Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


IMPACTUL UNIUNII EUROPENE ASUPRA DEZVOLTARII COMERTULUI ELECTRONIC

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MONOGRAFIA FIRMEI S.C.ULTRA PRO SOFTWARE.SRL
ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING: PIATA FIRMEI
RELATIA DINTRE CALITATEA PRODUSELOR SI IMAGINEA MARCII IN CADRUL FIRMEI NIKE
DEPOZITAREA SI ETALAREA LEGUMELOR
COSTURILE DE PRODUCTIE
Subiectele de drept comercial - comerciantii
Regiunile de baza in comertul international
Conceptul de investitie straina
Structura marcilor
SOCIETATEA IN COMANDITA PE ACTIUNI

IMPACTUL UNIUNII EUROPENE ASUPRA DEZVOLTARII COMERTULUI ELECTRONIC

            Romania a participat la elaborarea planului de actiuni eEurope+ si a consimtit ca alaturi de celelalte tari candidate sa contribuie la dezvoltarea Societatii Informationale Europene.



Pentru a implementa cu succes Societatea Informationala in Romania, este necesara existenta unei infrastructuri de comunicatii, sunt necesare  noi abilitati pentru ca oamenii sa poata  juca un rol activ in era digitala si este necesar un nou comportament . Astazi Internetul deschide o era de intensa creativitate si cu o mare competitie intre idei. Societatea Informationala solicita minti ascutite, un spirit inovator, deschidere si viziune.

Constructia Societatii Informationale presupune existenta unui sector al Tehnologiei Informatiei si al Comunicatiilor bine dezvoltat, investitii semnificative in acest sector precum si raspandirea utilizarii Internetului si dezvoltarea comertului electronic.

In vederea pregatirii tineretul roman pentru era digitala, Guvernul Romaniei a aprobat anul acesta proiectul pentru intorducerea a 500.000 de calculatoare in scoli si licee. Aceste calculatoare vor fi echipate cu software educational si vor avea acces la Internet. Prin aceasta masura, Internetul si multimedia vor patrunde in scoli, contribuind astfel la adaptarea sistemului educational la era digitala.

Pentru accelerarea introducerii comertului electronic , MCTI a initiat in acest an un pachet legislativ, care va contribui la realizarea cadrului legislativ necesar pentru utilizarea pe scara larga a mijloacelor electronice de catre mediul de afaceri si cetateni.

Astfel, incepand cu luna iulie 2001 este in vigoare legea semnaturii electronice  care implementeaza Directiva 2000/31/CE. Guvernul Romaniei a aprobat de asemenea in acest an proiectul de lege a  comertului electronic care implementeaza Directiva 99/93/CE si care se afla in dezbateri in Parlament, legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatia a acestor date care implementeaza Directiva 97/66/CE si legea pentru prelucrarea datelor si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor care implementeaza Directiva 95/46/CE. Aceste ultime doua legi au fost promulgate de Presedintele Romaniei si au intrat in vigoare din momentul publicarii lor in Monitorul Oficial.

MCTI a lansat in anul 2003 o serie de proiecte pilot care au ca obiectiv principal incurajarea utilizarii comertului electronic. Astfel, proiecte ca piata virtuala (e-market), sistem electronic de achizitii publice (e-procurement), transmiterea facturilor fiscale utilizand tehnologie Web (WebInvoices), transmiterea bilanturilor agentilor economici catre Ministerul de Finante prin intermediul Internetului vor contribui la cresterea volumului de activitati comerciale ce se desfasoara prin intermediul mijloacelor electronice.

        1. CODITI IMPUSE DE U.E.

            Daca suveranitatea se defineste ca fiind capacitatea de a exercita control fara amestec extern, atunci statul national sufera clar o descrestere a suveranitatii. Guvernele trebuie sa recunoasca si sa lucreze in conditiile in care majoritatea problemelor economice, financiare si comerciale se definesc intr-o larga masura in termeni internationali11.

             Raman prea putine chestiuni pur „domestice”. Concurenta pentru investitiile internationale - incurajate de activitatile si mobilitatea firmelor multinationale - se traduce prin faptul ca o mare parte din politicile traditional interne, precum educatia si specializarea, taxarea, protectia sociala, reglementarile economice, sau legislatia muncii, au devenit internationale. Preocuparile europene cu privire la asa-zisul „dumping social” exemplifica aceasta dinamica. Chiar si administratia publica a unei tari ii priveste si pe parteneri pentru ca afecteaza eficienta si eficacitatea politicilor. Concluzia este ca trebuie crescut gradul de armonizare a politicilor in raport cu tendintele principalilor parteneri comerciali.

            Exista cateva domenii pe care guvernele chiar nu le pot controla. Tehnologia informatiei a eliminat capacitatea tarilor de a se izola de lumea inconjuratoare. Controlul va fi dificil, daca nu imposibil de exercitat datorita revolutiei informationale care a democratizat accesul la tehnologie. Un rezultat important este ca libertatea cuvantului si libertatile civile devin treptat internationale.

            Raspunsurile guvernelor la globalizare sau cautarea de solutii comune la dilemele legate de politicile globale afecteaza si mai mult suveranitatea. Participarea la organizatiile internationale sau adoptarea de acorduri internationale limiteaza optiunile strategice aflate la indemana guvernelor. Se pot cere modificari chiar si la politicile si practicile interne impamantenite si pretuite.

            Guvernele vor conduce transformarea spre era digitala. Organizatiile din sectorul public vor trebui sa-si adapteze relatiile cu cetatenii, mediul de afaceri, personalul angajat si alte institutii publice.. Intr-adevar, guvernele se afla in pozitia unica de catalizator al schimbarilor.  Implementarea societatii informationale este solutia pe care trebuie sa o adopte tarile membre  pentru fluidizarea circulatiei informatiilor prin promovarea initiativei e-government pe tot arealul UE.

            Obtinerea avantajelor oferite de modelul societatii viitorului- Societatea Informationala- pune in fata UE probleme de maxima prioritate si urgenta: crearea unui nou cadru de reglementari, promovarea unei noi culturi si a spiritului de intreprinzator, obtinerea pozitiei de lider in noile tehnologii, educarea si instruirea cetatenilor si implementarea unor noi metode de business.     

            Strategia Uniunii Europene in ceea ce priveste “Societatea informationala” a fost stabilita prin promovarea initiativei planului de actiuni e-Europe care are urmatoarele obiective:

             1.Acces la internet mai rapid, mai ieftin si mai sigur.

            Piata europeana investeste deja intens in noi retele, intr-un mediu concurential. Totusi, unele regiuni mai indepartate si mai putin dezvoltate nu poseda in egala masura acces la retelele moderne de comunicatii. De aceea, ar trebui depuse eforturi pentru a:

ü      reduce semnificativ tarifele de acces la internet pana la nivelul cel mai de jos practicat la scara mondiala prin reinviorarea concurentei si standardizare clara in spatiul european si national

ü      reduce preturile la liniile inchiriate prin intensificarea concurentei si asigurarea implementarii lor

ü      incurajeaza dezvoltarea infrastructurii informationale si a proiectelor, cu precadere in regiunile defavorizate, cu spijinul finantarilor publice unde este cazul, si fara a afecta concurenta

ü      Internet mai rapid pentru cercetatori si studenti

Retelele de mare viteza vor crea noi posibilitati pentru invatarea colaborativa si pentru cercetare, in si intre sectorul public si cel privat. Odata cu internetul mai rapid, se profileaza un nou concept in IT- retele pe infrastructura internet. Conceptual, ideea se refera la ‘reteaua globala’. Actiuni ce concura la aceasta:

§         retelele nationale de cercetare  trebuie dezvoltate pentru a permite cercetatorilor si studentilor din toata Europa sa beneficieze de retele cat mai puternice

§         acces la internet de mare viteza si intraneturi trebuie asigurate in universitati

Securizarea retelelor si promovarea cartelelor inteligente

            In vederea cresterii increderii populatiei in utilizarea serviciilor electronice, tarile europene vor acorda o mare atentie asigurarii securitatii aplicatiilor pe retele prin utilizarea cartelelor inteligente, atat in sectorul public cat si in cel privat. Cartelele inteligente vor fi folosite pentru securizarea accesului electronic la serviciile medicale, plati electronice, acces mobil Internet, servicii de transport public, telefoane publice, incasarea electronica a taxelor si impozitelor.

2  Investitii in resurse umane si competente

             Tineretul european in era digitala.

            Orice cetatean va trebui sa posede aptitudinile necesare pentru a trai si a munci in noua societate informationala. Sistemele educationale si de training europene trebuie sa se adapteze societatii bazate pe cunoastere. Masuri concepute pentru a oferi tuturor elevilor posibilitatea de a stapani tehnologia digitala la finalizarea studiilor:

  • asigurarea disponibilitatii serviciilor suport si resurselor educationale pe internet, a programelor electronice de invatamant pentru profesori, elevi si parinti( de exemplu acces pentru copii dezavantajati, acces la patrimoniul cultural in forma digitala, materiale multimedia in diferite limbi, colectii de practici bune de urmat)
  • adaptarea programei scolare pentru a include noi metode de invatare, tehnologii informationale si comunicationale
  • conectarea progresiva a scolilor la retelele de cercetare
  • pregatirea  tuturor profesorilor pentru utilizarea tehnologiilor digitale.

Atingerea nivelului maxim de angajare a fortei de munca va necesita o transformare radicala a organizarii muncii pentru a profita de posibilitatile oferite de noua economie. Aceasta transformare presupune:

v     a oferi fortei de munca sansa de a deveni cunoscatoare in domeniul digital prin invatare continua

v     a concepe o diploma recunoscuta la nivel european care sa ateste competente de baza in domeniul tehnologiei informatiei

v     a spori numarul centrelor de pregatire in domeniul tehnologiei informatiei si a cursurilor de specialitate, promovand egalitatea dintre sexe

            O atentie speciala va fi canalizata catre eliminarea barierelor accesului la informatie. Adoptarea standardelor de accesibilitate a produselor tehnologiei informatiei (“Design pentru toti”) va imbunatati gradul de utilitate si integrare sociala a persoanelor cu nevoi speciale.

3. Stimularea utilizarii Internet 

            Accelerarea reglementarii comertului electronic prin:

ü      adoptarea legislatiei UE cu privire la dreptul de autor, marketingul activitatilor financiare la distanta, plata electronica si jurisdictie

ü      infiintarea de piete electronice pentru achizitiile sectorului public

ü      sporirea increderii consumatorilor prin adoptarea unui cod comportamental al furnizorilor pe internet, prin dezvoltarea unor regulamente proprii si a unor foruri de mediere, prin stimulente acordate consumatorilor si prin infiintarea unui forum online

ü      stabilirea de criterii si transparenta

            Guvernare online: acces electronic la serviciile oferite de autoritatile publice

            Principalele provocari sunt adoptarea de noi tehnologii pentru crearea de continut, asigurarea accesibilitatii de durata si dezvoltarea de noi servicii. Alte obiective importante includ managementul continutului european si sprijin  crescut pentru cooperarea intre comunitatile educationale. Printre actiunile in aceasta directie se numara:

·        lansarea unui program pentru stimularea dezvoltarii si utilizarii continutului digital de factura europeana in retelele globale si promovarea diversitatii lingvistice in cadrul societatii informationale, incluzand actiuni de sprijinire a expolatarii informatiilor din domeniul public

·        crearea unui mecanism de coordonare a programelor de digitalizare in Europa

                    2. TENDINTE

                Principiul progresului tehnic si tehnologic (PTT) , afirma ca au loc:   

 a) cresterea progresiva a costului unitar si a pretului cu cresterea calitatii / performantei, la o generatie tehnologica constanta;

 b) scaderea costului unitar si a pretului cu cresterea numarului de generatie tehnologica, la o calitate / performanta constanta;

 c) cresterea progresiva a investitiilor in resurse umane si materiale pentru activitatile de marketing, C-D, productie si suport, pentru a trece de la o generatie tehnologica la cea urmatoare, cu cresterea numarului de generatie tehnologica.

            Din punctul de vedere al utilizatorului aceasta inseamna ca este preferabila utilizarea de produse sau servicii de ultima generatie (pret mai redus la aceeasi performanta sau performanta crescuta la acelasi pret).

            Din punctul de vedere al producatorului, lansarea in avans a unei noi generatii inseamna un profit crescut datorita unui monopol temporar. O strapungere tehnologica sau un produs cu totul nou pot avea un potential economic foarte ridicat.

            Pe de alta parte, cresterea investitiilor necesare trecerii la generatia urmatoare implica desfacere mare, deci cresterea ofertei pe o piata mondiala limitata. Numai firme din ce in ce mai puternice pot rezista concurentei.

                Alte consecinte sunt:

·           reducerea duratei de viata comerciala a produselor si scurtarea duratelor  in care furnizorul poate garanta suportul pentru intretinere si dezvoltare;

·            cresterea importantei economice a vitezei de implementare a aplicatiilor si a potentialului de dezvoltare a aplicatiilor  pe baza scalabilitatii platformelor pe care sunt instalate.

·            detasarea furnizorilor importanti de tehnologie si solutii (cum sunt IBM, Microsoft si Oracle), fiind evident favorizati pe termen mediu si lung furnizorii care:

·            atingerea unor niveluri ridicate ale unor caracterisitici tehnice, precum:

-         cresterea disponibilitatii produselor pana la limita maximului economic. Utilizarea unor tehnologii de fabricatie pentru subansamble si produse care satisfac conditia  MTBF >> n f (MTBF- media timpului de buna functionare, n – numarul mediu de ani de utilizare a unui anumit produs -scade odata cu acelerarea progresului tehnic, f – fondul de timp anual) si utilizarea de configuratii de tip ultrafiabil, permit atingerea unor valori de disponibilitate extrem de ridicate, facand posibila exploatarea “24 x 7”, deci si servirea activitatilor desfasurate pe aria intregului glob;

-         standardizarea tehnicilor de protectie si securitatate a informatiei, inclusiv de realizare a retelelor virtuale private. Aceasta, impreuna cu disponibilitatea  foarte ridicata, permite realizarea de sisteme critice, care asigura suportul unor procese de afaceri  cu valori foarte importante.

-         standardizarea procedurilor securizate asociate tranzactiilor comerciale si financiare on –line.

3. E-MARKETING



Penetrarea noilor tehnologii in toate sectoarele economiilor dezvoltate are efecte considerabile pentru marketing deoarece:

v     teoriile conventionale ale ciclurilor de viata ale produselor industriale sunt acum demodate, ca si diviziunea internationala a muncii;

v     ciclurile de viata ale produselor/serviciilor devin tot mai scurte;

v     natura inovatiilor si modul in care ele isi croiesc drumul spre afirmare sunt sensibil diferite fata de trecut – “inovatia prin invazie” este acum ceva obisnuit;

v     inovatia prin reunirea unor sectoare industriale diferite este un nou mod de a progresa in prezent (de exemplu, ingineria mecanica s-a unit cu electronica pentru a da nastere roboticii). Pentru ca o industrie sa supravietuiasca, ea trebuie sa retina cat mai mult timp avantajul de marketing conferit de inovatia tehnologica – aceasta impune o reinvestire a profiturilor in programe continue de cercetare-dezvoltare pentru a-si putea conserva avantajul competitiv.

Spre deosebire de activitatile traditionale internationale ale unor mari firme, apare tot mai evidenta ideea unui nou marketing, specific globalizarii. Suntem martorii unui nou mondialism, ai unei economii globale si ai unei piete globale in care distantele nu mai reprezinta un obstacol. Oricine, oriunde si oricand va putea avea acces la reteaua electronica globala.

Parafrazandu-l pe A. Malraux, am putea spune ca “economia secolului al XXI-lea va fi digitala, virtuala sau nu va fi deloc”.

In esenta, noul marketing poate fi redus la doua teme fundamentale:

1) clientul si relatiile cu el – vocea clientului si valorile consumatorilor constituie principala forta care catalizeaza piata;

2) tehnologia informationala si aplicatiile ei - un cert factor de succes al firmelor il reprezinta legaturile dintre tehnologia informationala si orientarea sa spre piata (de exemplu, expansiunea marketingului direct, a studiilor de piata asistate de calculator si a cybermarketingului).

In concluzie, intreprinderile/firmele sau organizatiile utilizeaza un arsenal de tehnologii Internet pentru a ocupa o pozitie cat mai competitiva pe piata, raspunzand astfel dezvoltarii constante a Web-ului, determinata de cresterea si diversificarea continua a nevoilor umane. Noua economie inseamna intotdeauna functional, intotdeauna conectat, iar firmele de succes au invatat aceasta lectie. De aceea, putem afirma ca marketingul actual este unul ofensiv, uneori chiar agresiv, bazat pe rapiditatea reactiei intreprinderii, pe viteza sa de raspuns la solicitarile consumatorilor.

Pentru a intelege importanta si necesitatea unei strategii competitive de marketing a intreprinderii, sa pornim de la exemplul dat de B. Gates, cel mai bogat om din lume la ora actuala. El a creat impreuna cu P. Allen limbajul soft pentru Altair, primul PC din lume, in ciuda pesimismului afisat de specialistii companiei Intel, care produsesera microcipul 8080 pentru Altair si care sustineau ca era imposibil sa se realizeze un limbaj elementar pentru acel PC. Si totusi, Microsoft Basic a fost creat in opt saptamani, fara ca Gates si Allen sa beneficieze de vreun computer Altair. Intr-o industrie cu un mediu turbulent, in care astazi exista peste 75.000 de firme concurente in lumea intreaga si de-a lungul a doua decenii dificile, Microsoft si-a dezvoltat in mod semnificativ afacerile, obtinand o rata inalta a profitului. Dupa numai 17 ani de existenta, Microsoft a depasit valoarea de piata a lui IBM.

De ce a avut si are un atat de mare succes Microsoft ? Iata cateva explicatii[1]:

v     compania are o viziune clara si usor de inteles de catre angajatii sai (“Microsoft software pe orice PC’);

v     compania angajeaza un anumit gen de indivizi, avand solide cunostinte de specialitate, cu un coeficient inalt al inteligentei (IQ), animati de dorinta reusitei si avand mentalitate de invingatori;

v     compania are un stil propriu de conducere, construit in jurul informalului, vitezei, provocarilor dure si jocului bursier, focalizat spre realizarea rapida a unor produse superioare si de succes;

v     compania vrea sa fie mereu in frunte, in orice fel – ea se lupta cu concurentii sai atat pe piata, cat si in salile de judecata ale tribunalelor. Dorinta de victorie este foarte puternica;

v     compania investeste enorm in activitatea de cercetare-dezvoltare;

v     incheierea de intelegeri, aliante, chiar si cu firme concurente, a reprezentat intotdeauna un punct tare al companiei;

v     compania isi asuma riscuri ”controlate” si acorda prioritate vitezei de reactie la solicitarile mediului.

Marketingul ofensiv, chiar agresiv, specific managementului companiei Microsoft, are la baza un set de strategii competitive de marketing, care combina vechile virtuti ale asumarii riscului cu o abordare moderna de marketing.

In esenta, marketingul ofensiv se bazeaza pe dorinta de inovare, pe creativitate. El presupune ca firma sa aiba o strategie clara, sa investeasca continuu pentru a o indeplini, sa anticipeze nevoile viitoare ale consumatorilor si sa le satisfaca mai repede si mai bine decat concurentii sai astfel incat sa stabileasca relatii stranse cu consumatorii pe termen lung. Pentru a obtine o valoare superioara a produselor/serviciilor companiei fata de cele ale concurentei, marketingul ofensiv face apel la fiecare angajat al companiei. Marketingul ofensiv are la baza trei elemente cheie:

a)  orientarea spre consumator;

b)  orientarea spre profit;

c) angajarea tuturor departamentelor companiei fata de punerea in aplicare a celor doua orientari.

Pe scurt, fiecare angajat al companiei este un „om de marketing”.

O strategie competitiva de marketing impune obtinerea unui echilibru intre doua grupuri separate; consumatorii si concurentii. In trecut, specialistii de marketing si-au indreptat atentia numai asupra unui singur grup, ignorandu-l pe celalalt sau acordandu-i putina atentie. De obicei, specialistii de marketing au pus consumatorii in centrul tuturor actiunilor lor, iar strategii au pus concurentii in centrul atentiei lor.

Astazi, in conditiile globalizarii, a devenit si mai limpede faptul ca accentul pus numai pe unul din cele doua grupuri este insuficient, fiind necesara o “fuziune” a celor doua orientari intr-o abordare completa a strategiei de marketing. O gandire strategica competitiva de marketing presupune trecerea[2]:

v     De la previziune la avantaj competitiv/concurential. Legatura dintre strategie si avantajul competitiv este atat de puternica si de directa incat strategia este adesea definita drept “cautarea avantajului competitiv”. Avantajul competitiv este acel ceva care permite firmei sa obtina profituri peste media domeniului/ramurii de activitate in care opereaza;

v     De la elitism la egalitarism. In mod ideal, fiecare angajat ar trebui sa aiba o gandire strategica despre nevoile consumatorilor, concurenti si avantaj competitiv;

v     De la concurenti la “concurenti si consumatori”. Gandirea strategica ofera o abordare mai echilibrata atat asupra consumatorilor, cat si asupra concurentilor, ca sursa a avantajului competitiv;

v     De la chibzuinta si prevedere la creativitate. Ca si marketingul insusi, strategia este mai degraba considerata mai mult arta si mai putin stiinta. Provocarile care apar in fata strategiei de marketing sunt intr-o continua schimbare. Fara a renunta la control, este necesara cresterea importantei creativitatii, ca parte a “capitalul uman”;

v     De la rigid la flexibil. A elabora strategii pe cinci ani inainte inseamna a exclude procesele de invatare si de adaptare. Gandirea strategica este una flexibila deoarece sunt putine reguli de respectat si ritualuri de indeplinit.

In concluzie, am putea aprecia ca strategiile competitive de marketing inseamna “mai repede, mai bine, mai mult”.

O serie de studii efectuate recent in diferite tari dezvoltate ale lumii au reconfirmat importanta marketingului pentru succesul intreprinzatorului/firmei in afaceri, oferind indicii certe ca intreprinzatorul/firma isi imbogateste in mod continuu competentele de marketing, fapt concretizat, in principal, in orientarea activitatii spre consumator, integrarea pe piata si concentrarea pe obtinerea de profit. Globalizarea afacerilor constituie provocarea cu cel mai mare impact asupra activitatii de marketing. Cumparatorii si furnizorii de produse si servicii adopta o pozitie din ce in ce mai globala, iar notiunea de piete separate din punct de vedere national nu mai este relevanta, cu exceptia cazurilor in care exista diferente evidente de gusturi si preferinte, rezultat al unei anumite culturi. Crearea unei piete unice europene (care aduce cu ea standarde comune, cerinte tehnice si de siguranta foarte precise) a grabit si favorizat aceasta tendinta. Din punct de vedere al marketingului, problema care se pune este restructurarea activitatilor de marketing la nivel national, pentru a putea concura pe plan international pe piete mai mari si mai disparate. O alta problema specifica mediului de afaceri o constituie clientii actuali, avizati, sofisticati si puternici Ei devin pe zi ce trece mai pretentiosi, asteptarile lor privind calitatea, fiabilitatea si durabilitatea produselor/serviciilor crescand neincetat.

A aparut astfel o noua orientare a managementului firmei bazata pe marketingul relational, care se constituie intr-un raspuns la provocarea careia trebuie sa-i faca fata companiile (pastrarea clientilor existenti). El este considerat cel mai adesea drept practica de a construi relatii pe termen lung, date de satisfactie, cu parteneri cheie (clienti, distribuitori, furnizori etc.) pentru a pastra preferinta acestora (pe termen lung) si a mentine astfel afacerea.

Marketingul actual trebuie sa tina seama de impactul puternic al tehnologiilor informationale si telecomunicationale asupra economiei mondiale. In prima jumatate a anilor 1990, comertul electronic (e-commerce) a fost definit de corporatia americana IBM drept cea mai importanta componenta a afacerilor electronice (e-business), ulterior sfera de cuprindere a afacerilor electronice cuprinzand multe alte domenii.

           

 MARKETING PE INTERNET

Computerele devin tot mai rapide, iar Internetul tot mai raspandit si folosit. In acelasi timp, suntem asaltati de o cantitate din ce in ce mai mare de informatie online. Aceasta problema a supraofertei de informatie poate constitui o oportunitate majora pentru tine atunci cand faci marketing online. Poti sa aduni si sa procesezi informatie utila, sau poti sa fii “biroul de informatii” unde oamenii pot afla unde gasesc informatia de care au nevoie.

Odata cu cresterea exponentiala a popularitatii Webului - instrument primordial de utilizare a Internetului - o activitate din ce in ce mai profitabila a inceput sa fie exploatata de catre un numar crescand de companii: publicitatea si marketingul electronic, instrumente ce ofera posibilitati enorme la un cost minimal.

Cu mai mult de 30 milioane de utilizatori in toata lumea si o rata de crestere a numarului de utilizatori de 10-15% pe luna, activitatea de marketing pe Internet devine mult mai usoara decat cea prin metodele clasice. Daca se ia in consideratie faptul ca o campanie tipica de marketing determina o rata de raspuns de cel putin 2%, teoretic rezulta un numar de raspunsuri pe Internet de cateva mii, cel putin.

Odata cu cresterea numarului de utilizatori ai retelei internet, creste si capacitatea de cumparare a utilizatorilor, folosind internetul. Conform datelor companiei Roper Starch (http://www.roper.com) in 2000 56% din cumparatorii maturi au efectuat cumparaturi prin internet, 49% au comandat bilete de avion si de tren, au rezervat locuri in hotel si au cumparat bilete turistice prin internet.

Din ce in ce mai multe intreprinderi - din toate sectoarele economice - incep sa realizeze potentialul enorm al noului mediu de comunicatie electronica, Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de cateva milioane de 'spectatori' - si potentiali clienti - marile retele de televiziune ofera preturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de secunde; pentru a atinge o asemenea audienta, doar giganti ca IBM, Coca Cola sau Ford isi puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari. Insa prin Internet, orice companie isi poate asigura o prezenta neintrerupta, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru preturi incomparabil inferioare. In plus, prin aceasta prezenta permanenta, compania isi asigura un serviciu de suport si informare continuu, rapid si eficace catre clienti.

Vom face referire la doua laturi ale dezvoltarii comertului electronic – comercializarea marfurilor si serviciilor, folosind internetul (off-line), adica e-comertul indirect si comertul electronic direct ( on-line).

In prima categorie firma producatoare de servicii sau produse, prin crearea unei locatii web (web-site) isi publica marfa in reteaua globala, atragand cumparatorii potentiali , promovandu-si marca. Aceiasi firma, cautandu-si parteneri de afaceri si furnizori, face si cercetari de marketing, folosind tehnologiile web, negociind folosind posta electronica etc. Atunci suma primita din cumparaturile facute de fostii vizitatorii ai web-site-ului, plus economiile primite de la facilitatile internetului alcatuiesc venitul indirect al intreprinderii .

Cealalta ramura o reprezinta companiile, care exista doar din business-ul electronic. Ele isi au un venit direct , folosind internetul prin urmatoarele metode :

- Organizand un magazin virtual, se atrage vizitatorul, acesta poate procura marfa in regim on-line, achitand,  de regula , folosind cardurile bancare;

- Crearea de licitatii pe Internet, unde vizitatorii si participantii isi expun marfa, iar organizatorii primesc venit din acordurile incheiate .

- Vanzarea spatiului publicitar prin Internet (de obicei este folosita intens avand un numar de vizitatori de la zeci de mii pana la milioane pe zi ).

Exista o diferenta esentiala intre conceptele de marketing si publicitate. Nu exista publicitate gratuita pe Internet. Este adevarat, multe situri (in special motoarele de cautare mai populare) vand spatii din paginile lor unor firme care isi afiseaza mici reclame. Dar acestea nu se pot compara cu spoturile publicitare de la TV sau radio. De fapt, etica initiala a Internetului exclude si chiar condamna utilizarea mesajelor comerciale. Scopul primordial al Internetului este schimbul de informatii. Acesta este principalul obiectiv al utilizatorilor Internetului si aceasta este si modalitatea prin care va veti atrage viitorii clienti. Acest schimb de informatii presupune urmatorul mecanism:

- Necesitatile utilizatorului, care va cauta sa se informeze pe Internet la fel cum, cautand un program TV adecvat necesitatilor sale de moment, cauta din canal in canal pana gaseste o anumita emisiune care ii retine atentia;

- Dorinta dvs. de a fi gasit, presupunand o anumita strategie specifica;

- Oferta dvs. de produse, servicii si informatii, care trebuie sa corespunda cu necesitatile utilizatorului pentru ca acesta sa se transforme in client.

O constatare generala se desprinde din experienta companiilor ce au inceput deja sa se aventureze pe Net: pentru a avea succes in publicitatea electronica, aceasta publicitate trebuie sa fie luata in seama, daca nu chiar apreciata. Populatia Web creste din ce in ce mai rapid in fiecare luna iar rata de crestere a numarului documentelor accesibile este si mai ridicata, facand imposibila 'descoperirea' unei pagini izolate; un ajutor foarte mare este un link la asa-numitele 'motoare de cautare' - indexuri si baze de date uriase, continand milioane de adrese URL. Aceste indexuri, din ce in ce mai multe si mai cuprinzatoare, sunt specializate pe categorii, existand astfel indexuri dedicate afacerilor, spre exemplu Branch Information Services ( http://branch.com:1080 ), MarketPlace.Com    ( http://marketplace.com) sau Interactive Super Mall ( http://supermall.com ).

La fel ca si site-urile Web, si aceste indexuri se impart in doua mari categorii: cele gratuite si cele comerciale. In general, regula de baza consta in faptul ca paginile - si respectiv site-urile - non-profit (pagini informationale, liste de resurse etc.) sunt legate gratuit in indexurile generale - ce utilizeaza 'roboti de cautare' pentru a indexa automat un numar cat mai mare de site-uri. Pe de alta parte, resursele comerciale - site-urile intreprinderilor comerciale - sunt in general listate in indexuri comerciale ce-si ofera serviciile contra unor sume ce de multe ori nu sunt neglijabile.




O alta metoda consta in inchirierea de spatiu publicitar pe un site popular - cu un trafic ridicat. Asa cum canalele de televiziune taxeaza direct proportional cu numarul de spectatori ai unui program, tot asa tarifele unui 'banner' publicitar - ce puncteaza spre site-ul companiei ce a inchiriat publicitatea - depind de traficul pe site. Ca ordin de marime, un site cu 30.000 de conectari pe saptamana are un tarif in jurul a 200$ saptamanal pentru un baner de 10x5 cm.

A fi legat la un astfel de serviciu ofera o vizibilitate importanta companiilor comerciale, vizibilitate fara de care prezenta lor pe Net ar ramane ineficienta. Din pacate una sau mai multe legaturi nu sunt in nici un caz suficiente. Un accent extrem de important trebuie pus pe constructia si designul paginilor de publicitate, fiind nevoie de multa atentie, bun gust si stil.

Cu toate acestea, un design grafic 'ultimul racnet' nu poate prin el insusi sa garanteze succesul unui site Web. Un bun continut asociat unui bun design grafic se complementeaza impreuna, asigurand succesul unei pagini Web. Hot!Hot!Hot! ( http://www.hot.presence.com/hot ) se ocupa cu vanzarea de salsa (o varietate de sos/crema) si de alte produse derivate din ardei iuti. Site-ul lor este foarte popular data fiind o stransa colaborare cu HotWired si alte pagini populare - asa numitele 'popular virtual hangouts'. Compania a obtinut astfel o foarte larga expunere, ce nu ar fi putut-o obtine fara o puternica si costisitoare campanie publicitara in mass-media traditionala. Marketingul acestor produse 'iuti' a adus vanzari de peste 60.000 $ in anul trecut. Aceasta suma reprezinta peste un sfert din totalul vanzarilor anuale ale companiei, ceea ce arata impactul major al unei judicioase si reusite campanii publicitare pe Internet.

In partea opusa, semnele unui site lipsit de succes sunt usor de identificat. Pe scurt, iata cateva caracteristici ale unei pagini sortite esecului: o pagina cu un design rezonabil (undeva in jurul mediei), dar la care administratorii nu s-au obosit sa-si inregistreze site-ul la nici un index major de informatii sau la nici o pagina populara cu un trafic ridicat; deci nimeni nu-i poate vizita, fiind necunoscuti, ascunsi. Ei reprezinta asa-numitul ' site invizibil '.

O alta categorie este ' site-ul mort '. Este vorba de un site ramas nevizitat de o buna bucata de vreme, care nu a mai fost adus la curent in mod regulat. Pe un astfel de site nu se intampla niciodata nimic, nici schimbari, nici modificari, nici adaugari. Nu departe de un astfel de site este un site la care vizitatorul trimite un mesaj e-mail, in speranta unui contact, a unei informatii, a unui ajutor, insa nu primeste nici un raspuns („ site-ul fara stapan ”) . Este evident ca un asemenea gest va determina vizitatorul sa nu mai revina curand.

Un alt pericol este utilizarea graficelor enorme (pagini complete ale caror continut textual este expus grafic, de exemplu), care iau mult prea mult timp pentru a se incarca („ site-urile – brad ”). De asemenea, site-urile 'ad-hoc', utilizand echipament inadecvat, cu o legatura prea lenta, ce va fi ignorata rapid de vizitatorii tot mai avizi de informatie transportata rapid si comod.

O buna solutie pentru a evita asemenea probleme este, in primul rand, o legatura la o viteza rezonabila. Ce este considerat rezonabil variaza insa de la un site la altul si mai ales de la o tara la alta. Pentru America de Nord, un serviciu ISDN (avand un minim de un canal B, de preferinta 2B+D, deci 64 sau 128 kbps) este un compromis acceptabil. Pentru Europa (in special estica), 28.8 kbps ar fi un

Designul si administrarea unui site de succes nu este deci o activitate triviala. Este mai degraba o activitate ce trebuie bine coordonata, ce poate deveni costisitoare atat in timp cat si in bani. Rezultatele insa pot depasi cu mult investitiile  facute. O atentie particulara trebuie data modului de imbinare a continutului informational cu cel grafic, fara a lasa de o parte, in masura posibilitatilor, continutul tehnic.

Un mare numar de site-uri, ce au inregistrat un puternic succes, au insa un design grafic si tehnic destul de modest si neelaborat, insa debordeaza de continut informativ, nou, proaspat si interesant. Deoarece cheia Internetului este: continut, continut, continut.

Dupa ce v-ati decis asupra informatiilor si serviciilor pe care le veti oferi pe Internet, trebuie sa va stabiliti niste obiective. Acestea pot fi:

- Promovarea si mentinerea renumelui firmei

- Crearea unei anumite imagini a companiei

- Generarea de trafic pentru vanzarile directe

- Colectarea de baze de date si liste de e-mail utilizate apoi in procesul de marketing

- Dirijarea anumitor tendinte

- Vanzarea directa de bunuri si servicii.

5. MARKETING PRIN E-MAIL

5.1. Posta electronica - canal de distributie

Canalul de distributie denumit posta electronica (e-mail) constituie unul dintre cele mai utile instrumente de marketing datorita faptului ca este ieftin, rapid si relativ usor de folosit. In opinia lui H. P. Brondmo[3], exista 12 “reguli de aur” ce trebuie respectate in activitatea de marketing prin e-mail a firmelor:

1. Dezvoltati si practicati o politica de confidentialitate !

·        adoptarea unei politici de confidentialitate mareste sensibil rata raspunsurilor pozitive;

·        pe pagina gazda a site-ului dumneavoastra prezentati o descriere a procedurilor de e-marketing si o declaratie despre modul in care veti folosi sau nu informatiile clientilor- pentru a fi siguri ca aceasta este vizibila si accesibila, adaugati link-uri atat pe prima pagina a site-ului, cat si in orice e-mail pe care il trimiteti clientilor; chiar daca poate multi dintre ei nu o vor citi niciodata, vazand acest document de fiecare data cand va vor contacta, vor fi incredintati ca veti folosi datele lor in mod corect;

2. Garantati ca informatiile personale ale clientilor sunt in siguranta– creati pagini de profile pentru securitate; daca informatiile sunt valabile la un sign-up sau la o pagina de profil, asigurati-va ca acestea vor fi protejate cu o parola, care vor garanta clientilor faptul ca ei vor fi impreuna cu dumneavoastra singurii care vor avea acces la datele lor personale;

3. Oferiti clientilor acces la profilurile lor personale - una din cele mai bune metode de a obtine informatii de buna calitate despre clienti este de a-i lasa pe acestia sa le controleze; incurajati-i la un management activ al profilelor lor, adaugand noi intrebari sau editandu-le pe cele existente cat mai des;

 Lasati clientii sa stie ceea ce stiti despre ei - in timp ce va lansati programul de e-mail marketing, ati putea “completa” unele formulare cu informatii deja existente de la clientii din baza de date; puteti trimite urmatorul mesaj: “Pagina cu profilul clientului contine informatii furnizate chiar de dumneavoastra in momentul in care ati inregistrat produsul la noi. Va rugam sa revedeti aceste date si sa faceti orice schimbare doriti.” – acest mesaj va ofera avantajul de a va reinnoi informatiile despre clienti fara alte eforturi;

5. Nu distribuiti niciodata informatiile clientilor fara permisiunea acestora - clientii va ofera informatii pentru un scop anume, declarat; daca doriti sa folositi aceste informatii, intotdeauna trebuie sa cereti permisiunea acestora, altfel, puteti sa le pierdeti increderea, pe care se fundamenteaza e-mail marketingul;

6. Corelati intrebarile actuale cu necesitatile zilei de maine - e-mail marketingul se fundamenteaza pe principiul schimbului corect de valori: clientii iti ofera informatii valoroase in schimbul altor informatii, produse si/sau servicii folositoare pentru acestia; gestionati numai informatiile necesare si explicati cum veti proceda cand anumite informatii poarta marca “delicat”; puteti trimite un asemenea mesaj clientilor dumneavoastra: “Va rugam sa ne confirmati data de nastere a sotiei/sotului dumneavoastra pentru a va putea trimite un cadou care sa va aduca aminte de acest eveniment deosebit.” – aflati in acest fel un amanunt foarte intim din viata clientului si puteti folosi candva acest avantaj;

7. Oferiti cu gentilete, nu fortati “facerea de bine” - contactati doar acei clienti care si-au exprimat interesul in primirea anumitor mesaje electronice si care si-au lasat in mod expres adresele de e-mail; asigurati-va ca mesajele dumneavoastra explica clientilor de unde le-ati luat numele si reamintiti-le ca acestia au acceptat o eventuala contactare prin e-mail;

8. Nu solicitati informatii neesentiale - marketingul mentinerii relatiilor prin e-mail depinde numai de voluntariatul clientilor, deci construiti-va formularele pentru inscrieri cu mare grija, adaugand campuri ce trebuie neaparat completate, doar atunci cand informatiile respective chiar sunt esentiale; explicati clientilor de ce solicitati informatiile respective pentru a creste astfel dorinta lor de a completa formularele – de exemplu, daca un client solicita sa fie contactat prin telefon, dar omite numarul, trimiteti-i un astfel de mesaj pe un ton politicos: “Ne-ati rugat sa va contactam prin telefon atunci cand produsul pe care ni l-ati cerut se va afla in stocurile noastre. Va rugam sa ne trimiteti un numar de telefon pentru a va putea contacta cat mai repede posibil.”

9. Adoptati o procedura de renuntare la serviciile dumneavoastra cat mai rapida si mai facila - afisati pe site-ul dumneavoastra modalitatile de stergere a unui client din lista de e-mail-uri, repetand aceste instructiuni in toate mesajele pe care le trimiteti; dati curs acestor cereri in maxim de 24 de ore si fara greseli;

10. Scurt si la obiect - intotdeauna trimiteti pentru clientii dumneavoastra mesaje concise, la obiect; deoarece adeseori cunoasteti interesele clientilor, poate fi chiar usoara trimiterea unor mesaje ce i-ar putea interesa;

11. Solicitati sugestii - mesajele electronice va faciliteaza aflarea opiniilor clientilor dumneavoastra despre activitatea pe care o desfasurati si despre modul in care ati putea sa o imbunatatiti; stabiliti o casuta de sugestii on-line pe site-ul dumneavoastra si raspundeti fiecarei mesaj in maxim 24 de ore; clientii care stiu ca sunt ascultati vor deveni rapid avocatii dumneavoastra;

12. Ramaneti onest pana la capat - pentru a va asigura clientii ca firma dumneavoastra activeaza in deplina concordanta cu politica de confidentialitate, angajati o a treia parte pentru realizarea unui audit anual; aceasta va ajuta firma sa se concentreze asupra unuia dintre cele mai importante principii de atragere a clientilor – respectarea confidentialitatii – iar colaborarea cu o firma de audit de prestigiu/ traditie va poate ajuta foarte mult in construirea unor relatii durabile, de incredere cu clientii.

Ultimul white paper SilverPOP intitulat 'Noile reguli ale email marketing-ului' este o supersinteza a cartii lui Bill Nussey, 'The quiet revolution in email marketing' si vorbeste despre necesitatea unei noi abordari a campaniilor de email marketing.

In cele ce urmeaza vom enunta 2 dintre regulile vechi si noi ale email marketing-ului:

v     Regula veche: pentru o rata de raspuns mai mare este nevoie de liste de adrese de email mai mari;

v     Regula noua: marimea nu este atat de importanta

O lista uriasa de adrese de email nu aduce nici un beneficiu nici unei parti daca nici un destinatar de pe acea lista nu vrea sa auda si nu si-a dat acordul pentru a primi oferta firmei. Mai mult concentrarea excesiva pe marimea listei si frecventa trimiterii emailurilor poate duce la ignorarea a trei dintre cei mai importanti factori dintr-o campanie: relevanta continutului mesajului, controlul utilizatorului asupra emailurilor primite si construirea unei relatii de lunga durata cu acesta.

v     Regula veche: subject line-ul trebuie sa ia ochii;

v     Regula noua: un camp 'from' mai prietenos.

Desi impactul subiectului mesajului trimis prin email este incontestabil asupra rezultatelor unei campanii, importanta sau chiar valoarea campului expeditor nu trebuie minimalizata. Campul 'From' al unui email contine practic brand-ul si este hotarator pentru determinarea de catre utilizator a relevanaei mesajului primit. Daca valoarea din 'from field' nu spune nimic, chiar si cel mai atragator 'subject line' are putine sanse sa convinga.

5.2. E-mail marketing, tendinte 2008

Exact Target a publicat recent un top al tendintelor pe care email marketing-ul le va inregistra in 2008, cheia succesului fiind, dupa parerea acestora relevanta pentru destinatar a continutului emailului si expeditorul, mai exact continutul campului 'from'.

1. In 2008, marketerii vor incepe sa aprecieze valoarea unica a emailului in construirea unei relatii (personale) cu partenerii de afaceri, iar aici relevanta mesajului individual, bazata pe informatiile detinute, va juca un rol primordial.

2. Frecventa cu care vor fi trimise emailurile va fi de asemenea individualizata. Nu saptamanal sau lunar, ci de trei ori pe luna sau poate o data la trei luni. Fiecare relatie in parte trebuie privita ca o comunicare intre oameni si nu ca o campanie.

3. Usurinta utilizarii resurselor tehnologice de catre marketeri va fi extrem de importanta, tocmai pentru exploatarea la maximum a emailului in relatia cu potentialul client.

 Relatia complexa dintre email, analiza web si CRM va fi mai vizibila ca niciodata. Data Integration conduce la Database Marketing, care la randul sau are un rol semnificativ in Relationship Marketing.

5. Emailul automat sau mai exact event-driven email va fi in centrul atentiei in 2008, pentru ca permite comunicarea 1 la 1 intr-un mod inteligent. Informatiile detinute despre abonati pot fi folosite de catre marketeri cu ajutorul email triggerelor automate, care sa trimita instantaneu mesaje relevante catre abonatii tinta. Spre exemplu, daca in baza de date apare un nou produs de vanzare, un email poate fi trimis automat numai catre abonatii interesati si nu catre toata baza de date.

6. Avantajul competitiv va fi de partea celui care va sti sa-si gestioneze mai bine relatiile cu clientii. In conditiile in care comunicarea prin email este aproape gratis, cand vine vorba de Relationship Marketing, afacerile mici pot concura cu marile companii, pentru ca in ziua de azi un marketing eficient nu mai necesita neaparat bugete mari.

7. In dezvoltarea unei relatii 1 la 1, campul 'from' trebuie sa contina o persoana si nu o institutie.

8. Desi emailul este cel mai putin controlat canal de comunicare in cadrul unei organizatii, acest lucru se va schimba in 2008, 3 factori fiind determinanti:

§          necesitatea unei priviri de ansamblu asupra relatiei cu clientii prin email, de unde un mai bun control asupra numarului si tipului de emailuri trimise din diferitele departamente ale companiei;

§          politica de continut al oricarui email trimis de un angajat nu mai raspunde cerintelor legislative din ziua de azi, de aceea integrarea unui sistem de content management este critica;

§          monitorizarea transmiterii emailurilor, in sensul compararii cu elementele 'listelor negre' detinute de ISP (Internet Service Provider)

9. Email Service Provider va deveni o realitate din ce in ce mai stringenta, pentru ca cele mai multe firme nu au resursele necesare pentru a face fata schimbarilor complexe pe care un soft de email marketing le cere. Marketerii vor externaliza acest serviciu catre profesionistii care pot furniza solutii eficiente de comunicare prin email.

6. TENDINTE ALE E-MARKETINGULUI

Intr-o societate din ce in ce mai informatizata, tot suportul hardware/software si de comunicatii va putea fi oferit de specialistii de marketing sub forma asa-numitelor “servicii la robinet” (Internetul =un robinet), extrem de simplu de utilizat si platite in functie de cat s-a consumat/cat a curs la robinet, facand practic din Internet o parte integranta a vietii oricarui consumator. Consumatorii vor putea apela la orice fel de serviciu, atat de la birou, cat si de acasa, platind la sfarsitul fiecarei luni o “factura pentru tehnologie”.

Pentru consumatori, “IT la robinet” are urmatoarea semnificatie: pe masura ce Internetul va fi extins din punct de vedere al capacitatii si al vitezei de transmisie, el se va transforma intr-un “tot digital” continand orice se poate digitiza (muzica, carti electronice, televiziune interactiva etc.).

Lumea afacerilor electronice va folosi din ce in ce mai mult dispozitive fara fir cu suport WAP pentru a accesa datele clientilor,  extrage informatii de marketing,  gasi produse si servicii de la furnizori si comercianti.

In acest sens, omenirea asteapta generalizarea urmatoarelor progrese[4]:

Ø                 Microplati.



Acestea sunt plati foarte mici care se fac pe siturile e-commerce, pentru cantitati mult prea mici pentru a fi acceptate tranzactiile cu carti de credit - plati cum ar fi o fractiune dintr-un cent. Un astfel de proiect functional este Common Markup pentru microplati per taxa-legatura la XML.com. Multe companii, inclusiv Compaq si IBM, au lucrat impreuna pentru perfectionarea acestei tehnologii;

Ø                  Linux/Open Source.

Mai putin de 2 % din vanzarile totale cu amanuntul au acum loc pe web, lasand un spatiu mare pentru extindere. tehnologiile multiplatforma de la Linux si din zonele de activitate open-source pot inflori ca mijloace de reducere a costurilor (asociate cu platformele proprietare), deoarece siturile de comert de toate soiurile isi vor extinde platformele tehnologice in anii care vor urma;

Ø                  P3P - Platform for Privacy Preferences Initiative

P3P este un set de standarde si specificatii tehnologice propuse pentru siturile si browserele de comert, cu scopul de a oferi cumparatorilor de pe web mai mult control asupra cantitatii de informatii personale pe care o ofera cand viziteaza siturile.

Printre alte caracteristici, o componenta client a tehnologiei propuse extrage si citeste politicile de intimitate care sunt deservite printr-o componenta corespunzatoare a siturilor Web participante. Windows si Internet Explorer vor suporta P3P;

Ø                  E-money si EBPP.

Tehnologia EBPP (Electronic Bill Presentment and Payment) este prognozata sa deschida o piata de mai multe miliarde de dolari americani in urmatorii cativa ani pentru inlaturarea hartiei din procedeele de plata cu bonuri. Companii ca Check-Free si Transpoint sunt exemple de dezvoltatori ai acestei tehnologii;

Ø                  Meta-retele.

Schimburile B2B si vortalurile au inflorit de curand, dar unii prezic ca noile meta-retele nu vor afecta vechile schimburi “practicate in retea” de care ne bucuram azi. Meta-retelele – retelele de retele – ofera acces utilizatorilor Internet la mai multe schimburi in acelasi timp. Consolidatorii licitatiilor ca Auction Watch, si chiar site-uri P2P ca Napster, sunt exemple ale modului in care o tehnologie meta-retea poate oferi utilizatorilor acces la mai multe schimburi;

Ø                 Agenti.

Deoarece dispozitivele conectate prolifereaza, veti dori agenti software pentru a le coordona pe toate. Dezvoltatorii de agenti software spera ca acestia sa se dezvolte treptat din soft utilitar in soft principal. Dar nu asteptati sa aveti agenti intr-adevar inteligenti care anticipeaza nevoile dumneavoastra si negociaza in locul dumneavoastra – cel putin in urmatorii 5 ani. Standardele sunt inca necesare pentru elementele de comunicare si securitate;

Ø                  Independenta limbajului prin unicod.

Schema de codare de facto a datelor Internetului este inca ASCII pe 7 biti. Dar unicod – un sistem de codare a caracterelor pe 2 octeti care poate manevra toate limbile din lume, inclusiv chineza si japoneza ideografica, plus scrierile care se citesc de la dreapta la stanga, ca ebraica - are un suport tot mai mare in standarde si software. Va fi engleza inca limba dominanta pe net in 5 ani ?

Ø                  Tiparirea pe Internet.

Internet Printing Protocol (IPP) va permite sa va conectati usor la orice imprimanta si sa tipariti documente prin specificarea URL-ului dispozitivului. Protocolul este deja acceptat de Hewlett-Packard, IBM, Lexmark, Werox si Windows 2000. Tiparirea pe un WAN sau Internet devine mult mai usoara cu IPP. Cu el puteti trimite o lucrare de tiparire la o imprimanta din alta tara la fel de usor ca la o imprimanta din biroul propriu;

Imagini PNG.

Formatul Portable Network Graphics castiga suport ca o alternativa la formatele GIF si JPEG care domina Web-ul. PNG ofera multe din avantajele JPEG-urilor (cum ar fi suportul true-color) si ale GIF-urilor (compresia fara pierderi), plus capacitati noi sofisticate, cum sunt gradele variate de transparenta. Si este scutit de taxa pentru dreptul de autor;

Ø                  Internetul interplanetar.

O idee intr-adevar radicala: creati un protocol de tip IP care permite comunicarea cu vehicule spatiale si alte dispozitive oriunde in sistemul solar. NASA a produs deja dispozitive de receptie in sectorul privat pentru dezvoltarea acestui tip de tehnologie, pe care o considera ca va suporta comunicatiile prin intregul sistem solar chiar in conditii adverse. Uitati-va din cand in cand, in deceniul urmator, dupa nume de domenii ca “Earth”, “Mars” sau “Jupiter”.

Comertul si marketingul electronic au determinat mutatii semnificative in ceea ce priveste strategiile adoptate de firmele din zilele noastre. In acest sens, merita subliniate urmatoarele caracteristici ale firmelor ce-si desfasoara astazi activitatile intr-un mediu de afaceri deosebit de dinamic:

*       firmele, companiile si organizatiile utilizeaza un arsenal complex de tehnologii Internet pentru a ocupa o pozitie cat mai avantajoasa pe piata. Ele pun accent pe comunicarea de mare viteza a informatiilor;

*       gestionarea relatiei cu vizitatorul (VRM) reprezinta una dintre cele mai mari oportunitati oferite de Web firmelor.

Una din tehnologiile VRM este Commerce Trends si permite realizarea unor analize complexe de comportament al vizitatorilor site-urilor. De exemplu, coreland informatiile despre clienti cu date demografice, unele companii au reusit prin intermediul site-urilor de comert electronic sa-si sporeasca semnificativ cifra de afaceri.

Totusi, cercetarile efectuate arata ca aproximativ jumatate din vizitatorii care ajung pentru prima oara pe unul site-urile de comert il abandoneaza datorita faptului ca este prea dificil de navigat pe ele;

*       tehnologia gestionarii lantului de furnizori si distribuitori permite firmelor sa se aprovizioneze prin cataloage de produse de pe Internet, ceea ce permite reduceri semnificative ale costurilor;

*       dispozitivele cu suport Web faciliteaza clientilor posibilitatea de a discuta in direct cu reprezentantii serviciului/ departamentului pentru clienti al firmei. De exemplu, multi angrosisti de pe Web ofera deja acest serviciu prin tehnologiile VoIP (Voice over IP).

Un sondaj efectuat in randul a 400 de marketeri de top din America de Nord releva ca marketingul digital va avea in 2005 un rol strategic in cadrul mixului de marketing al organizatiilor. Dincolo de diferentele de scara dintre “piata online” americana si cea romaneasca, concluziile studiului merita semnalate profesionistilor romani.

Realizat la sfarsitul anului trecut si dat publicitatii la inceputul acestui an, sondajul online “Digital marketing Dialog”[5] arata ca aproximativ doua treimi din cei intervievati considera ca marketingul online are o importanta strategica in cadrul propriei organizatii, iar trei sferturi din acestia sustin ca au planificat majorarea bugetului de marketing digital pentru anul 2008.

Dar, inainte de ponderea pe care intentioneaza sa o aloce in bugetul de marketing, sa vedem care sunt principalele directii in care, in opinia profesionistilor americani, Internetul isi demonstreaza eficienta:

§          Identificarea de noi clienti                        84,5%

§          Notorietate de brand si recunoastere        70,7%

§          Consolidarea relatiilor cu clientii               67,7%

La loc de frunte se afla, de asemenea, generarea de trafic pe site-urile organizatiilor, educarea consumatorului, customer service, promovarea evenimentelor si lista ar mai putea continua.

Sase din zece respondenti au declarat ca programele de marketing digital castiga tot mai mult teren datorita costurilor reduse, a rapiditatii in implementare si in obtinerea de raspuns si mai ales a modalitatii riguroase de masurare a raspunsului.

Circa 65% din marketerii chestionati au plasat marketingul prin email in topul listei de componente ale mixului digital, pe locurile urmatoare clasandu-se legaturile directe intre site-uri, furnizarea de continut, newsletterele electronice si publicitatea online.

De remarcat aici ca sondajul releva o diferenta majora de preferinte intre marketerii business-to-business si cei business-to-consumer: in timp ce primii (care reprezentau 63% din respondenti) plaseaza in topul eficientei email marketing-ul pe motiv de mai buna segmentare si personalizare a mesajelor catre clienti, cei din urma nominalizeaza publicitatea online pe locul intai. Interesant de retinut si ca maketerii B-to-B sunt mai putin dispusi decat colegii din segmentul B-to-C sa utilizeze marketingul electronic pentru promotii online, fiind in schimb interesati de organizarea de conferinte online, de furnizarea de continut, educarea consumatorilor si de generarea de trafic pe website-urile companiilor lor. De cealalta parte, obiectivele implementarii unei campanii digitale constau mai ales in consolidarea relatiilor cu clientii si vanzarea efectiva de produse, fie ca e vorba de noi produse, fie de majorarea volumului de vanzari pe produsele existente.

Ceea ce merita subliniat este importanta majora pe care o reprezinta marketingul digital pentru o categorie speciala, cea a oamenilor de marketing din companiile care se incadreaza in ambele segmente: B-to-B si B-to-C. 75% din acestia au planificat sa creasca bugetul alocat marketingului pe Internet cu mai mult decat celelalte doua segmente luate separat: 31% dintre acestia intentioneaza sa majoreze bugetul “digital” cu 11-20%, iar alti 22% cu 21 pana la 40% din totalul bugetului.

Oricum, tendinta este evidenta: trei sferturi din respondenti au mentionat ca vor creste bugetele pentru marketingul digital in 2008. Printre acestia, marketeri din unele domenii sustin in numar si mai mare ca anul acesta componenta digitala merita o felie mai consistenta din mix: 77% dintre cei din high-tech planifica majorari de buget, iar 32% dintre cei din marketing-advertising vor sa cheltuie mai mult cu peste 20% fata de anul trecut.

Trecand peste indiscutabilele diferente intre piata noastra online si “the digital market”, ar fi interesant de stiut “De ce si cat marketing digital in Romania?”

Cibermarketing.

Marketingul in lumea virtuala, utilizand Internet-ul, nu este conceptual diferit de cel clasic, dar cunoaste modalitati diferite de expresie si o dinamica fara precedent. Evolutia marketing-ului a cunoscut o serie de etape, de la cel clasic, la telemarketing (realizat prin telefon sau televiziune), e-marketing (realizat prin Internet) si ajungand la cibermarketing (realizat prin utilizarea tuturor facilitatilor oferite de noile tehnologii ale informatiei si comunicatiei)[6].

In contextul virtual, marketingul devine indisolubil legat de activitatea de vanzare, de comertul electronic si de afacerile electronice. Activitatile de cibermarketing rezida in intersectia a trei domenii – marketing, economie si tehnologie – si are menirea de a trasa un nou trend si de a identifica implicatiile majore pentru afaceri si viata sociala. Etapele principale pe care trebuie sa le parcurga o organizatie pentru a crea si implementa marketingul online sunt urmatoarele: clarificarea elementelor majore ale noului tip de marketing in contextul tehnologiei informatiei si comunicatiei; identificarea aspectelor cheie ale tehnologiei, care activeaza capacitatile cibermarketingului; stabilirea exacta a caracteristicilor tehnice si tehnologice care vor fuziona cu aspectele teoretice ale marketingului clasic; intelegerea aspectelor economice care guverneaza emergenta noului stil de marketing in contextul utilizarii Internet-ului.

Cibermarketingul trebuie privit ca o politica de informare online sau ca un marketing online centrat pe consumator. Cel mai important element al politicii de marketing orientat pe client il reprezinta membrii inregistrati ca utilizatori. Forta care guverneaza cibermarketingul este clientul. Costul redus si eficienta ridicata ale lumii virtuale, precum si raspandirea mondiala a retelelor de calculatoare confera marketerilor oportunitati fara precedent in ceea ce priveste noi segmente tinta ale actiunilor de marketing, cu predilectie orientate catre clienti. Ca urmare a cresterii interactivitatii, clientii utilizeaza din ce in ce mai frecvent serviciile oferite, investesc timp pentru intelegerea lor, raman mai mult conectati  online cu producatorii. Interactivitatea este un factor mai complicat, care depinde de comunicarea directa (dialogul este posibil cand exista o comunicare directa intre marketer si client, fara filtre intermediare sau blocari ale feedback-ului), alegerea individuala (reteaua nu este un mediu propriu-zis de comunicare, ci este mai degraba un motor de transport al sortimentului, parerilor, alegerii si tranzactiilor) si tehnologia prietenoasa (reteaua poate fi un mediu dificil si provocator pentru unii utilizatori).



[1] H. Davidson – Even More Offensive Marketing. An Exhilarating Action Guide to Winning in Business, Pengiun Books, Londra, 1997

[2] S. P. Schnars – Marketing Strategy. A Customer-Driven Approach, Macmillan, New York, 1991

[3] M. Sadeanu – Tehnologiile IT – robinet pentru e-business in anii 2000, Comunicatii Mobile, nr. 8/2000

[4] S. Rupley – E-business, PC Magazine Romania, noiembrie 2000

[5] CMO Council, BtoB Magazine Studiul 'Digital Marketing Dialog' USA Today si Responsys

[6] Duval G., Jacot H., Le travail dans la société de l’information, Éditions Liaisons, Paris, Franta 2000

Hanson W., Principles of Internet Marketing, South-Western College Publishing, Ohio, SUA 2000








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1218
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site