Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CULTURA DE SALATA

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Calitatea laptelui materie prima - Agenti patogeni in laptele crud
America de Sud - Principalele activitati agricole - Tipuri de culturi
AGRICULTURA ECOLOGICA - ETICHETAREA PRODUSELOR ECOLOGICE
SOLUL - GARANTIE A DEZVOLTARII DURABILE SI SIGURANTEI ALIMENTARE
AGRICULTURA BIOLOGICA - Efectele social-economice ale agriculturii ecologice
CRESTEREA VITEILOR - CONDITIILE PENTRU CRESTEREA VITEILOR
CRESTEREA CAPRINELOR
CULTURA DE SFECLA ROSIE - TEHNOLOGIA DE CULTURA
CULTURA DE USTUROI
Glucozoxidaza

TERMENI importanti pentru acest document

: cultura salatei : pregatia solariilor de semanat toamna : seminte salata soiul linux descriere : tehnologia de cultura a salatei :


CULTURA DE SALATA

1 PARTICULARITATI BIOLOGICE SI BOTANICE

Este o specie anuala, in prima parte a cresterii, formeaza rapidin pamant o masa compacta de radacini fasciculate, care la plantele semanate direct in camp, patrund la adancimi de 60-70 cm si pivotul principal la 1,5-2 m, iar la cele obtinute prin rasad se gasesc raspandite in stratul superficial al solului, precum si o rozeta de frunze.

- Frunzele sunt sesile, inserate pe tulpina care este scurta si grasa si pot fi, in functie de varietate si soi, de forme ( de la rotunde cu marginile si limbul intregi pana la inguste puternic sectate, incretite, ascutite) si culori (verde inchis, verde deschis, verde-galbui, galben deschis, cu antociani care le coloreaza in rosu inchis, aramiu, brun, foarte variate.

La varietatile de salata pentru capatana frunzele din rozeta, dupa un timp incep sa aiba o crestere inchisa, se invelesc una pe alta in jurul mugurelui central si formeaza organul comestibil de marime, forma si grad de indesare diferit in functie de soi

- Tulpinile florifere sunt erecte, inalte de 0,6-1 m, ramificate, in varful ramificarii formandu-se cate o inflorescenta tip capitul cu 12-15 flori mici, galbene hermafrodite, cu polenizare autogama.

- Fructele sunt achene mici, argintii, cafenii sau negre, in forma de suveica, striate longitudinale, cu un papus in varf si care impropriu se numeste seminte. Au facultatea germinativade 80-85 % si se pastreaza 3-4 ani.

2 RELATIILE CU FACTORII DE VEGETATIE

- Manifesta cerinte reduse fata decaldura, temperatura minima de germinare fiind de 2-3 grade C, cea optima de crestere si formare a partii comestibile, de 14-20 grade C, iar plantele tinere, in faza de rozeta, rezista la -5-6 grade C

- Planta de zi lunga pentru productia de frunze sau capatani, salata trebuie cultivata in conditii de scurta.

- Fata de umiditatea din sol si cea atmosferica, salata manifesta cerinte mari, incepand din perioada de rasarire si pana cand se incheie cresterea capatanii, nivelul optim fiind de 75-80 % din capacitatea de camp. Excesul de umiditate duce la sensibilizarea plantelor la boli sau/si la putrezirea lor.

Consumul specific pentru o tona este de 2,3 kg N, 0,4-0,8 kg P2O5, 3,5-5 kg K2O, 0,4 kg MgO.

Da rezultate bune pe ternuri plane cu expozitie sudica, irigabile, pe care sa nu balteasca apa si primavara sa se zvante si incalzeasca repede, cu soluri bine structurate, nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, fertile, bogate in elemente nutritive usor asimilabile cu capacitate buna de retinere a apei si cu ph-ul de 6,5-7. Este o planta foarte sensibila la solurile saraturate.

Salata valorifica bine ingrasamintele organice si chimice, dar se recomanda doze moderate de azot, element care se poate acumula in frunze, sub forma de nitrati si nitriti.

3 TEHNOLOGIA DE CULTURA

- Soiurile se pot clasifica, dupa partea care se consuma in doua grupe:

a) grupa soiurilor pentru capatani

b) soiuri la care frunzele au consistenta fina, sunt moi de culoare de la alb-laptos pana la galben si verde, cu marginea intreaga sau usor dintata, capatinile fiind afanate si cu rezistenta redusa la pastrare.

c) soiuri la care frunzele sunt de consistenta tare, croconate, cu nervura centrala sticloasa, asemanatoare cu gheata si marginea intreaga, ondulata incretita sau sectata, de culoare verde inchis si care formeaza capatani mari bine indesate, putin sensibile la caldura, iar datorita stabilitatii structurale a frunzelor manifesta o capacitate de pastrare buna si indelungata dupa recoltare.

Cultura salatei este pentru consum timpuriu si pentru consum de toamna.

A) Cultura salatei pentru consum timpuriu

- Plante bune premergatoare sunt mazarea , fasolea, tomatele, cartofii, ardeii, vinetele, care lasa terenul curat de buruieni si il parasesc toamna mai devreme. - Pregatirea terenului toamna se executa pentru cultura de baza la care se administreaza cantitati mari de gunoi de grajd si de ingrasaminte greu solubile

(tomate, ardei, vinete).

Daca se seamana in toamna, terenul va fi modelat in brazde inalte, iar daca infintarea culturii are loc primavara, aratura adanca se lasa in brazda cruda, urmand ca imediat ce se poate intra pe teren, sa se continuie lucrarile pregatitoare ale patului germinativ, prin maruntire, aplicarea a 1/3 din necesarul de azot (cca 40kg/ha), erbicidare ppi.

Cultura de salata se poate infinta prin semanat direct in camp sau prin plantarea de rasaduri, iar epoca optima este fie toamna devreme, pentru a ierna sub forma de plante bine inradacinate si cu rozeta de frunze, fie primavara devreme, imediat ce terenul s-a zvantat si se poate pregatii patul germinativ.

TOAMNA

- Infintarea culturii prin semanat direct are loc, in functie de zona, incep cu a doua jumatate a lunii septembrie cand se seamana pe teren modelat sau plan, cantitatea de 2-2,5 kg/ha semanata, la adancimea de 2-3 cm, urmat imediat de o usoara tasare a solului prin tavalugire.

- Rasadurile necesare in vederea infintarii culturii, se produc pe brazde reci amenajate in camp.

- Se seamana la inceputul lunii septembrie, in randuri destinate la 3-4 cm, la adancimea de 1,5-2 cm, necesarul de brazde, respectiv de seminte pentru a obtine materialul saditor pe ha, fiind de 150-200 mp respectiv de 200-250g seminte. Inainte de plantare care se executa intre 1 si 10 oct rasadul se mocirleste. Plantarea intre randuri 20 cm iar intre plante 15-20 cm.

PRIMAVARA

- Rasadurile se produc in spatii incalzite (rasadnite, sere imultitor, solarii cu pat cald).

- Epoca de semanat se stabileste in asa fel incat la plantare rasadul sa fie in varsta de 30-35 de zile si ea este cuprinsa in intervalul prima decada a lunii februarie a doua decada a lunii martie, lucrarea efectuandu-se esalonat din 10 in 10 zile. Se stabileste o cantitate de 200 g/ha. Rasadurile obtinute din semanaturile efectuate in primele etape se recomanda sa fie repicate in cuburi nutritive cu latura de 3-4 cm, astfel ca acestea se vor semana des, restul rar la distante de 5 cm intre randuri si 2-3 cm pe rand. Temperatura va fi mentinuta la valori moderate, pana la rasarire, de 12-14 grade C, apoi de 10-12, iar pana la plantare de 8-10 grade C, umiditatea de asemenea, prin udari rare, asigurand pe cat posibil, lumina suficienta.se aplica o fertilizare suplimentara cu solutie de ingrasaminte chimice in concentratie de 0,5-0,7%, precum si tratamente fitosanitare, iar cu 4-5 zile inainte de plantare se perfecteaza calirea rasadurilor.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 654
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved