Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Piata - Definirea pietei - Analiza SWOT a industriei confectiilor de imbracaminte

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AFACERI PE WEB (E-BUSINESS)
Intreprinderea viitorului - caracteristici si functionalitate
PREGATIREA TEHNOLOGICA - Tehnologia de productie
Etapele realizarii unei afaceri electronice
10 motive pentru care merita sa faci afacerea Forever
Marks & Spenser
Dizolvarea si lichidarea societatii cu raspundere limitata
GAMA COMPLETA DE PRODUSE GERFLOR
Organizarea si servirea meselor festive
Afacerile cu vinuri, umflate de reclame

Piata

1 Definirea pietei

  In mecanizmul de functionare a unei economii moderne piata ocupa un loc esential determinind intr-o proportie insemnata deciziile si comportamentele agentilor economici.

  Categorie a economiei de schimb, in acceptiunea cea mai frecventa, piata desemneaza un ansamblu coerent, un sistem sau o retea de relatii de vinzare cumparare intre parti contractante care sint pe de o parte, unite prin legaturi de interdependenta si, pe de alta parte se afla in rapoturi de opozitie. Participantii la aceste relatii sint producatorii de bunuri si servicii, ofertantii de factori de productie si consumatorii, care reprezinta asa cum aprecia J.K.braith si W.Salinger, ’’Centri distincti de decizie, care se opun unul altuia prin urmarirea propriului interes, dar sint legati in acelasi timp printr-o solidaritate functionala’’.



  In acelasi timp, piata este privita de multi economisti drept un mecanizm complex care cuprinde, in principal, cererea si oferta, concurenta, preturile, si altele, care reglementeaza economica, care actioneaza asupra diviziunii muncii si la schimbul de activitati, dupa cum arata F.von Hayek ’’piata apare pentru agentii participanti la schimb ca o ’’amenintare’’, ca o ’’forta arbitrara’’ care le determina pretul si implica venitul si pe care ei cauta sa o influenteze sau sa o controleze’’. Situatia lor economica si nu numai aceasta depinde de piata si in primul rind de ceea ce se petrece pe piata.

   In Republica Moldova industria usoara este o ramura ce se dezvolta si functioneaza in ritm satisfacator. Unul din sectoarele principale ale industriei usoare este fabricarea articolelor de vestimentatie (articole tricotate, confectii).

 Piata intreprinderilor industriale este in crestere, aceasta ne dovedeste faptul ca volumul productiei industriale  in Republica Moldova a crescut comparativ ianuarie 2006 fata de ianuarie 2005 cu 12%.(Anexa)

  Analizant situatia existenta la momentul actual in ceea ce priveste intreprinderile care activeaza in Rep. Moldova am ajuns la concluzia ca 95% produc pentru export, si anume activeaza prin sistemul lohn.  Aceasta se datoreaza in mare masura avantajelor de care bineficiaza activand prin acest sistem, aceste avantaje sunt:

     -   asigurarea in realizarea marfii;

     -  lipsa problemelor ce apar la procurarea materiei prime;

     -   achitarea platilor pentru marfa in termenii precizati; ceea ce constituie un element principal si da posibilitatea de achitare si firmei cu personalul si alte cheltuieli ce sunt calculate lunar, cu alte cuvinte lipsesc problemele ce tin de intrebarile: Unde se va realiza marfa? Pentru cine producem? Care sunt cerintele consumatorilor?

Insa activand  astfel, aceste intreprinderi sunt supuse unor riscuri.

Dupa cum stim orce organizatie este afectata, intr-o masura mai mare sau mai mica, de modificarile a ceea ce denumim mediul inconjurator sau extern , anumiti factori ai acestui mediu pot influienta si activitatea acestor intreprinderi, acesti factori fiind politico-lei,economici, socio-culturali.

Factorii politico-lei pot influienta activitatea oricarei intreprinderi ce activeaza in sistemul lohn prin impunerea unor reglimentari ce pot fi legate de import-export a unor marfuri, mai ales ca majoritatea acestor intreprinderi au contracte incheeate numai cu una din firmele straine, sau tari, factorii economici influienteaza economia unei tari care poate influienta si puterea de cumparare.

Activand in acest sistem partenerii internationali ce au incheeate contracte cu intreprinderile din Moldova de asemenea au un avantaj considerabil, aici este ieftina forta de munca, calitatea de producere foarte buna, fapt ce ii determina sa colaboreze anume cu intreprinderile din Rep. Moldova.

   In ceea ce priveste piata de desfacere a articolelor vestimentare mentionam urmatoarele:

In Rep. Moldova se observa o oferta deosebit de mare  de marfuri industriale si anume vestimentare aceasta se datoreaza in mare masura patrunderii pe piata a marfurilor unor, tari precum sunt Turcia, China. Anume aceste marfuri penetreaza piata de azi a Rep. Moldova. Facand o caracteristica a acestor marfuri putem spune ca sunt de o calitate inferioara celor autohtone, insa ca pret sunt mai avantajoase ceea ce determina consumatorul sa le procure. Producatorii autohtoni nu pot face fata concurentei mari ce persista pe piata, datorita pretului mai mic a produselor importate, unui sortiment foarte mare a produselor oferite de catre importatori, si se orienteaza spre export. Circa 80% din populatia Republicii Moldova nu pun accent pe calitate procurand un produs, acestia analizeaza aspectul exterior a produsului, punand un mare accent pe pret, dar creste si numarul celor consumatori, care au  cerinte exigente fata de produsul pe care doreste sa-l procure, care pun un mare accent pe calitate, marca, imaginea firmei producatoare, aceasta datorandu-se cresterii puterei de cumparare, care la randul ei se datoreaza aducerii in tara de valuta de catre cei care lucreaza peste hotare. Anume la acest grup de consumatori se va orienta produsele noastre, acestea reprezinta in general adolescentele si doamnele in varsta de 40-55 ani.

  Cu scopul de a ne promova produsele si pe piata internationala, analizam si piata internationala si anume a Romaniei, unde persista o situatie similara, avand in vedere ca sa inregistrat o crestere semnificativa privind exportul in ultimii ani,  in prezent  84% din productie se exporta, iar 16% din productie este destinata consumului intern ceea ce este foarte putin avand in vedere numarul mare de populatie si puterea mare de cumparare.

                              Fig 1. Evolutia destinatiei produselor

Intreprinderea are ca scop penetrarea pietei de articole vestimentare a tarii invecinate, crearea imaginii firmei  pe piata internationala aceasta fiind un element important intr-o afacere. Aici deasemenea  ne v-om concentra pe acelas grup de consumatori adolescente si doamne in varsta de 40-55 ani.

Piata tinta in Romania o va constitui  zona de nord si anume ne v-om axa pe orasele Cluj-Napoca, Satu –Mare, Baia-Mare, acestea fiind orase cu un numar mare de populatie, o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de invatamant, publice si o mare zona comerciala.

Consumatorii potentiali ii constituie studentii care vin in oras din toate judetele,  pentru asi continua studiile.

Un argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza venitului pe care il au  majoritatea muncind peste hotare.

2 Analiza SWOT a industriei confectiilor de imbracaminte

Puncte tari:

• realizeaza produse competitive in raport pret/calitate, pentru piata externa destinate necesitatilor vitale si de moda ale populatiei;

• are traditie indelungata in productia si comertul cu astfel de produse pe piata interna si externa;

• detine o forta de munca stabila si bine instruita care se poate specializa intr-o perioada scurta si cu costuri reduse;

• are perspective reale de a creste exportul de confectii textile si pe alte noi piete;

• dispune de utilaje si instalatii relativ performante in majoritatea Sub-sectoarelor confectii si tricotaje;

• necesita costuri relativ mici fata de alte ramuri industriale pentru modernizari, retehnologizari si infiintari de intreprinderi mici si mijlocii;

• costul redus pentru crearea unui loc de munca in confectii

• capacitate mare de adaptare la cerintele pietei;

• are capacitatea de a-si sustine importurile, creand un excedent valutar pentru alte necesitati ale economiei.

Puncte slabe:

• ramanerea in urma din punct de vedere tehnic si tehnologic a sectoarelor primare de produse textile (pondere inca mare de utilaje si tehnologii neperformante)

• orientare intarziata a noilor I.M.M- uri catre produse mai complexe si pentru segmentul superior al pietei;

• nume de marca interne fara forta sau in curs de formare;

• informatii limitate ale I.M.M- urilor despre pietele externe si despre produsele destinate segmentului superior de piata;

• accesul dificil la sursele de finantare;

• insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii resurselor materiale;

• comunicarea greoaie a agentilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de comunicatii (costuri ridicate);

• lipsa retelelor proprii de desfacere si a cooperarii interne pe orizontala;

• neincadrarea in totalitate in standardele internationale privind  protectia mediului, in special in sub-sectoarele finisaje textile si argasitorii care au un impact negativ asupra mediului.

Oportunitati:

• de-localizarea productiei textile-confectii din tarile dezvoltate in tarile in curs de dezvoltare;

• existenta unui mediu concurential real datorita numarului mare de agenti economici de profil. Firmele romanesti de confectii care au produse si servicii exportabile au noi oportunitati de a deservi pietele europene, dar vor trebui sa investeasca in a invata cum sa profite de aceste oportunitati. Firmele care au produse si servicii ce nu pot fi valorificate la export pot doar sa investigheze tendintele din tarile vecine care au o experienta mai mare in privatizare, liberalizare si globalizare si sa testeze selectiv introducerea inovatiilor in Moldova. Firmele care nu sunt competitive vor trebui sa-si adune resursele umane, de capital si organizationale si sa migreze spre alte segmente de piata sau chiar industrii.

• dezvoltarea asociatiilor de afaceri, care lucrand impreuna cu Guvernul Republicii Moldova, sa poata dezvolta comertul international si legaturile investitionale pentru a capata acces la piete si tehnologii. Aceasta actiune necesita insa o mai buna comunicare si cooperare intre sectorul privat si sectorul public.    Actiunile asteptate de catre unitatile economice de la Guvern sunt este crearea unui Consiliu a tuturor antreprenorilor din aceasta sfera a industriei care faciliteze:

• sprijin pentru institutionalizarea dialogului dintre sectoarele privat si public identificand preocuparile prioritare;

• analize anuale ale I.M.M- urilor si inlaturarea sistematica a constrangerilor birocratice la constituirea companiilor si a activitatilor antreprenoriale;

• cooperare cu Guvernul la negocierea accesului pe pietele externe in conditii avantajoase. Consiliul ar functiona prin asociatiile de afaceri existente si institutele de cercetare dar nu ar incerca sa le dubleze. Ar trebui mai curand sa continue cercetarea facuta deja in privinta competitivitatii moldovenesti, politicii de reforma si gruparilor de ramura decat sa reia cercetarea de la capat. Accentul ar trebui pus pe actiune mai mult decat pe studiu, precum si pe crearea unui ciclu automat de cooperare a sectoarelor privat si public pentru implementarea schimbarii

Generalitati׃

• o concurenta puternica din partea importurilor ilee de produse textile si imbracaminte;

• sistemul bancar din Moldova este inca slab, cu un nivel scazut de intermediere, costuri mari de capital, o lipsa acuta de disciplina financiara si o slaba alocare de fonduri pentru credite, desi sectorul bancar a trecut printr-o reforma;

• coruptia si procedurile lipsite de transparenta diminueaza competitivitatea Republicii precum si atractivitatea ei ca destinatie investitionala;

• lipsa diferentierii produselor;

• costuri relativ ridicate ale transportului datorita insuficientei infrastructuri a Moldovei;

• lipsa unor companii individuale puternice deschizatoare de drum si lideri ai schimbarilor tehnologice si ai modernizarii proceselor in industrie;

• din procesul de elaborare a politicii Guvernului lipseste consultarea sectorului privat, iar politicile nu reusesc sa reflecte preocuparile sectorului privat si asta ii diminueaza competitivitatea;

• lipsa comunicarii intre guvern si diversi membri ai societatii civile ceea ce face ca organizatiile neguvernamentale sa aiba doar un impact marginal in influentarea politicii sociale si economice;

• lipsa coordonarii/colaborarii in cadrul industriei de confectii pe linia implementarii strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;

• lipsa informatiilor vizand specificul pietelor externe cu implicatii asupra IMM-urilor.

• lipsa coordonarii/colaborarii in cadrul industriei de confectii pe linia implementarii strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;

• lipsa informatiilor vizand specificul pietelor externe cu implicatii asupra IMM-urilor.

3 Concurentii

Principalele grupuri de concurenti sunt:

Magazinele de elita orientate pe anumite stiluri ca : elegante, sport, pentru tineret. In aceste unitati comerciale se practica un regim de preturi destul de ridicate fata cosul mediu de consum pe republica. In aceste unitati comerciale se practica o politica de produse calitative de la diversi producatori de renume mondial.(„Puma”, „Adidas”, „United colors of Benetton”etc.) Aceste articole se bucura de succes in general de persoanele cu un nivel inalt de venituri si in randurile oaspetilor tarii.

            Centrele comerciale unde sunt expuse confectiile diferitor producatori cu un renume mai mic. Centrele de comercializare sunt : „Gemenii”, „UNIC”, „Sun-Sity”, „ELAT”, „METRO”. Produsele comercializate in aceste unitati sunt de o varietate foarte mare, cu o tendinta spre calitate, insa adesea se pot intalni chiar si produse contrafacute de o calitate ce lasa de dorit, preturile etalate la produsele in vanzare avand in vedere cheltuielile de realizare si promovare sunt foarte inalte ceea ce face ca consumatorul sa nu isi permita un consum mare de articole adesea acceptand sa mearga in piata.

            Pietele, grupul de concurenti care au si cea mai mare cota de vanzari. Aici de acum se observa o dezvoltare in general cantitativa de produse in marea lor majoritate sunt contrafacute sub numele a unor branduri internationale mari, adesea aceste confectii nici macar nu corespund normelor calitative igienice.

            Produsele oferite de catre S.C.’’ART-INVEST-GROUP”S.R.L. sunt intr-un sortiment  mare, confectionate in corespundere cu moda si tinand seama de cerintele consumatorului. Comparativ cu cele existente pe piata aceste produse sunt superioare ca calitate, aspect exterior fiind la un pret mai redus ca cele a concurentilor ceea ce va determina consumatorul sa procure anume aceste produse.

            Necesitatile consumatorilor difera. Volumul si structura necesitatilor depind de mai multe circumstante: nivelul de dezvoltare economica a tarii, traditiile nationale, cultura consumului, conditiile climaterice si geografice etc. Toti cumparatorii pot fi grupati conform unor caracteristici comune din punct de vedere al structurii consumului. Impartirea cumparatorilor dupa un anumit criteriu in grupuri aparte care reactioneaza intr-un mod specific la activitatea de marketing si se numeste segmentarea pietii

Segmentarea, ca unul din elementele strategiei de marketing, imparte o anumita piata sau o colectivitate de cumparatori in segmente aparte sau in grupuri dupa anumite criterii stabilite.

        

4 Cerinte impuse fata de segmentarea pietei

1. Segmentul de piata trebuie sa fie masurabil, adica el poate fi identificat in baza informatiei accesibile si a metodelor de analita accesibile.

 Segmentul trebuie sa se caracterizeze printr-o anumita stabilitate a indicatorilor.

3. Segmentul de piata trebuie sa ia in consideratie dependenta dintre unele caracteristici ale traditiilor nationale ale cumparatorilor, ale pietelor nationale si comportamentul clientilor, particularitatile cererii si a preferintelor.

4. Segmentul de piata care va fi selectat va trebui sa aiba o capacitate destul de mare si stabil.

5. Segmentul de piata trebuie sa contribuie la cresterea volumului, la sporirea profitului, sa stimuleze dezvoltarea ulterioara a fabricarii produselor.

Reusita segmentarii pietii va depinde de o serie de cauze:

-          de gradul de deosebire de consumatori;

-          de asemanarea necesitatilor consumatorilor grupati in unul si acelasi segment;

-           de posibilitatile firmei de a identifica caracteristicile si exigentile consumatorilor la elaborarea politicii de produs;

-          de dimensiunea segmentului care va permite sa fie garantata comercializarea produselor si acoperirea cheltuielilor;

-          de organizarea canalelor de legaturi reciproce cu grupurile concrete de consumatori;

Segmentarea pietii va da posibilitate de a modifica caracteristicile calitative ale produselor conform exigentilor diferitelor grupuri de consumatori, de a argumenta publicitatea si comercializarea produselor de nomenclatura corespunzatoare.

5 Etapele segmentarii  pietei

Segmentarea pietii se va desfasura in urmatoarele etape:

          - Se va evalua situatia demografica si se va elabora pronosticul tendintelor demografice;

          -  Se va studia grupuri de consumatori;

        - Se va localiza segmentul, preciza alegerea lui.

In procesul de segmentare se tine cont de trei grupuri de factori: geografici, demografici, psihografici si in baza lor se releva modificarile imediate ale necesitatilor consumatorilor.

            Factorul geografic – se iau in consideratie conditiile climaterice, nord, sud, oras, localitatea sateasca, traditii locale.

            Factorul demografic – legat de structura de virsta, sex, situatia familiara, de marimea veniturilor, de instruire, de statutul profesional s.a.

            Factorul psihografic – conditioneaza comportamentul specific al cumparatorilor, motivatia lor la alegerea unui oarecare produs. La ei se refera stilul de viata, caracteristicile personale ale consumatorului, scopul urmarit de cumparator, frecventa folosirii produselor, gradul de informare si de disponibilitate de a cumpara produsul, deosebirile in reactia cumparatorului la elementele complexului si programului de marketing (calitatea si pretul produsului, serviciile, publicitatea, locul si modalitatea de comercializare).

            Potentialii consumatori a produselor preconizate spre realizare va fi populatia Republicii Moldova.

            Reiesind din datele Departamentului Statistica si Sociologie al Republicii Moldova (Nota informativa Nr. 06-01/06, paj.4 Anexa 1) cu privire la numarul de locuitori ai Republicii Moldova.  Ne vom baza pe aceste informatii la elaborarea  caracteristicilor  segmentelor de piata. Tabelul 3 1- Segmentarea pietei

Indicii

Segmentarea tipica

Alegerea segmentului

Numarul de purtatori potentiali (mii persoane)

1

2

3

4

Geografic

Republica (fara Transnistria si mun. Bender)

Urban

Rural

+

+

    2916,7

    1236,7

    1680,1

Demografic

 Sex

Masculin

Fiminin

+

     1374

     1542,7

Virsta

Barbati  15-60

Femei  15-60

+

+

    1001,6

    1243,7

Nivelul venitului

Barbati

scazut

mediu

inalt

 

Femei

scazut

mediu

inalt

              

              +

              +

              +

    300,48

    400,6

    300,4

    373,11

    621,85

    248,74

6 Elaborarea programei de productie

 Programa de productie al intreprinderii reprezinta planul de fabricatie si comercializare a productiei in expresie naturala si valorica pentru o perioada data. Programul de productie include volumele productiei planificate prin fabricare, care sunt detreminate de mai multi factori, in primul rind de capacitatea de productie a firmei si de cerintele pietei in diferite tipuri de productie. Deaceea la elaborarea programei de fabricatie trebuie cunoscuta capacitatea de absorbtie a pietei. Aceasta va insemna calcularea cantitatii de produse textile in bucati, sau in valoare, care va putea fi asimilata de o piata concreta, de obicei pe perioada unui an.

- Numarul de populatie, care sunt purtatorii potentiali ai produselor proiectate;

- Normele rationale de purtare pentru o persoana (capacitatea de cumparare a populatiei).

Necesitatea de produse se calculeaza conform formulei:

                     N=Np· N1 pers.

Unde: N – necesitatea programata in produse, buc.;

          Np – numarul de purtatori potentiali ai produselor proiectate;

          N1 pers. – norme rationale de purtare pentru o persoana.

La determinarea volumului de vinzari se va tine cont de acea cantitate de produse textile analoge, care la momentul actual exista pe piata.



Stiind numarul de purtatori potentiali pentru produsele proiectate pentru fabricatie si necesitatea in confectii de tipul dat, se determina necesitatea totala in produse de tipul dat, si cota parte a firmei pe piata luand in consideratie concurentii, care va constitui 20%.

Tabelul 3 – Calculul necesitatii in produse de imbracaminte.

Nr.

crt.

Tipul produsului

Numarul de populatie care poarta tipul dat de produs, mii/pers.

Necesitatea in produse pentru o persoana, buc.

Necesitatea totala in produse pentru tipul dat, mii buc.

Volumul de vinzari luind in consideratie concurentii, buc.

1

2

3

4

5

6

1

Costum pentru femei

      908

0,7

635,6

127,12

2

Costum pentru adolescente

      159,9

0,7

111,93

22,386

3

Pantalon pentru femei

       908

1,2

1089,6

21792

4

Pantalon pentru adolescente

159,9

1,1

175,89

35,178

5

Fusta pentru femei

908

1,5

1362

272,4

6

Fusta pentru

adolescente

159,9

2,8

447,72

89,544

7

Jacheta pentru femei

908

0,6

544,8

108,96

8

Jacheta pentru adolescente

159,9

0,6

95,94

19,188

9

Bluza pentru femei

908

2

1816

363.2

10

Bluza pentru adolescente

159,9

2,3

367,77

73,554

11

Pardesiu pentru femei

908

0,3

272,4

      5,48

12

Rochie pentru femei

908

2

1816

363,2

13

Rochie pentru adolescente

159,9

3

479,7

95,94

 

 Tabelul 4 – Programa de fabricatie

Anul 2007

Nr. crt.

  Sortiment

Numarul de executori in linia tehnologica, N

Cheltuieli de timp la confect. in sec. de cusut

Tore

Productivitate produs. Proiectate in buc/om

PM

Capacitatea in zi,

Mzi

Numarul de zile in care se produce produsul,

Di

Capacitatea anuala, bucati

Man

1

Costum pentru femei

29

2,31

3,4

96,9

20

1938

2

Costum pentru adolescente

29

2,31

3,4

96,9

20

1938

3

Pantalon pentru femei

29

1,0

8

232

30

6960

4

Pantalon pentru adolescente

29

1,0

8

232

30

6960




5

Fusta pentru femei

29

0,40

20

580

30

17400

6

Fusta pentru

adolescente

29

0,40

20

580

15

8700

7

Jacheta pentru femei

29

1,09

7,3

211,7

20

4234

8

Jacheta pentru adolescente

29

1,09

7,3

211,7

12

4234

9

Bluza pentru femei

29

0,43

18,6

539,4

25

13485

10

Bluza pentru adolescente

29

0,43

18,6

539,4

15

8091

11

Pardesiu pentru femei

29

2,20

3,6

104,4

15

1566

12

Rochie pentru femei

29

1,0

8

232

12

2784

13

Rochie pentru adolescente

29

1,0

8

232

10

2320

Anul 2008

1

Costum pentru femei

29

1,81

3,6

104

20

2080

2

Costum pentru adolescente

29

1,81

3,6

104

20

2080

3

Pantalon pentru femei

29

0,55

8,7

252

30

7560

4

Pantalon pentru adolescente

29

0,55

8,7

252

30

7560

5

Fusta pentru femei

29

0,35

20,7

600

30

18000

6

Fusta pentru

adolescente

29

0,35

20,7

600

15

9000

7

Jacheta pentru femei

29

1,03

8

232

20

4640

8

Jacheta pentru adolescente

29

1,03

8

232

12

2784

9

Bluza pentru femei

29

0,40

19

551

25

13775

10

Bluza pentru adolescente

29

0,40



19

551

15

8265

11

Pardesiu pentru femei

29

2,15

4

116

15

26100

12

Rochie pentru femei

29

0,55

8,7

252

12

3024

13

Rochie pentru adolescente

29

0,55

8,7

252

10

252

Anul 2009

Nr. crt.

  Sortiment

Numarul de executori in linia tehnologica, N

Cheltuieli de timp la confect. in sec. de cusut

Tore

Productivitate produs. Proiectate in buc/om

PM

Capacitatea in zi,

Mzi

Numarul de zile in care se produce produsul,

Di

Capacitatea anuala, bucati

Man

1

Costum pentru femei

32

1,81

3,6

115

20

2300

2

Costum pentru adolescente

32

1,81

3,6

115

20

2300

3

Pantalon pentru femei

32

0,55

8,7

278

30

8340

4

Pantalon pentru adolescente

32

0,55

8,7

278

30

8340

5

Fusta pentru femei

32

0,35

20,7

662

30

19860

6

Fusta pentru

adolescente

32

0,35

20,7

662

15

9960

7

Jacheta pentru femei

32

1,03

8

256

20

5120

8

Jacheta pentru adolescente

32

1,03

8

256

12

3072

9

Bluza pentru femei

32

0,40

19

608

25

15200

10

Bluza pentru adolescente

32

0,40

19

608

15

9120

11

Pardesiu pentru femei

32

2,15

4

128

15

1920

12

Rochie pentru femei

32

0,55

8,7

278

12

3336

13

Rochie pentru adolescente

32

0,55

8,7

227

10

2780








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4523
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site