Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Bolile prunului

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PIATA PRODUSELOR APICOLE IN ROMANIA
Bauturile traditionale romanesti
Tehnica aplicarii erbicidelor
Notiuni generale despre ingrasaminte
CULTURA CIRESULUI
Elaborarea documentatiei de Studiu de fezabilitate
Cobaltul in sol
Cultura capsunului - notiuni generale
PREVENIREA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE IN ACTIVITATILE DIN AGRICULTURA
CULTURA CASTANULUI COMESTIBIL - Particularitati biologice

TERMENI importanti pentru acest document

: bolile prunului : : boli ale prunului : :

Bolile prunului

Viroze

1. Varsatul prunelor - Plum pox virus

Este apreciata ca una dintre cele mai periculoase boli ale prunului, atat prin pagubele produse, dar mai ales prin extinderea mare pe care o are in tarile din Balcani. Boala a fost observata prima data in Macedonia, in timpul primului razboi mondial si a fost partial studiata de catre D. Atanasoff (1932), in Bulgaria. La noi in  tara, boala a fost semnalata in anul 1922 de catre Tr. Savulescu. Cercetarile ulterioare au aratat ca varsatul prunelor este mult raspandit, atat in pepiniere cat si in livezi, in multe judete din Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania (Al. Lazar si col., 1974).

In afara de prun, virusul mai ataca si alti pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzarul si corcodusul.

Simptome. Atacul se manifesta pe frunzele si pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formeaza pete de culoare verde-deschis sau galbui, de forma circulara sau semilunara, raspandite  pe intreaga suprafata. Simptomele pot apare vizibile in cursul lunilor mai-iunie si septembrie-octombrie. In timpul lunilor calduroase de vara simptomele dispar, putandu-se observa doar pe frunzele din partea umbrita a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave, in general, au aceleasi dimensiuni cu cele sanatoase (fig. 14.7).

 

Fig. 14.7 Varsatul prunului: frunze si fruct cu simptome de atac (I. Bobes si col., 1973).

Atacul pe fructe determina aparitia unor pete circulare sau ovale, de culoare galbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, insa nematurate (verzi). Deseori, tesuturile din dreptul petelor nu mai cresc si fructele apar deformate, prezentand scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o luna inainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recolta. De asemenea, in fructele atacate se gasesc cantitati reduse de zahar, comparativ cu cele sanatoase, asa incat, prunele cazute nu sunt bune nici pentru tuica. Pete sau inele de decolorare apar chiar si pe samburi.

Transmitere-raspandire. Unele soiuri de prun reactioneaza puternic la infectia cu acest virus, prin oprirea in crestere a pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei, atat cantitativ cat si calitativ.

Raspandirea virusului se face prin folosirea unui material saditor infectat si prin afide, cicade si polen (Al. Macovei, 1972).

Prevenire si combatere. Se vor recolta altoi numai de la plantele-mama sanatoase, testate in prealabil. Rezultate bune se obtin prin folosirea de altoi proveniti de la pomii sanatosi din campul III al pepinierei. Pepinierele vor fi amplasate in zone in care plum-poxul este absent; de asemenea, ele trebuie sa fie cat mai indepartate de livezile de prun. Pomii afectati de boala vor fi distrusi; pepinierele vor furniza numai material absolut sanatos. In timpul perioadei de vegetatie se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile si samburoasele spontane din jurul pepinierelor.

In zonele puternic infectate trebuie sa se cultive soiuri mai tolerante.  

Bacterioze

2. Ulceratia si ciuruirea bacteriana a frunzelor pomilor samburosi - Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum

Boala a fost descrisa in Anglia in 1931 de unde s-a raspandit aproape in toata lumea. La noi in tara Elena Bucur si col. (1960) au studiat aceasta bacterioza care este destul de raspandita. Boala poate fi intalnita pe prun, cais, zarzar, piersic, corcodus si migdal.

Simptome. Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati, semanand uneori cu arsurile produse de diferite solutii chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind ca dimensiuni intre 0,5-5 mm si o culoare verde-inchis, cu aspect apos. Pe timp umed, in dreptul petelor se observa o pelicula umeda de lichid bacterian. Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca, cad, iar frunza apare ciuruita. Un atac puternic determina caderea frunzelor in masa, in special in verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectati se umfla si apoi se vestejesc, iar ramurile se usuca in timpul verii.

Pe fructele de piersic, cais si cires, petele sunt circulare, de 1 mm in diametru, de culoare rosiatica, cu tendinta de a deveni brunii si cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafata petelor, are o culoare usor galbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determina aparitia unor deformari si adancituri pline cu bacterii. Tesuturile pulpei fructelor prezinta numeroase crapaturi mici localizate in dreptul petelor. Fructele isi pierd valoarea comerciala sau pot sa  putrezeasca datorita instalarii si a altor ciuperci, ce patrund in interiorul pulpei.

Pe lastarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarta ramurilor se brunifica, este distrusa, iar printre crapaturi apare un lichid cleios, caracteristic. Ranile de pe ramuri, se maresc in fiecare an si pot evolua in cancere deschise (fig. 14.8).

Transmitere-raspandire. Bacteriile patrund in interiorul tesuturilor frunzei, prin stomate(deschideri naturale), iar in scoarta ramurilor prin lenticele. O mare parte din infectii se produc in timpul altoitului .    

Boala este favorizata de ploile abundente din timpul perioadei de vegetatie si de numarul mare al insectelor ce  transmit bacteria.

Text Box:  
Fig.  14.8Ulceratia si ciuruirea bacteriana a frunzelor pomilor sanburosi: a-atac pe frunze; b-atac pe fruct; c-atac pe ramura
 (Tr. Svulescu, 1959). 
         Prevenire si combatere. Se impune recoltarea altoilor numai de la  pomii-mama  sanatosi, testati in prealabil. In pepinierele si livezile de pomi samburosi vor fi aplicate tratamente chimice. Din cercetarile efectuate la noi in tara de catre Elena Bucur, rezulta ca pomii samburosi trebuie stropiti in primavara la dezmugurire, cu produse cuprice ca: Zeama bordoleza 0,5 %, Oxiclorura de cupru-0,5 %, Captan-0,2 % sau Mancozeb-0,3 %. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15 zile in functie de conditiile climatice. Produsele amintite au efect si impotriva suprainfectiilor cu diferite alte ciuperci fitopatogene.

Boli produse de ciuperci

3. Hurlupii - Taphrina pruni

Text Box:  
Fig. 14.9. Hurlupii la prun: a-fructe atacate; b-miceliu cu spori
  (P.Sorauer, 1961).
Boala este cunoscuta de foarte multa vreme si este raspandita in tarile europene si unele tari asiatice pe soiurile de prun, malin si porumbar.

Simptome. Boala se manifesta la inceputul lunii mai, pe fructele tinere; cele atacate au o culoare galbena-verzuie si sunt mult mai mari decat cele sanatoase. Pulpa este mult marita, determinand alungirea fructelor si o usoara incovoiere a acestuia, iar coaja samburelui este distrusa. Pe suprafata hurlupilor se constata prezenta unui strat catifelat de culoare albicioasa-cenusie format din miceliu cu spori, fructele avand un gust acrisor-dulceag, mult mai placut decat cele sanatoase la acea ora, care sunt acre. Dupa 3-4 saptamani de la aparitia simptomelor, fructele se zbarcesc, se brunifica si cad in masa (fig. 14.9).

Transmitere-raspandire.  Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in muguri si ramuri, atacul fiind favorizat de primaverile reci si umede. Sporii care apar pe hurlupi raspandesc ciuperca in primavara. 

Prevenire si combatere. Se recomanda tratamente la dezmugurit,  sau in faza de buton alb, la inceputul scuturarii petalelor, la legatul fructelor si toamna la inceputul scuturarii frunzelor.

Tratamentele primelor trei faze din cele enumerate se fac cu zeama bordoleza    1 %, Oxicig 50 PU-0,5 %. Celelalte tratamente se fac cu produse din grupele: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 28 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p.          28 z.); Dacmancoz 80 WP-0,2 %; Vondozeb-0,2 %; s.a.

4. Fainarea prunului - Podosphaera tridactyla

Boala nu produce pagube mari in livezile de prun, insa poate sa constituie o primejdie pentru pomii samburosi din pepiniere in anii secetosi si caldurosi, conditii climatice  favorabile evolutiei ciupercii. Ciuperca  paraziteaza pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Text Box:  
Fig.  14.10Finarea prunului, caisului:
a -frunz  atacat; b-fructifica]ie de rezisten]; c- spori (T. Ferraris, 1938).
Simptome. Atacul pe frunze si lastari apare tarziu in vara si se manifesta prin formarea, pe ambele fete ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o panza de paianjen, cu aspect fainos, datorita formarii unui numar mare de lanturi de spori. Spre sfarsitul verii sau inceputul lunii septembrie, pe fata inferioara a frunzei cat si pe scoarta lastarilor incomplet lignificati, apar formatiuni negre, punctiforme-fructificatiile de rezistenta ale ciupercii. Un atac puternic determina ingalbenirea si apoi caderea frunzelor pomilor din pepiniere, in special la cais si corcodus (fig. 14.10).  Transmitere-raspandire. In anii secetosi, raspandirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de la un an la altul este asigurata de catre fructificatiile de rezistenta ce vor elimina in primavara urmatoare sporii ce vor da primele infectii.

Prevenire si combatere. Se recomanda stropiri in pepiniera cu Zeama sulfocalcica     2 %, Sulfomat PU-4 kg/ha, Karathane-0,05 % (dupa aparitia bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %.

 

5. Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor - Monilinia laxa

Boala se intalneste frecvent pe pomii samburosi, fiind pagubitoare la prun, cires, visin, cais si mai putin la piersic.

Text Box:  
Fig.  14.11. Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor: 
a-lastar atacat; b-fructe atacate (original).
Simptome. Atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori si fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semintoase, monilioza samburoaselor ia un caracter foarte grav in primaverile reci si ploioase, cand ramurile cu frunze si flori se vestejesc in numar mare. Frunzele atacate atarna fara a cadea, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile vestejite se indoaie in forma de carlig. Acest aspect parazitar mai este denumit si 'boala stindardului' sau 'arsura moniliana', foarte frecventa la cires, visin, cais,  piersic si migdal si corespunde cu 'monilioza din anul precedent', intalnita la pomii semintosi. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determina o putrezire a pulpei si aparitia unor pernute mici(sporodochiile), galbui-cenusii, dispuse neuniform, formate din micelii si spori. La prun sporodochiile (perinutele) produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge in afara, lipind fructele intre ele. Pachetele de fructe putrezite si mumifiate (zbarcite-uscate) raman deseori atarnate de pomi si in timpul iernii (fig. 14.11).

Transmitere-raspandire.Sporii ce se formeaza pe fructele mumifiate care raman pe pom rezista la temperaturile scazute din timpul iernii si produc infectii in primavara pe frunze, pe flori si pe ramuri. Deseori, miceliul de infectie ajunge in flori si trece prin cozile acestora in scoarta ramurilor, producand infectii in primavara. Ciuperca mai ierneaza ca miceliu de rezistenta in scoarta ramurilor cat si in fructele mumifiate. Dupa doi ani, pe fructele mumifiate, apar din  scleroti (organe de rezistenta), apotecii (fructificatii ca niste palnii) cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de intepaturile insectelor (de exemplu Ragoletis cerasi, Grapholita funebrana etc.) sau de prezenta unor rani produse de grindina si de ciuperci ( Fusicladium, Stigmina).

Prevenire si combatere. Se va acorda o atentie deosebita strangerii si distrugerii fructelor mumifiate ramase pe pomi. In primavara, ramurile atacate vor fi taiate si inlaturate din livada, pe acestea gasindu-se sporii ce constituie o sursa importanta de infectii primare.

Tratamentele chimice vor fi aplicate samburoaselor pentru a combate fie arsura moniliana din primavara, fie putregaiul fructelor astfel: in timpul repausului vegetativ, toate speciile samburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru   2-3 %; in primavara, in vederea combaterii arsurii moniliene, visinul, caisul, piersicul si migdalul vor fi stropiti cu zeama bordoleza 5% (tratament prefloral),  Zineb sau Captan in concentratie 0,3 %; in timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiti ori de cate ori este nevoie cu substante ca : Tudacupral 50 PU-0,15 %; Cuproxat flowable-0,35%; Dithane 75 WG-0,2 % (t.p.28 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p.28 z); Novozir MN 80-0,2 %; Tiuram 75 PU 0,3-0,4 %;  Vondozeb-0,2 %; etc.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 936
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved