Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA SI GESTIUNEA FINANCIARA A SOCIETATILOR CAPTIVE DE ASIGURARI

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Structura si importanta veniturilor si cheltuielilor societatilor de asigurari
ASIGURARILE DE VIATA
CADRUL JURIDIC AL ASIGURARILOR
TRASATURILE PIETEI ASIGURARILOR
Caracteristicile pietei - asigurari
DEFINIREA PIETEI ASIGURARILOR
Asigurarea pecuniara
Asigurarile agricole
PIATA EUROPEANA A ASIGURARILOR
Tipuri de asigurari

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA FINANCIARA  A SOCIETATILOR CAPTIVE DE ASIGURARI

 

                                                    



            1.Contabilitatea  societatilor captive de asigurari

         Societatile captive de asigurari,asemenea societatilor comerciale sunt obligate sa evidentieze activitatea lor prin intermediul contabilitatii.Majoritatea societatilor captive de asigurari sunt domiciliate in zone cu influente britanice sau nord americane astfel sistemul contabil folosit este cel anglosaxon.

 

               2.Principii contabile

        Sistemul contabil al captivelor,deorece nu exista diferente intre reglementarile societatilor captive si cele de asigurare reasigurare traditionale ,trebuie sa tina cont de reglementarile aferente asiguratorilor traditionali.

         Toate societatile comerciale inclusiv captivele au obligatia de a intocmi si publica trei rapoarte financiare anuale:bilantul,contul de profit si pierdere si situatia cash-flowului. Bilantul  reflecta pozitia financiara a societatii captive de asigurari la sfarsitul anului in curs si situatia fiecarui cont de activ si de pasiv.Contul de profit si pierdere reflecta vanzarile de produse de asigurare si costul aferent acestora,distributia profitului catre creditori in functie de tipul imprumuturilor ,catre guvern sub forma taxelor,catre compania parinte sub forma dividendelor si in final retinerea proprie pentru desfasurarea ulterioara a activitatii.Evolutia cash-flowului reflecta incasarile si platile societatii in cadrul anului financiar si efectul acestora asupra lichiditatii.

        Comitetul International de Elaborare a Standardelor de Contabilitate a elaborat incepand cu 1991 o serie de standarde financiare comune tuturor societatilor comerciale.Contabilitatea anglosaxona tine cont de urmatoarele noua principii contabile:principiul continuitatii activitatii, permanentei metodelor,principiul prudentei,independentei exercitiului,principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv,principiul intangibilitatii,principiul necompensarii, principiul prelevantei economicului asupra juridicului,principiul pragului de semnificatie.

  

            Raportare financiara

         Procesul  de management financiar al captivei poate fi impartit in trei categorii[1] :

sistemul contabil,raportari financiare,alte analize financiare.

      a)Sistemul contabil presupune ca datele contabile sa fie inregistrate si raportate ,efectuandu-se adaptari in functie de specificul operatiilor efectuate de client.

      b)Raportarile financiare lunare si anuale se intocmesc in functie de cerintele legiuitorilor locali si include :balanta lunara,bilantul anual ,contul de profit si pierdere si analiza bugetului.

      c)Alte analize financiare pot fi cerute firmei de contabilitate in functie de dorintele clientilor ,a creditorilor sau ale unor institutii financiare cu privire la profitabilitatea unui anumit produs,analiza ratei daunei fata de cea prognozata,previziunea cash-flowului pentru cerintele sistemului bancar.

      Paradisurile fiscale in care isi desfasoara activitatea societatile captive de asigurari isi organizeaza  contabilitatea avand in vedere standardele contabile folosite in tarile cu experienta in domeniu respectiv cele folosite in S.U.A. si Marea Britanie.

          1.Standarde de contabilitate folosite in S.U.A.

           In S.U.A. exista doua seturi de standarde contabile  specifice.Statutele comisionarilor din asigurari cer ca raportarea informatiilor financiare sa fie facuta respectand principiile prescrise de catre Asociatia Nationala  a Comisionarilor din Asigurari-N.A.I.C.respectiv Principii Contabile Statutare (S.A.P) si prezinta informatii referitoare la solvabilitate.

            Investitorii ,actionarii sunt interesati de castigul potential al societatilor captive de asigurari ,multi asiguratori folosind din acest motiv Principiile Contabile General Acceptate-General Accepted Accounting Principles(G.A.A.P)

G.A.A.P sunt standarde de contabilitate promulgate de catre o organizatie de elaborare  a standardelor care reprezinta Institutul American al Epertilor Contabili Autorizati.Obiectivul principal este de a inregistra tranzactiile in care o societate captiva de asigurari este implicata. Aceste obiective se realizeaza prin inregistrarea ca un activ a oricarui venit viitor posibil,iar ca obligatii orice cheltuiala datorata,ocazionat de obtinerea venitului respectiv.

Atractia fata de piata capitalurilor din S.U.A este unul din principale motive pentru care multi reasiguratori si societati captive de asigurari intocmesc si publica rapoarte care sa

corespunda cu principiile de contabilitate acceptate in S.U.A.

            Principala diferenta intre G.A.A.P. si S.A.P. consta in permiterea intocmirii unor tipuri  de rezerve.Astfel conform principiilor G.A.A.P. nu sunt permise constituirea de rezerve pentru catastrofe in timp ce conform principiilor S.A.P. se permite constituirea acestor rezerve care nu intra sub influenta  taxarii. Conform standardelor G.A.A.P o companie captiva apare ca avand o capitalizare mult mai mare decat in cazul folosirii standardelor S.A.P.Ambele rapoarte includ rezerve constituite pentru catastrofe cu deosebirea ca tinand cont de standardele G.A.A.P in S.U.A aceste rezerve apartin actionarilor si nu reasiguratorului. Conform G.A.A.P  doar in momentul aparitiei catastrofei ,suma destinata acoperirii acestor daune trece din posesia actionarilor in cadrul firmei si este dedusa ca atare in momentul folosirii.

           Aceasta situatie poate genera neplaceri in randul actionarilor altor societati captive sau reasiguratori.Acestia nefiind multumiti de valoarea actiunilor lor vor incerca sa influenteze intocmirea rapoartelor oficiale in functie de standardele G.A.A.P.

          S.A.P(Statutory Accounting Principles) sunt standarde de contabilitate elaborate de Departamente de Asigurari individuale din fiecare stat in parte.Chiar daca standardele variaza de la stat la stat ,N.A.I.C. a promulgat cateva standarde comune tuturor statelor pentru o mai buna colaborare intre acestea din punct de vedere a asigurarilor.Obiectivul principal al S.A.P. il reprezinta solvabilitatea companiilor in cauza,respectiv inregistrarea doar a activelor sigure

(numerar ,investitii,efecte comerciale de primit).   

          2.Standarde de contabilitate folosite in Marea Britanie

         In Marea Britanie,Asociatia Asiguratorilor Britanici –A.B.I .(Association of British Insures) a stabilit un set de standarde –S.O.R.P.(Standard of Recommended Practice),pentru contabilitatea asiguratorilor locali.Contabilitatea societatilor captive de asigurari este identica cu cea a tuturor companiilor,dar cu cateva diferente principale.

      Asiguratorilor ,deoarece desfasoara activitati la care rezultatul acestora nu este cunoscut  pe o perioada mai mica de 12 luni,li se permite reportarea unei parti din primele de asigurare si a rezervelor de la un an financiar la altul.Acest procedeu poarta numele de “Fond Accounting” .Asiguratorilor care au in portofoliu si asigurari de viata,le este impusa certificarea rezervelor de catre un actuar,astfel doar surplusul peste acest nivel aprobat ,poate fi reportat pe mai multi ani.

      Raportarile obligatorii pentru societatile captive de asigurari din fiecare paradis fiscal sunt elaborate de catre autoritatea de supraveghere a activitatii de asigurari din zona respectiva si se caracterizeaza prin:costuri de achizitie sunt deduse din venituri pe masura ce apar ;anumite investitii sunt neadmisibile ,valoarea acestora nefiind inclusa in bilant;in situatia existentei impozitului pe profit acesta se reflecta in pasiv;raportarile obligatorii nu recunosc verificarea garantiilor si subrogarea inainte ca acestea sa fie realizate efectiv;actiunile preferentiale sunt inregistrate in raportarile obligatorii sub forma de costuri;raportarile obligatorii nu impun o majorare a rezervelor pentru daune probabile ,pentru cazurile in care primele au fost stabilite inadecvat.  

 

            4.Gestiunea  financiara a societatilor captive de asigurari

          4.1.Veniturile si cheltuielile societatilor captive de asigurari

             In structura veniturilor societatilor captive de asigurari se inscriu:

               a)Prime de asigurare aferente asigurarilor de bunuri ,persoane,raspundere civila incasate de la societatea parinte,sau/si de la companiile si filialele acelora care alcatuiesc compania parinte,evidentiate separat pe categorii si pe persoane juridice.

               b)Prime de asigurare aferente asigurarilor de bunuri,persoane ,raspundere civila incasate de la alte entitati comerciale decat societatea parinte,evidentiate separat pe categorii si pe persoane juridice (in situatia in care societatea captiva de asigurari detine autorizatia de operare in acest sens).

               c)Venituri din reasigurari acestea se inregistreaza separat astfel:prime aferente reasigurarilor primite;venituri din despagubiri-partea din daunele produse la reasigurarile cedate,care se suporta de reasiguratori;refactii asupra primelor cedate in reasigurare care cuprind comisioanele de reasigurare incasate de reasigurat de la reasigurator si participatiile reasiguratului atunci cand nu apar daune la reasigurarile cedate;recuperari si venituri din actiuni  in regres la despagubiri;dobanzi aferente depozitelor de rezerve ,reprezinta depozite pastrate de compania cedenta dar care apartin in final reasiguratorului,deoarece banii nu sunt pastrati de reasigurator, acesta neputand sa-i investeasca,va primi o dobanda care sa compenseze aceasta pierdere; venituri aferente dobanzilor incasate de la banci pentru depozite ,disponibilitati curente,sume primite in reasigurare;venituri realizate din plasamente ale unor fonduri(parti din capital, rezerve de capital,rezerve tehnice).

         Veniturile aferente primelor de asigurare incasate de la societatea parinte constituie principala sursa de venituri pentru societatile captive de asigurari,dar nu pot fi ignorate veniturile aferente investitiilor,plasamente de capital care in functie de eficienta lor pot duce la o apreciere considerabila a rezultatelor captivei.      

       Cheltuielile societatilor captive de asigurari,in functie de destinatia lor pot fi structurate astfel:

            a)Cheltuieli cu despagubirile la asigurarile de bunuri ,persoane ,raspundere civila aferente daunelor produse societatii parinte , sau/si companiile si filialele acelora care alcatuiesc compania parinte,evidentiate separat pe categorii si pe persoane juridice.

            b)Cheltuieli cu despagubirile la asigurari de bunuri,persoane ,raspundere civila aferente daunelor produse la alte entitati comerciale decat societatea parinte ,evidentiate separat pe categorii si pe persoane juridice(in situatia in care captiva detine autorizatia de operare in acest sens).

            c)Cheltuieli privind reasigurarile:plata de prime pentru reasigurarile cedate;plata despagubirilor pentru reasigurarile primite;comisioane de platit cedentilor pentru reasigurarile primite, acordarea de participatii cedentilor ,pentru gestionarea eficienta a riscurilor referitoare la reasigurare;cheltuieli aferente dobanzilor de platit pentru depozitele de rezerve. 

            d)Cheltuieli privind constituirea rezervelor tehnice:rezerve de prime la asigurarile de viata ; rezerve de daune;rezerva I.B.N.R.

            e)Cheltuieli necesare desfasurarii activitatii:cheltuieli de infiintare;taxa anuala pentru obtinerea autorizatiei de functionare;cheltuieli cu managementul captivei;cheltuieli de actuariat (certificarea rezervelor,stabilirea cotatiilor de prima);cheltuieli cu firma de avocatura ;cheltuieli cu evaluarile si auditarea rapoartelor financiare ;cheltuieli cu intalnirea anuala a Consiliului Director;taxa de fronting;cheltuieli cu asigurarile sociale si plata unor taxe locale ; acordarea unor dividende societatii parinte.

         Gestiunea financiara a societatilor captive de asigurari impune fundamentarea posturilor din bugetul de venituri si cheltuieli ,repartizarea acestora pe trimestre ,dar si aprobarea bugetului de catre Consiliul de Administratie.

          4.2.Profitul la societatile captive de asigurari

        Profitul societatilor captive de asigurari se determina ca diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor la sfarsitul anului financiar in cauza.

        Din profitul total se preleva o anumita cota pentru constituirea fondului de rezerva care se utilizeaza pentru plata unor despagubiri ,atunci cand volumul acestora este mai mare decat resursele determinate si afectate in acest sens pentru operatiile curente sau altfel spus din fondul de rezerva se aloca resurse in situatia in care intensitatea si frecventa daunelor este mai mare decat valorile luate in calcul pentru stabilirea primelor nete.

       Gestiunea financiara a societatilor captive de asigurari implica si constituirea unor fonduri de asigurare ,care prin modul de constituire si functionare se aseamana cu un fond de rulment. Acesta se constituie din primele de asigurare si se cheltuie prin plata despagubirilor.

       Rezervele tehnice sunt o componenta specifica a gestiunii financiare a societatilor captive de asigurari si in cadrul acestora se includ:rezerve de daune,se bazeaza pe calcule actuariale si estimari statistice ,nivelul anual al acestora find certificat de actuari;rezerva I.B.N.R. (Incurred But Not Reported),reprezinta rezerva aferenta daunelor produse dar pentru care nu s-au formulat cereri de despagubire;rezerve pentru prime,reprezinta un procent din primele datorate reasiguratorului ,care este retinut de catre compania cedenta ca o garantie pentru indeplinirea obligatiilor reasiguratorului;rezerva pentru riscul neexpirat ,reprezinta acel procent din primele de reasigurare,pentru riscurile care nu s-au produs pe perioada contractului de  reasigurare si care vor trebui acoperite eventual intr-o anumita perioada dupa expirarea contractului de reasigurare.



          4.Planul de afaceri la societatile captive de asigurari

            Planul de afaceri  necesar infiintari unei captive trebuie sa cuprinda 12 etape[2]:

           1.Compania parinte se refera la descrierea,istoricul acesteia ,felul activitatii desfasurate, obiective,auditarea utimului bilant contabil.

           2.Scopul afacerii pentru societatea captiva,de ce se doreste infiintarea acesteia ,cum va influenta aceasta procesul de management al riscului din cadrul companiei parinte,felul in care se vor acoperi riscurile neasigurabile traditional.

           Actionariatul captivei se detaliaza toti actionari.

           4.Capitalizarea captivei,se verifica nivelul fondurilor existente ,in situatia extinderii viitoare a activitatii trebuie specificata provenienta fondurilor necesare.

           5.Programul de asigurare propus ,descrierea acoperirilor oferite si felul cum acestea opereaza .

           6.Daune se prezinta detaliat modul in care daunele vor fi solutionate,iar daca s-a intocmit un studiu de fezabilitate se va anexa. 

           7.Rezerve,nivelul in care acestea vor fi intocmite si modul de calculare al acestora de catre actuari.

           8.Reasigurari,se ofera detalii cu privire la programul de reasigurare,numele reasiguratorilor, sume cedate,eventual o diagrama a fluxurilor dintre captiva si acestia.

           9.Previziuni financiare,se ataseaza o estimare a veniturilor si a bilantului pe o perioada de 5 ani.

           10.Servicii necesare,se ofera detalii despre managerii,avocatii,banci,auditori,actuari cu care va opera captiva.

            11.Alte informatii,se trec orice informatii despre care se crede ca ar putea facilita obtinerea autorizatiei de functionare,fara intarziere.

            12.Atasamente,nivelul capitalizarii,evolutia daunelor,performante financiare.

          4.4..Ratinguri acordate societatilor captive de asigurari

       Ratingul [3]exprima capacitatea societatii captive de asigurari de a face fata obligatiilor asumate fata de detinatorii de polite si creditori.Exista agentii specializate care calculeaza o serie de indicatori economico-financiari printre acestea numarandu-se si A.M.Best care este specializata in ratingul societatilor de asigurari.Aceasta companie prin sistemul de rating practicat incearca sa stabileasca performanta financiara a fiecarei societati captive de asigurari, pentru a stabili daca aceasta este capabila sa-si onoreze obligatiile fata de compania parinte si eventuali creditori.

       A.M.Best foloseste doua tipuri de evaluari[4]:evaluare calitativa si evaluare cantitativa. Evaluarea calitativa reprezinta diferite aprecieri privind dispersia riscului,calitatea activitatii de asigurare reasigurare,calitatea activelor,adecvarea rezervelor de prima ,experienta managementului,structura capitalului.Deoarece acest tip de evaluare nu reprezinta calcule matematice,vom pune accent doar pe evaluarea cantitativa.

       Evaluarea cantitativa[5] se bazeaza pe teste de rentabilitate,lichiditate si teste ale gradului de indatorare.

          4.4.1.Teste de rentabilitate

     Profitul obtinut din activitatea de baza a societatii captive de asigurari reflecta capacitatea

managementului de a oferi asigurari atractive pentru compania parinte,dar si abilitatea sa de  gestionare a riscurilor.Pentru evaluarea profitabilitatii se folosesc urmatorii indicatori esentiali:

           

            1.Rata combinata reprezinta o combinatie intre rata cheltuielilor si rata daunei si masoara rentabilitatea activitatii de subscriere a asiguratorului,fara a lua in considerare efectele veniturilor din investitii.

Rch=            Rd=               Rc.ch=

Rch-rata cheltuielilor

Rd-rata daunei

Rc.ch-rata combinata a cheltuielilor

P-prime nete cuvenite

Ch-cheltuieli cu asigurarile,administratie

D-daunele inregistrate

           

            2.Rata combinata dupa plata dividendelor,modifica rata combinata prin adaugarea raportului dintre dividendele asiguratilor si primele nete cuvenite.Dividendele reprezinta sume deduse

din venituri care se adauga costurilor curente si cheltuielilor de subscriere ale asiguratorului.

Rc.ch.d=

Rc.ch.d-rata combinata dupa plata dividendelor

P-prime nete cuvenite

Ch-cheltuieli cu asigurarile,administratie

D-daunele inregistrate

Div-dividende

     Rata combinata dupa plata dividendelor ofera o mai buna masura a rentabilitatii activitatii de asigurare a unei societati iar valorile normale ale acestui indicator pentru societatile captive de asigurari sunt intre 95-110%.

            Rata subscrierii masoara rentabilitatea activitatii de subscriere tinand seama de venitul din investitii,dar excluzand efectul castigurilor de capital si al impozitului pe profit.Valorile lui ar trebui sa se incadreze intre 85 si 95%.

Rs=-

Rs--rata subscrierii

Ch-cheltuieli cu asigurarile,administratie

D-daunele inregistrate

P-prime nete cuvenite

Vinv-venituri din investitii

            4.Raportul dintre profitul de exploatare inainte de impozitare si primele nete cuvenite masoara profitul din exploatare al asiguratorului.Sunt luate in calcul profiturile din exploatare si alte venituri inainte de impozitare.Valorile normale ale acestui indicator se incadreaza intre 3 si 6%.

R=

 P-prime nete cuvenite

           

            5.Rentabilitatea surplusului masoara rezultatele generale din exploatare ale unui asigurator.

Acest indicator se obtine raportand profitul din exploatare dupa impozitare la surplusul initial.

Valorile normale se situeaza intre 5 si 15%.

Rs=

Rs-rentabilitatea surplusului

Si-surplusul initial




I-impozit pe profit

          4.4.2.Testele gradului de indatorare

   Testele gradului de indatorare masoara expunerea capitalului asiguratorului la diferite  practici financiare si de exploatare .Societatile captive de asigurari cu un grad de indatorare ridicat pot avea o rentabilitate ridicata dar si un risc ridicat dar cele cu un grad de indatorare mic vor face fata mai usor rezultatelor scazute din investitii,dar la o rentabilitate mai mica a surplusului.

            1.Modificarea procentuala a primelor nete subscrise este un indicator ale carui valori normale se incadreaza intre 5 si 10%.O valoare mult mai mare poate indica asumarea unui risc  superior celui suportabil de surplusul asiguratilor companiei parinte.

            2.Raportul dintre primele nete subscrise si surplus masoara gradul de indatorare in subscriere. Numaratorul reprezinta primele nete subscrise si cheltuielile asociate lor identificand riscul de subscriere al asiguratorului,iar numitorul reprezinta resursele financiare disponibile peste nivelul necesar estimat al rezervelor.Valorile recomandate variaza intre 150 si 200%.

            Ic=

Ic-indicator de capacitate

P-prime nete cuvenite

S-surplusul resurselor financiare  peste nivelul necesar al rezervelor

            Raportul dintre obligatiile nete si surplus reprezinta gradul de indatorare corespunzator rezervelor.Obligatiile nete reprezinta obligatiile totale minus rezervele ,plus datoriile legate de imobilizari,minus creantele sau datoriile catre societati afiliate.Pentru asiguratori de bunuri, valorile indicatorului sunt intre 100 si 200%,iar pentru asiguratorii de raspundere civila intre

300 si 380 %.

            Gr=

Gr-gradul de indatorare aferent rezervelor

Ob.lg-obligatii totale

R-rezerve

C-creante

 S-surplusul resurselor financiare  peste nivelul necesar al rezervelor

            4.Gradul de indatorare neta ofera o masura a gradului de indatorare ,raportand obligatiile nete si primele nete la surplus. Pentru asiguratori de bunuri ,valorile indicatorului sunt intre 250 si 400%,iar pentru asiguratorii de raspundere civila intre 500 si 580 %.

            Gi.n.=                    

            Gi.n-gradul de indatorare neta

            P-prime nete cuvenite

            Ob.lg-obligatii totale

            S-surplusul resurselor financiare  peste nivelul necesar al rezervelor

            5.Gradul de indatorare din reasigurari cedate se calculeaza ca raport intre soldul reasigurarilor si surplus.Soldul asigurarilor cuprinde primele cedate,soldul net al daunelor nedespagubite si al primelor necuvenite recuperabile.Valorile normale ale acestui indicator se situeaza intre 50 si 130%.

            Gi.r.=

            Gi.r.-gradul de indatorare din reasigurari cedate

            Sn-soldul net al daunelor nedespagubite

            Pc-prime cedate in reasigurare

            S-surplusul resurselor financiare  peste nivelul necesar al rezervelor

            6.Gradul de indatorare brut se calculeaza prin adunarea gradului de indatorare net la gradul  de indatorare din reasigurari cedate. Pentru asiguratori de bunuri ,valorile indicatorului sunt  intre 300 si 500%,iar pentru asiguratorii de raspundere civila intre 500 si 700 %.

            Gi.b.=Gn+G.i.r.

            Gi.b=gradul de indatorare brut

            7.Raportul dintre sumele de recuperat din reasigurari si surplus reprezinta o masura a riscului de neprimire a sumelor datorate de reasigurator.Sumele de recuperat din reasigurari reprezinta despagubirile neincasate ,primele necuvenite si daunele I.B.N.R. Pentru asiguratori de bunuri ,valorile indicatorului sunt cuprinse intre 0 si 50%,iar pentru asiguratorii de raspundere civila intre 50 si 100 %.

            Rn=

            Rn-riscul de neprimire

            Pnec –prime necuvenite

            Dibnr-daune I.B.N.R.

            Dpneinc-despagubiri neincasate

            S-surplusul resurselor financiare  peste nivelul necesar al rezervelor

          4.4.Testele de lichiditate

    Fiecare societate trebuie sa-si onoreze obligatiile atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Acest lucru poate fi realizat prin detinerea de numerar si prin diversificarea portofoliului de investitii cu risc scazut si lichiditate mare.Cei mai importanti indicatori sunt:

            1.Lichiditate imediata arata gradul in care obligatiile asiguratorului sunt acoperite de activele cu lichiditate ridicata .Numaratorul indicatorului reprezinta numerarul,investitiile pe termen scurt in alte societati ,obligatiunile guvernamentale pe termen de 5 ani,obligatiunile pe termen de un an si aproximativ 80% din actiunile comune.Numitorul este format din obligatii nete si  soldul sumelor de platit in reasigurari. Pentru societatile captive de asigurari valorile indicatorului se incadreaza intre 20 si 50%

            Li=

             Li-lichiditate imediata

            Ai-active imediate

            Dts-datorii pe termen scurt

            2.Lichiditate curenta raporteaza activele imobilizate si usor mobilizate la obligatiile nete si  soldul sumelor de platit din reasigurari. Pentru asiguratori de bunuri ,valorile indicatorului sunt cuprinse intre120 si 140%,iar pentru asiguratorii de raspundere civila intre 100 si 120 %.

            Lc=

            Li-lichiditate curenta

            Au.m.-active usor mobilizabile

            Ai-active imediate

            Dts-datorii pe termen scurt

            Lichiditate generala se determina prin raportarea activelor totale la datorii totale minus rezerve. Pentru asiguratori de bunuri ,valorile indicatorului sunt cuprinse intre140 si 180%,iar pentru asiguratorii de raspundere civila intre 110 si 150 %.

            Lg=

             Lg-lichiditate generala

            At-active totale

            Dtot-datorii totale

            R-rezerve

            4.Cash-flow-ul din exploatare evalueaza capacitatea societatilor captive de asigurari de a-si onora obligatiile curente din fondurile generate de operatiunile de subscriere si de investitii.

            5.Soldul fondurilor generate din operatiunile de asigurare,dupa deducerea dividendelor, infuziilor de capital ,veniturilor din investitii si din alte tranzactii trebuie sa fie pozitiv.Un rezultat negativ indica o activitate de asigurare si de investitii neprofitabila.



            5.Ratinguri A.M.Best’s

            5.1.Ratinguri clar precizate

        Categoriile de rating A++ si A+(superior) sunt atribuite companiilor care au ajuns la o performanta generala superioara celei din standardele A.M.Best’s.Aceste companii isi pot achita foarte prompt obligatiile fata de asigurati o perioda lunga de timp.

       A si A-(excelent) sunt atribuite companiilor care au obtinut rezultate generale excelente comparativ cu standardele  A.M.Best’s.Aceste companii isi pot achita foarte prompt obligatiile fata de asigurati o lunga perioda de timp.

      Categoriile de rating B++ si B+(foarte bun) sunt atribuite companiilor care au obtinut

rezultate generale excelente comparativ cu standardele A.M.Best’s.Aceste companii isi pot achita obligatiile fata de asigurati ,dar stabilitatea  lor financiara poate fi afectata de modificarile nefavorabile ale conditiilor economice sau de subscriere.

     Calificativele B si B-(bun) arata faptul ca societatile captive de asigurari au obtinut rezultate generale bune comparativ cu standardele Best’s.Aceste companii au o capacitate de plata adecvata obligatiilor existente fata de asigurati ,dar stabilitatea lor financiara poate fi afectata de modificarile nefavorabile ale conditiilor economice sau de subscriere.

     Categoriile de rating C++ si C+ (satisfacator) indica faptul ca performanta generala a asiguratorilor este satisfacatoare comparativ cu standardele Best’s.Aceste companii au o capacitate rezonabila de onorare a obligatiilor fata de asigurati ,dar stabilitatea lor financiara este  vulnerabila in fata modificarilor nefavorabile ale conditiilor economice sau de subscriere.

      Calificativul D(sub standardele minime) este atribuit societatilor captive de asigurari care indeplinesc standarde minime privind dimensiunea si experienta ,dar nu si standardele A.M.Best’s pentru ratingul C-.

     Categoria E(sub supravegherea statului) corespunde companiilor aflate sub orice forma de supraveghere,control,restrictie din partea Organelor de supraveghere vizand mentinerea sau reabilitarea,dar excluzand lichidarea.     

     Atunci cand compania captiva de asigurari are ordin de lichidare sau a hotarat ea insasi sa intre in procedura de lichidare ,aceasta primeste calificativul F(in lichidare).

            5.2.Ratinguri cu determinanti

    In unele cazuri , A.M.Best’s modifica calificativul acordat unei societati captive de asigurari ,datorita rezultatelor ,afilierii(asocieri)sau obligatiilor contractuale fata de unul sau mai multi asiguratori.Aceste schimburi sunt desemnate printr-un sufix care se adauga la calificativ.

    Ratingul grupului (Group Rating)-“g”-reflecta performanta consolidata a unui grup de companii captive de asigurari din domicilii fiscale diferite ,apatinand aceleasi companii parinte.

    Companiile grupului trebuie sa actioneze ca o afacere unica rezultata in urma asocierii  con-solidate,asocierii strategice sau asocierii de afaceri.

    Ratingul de pool(Pooled rating)-“p”-se acorda companiilor cu management si actionari comuni care controleaza 100% in afacere.Toate primele ,cheltuielile si pierderile se repartizeaza proportional cu surplusul fiecarui membru al grupului.

     Ratingul de resigurare(Reinsured rating)-“r”-arata ca ratingul atribuit companiei este cel al

unei societati afiliate care reasigura practic intrega activitate de asigurare.   

     Ratingul calificat (Qualified Rating)-“q”-se acorda companiilor care sunt afectate negativ de legislatia care restrictioneaza stabilirea cotelor de prima ,prin fixarea unor limite obligatorii.

      Sub supraveghere (Under Review)-“u”-arata ca ratingul asiguratorului este sub supraveghere ,datorita producerii unor schimbari sau datorita aparitiei unui eveniment care poate afecta situatia sa finaciara.Acest determinant este folosit pana cand conducerea companiei va avea o intalnire cu reprezentantii A.M.Best’s pentru a analiza situatia si a lua masurile corective ce se impun.

     Ratingul revizuit (Revised Rating),simbolizat prin litera “x”se atribuie asiguratorilor ale caror calificative au fost modificate in anul respectiv.

            5.Ratinguri “Non Assigned”

      Aproximativ 30% din companiile evaluate de A.M.Best’s care apar in raport si pe care aceasta companie il publica ,primesc un calificativ ”non assigned”(NA).Aceste calificative sunt impartite in 11 categorii care explica de ce o companie nu poate primi un calificativ precizat.

     Companiile captive de asigurari care primesc ratinguri ridicate trebuie sa demonstreze consistenta performantelor financiare.Fata de companiile traditionale de asigurari ,acest tip de companii se confrunta si cu o alta serie de riscuri:concentrarea afacerii ,dependenta de contractele de factoring,de sistemul financiar al companiei parinte.

     La sfarsitul lunii martie 2003 A.M.Best avea in evidenta pentru efectuarea evaluarii 368 societati captive de asigurari ,pentru care a acordat urmatoarele ratinguri: 

           Fig.7-Ratinguri acordate de AM Best pentru societatile captive analizate

Categorie de rating

Numar societati captive

Superior (A++,A+)

11

Excelent(A,A-)

133

Foarte bun (B++,B+)

51

Total ratinguri sigure

195

Vulnerabil (dela B la F)

7

Total ratinguri

202

Fara rating(NR)

166

Total societati captive analizate

368

                 

 Sursa:   Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari–Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.98

  Grafic situatia ratingurilor acordate se prezinta astfel:

Fig.8-Structura ratingurilor acordate societatilor captive de catre AM Best

Sursa:   Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari–Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.98

      In concluzie,se observa ca ponderea cea mai mare din captivele analizate o detin cele care nu au rating,urmate de cele cu un rating excelent.



[1] Captive Management-Accounting and Financial Reporting Outline,www.riskcap.com

[2] Marsh View Point 1/2000-Operating Busines Plan

[3] Ciurel Violeta –Asigurari si reasigurari.Abordari teoretice si practici internationale.Ed All Beck 2000

[4] Constantinescu Dan-Management financiar in asigurari,Ed.Semne Bucuresti 1999

[5] Current Guide to Best’s Insurance Report 2000








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1222
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site