Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CULTURA CATINEI ALBE

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CRESTEREA CAPRINELOR
Secara in AGRICULTURA (FERTILIZAREA, ROTATIA, SAMINTA SI SEMANATUL)
America de Sud - Principalele activitati agricole - Tipuri de culturi
Doze orietantive de ingrasaminte la inul pentru fibra (kg/ha)
CULTURA DE USTUROI
Aplicarea sistemului H.A.C.C.P. la fabricarea branzeturilor
FUZARIOZELE CEREALELOR
FERME DE SUBZISTENTA - Motivatia sprijinului
TACIUNII CEREALELOR
Elaborarea documentatiei de Studiu de fezabilitate

TERMENI importanti pentru acest document

cultura catinei : : catina maracineni particularitati : : :

Cultura catinei albe

1.Importanta si arie de raspandire

Catina, desi este o specie destul de putin cultivata, mare parte din productia anuala fiind din flora spontana, in ultimii ani a starnit un interes deosebit datorita multiplelor sale insusiri: agricole, alimentare, terapeutice, decorative etc.

Fructele de catina sunt folosite putin pentru consumul in stare proaspata, dar foarte mult in industria prelucratoare. Au o compozitie foarte complexa: vitamina C 405-860 mg%, vitamina A 10 mg%, vitamina E 140-200 mg%, provitamina A 6,7 mg%, vitamina F 8 mg%, inozitol 67 mg%, acid malic 41 g/l, acid chinic 12 g/l, calciu 120 mg%, potasiu 165 mg%, fosfor 200 mg%, magneziu 186 mg%, fier 14 mg%, glucide totale 5,5%, proteine 1,4% etc. Valoarea energetica a fructelor ajunge la 100 calorii la 100 g.

Dupa cum reiese din datele de mai sus, fructele sunt adevarate complexe polivitaminice, cu rol foarte mare in protectia organismului impotriva unor boli, fiind cunoscut rolul antioxidant si protector al vitaminelor. Prin continutul bogat in serotonina, produsele pe baza de catina contribuie la regenerarea tesuturilor nervoase. Sunt o serie de produse farmaceutice pe baza de extracte de catina; spray pentru arsuri, perle digestive, colir pentru ochi, Vitacatin pentru stari depresive etc.; produse slab alcoolice pe baza de extract de catina, miere si suc de cirese: Fruvin, Vinisor etc.

Catina, prin capacitatea foarte mare de drajonare valorifica si consolideaza terenurile erodate. Prin nodozitatile pe care le are pe radacini, fixeaza azotul atmosferic cu ajutorul ciupercii Actinomyces eleagni. In medicina populara fructele se folosesc pentru ameliorarea bolilor nervoase, digestive, a arsurilor, afectiuni ale ficatului etc. In Germania din fructe se extrage un ulei folosit cu succes in tratarea unor afectiuni ginecologice, a leziunilor provocate de iradiere, eczemelor, pentru reducerea hipertensiunii, ameliorarea stresului intelectual, al anemiilor etc. Avand un rol protector impotriva iradierii, se fac perdele cu aceasta specie in jurul centralelor nucleare.

Nu in ultimul rand catina se foloseste cu succes ca planta decorativa, prin contrastul care se asigura intre argintiul frunzelor si portocaliul fructelor si de asemenea pentru garduri vii de imprejmuire a unor obiective economice.

In Romania, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, de-a lungul albiei raurilor, pe terenurile erodate si se intinde pana in Delta Dunarii unde a fost dusa de silvicultori.

In cultura sunt suprafete mici in judetul Iasi (Dolhesti, Barnova), Bacau, Tulcea, Arges, Vrancea, Buzau etc.

Productia ce se realizeaza anual din flora spontana si din cultura se ridica la circa 1200-1500 tone, din care cea mai mare parte se exporta in Germania.

2.Particularitati biologice

Catina creste sub forma de arbust, inalt de 2-4 m, putand depasi 6-7 m in conditii foarte favorabile de mediu. Este o specie unisexuat dioica, formeaza tulpini care au multi ghimpi. Ramurile ramifica putin in anul formarii, dar in anii urmatorii ramificarea este mult mai buna. Frunzele sunt inguste, lanceolate si au culoare argintie. Frunzele si lastarii tineri sunt pretabili pentru furajarea animalelor deoarece contin cantitati mari de vitamina C (peste 350 mg%) sau in prepararea ceaiului.

Fructele sunt bace false, mici de 0,25-0,5 g, ovoide sau globuloase, sunt de culoare galbena portocalie si imbraca ramurile ca niste mansoane. Semintele sunt mici, tari, de culoare bruna, se pot semana imediat, dar isi mentin capacitatea germinativa 2 ani.

Catina intra pe rod la varsta de 3 ani, la 7 ani poate asigura productii de 10 t/ha, iar planta matura are un potential productiv de pana la 28 t/ha. Maturarea fructelor incepe in luna august si se esaloneaza pana in noiembrie.

Plantele mascule sunt mai viguroase si mai longevive (30 de ani), iar plantele femele au o longevitate mai mica (15-20 de ani). In flora spontana plantele se autoregenereaza continuu prin capacitatea mare de drajonare.

3.Specii si soiuri

In cultura sunt o serie de biotipuri care provin din specia Hippopha ramnoides subspecia carpatica, care creste spontan in tara noastra si in tarile din CSI.

Dintre biotipurile existente in cultura cele mai importante sunt:

a). Biotipurile selectionate la ICPP Pitesti:

- Serpeni II, selectie clonala dintr-o populatie din localitatea Serpeni, judetul Bacau, are fructele mari (0,5 g), ovoidale de culoare portocalie deschis;

- Delta 1, selectata dintr-o populatie din zona Sfantu Gheorghe, are fructele mari (0,48 g) si spini mai putin rigizi;

- Delta 3, selectie fara spini;

- Maracineni 1, are fructe de marime mijlocie si are talie mica.

b). Biotipuri selectate la UA Iasi:

- Adamachi 7, formeaza fructe foarte mari (0,51 g) de culoare galbena portocalie;

- Adamachi 8, cu fructe de marime mijlocie (0,31 g), portocalii cu reflexe rosietice;

4.Cerintele catinei fata de factorii de mediu

Catina are o mare plasticitate ecologica, crescand natural din zona muntilor Vrancei, pana la nisipurile din Delta Dunarii. Rezistenta la ger este mare, practic nu sufera pierderi pe timpul iernii indiferent de temperatura. Fata de lumina este o specie pretentioasa, din aceasta cauza creste in locurile bine iluminate, unde calitatea fructelor este foarte buna. Lipsa luminii duce la degarnisirea ramurilor, mutarea zonei de fructificare in partea periferica a coroanei. Se adapteaza la cele mai secetoase terenuri si perioade de seceta, cat si la excesul temporar de umiditate. Reuseste pe cele mai diferite tipuri de sol si forme de relief, fiind indiferenta fata de natura solului, de la cele nisipoase, prundisuri, la cele argiloase, saraturate, acolo unde nu reusesc alte specii. La 7-8 ani de la infiintarea culturii fixeaza o cantitate mare de azot si formeaza un strat fertil de 1 cm grosime.

5.Particularitati tehnologice

Materialul saditor este obtinut din drajoni si butasi inradacinati si fortificati timp de 2-3 ani in pepiniera, perioada in care se poate determina si sexul. Pentru inmultirea prin seminte, acestea se umecteaza intr-o solutie de permanganat de potasiu timp de 48 de ore, pentru a preveni atacul ciupercii Pithium debarianum. Plantele obtinute generativ se folosesc numai cu scop decorativ sau pentru fixarea terenului deoarece fructele sunt de calitate inferioara.

Plantarea materialului saditor se face primavara foarte devreme, pe terenul pregatit din toamna. Distantele de plantare se stabilesc in functie de modul de recoltare. Pentru recoltarea mecanizata, distanta este de 4/2-3 m, iar raportul intre sexe de 5-7 plante femele la 1-2 plante mascule.

In plantatiile tinere terenul dintre randuri se poate cultiva cu specii agroalimentare, daca fertilitatea terenului permite sau cu plante folosite ca ingrasaminte verzi, iar in plantatiile mature terenul se inierbeaza pentru a preveni eroziunea. In lungul randului terenul se lucreaza sau se mulceste.

Periodic se aplica ingrasaminte cu fosfor si potasiu pentru a obtine o productie de calitate.

Conducerea plantelor se face sub forma de tufa sau cu trunchi si se aplatizeaza usor in lungul randului prin taieri. Taierile sunt simple si constau in rarirea coroanei, limitarea plantei in spatiul lasat prin distanta de plantare si eventual plafonarea inaltimii.

Recoltarea se face manual, cu ajutorul unor piepteni sau semimecanizat prin scuturare pe prelate la biotipurile care se scutura. Momentul recoltarii este cat mai tarziu pentru a acumula o cantitate mare de vitamine si alte componente de calitate.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 423
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved