ANALIZA VENITURILOR DIN PRIME LA ASIGURaRILE DE BUNURI DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE

Determinarea primelor la asigurarile de bunuri destinate persoanelor juridice prin metode matematice

O importanta deosebita in cadrul activitatii de asigurare o are determinarea nivelului cotei de prima tarifara, pe baza careia se va stabili volumul primelor de asigurare care vor fi platite de asigurati. Fara un calcul corespunzator al nivelului cotei de prima tarifara pe baze stiintifice, asiguratorul nu va avea certitudinea realizarii unui fond de asigurare corespunzator raspunderilor asumate.

La asigurarile de bunuri, majoritatea primelor incasate de asigurator sunt utilizate pentru plata despagubirilor cuvenite asiguratilor. Deci, nivelul cotei de prima tarifara se stabileste in functie de marimea probabila a despagubirilor pe care asiguratorul le va plati asiguratilor.

Acea parte din cota de prima tarifara destinata pentru plata despagubirilor se numeste prima neta sau cota de baza.

Daca se adauga la aceasta un supliment (adaos) folosit pentru finantarea unor masuri de prevenire a pagubelor sau constituirea fondului de rezerva si obtinerea unui beneficiu de catre asigurator, obtinem prima bruta sau cota de prima tarifara.

Pentru calcularea primei nete, se tine cont de despagubire, care arata cat reprezinta, in medie, despagubirile achitate de asigurator la fiecare 100 de unitati monetare suma asigurata, pentru bunuri.

Indicele mediu de despagubire poate fi luat ca baza la calcularea primei nete, deoarece totalul despagubirilor platite de asigurator indica volumul efectiv al raspunderii asumate de acesta intr-o perioada trecuta.

Indicele de despagubire se poate calcula pe baza datelor oferite de statistica de asigurare. Anii pentru care este necesar calculul indicelui de despagubire difera, in functie de felul riscurilor si de natura bunurilor.

Indicele de despagubire anual se poate calcula prin formula :

sau unde:

I - indicele de despagubire anual;

S - suma totala a despagubirilor platite de asigurator;

N - numarul bunurilor asigurate;

V - valoarea medie a sumei asigurate;

n - numarul bunurilor despagubite;

v - valoarea medie a despagubirilor acordate pentru bunurile asigurate.

Folosind aceasta formula putem calcula indicele de despagubire pentru fiecare an in parte pentru perioada stabilita. Cunoscand indicii de despagubire anuali, putem calcula indicele mediu de despagubire anuala pentru a vedea daca intre ei exista abateri in plus sau in minus. De obicei, exista aceste abateri, dar nu se poate ca prima neta unitara sa fie egala cu indicele mediu de despagubire. In acest caz, se corecteaza indicele mediu de despagubire cu un adaos de risc.

Marimea acestui adaos este influentata de nivelul abaterilor indicilor de despagubire anuali, fata de indicele mediu de despagubire, si se obtine calculand abaterea medie patratica.

Pentru calculul abaterii medii patratice, folosim notatiile:

x_k - numarul bunurilor despagubite in anul k;

N - numarul bunurilor despagubite in intreaga perioada luata in calcul;

f_k - frecventa relativa de realizare a indicelui de despagubire in anul k;

i - valoarea medie a indicelui de despagubire in perioada luata in calcul;

I_k - indicele de despagubire in anul k;

- abaterea medie patratica 

- abaterea medie patratica la patrat sau dispersia.

Indicele de despagubire I se prezinta sub forma:

Frecventa relativa (f_k)se calculeaza dupa formula :

Valoarea medie a indicelui de despagubire (i) se calculeaza dupa formula:

Abaterea medie patratica se calculeaza dupa formula:

Dispersia se calculeaza dupa formula:

Prima neta unitara (p) se afla prin insumarea indicelui mediu de despagubire (I) cu abaterea medie patratica (

p = I +

La aceasta prima neta adaugam un supliment necesar pentru finantarea unor actiuni de prevenire a pagubelor, constituirea unui fond de rezerva, realizarea unui beneficiu de catre asigurator.

Prima bruta (P) se calculeaza dupa formula:

P = p + a, unde:

p - prima neta;

a - suplimentul sau adaosul la prima neta.

In determinarea nivelului cotei necesare formarii fondului de rezerva se va efectua o analiza statistico-matematica.

Aceasta cota se stabileste in functie de amploarea actiunilor de prevenire a pagubelor sau de posibile prevederi legale care impun luarea unor astfel de masuri.

Cota aferenta formarii resurselor banesti pentru acoperirea cheltuielilor necesare constituirii fondului de asigurare se poate determina in functie de nivelul mediu inregistrat de aceste cheltuieli - la asigurarea bunului respectiv - in ultimii 3 - 5 ani.

Cota aferenta obtinerii unui beneficiu se stabileste la un nivel care sa-i permita societatii de asigurare sa-si plateasca datoriile catre bugetul statului si sa faca prelevarile la care are dreptul pentru alimentarea fondurilor proprii.

Determinarea primelor de asigurare in baza metodelor statistico-matematice nu prezinta dificultati in cazul bunurilor care sunt deja cuprinse in asigurare si deci, pentru care exista deja o baza de date cu privire la frecventa si intensitatea riscurilor pe o perioada de mai multi ani. Inregistrarea si cunoasterea unor astfel de date are importanta si in luarea de decizii economice si financiare la nivel macroeconomic.

In asigurarile de bunuri, se folosesc cateva formule pentru aflarea unor indicatori, ca:

, unde

W_TOT - valoarea totala de asigurare;

N - numarul de bunuri de acelasi tip asigurate pe perioada T;

T - perioada de timp la care se refera informatiile;

V - valoarea medie de asigurare pentru bun.

, unde

S - suma totala a despagubirilor platite pentru cele n bunuri pe perioada T;

n - numarul de bunuri care au fost despagubite pe perioada T;

wj - valoarea de despagubire a bunului de ordin j.

, unde

υ - valoarea medie de despagubire pe un bun pe perioada T;

4.2 Incheierea unei polite de asigurare

Polita de asigurare de bunuri acopera daunele aduse bunului pe baza valorii sale ramase. Aceasta metoda urmareste sa-l readuca pe asigurat la o situatie financiara aproximativ egala cu cea dinaintea survenirii pagubelor. Valoarea ramasa este definita simplu drept valoarea de inlocuire minus deprecierea. Valoarea de inlocuire reprezinta costul efectiv al reparatiei avariilor aduse bunului in scopul de a-l aduce in situatia anterioara producerii pagubelor, folosind materiale de acelasi fel si de aceeasi calitate. Deprecierea reprezinta estimarea valorica a uzurii fizice si morale. Valoarea ramasa ia in considerare atat efectele economice ale inflatiei, care tinde sa mareasca valoarea proprietatilor in timp, cat si cele ale deprecierii, care tinde sa reduca valoarea proprietatilor in timp.

Asigurarea se considera incheiata prin plata primelor de asigurare si emiterea politei de asigurare si ea este valabila exclusiv pentru bunurile specificate in polita . Asigurarea poate fi incheiata in baza unei cereri-chestionar ce se completeaza de asigurat inainte de emiterea politei de asigurare. In cererea-chestionar se prevad urmatoarele date:

asigurat;

tipul bunului asigurat;

valoarea bunului asigurat;

suma maxima asigurata;

componenta sumei asigurate;

conditii de asigurare (riscurile solicitate a fi cuprinse in asigurare);

perioada de valabilitate a asigurarii;

alte elemente pe care le cunoastem referitoare la aprecierea riscului.

Dupa verificarea datelor cuprinse in cererea-chestionar de care raspunde asiguratul, se procedeaza la calcularea primelor de asigurare si emiterea politei.

Polita se inmaneaza asiguratului numai cu conditia ca acesta sa achite primele de asigurare care se platesc de asigurat prin ordin de plata, numerar, etc.

Raspunderea S.A.R. ASIBAN S.A. incepe cel mai devreme in ziua urmatoare datei emiterii politei si incasarii primelor de asigurare si inceteaza in ultima zi din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea. In cazul in care, inainte de a incepe raspunderea S.A.R. ASIBAN S.A., evenimentul asigurat s-a produs si asigurarea a ramas fara obiect, precum si in cazul in care, dupa inceperea raspunderii, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila, polita de asigurare se reziliaza de drept, iar primele de asigurare platite pentru perioada ulterioara rezilierii se restituie.

Polita de asigurare se reinnoieste automat fara emiterea unei polite, daca nu a fost preavizata de una din parti, in termen de 30 de zile inainte de data expirarii, cu conditia ca asiguratul sa fi platit primele de asigurare corespunzatoare perioadei pentru care polita se reinnoieste.

Primele de asigurare se achita fie anticipat si integral pentru intreaga perioada asigurata, fie in rate, din care prima rata se plateste anticipat si integral inainte de intrarea in vigoare a politei, iar urmatoarele, anterior datelor scadente mentionate expres in polita de asigurare. Polita de asigurare se reziliaza automat la data scadenta a ultimei rate de prima neachitata in termen.

In cazurile in care neachitarea la scadenta a unei rate de prima se datoreaza unor cauze neimputabile asiguratului, polita poate fi repusa in vigoare, in baza unui supliment de asigurare, prin plata ratei restante, intr-un termen de maximum 30 de zile de la data scadentei, cu conditia ca in aceasta perioada sa nu se fi inregistrat daune la aceasta asigurare.

In cazul in care intreprinderea de transport solicita contractarea asigurarii pentru mai multe transporturi si pentru mai multe durate la termene diferite, asigurarea se poate incheia pe baza de abonament. In aceasta situatie, in cererea-chestionar datele necesare emiterii politei se vor completa astfel:

- Valoarea asigurata - se va trece valoarea estimativa a transporturilor ce se vor efectua in decurs de 1 an. La aceasta se poate asigura un procent in plus de 10% pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi luate in calcul la incheierea asigurarii;

- La rubrica Marfa asigurata - se va completa cu denumirea marfurilor ce urmeaza a fi transportate, specificandu-se cantitatile si felul ambalajului;

- La rubrica Mijlocul de transport - se va inscrie cu ce mijloc se va face transportul (camion, vagon etc.);

- Ruta - se va indica atat localitatea de expeditie, cat si localitatea de destinatie;

- La rubrica Conditii de asigurare - se va specifica conditia A, B sau C, inclusiv riscurile asigurate suplimentar (razboi, greva, etc.) si daca se incheie cu fransiza sau fara fransiza;

- Documente de transport - se va specifica numarul si data documentului ce insoteste marfa.

Aceste polite de abonament se pot incheia pentru o perioada de timp de 1 luna, 1 trimestru, 1 semestru sau 1 an. La completarea politei se va tine seama de toate datele trecute in cererea-chestionar.

In ce priveste valoarea transportului, trebuie de trecut o estimare a valorii transportului pe timp de 1 an, cu specificarea valorii maxime pentru fiecare transport. La sfarsitul perioadei de asigurare, se face regularizarea primelor. Initial, la contractarea asigurarii, prima anuala se stabileste in mod provizoriu, aceasta putandu-se plati fie integral, fie esalonat, in mai multe rate.

Prima de depozit poate fi negociata a se plati in proportie intre 25% -75% din prima anuala. Diferenta ce ramane de plata dupa deducerea primei de depozit se esaloneaza a se plati in rate.

Odata cu prima de depozit, se achita si rata intai de prima. Daca la expirarea duratei pentru care s-a incheiat polita rezulta ca valoarea transporturilor efectiv efectuate (conform datelor din evidentele unitatii) este mai mare, se recalculeaza prima si asiguratul are obligatia sa achite diferenta de prima.

In situatia in care valoarea transporturilor a fost mai mica decat cea estimata si prin recalcularea primelor rezulta ca s-au incasat prime in plus, diferenta se restituie asiguratului prin ordin de plata.

Aceasta forma este mai avantajoasa pentru societatile ce efectueaza mai multe transporturi.

Contractarea asigurarilor CARGO se face in mod diferentiat pentru marfurile ce se exporta in comertul international, precum si pentru marfurile care se transporta numai pe teritoriul Romaniei. In comertul international, regula generala este aceea ca marfurile circula pe contul si riscul cumparatorului. Din aceasta, ar decurge obligatia acestuia din urma de a incheia contractul de asigurare, respectiv de a se pune la adapost de efectele riscurilor. In practica, insa, nu in toate cazurile cumparatorul este obligat sa asigure vanzarile care circula pe contul sau. Acest lucru se reglementeaza prin contractul de vanzare-cumparare.

In cazul asigurarii bunurilor transportate, prezinta interes conditia de livrare inscrisa in contractul de vanzare-cumparare international. In conditiile de livrare CIF (cost, transport, asigurare) furnizorul se obliga sa se ingrijeasca de transportul si asigurare bunurilor, suportand deci cheltuielile de transport si de asigurare care se includ in pretul de vanzare. In conditiile de livrare C&F (cost si transport) asigurarea cade in sarcina cumparatorului extern.

Prin urmare, asigurarea se contracteaza de catre exportator sau importator, in functie de conditia de livrare prevazuta in contractul de vanzare-cumparare. Pentru marfurile ce se transporta numai pe teritoriul Romaniei, se poate proceda la incheierea asigurarii de transport pe baza de abonament.

Aceasta asigurare se incheie pentru despagubirea daunelor produse ca urmare directa a riscurilor intamplatoare ale transportului. In practica internationala, riscurile transportului au fost grupate, stabilindu-se conditii de asigurare in care se arata in mod diferentiat ce pierderi se despagubesc si din ce cauze. Conditiile la care ne referim se numesc A, B, C. Conditia A acopera, cu unele exceptii toate riscurile de pierdere si avariere a bunului asigurat, Conditia B, acopera, cu aceleasi exceptii pierderea si avaria la bunul asigurat cauzate de: incendiu sau explozie; scufundarea sau esuarea ambarcatiunii sau a mijlocului de transport cu un obiect exterior altul decat apa; cutremur de pamant, eruptie vulcanica, trasnet; intrarea apei in cala, container sau alt mijloc de depozitare; descarcarea marfii intr-un port de refugiu; dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut, in timpul incarcarii sau descarcarii. Conditia C acopera pierderea si avaria la bunul asigurat, cauzate de riscurile mentionate in conditia B cu urmatoarele exceptii: cutremur de pamant; luarea de valuri, intrarea apei in cala sau mijloc de transport, dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut in timpul incarcarii sau descarcarii pe si de pe nava, ambarcatiune sau alt mijloc de transport.

La stabilirea primelor de asigurare, ce se determina in functie de valoarea marfurilor transportate, trebuie avut in vedere daca asigurarea se face pentru transportul extern sau numai pe teritoriul Romaniei. Tariful de prima ce se practica pentru aceasta asigurare este redat in tabelul nr. 4.2.1.

Tarife de prime privind asigurarea bunurilor in timpul transportului (ASIBAN S.A.)

Tabelul nr.4.2.1

Cotatiile de mai sus sunt pentru conditia "A" fara fransiza. Cotatiile aferente de asigurare "B" reprezinta 70% din cele de la conditia "A", iar cele aferente conditiei "C" reprezinta 30 % din cele de la Conditia "A"

Asigurarea poate fi incheiata in contul celui interesat. Asigurarea se incheie in baza ofertei de asigurare. Oferta de asigurare se face in scris. In aceasta oferta vor fi indicate toate datele care au importanta pentru identificarea bunurilor si aprecierea riscului.

Asigurarea se incheie in urma completarii chestionarului de asigurare, cu exceptia cazurilor in care S.A.R. ASIBAN S.A. nu solicita acest lucru. S.A.R. ASIBAN S.A. cuprinde in asigurare bunuri pentru care asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial. Bunurile asigurate sunt cele mentionate in polita si anume:

a) Cladiri si alte anexe de pe terenul constructiei.

Cladirile sunt asigurate impreuna cu partile lor componente, insa fara anexele lor, daca nu s-a convenit altfel.

b) Bunuri mobile.

Bunurile mobile sunt asigurate numai in cazul in care detinatorul politei este proprietarul acestora.

c) In completarea pct. b, bunurile tertilor sunt asigurate numai in masura in care, prin natura lor, sunt de tipul bunurilor asigurate prin polita si au fost predate asiguratului pentru prelucrare, folosire sau pastrare, in custodie, control ori spre vanzare. Atat timp cat asiguratul dovedeste ca nu a convenit in mod special cu proprietarul ca bunurile sunt proprietate a tertilor, nu este nevoie sa fie asigurate de catre asigurat.

d) Asigurarea, potrivit pct. c, va fi valabila atat pentru proprietar cat si pentru asigurat. In cazurile de la pct. c, in ceea ce priveste valoarea asigurata, este hotarator - daca nu s-a convenit altfel - interesul proprietarului. Se asigura numai bunurile mobile aflate la adresa mentionata expres in polita de asigurare (cladiri, incaperi din cladiri, ori locuri de constructie); fac exceptie situatiile in care, daca se constata iminenta producerii unui eveniment asigurat ori urmarea unei pagube produse de curand, bunurile sunt scoase din incinta asigurata si sunt deteriorate, distruse sau pierdute (in legatura atat temporala cat si locala cu un astfel de eveniment).

Asiguratul trebuie sa achite prima de asigurare la primirea politei, anticipat si integral.

Primele de asigurare se pot achita in lei si valuta convertibila. La solicitarea asiguratului se aplica prevederile clauzei de indexare.

Daca totusi s-a convenit pentru plata primelor in rate, cele neachitate sunt considerate ca amanate pentru o perioada de doua luni de la datele scadente inscrise in polita. Daca nici dupa acest termen una din aceste rate nu este achitata, S.A.R. ASIBAN S.A. poate rezilia contractul. Daca dupa acest termen se produce un eveniment asigurat, iar asiguratul nu a achitat rata scadenta, S.A.R. ASIBAN S.A. este scutit de obligatii. Ratele amanate aferente anului de asigurare curent vor deveni imediat scadente daca asiguratul este in intarziere cu o rata, in totalitate sau partial, sau daca o despagubire urmeaza a fi platita.

Daca asiguratul face intentionat sau din neglijenta grava declaratii false sau nu a avizat date pe care le cunoaste, iar aceste date sunt esentiale pentru aprecierea riscului, S.A.R. ASIBAN S.A. are dreptul sa denunte contractul.

Contractul de asigurare se considera incheiat din momentul in care S.A.R. ASIBAN S.A. primeste oferta, in afara de cazurile in care a refuzat in scris acceptarea asigurarii, in termen de 2 zile lucratoare de la data primirii ofertei de asigurare.

In masura in care dupa incheierea contractului de asigurare, apar modificari fata de datele indicate in documentul de asigurare, acestea vor fi aduse neintarziat la cunostinta S.A.R. ASIBAN S.A. In cazul agravarii unui risc, S.A.R. ASIBAN S.A. are dreptul sa faca modificarea corespunzatoare a conditiilor de asigurare si/sau sa aplice o prima suplimentara.

4.3 Analiza veniturilor din prime aferente asigurarilor de bunuri destinate persoanelor juridice la agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A

In vederea achitarii despagubirilor aferente politelor de asigurare contractate, orice societate de asigurari, in speta S.A.R. ASIBAN S.A, trebuie sa concentreze la dispozitia sa un volum important de venituri. Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de asigurare si realizarea unui echilibru intre venituri si cheltuieli, se impune din partea societatilor de asigurare urmarirea incasarii ritmice a veniturilor si efectuarea cheltuielilor in concordanta cu prevederile din bugetul de venituri si cheltuieli (reglementat prin Ordinul nr. 10/9.12.2002 emis de C.S.A.).

Bugetul de venituri si cheltuieli sintetizeaza in forma valorica obligatia organelor de asigurare de a-si compensa din veniturile obtinute toate cheltuielile efectuate si de a realiza un profit - obiectiv de baza prevazut in Statutul societatii de asigurare.

Obligatia desfasurarii activitatii pe baza de buget de venituri si cheltuieli este prevazuta atat in Statutul societatii, precum si in Legea nr.31/1990.

La societatile de asigurare, bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste la nivelul societatii, care are personalitate juridica, pe baza propunerilor primite de la sucursalele si compartimentele din Centrala societatii cu astfel de atributii. Mentionam aici ca agentiile teritoriale inclusiv agentia Vaslui nu are personalitate juridica si nu poate intocmi BVC, dar poate face propuneri in scris privind necesarul de venituri si cheltuieli pe perioada urmatoare exercitiului. In urma acestor propuneri se primeste de la Centrala ASIBAN planul de activitate pe perioada urmatoare. Mai specificam ca daca in urma desfasurarii exercitiului financiar nu se indeplineste planul de realizari specificat, agentiei i se retrage pe perioada urmatoare o parte din fondurile necesare cheltuielilor de personal.

Cheltuielile de constituire si administrare a fondului de asigurare sunt prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli maximum 40 % fata de volumul total de venituri din asigurarile facultative. In bugetul de venituri si cheltuieli se cuprind doua parti: venituri si cheltuieli. In partea de venituri se inscriu sursele de venituri pe proveniente, separat din asigurari facultative si asigurari obligatorii. In mod corespunzator, se inscriu si cheltuielile cu plata despagubirilor si sumelor asigurate.

Dupa aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre Consiliul de Administratie, cifrele de plan, cu defalcarea pe trimestre, se transmit la agentii pentru executie. Pe masura incasarii primelor de asigurare, pe feluri de asigurari, ele se evidentiaza in contabilitate, iar in final se oglindesc in bilantul contabil.

Veniturile realizate de o societate de asigurari apar, in principal, sub forma primelor de asigurare. Veniturile realizate sub forma primelor de asigurare aferente asigurarilor de bunuri destinate persoanelor juridice pot fi:

- prime incasate din asigurarile de cladiri, constructii si ale continutului acestora (utilaje si alte echipamente tehnologice);

- prime incasate din asigurarile de animale;

- prime incasate din asigurarile de culturi agricole;

- prime incasate din asigurarile pentru cazurile de avarii ale autovehiculelor, cu valabilitate in Romania;

- prime incasate din asigurarile constructiilor-montaj si a raspunderii constructorului;

- prime incasate din asigurarile navale (fluviale, maritime, aeriene);

- prime incasate la asigurarile de transport.

Societatile mai pot realiza venituri din alte surse ce privesc activitatea financiara si exceptionala:

- dobanzi incasate de la banci;

- venituri realizate din intretinerea unei parti de capital, din rezervele de capital si rezervele tehnice si titluri de valoare, bunuri mobiliare sau imobiliare;

- venituri din diferente de curs valutar;

- sume incasate din recuperari si regrese;

- diverse alte venituri.

La nivelul societatii de asigurare S.A.R. ASIBAN S.A. veniturile sunt reprezentate in principal din primele de asigurare incasate si din venituri financiare, dar si din operatii de reasigurare si alte venituri:

Veniturile obtinute de societatea S.A.R. ASIBAN S.A. din asigurari

pe categorii principale in anii

Tabelul nr.4.3.1

-mii lei-

Volumul veniturilor din prime este asigurat in principal din sumele aferente politelor de asigurare pentru incendiu si alte pagube de bunuri si din prime pentru asigurarile auto care depasesc 30% din veniturile din prime obtinute de S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002.

Structura veniturilor din prime de asigurare la S.A.R. ASIBAN S.A.

in perioada 2000 - 2002

Tabel nr. 4.3.2

- mii lei-

Aceeasi tendinta de incasare a veniturilor din prime se inregistreaza si la agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A volumul incasarilor din prime, precum si evolutia acestor prime in perioada 2000 - 2002 prezentandu-se astfel:

Figura 4.3.1

Detaliat pe tipuri de polite de asigurare, volumul de prime incasate de agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A in anul 2002 se prezinta in tabelul 4.3.3:

Prime incasate pentru asigurari de bunuri la agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. in anul 2002

Tabel nr. 4.3.3

Din volumul de prime de asigurare de 5.571 mil. lei incasate in anul 2002 de catre agentia Vaslui, 1.948 mil. lei reprezinta prime incasate din asigurari facultative de bunuri, dintre care 971 mil. lei reprezinta prime din asigurari de bunuri destinate persoanelor juridice.

La agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A structura portofoliului de asigurari este urmatoarea:

asigurari de incendiu 18%

asigurari tip Casco 16%

asigurari de risc financiar 42%

asigurari de decese pe termen limitat 22%

asigurari pentru utilaje tehnologice 0.5%

asigurari de valori 0.2%

alte asigurari 1.3%

Total 100%

Dintre aceste tipuri de asigurare, politele de asigurare pentru bunuri oferite persoanelor juridice si practicate de agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A sunt: asigurari de incendiu, asigurari tip Casco, asigurari pentru utilaje tehnologice, reprezentand aproximativ 40% din totalul politelor de asigurare incheiate la nivelul agentiei Vaslui.

Bugetul de venituri si cheltuieli propus in anii anteriori a fost realizat si chiar depasit in proportie de peste 100%, mai precis de 3,46 ori in cea ce priveste activitatea de baza in anul 2000 si 2,27 ori in anul 2001. La nivelul anului 2002 cresterea este de doar 10% peste nivelul propus la activitatea de baza in timp ce pentru asigurarile de bunuri se inregistreaza o regresie de aproximativ 40% fata de nivelul propus.

Bugetul de venituri si cheltuieli la agentia Vaslui a S.A.R ASIBAN S.A. in

anii 2000 - 2002

Tabel nr. 4.3.4

Se observa ca in anul 2000 volumul de venituri din prime realizat este depasit fata de cel prognozat in proportie de 246%, insa in continuare politele de bunuri au o pondere destul de mare in totalul de prime realizat de agentie (46,35%). S-au consolidat rezervele tehnice si se perfectioneaza atat tehnica asigurarilor cat si operativitatea in plata daunelor, obtinerea unei rate a daunei sub media inregistrata la nivel national.

In anul 2001 trendul pozitiv al veniturilor din prime continua, se observa o consolidare a pozitiei agentiei atat pe piata locala, cat si la nivel national, avand in vedere ca, totusi, potentialul judetului Vaslui este destul de mic. Se observa o crestere a veniturilor din prime realizate fata de cele propuse pentru acest an de 127%. Portofoliul de polite s-a imbunatatit abordand noi domenii de asigurare solicitate pe piata romaneasca, acest fapt a condus la micsorarea volumului de prime brute incasate din asigurari de bunuri (36,16%).

In anul 2002 se observa o incetinire a ritmului de crestere prin depasirea bugetului de venituri si cheltuieli cu doar 10%, in timp ce asigurarile de bunuri inregistreaza o scadere de pana la 60% din bugetul stabilit, dar ponderea acestora in activitatea de baza atinge cota cea mai mare din ultimii ani (64,10%).