre Targu Neamt, dupa putin timp un drum se desprinde in stanga, continuand printre brazii inalti pana la Manastirea Petru Voda.

Dupa cativa kilometri, ii afli obarsia pe un platou insorit, pe care se inalta o biserica alba, strajuita de doua randuri de chilii. Desi a fost constituita recent (sfarsitul secolului al XX-lea), manastirea - realizata intr-o maniera ce tradeaza influente ale stilului medieval - a devenit deja loc de pelerinajpentru zeci de mii de credinciosi.

Dominata de figura impunatoare a staretului Iustin Pirvu,

<br>

considerat de multi unul dintre cei mai mari duhovnici romani in viata, un om care a dovedit ca un vis poate deveni realitate daca il inconjuri de credinta si daca iti doresti cu adevarat implinirea lui, cocheta manastire de azi era in urma cu doar cativa ani un vis nascut in intunericul umed al celulelor comuniste.

<br>

O speranta.

Acum adaposteste aproximativ 60 de calugari, iar turlele ei ce par poleite cu aur vestesc de la kilometri distanta ca in acele locuri salasluieste un om care si-a inchinat viata anevoiasei carari a credintei. O carare plina de greutati si pe care nu putini se straduie din rasputeri sa o naruie. Insa Manastirea Petru Voda este un vis de credinta care nu se va narui niciodata,

pentru ca pe aceste meleaguri cerul se zamisleste pe pamant.Sub ingrijirea acestei manastiri a luat fiinta un azil de batrani si o casa de copii cu predare, existand doua clase, (intaia si a doua).

<br>

Pe langa acestea mai exista si un dispensar medical pentru asigurarea asistentei medicale.

Parintele Iustin, staretul manastirii Petru Voda,considerat de multi ca fiind unul dintre cei mai cu har duhovnici in viata, parintele Iustin a trecut in anii pe care i-a adunat peste multe greutati, insa a ramas mereu credincios credintei ortodoxe si neamului roman. Suferintele indurate nu i-au incovoiat spinarea, zilele de inchisoare nu i-au zdruncinat credinta, iar privirea luminoasa si senina a cercetat fetele a sute de mii de pelerini care i-au trecut pragul chiliei. Acestia au plecat cu inimile curate si sufletele pline de cuvintele intelepte ale batranului staret.

<br>

<div align='center'>

<img src='Humor2.jpg' width=250>

<img src='Sucevita7.jpg' width=250>

</div>

</i>

<font face='Monotype Corsiva' color='red'>

<h3>

Suntem tot mai slabi, mai obositi, mai tracasati de lumea aceasta interesata sa descompuna natiunile si viata noastra. Exista o continua tendinta de descompunere si o tendinta negativa asupra fiintei noastre spirituale, ortodoxe, si solutia este sa ne pastram credinta, in ciuda tuturor greutatilor (parintele Iustin)

</h3>

</font>

<i>

Iustin Pirvu s-a nascut pe 10 februarie 1918, in satul Poiana Largului, comuna Calugareni, judetul Neamt.

<br>

A fost hirotonisit preot la 22 de ani si a participat impreuna cu Divizia 4 Vanatori de Munte la luptele din cel de-al doilea razboi mondial, ajungand pana la Don. Dupa lasarea la vatra, urmeaza seminarul din Roman, absolvindu-l in 1945, an in care a fost arestat si condamnat politic la 12 ani inchisoare, pedeapsa prelungindu-se pana in 1964.

Dupa iesirea din inchisoare, parintele Iustin a slujit ca monah la Manastirile Secu si Bistrita. In 1992 a construit Manastirea Petru Voda, pe care a dedicat-o martirilor din inchisorile comuniste.

'Mic copil fiind, cutreieram dealurile astea si visam ca intr-o buna zi aici o sa se construiasca o manastire in care sa slujesc.

<br>

A fost o imagine care m-a ajutat sa trec peste anii de detentie',marturisea, tot la un moment aniversar, parintele Iustin, amintindu-si de vremurile in care manastirea Petru Voda era doar un vis

indraznet.

</b>

</i>

</font>

<br>

<br>

<div align='center'>

<img src='Brancoveni1.jpg' width=350>

</div>

</head>

<a href='Castele.html' name='a' id='a'><font color='black' size=4>PUSH</font></a><br>

</body>

</html>

Bibliografie

www.microsoft.com

www.worklance.com

www.w3schools.com

www.google.com

www.Manastiri.ro

www.Referate.ro

Pearsonal Web Sites Joe Shepter, Editura: Rockport

WEB STYLE GUIDE, By Patrick Lynch and Sarah Horton

Creating Web Sites: The Missing Manual,
by Matthew MacDonald

Suport de curs la Web Design









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 710
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site