Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contabilitatea stocurilor de marfuri la pret cu amanuntul

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE
CONTABILITATEA CREANTELOR RESTANTE SI INDOIELNICE AFERENTE OPERATIUNILOR INTERBANCARE
Contabilitatea veniturilor
Evolutia contabilitatii de la origini pana in prezent
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Contabilitatea creantelor restante si a celor indoielnice
Notiunea si importanta balantei de verificare
Evaluarea investitiilor financiare
ORGANIZAREA CONTABILITATII IN INSTITUTIILE DE CREDIT
CONTABILITATEA STOCURILOR

TERMENI importanti pentru acest document

: cazuri particulare de inregistrari contul 7588 : aplicatii evaluare stocuri la pret cu amanuntul : lichidarea stoc de marfuri cu amanuntul : vanzarea marfurilor la pret cu amanuntul :

Contabilitatea  stocurilor de  marfuri la pret cu amanuntul

            Marfurile  sunt  bunurile  materiale  achizitionate  in  vederea revanzarii in aceiasi stare, fara nici o  prelucrare  ulterioara. Sunt  asimilate  marfurilor:

·        stocurile achizitionate  pentru  necesitati proprii (materii prime, materiale consumabile materiale  de natura  obiectelor de inventar etc.) care  ulterior  sunt  vandute  in aceiasi stare;

·        produsele obtinute  din productie proprie (produse finite, semifabricate, etc.) care  se vand  prin  magazinele  proprii.

Evaluarea  marfurilor de depindente  de unitatile  comerciale care le  desfac si anume:

            - in comertul  cu ridicata  (en gross) care  achizitioneaza de la  producatori si desfac marfuri  in cantitati mari, de regula unitatilor cu amanuntul, marfurile  se evalueaza la costul de achizitie. La aceste  unitati, contul 371 „Marfuri” functioneaza la costul de achizitie,  nu se utilizeaza contul 378 „Diferente de pret la marfuri” si nici 4428 „TVA neexigibila.

            - in comertul cu amanuntul  (en detail) unde  vanzarea  marfurilor  se face  cu bucata,  consumatorilor individuali si unor  unitati pentru  consumul  propriu, marfurile se evalueaza si se reflecta in contabilitate  la pretul cu amanuntul.

            Pretul cu amanuntul  (Pa) se determina  prin relatia:

            a) la unitatile platitoare de TVA

            Pa   =   Cost  de achizitie             +               Adaos             +       TVA

                         fara  TVA                                     comercial                  neexigibila

                                                Pret de vanzare

            Adaosul comercial reprezinta diferenta  dintre  pretul de vanzare  si costul de  achizitie, destinat sa acopere cheltuielile de circulatie si obtinerea unui profit de catre comerciant.

Adaosul comercial   =   Cost de achizitie  fara TVA   X   Procentul de adaos


              TVA                           Costul de achizitie                Adaosul      

       neexigibila           =            fara   TVA                    +      comercial         X  19% cota de TVA 

         

                       

a)      la unitatile  neplatitoare  de TVA

Costul de                            Adaosul

    Pa   =     achizitie               +            comercial

                  plus  TVA

            In general se considera cost de achizitie pretul de cumparare din factura furnizorului .In situatia in care  cheltuielile  de transport aprovizionare, sunt  inscrise in  factura, acestea  se includ  in costul  de achizitie  a marfii respectiv in pretul cu amanuntul  si se inregistreaza in contul  371 „Marfuri” alaturi de pretul de  cumparare.

            Cheltuielile de achizitie aferente intrarilor  de marfuri care figureaza in documentele   distincte se reflecta  intr-un cont analitic distinct al contului 371 „Marfuri” si se includ pe cheltuielile cu marfurile pe masura  vanzarii acestora.

            Rezulta, ca la contul 371 „Marfuri” se  creaza  analiticul 371.1 „Marfuri” si 371.2 „Cheltuieli de transport – aprovizionare”.

            Contabilitatea  sintetica a marfurilor se  tine cu grupa  37 „Marfuri” care cuprinde conturile: 371 „Marfuri” si 378 „Diferente de  pret la marfuri”.

            Contul 371 „Marfuri”.  Este  un cont de  active circulante materiale (stocuri) cont  de activ care tine  evidenta existentei si a  miscarii stocurilor de marfuri.

            Se debiteaza cu pretul de inregistrare  a  marfurilor  intrate   in gestiune la cost de achizitie in  comertul cu ridicata  si la pret cu amanuntul  la unitatile  cu amanuntul*  

            Se crediteaza  cu valoarea  la pret de  inregistrare  a marfurilor iesite  din gestiune. Soldul debitor  oglindeste    valoarea  la pret de inregistrare  a marfurilor existente  in  stoc.

            In cazul inventarului intermitent functioneaza ca si celelalte conturi de  stocuri.

            Contul  378 „Diferente de pret la marfuri” tine  evidenta  adaosului comercial aferent marfurilor din unitatile cu amanuntul este  un cont rectificativ al valorii de  intrare  a marfurilor, cont de pasiv.

            Se crediteaza cu adaosul  aferent  marfurilor intrate  si se debiteaza cu adaosul aferent marfurilor vandute. Soldul creditor reflecta  adaosul aferent   marfurilor existente in stoc.

            In  contabilizarea  marfurilor la pret cu amanuntul  intervin trei momente:

            1. Intrarea  in gestiune a marfurilor care  necesita calcularea  pretului cu amanuntul care se inregistreaza in contul  371 „Marfuri” in  functie  de componentele  lui:

            a) costul de achizitie din factura   furnizorului, reflectat ca  obligatie de plata fata de furnizor

                                    %                                             =          401 „Furnizori”

                        371 „Marfuri”

                        4426 TVA  deductibila

            b) adaosul comercial aferent   intrarilor  aplicat  la costul de  achizitie.

                        371 „Marfuri”                                       =          378 „Diferente de  pret la marfuri”

            c) TVA  care se include  in pretul cu  amanuntul  este  neexigibila si se evidentiaza in creditul contului 4428 „TVA neexigibila” stabilita prin  aplicarea  % din TVA asupra   pretului de vanzare  (cost de achizitie  +  Adaus)

                        371 „Marfuri”                                       =          4428  „TVA  neexigibila”

            Diminuarea   TVA  neexigibila are  loc la  scaderea  din gestiune  a marfurilor  vandute.

            2. Vanzarea  marfurilor  la pretul cu  amanuntul se face  de regula in  numerar. Din  bonurile si facturile fiscale rezulta pretul de vanzare  si TVA inclus in pret.

                        5311 „Casa in lei”                     =                      %                     pret cu amanuntul

                                                                            707 „Venituri din                 pret de vanzare

                                                                                   vanzarea marfurilor           TVA 19%

                                                                             4427 „TVA colectata”

            Cota de TVA se poate  calcula  si prin  aplicarea  cotei recalculate  de TVA (15,966%) stabilita prin suta marita la pretul cu  amanuntul.

            3) Scaderea  marfurilor vandute  din  gestiune  se face lunar, la pretul cu amanuntul.

                                    %                                 =          371 „Marfuri”               - pret cu amanuntul

                        607 „Cheltuieli cu marfurile”                                                      - costul de achizitie

                        378 „Diferente de pret                                                  - adausul aferent

                                  la marfuri”                                                                       marfurilor  vandute”

                        4428 „TVA neexigibila”                                                            - TVA  aferent

                                                                                                                            vanzarilor

  • stabilirea coeficientului mediu de adaus

Kac   =   SI      +        RC  cumulat al ct.    378  „ Adaos comercial”                    

               (SI +  RD  cumulat al ct. 371 Mf)  -  (SI + RC  ct. 4428 TVA)

  • Adaus aferent  stocurilor  (ACS)

Acs  =  (Val. Stoc final  )    -     TVA exigibila     X      Kac

              ( SFd  ct.  371 )             ( SFc   ct.  4428)  

  

  • Adaosul aferent vanzarilor  (RD  ct.  378)

RD ct. 378   =   Adaus total        -    Adaos  aferent

                        (SI + RC ct.378)        stocurilor  (ACS)

Contabilitatea  deprecierii  stocurilor

            Stocurile pot suferi deprecieri in  raport cu valoarea  de intrare ca urmare a  demodarii, degradarii sau datorita faptului ca la inventar, valoarea  lor de  utilizare sau la care se vor  valorifica in  viitor este  apreciata ca fiind  mai mica decat  valoarea  contabila (de inregistrare). Intrucat  activele de natura  stocurilor nu trebuie  reflectate  in bilant la o valoare  mai  mare decat  valoarea  care  se poate  obtine  prin utilizarea  sau vanzarea lor,  valoarea stocurilor se  diminueaza  pana la valoarea  realizabila neta,  prin inregistrarea  in contabilitate a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor.

            Relatia de principiu  utilizata pentru  calculul ajustarilor la inchiderea  exercitiului financiar cu ocazia  inventarierei activelor este:

            Ajustari pentru  =          Valoarea  contabila       -           Valoarea de  inventar

       deprecierea stocurilor                       (costul lor)                               a stocurilor

            Potrivit IAS 2 „Stocuri” valoarea   oricarei diminuari a stocurilor  pana  la valoarea   realizabila neta, precum  si toate  pierderile  de stocuri, trebuie  recunoscute  drept  cheltuiela in  perioada in care  are loc micsorarea   sau pierderea. Aceasta  inseamna ca deprecierea stocurilor sa se faca

                        Cheltuieli privind  stocurile   =     Stocuri.

            Deprecierea valorii stocurilor nu  se face   in mod   direct  prin creditarea   conturilor de stocuri ci prin  folosirea  conturilor  rectificative din  grupa  39 „Ajustari pentru  deprecierea stocurilor si productiei in curs de  executie” in cadrul  careia  sunt  create   conturi pentru fiecare  categorie de  stocuri astfel:

            391 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime”

            392 „Ajustari pentru deprecierea materialelor” 

                        3921 „Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile” 

                        3922 „Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura  obiectelor de inventar”

            393 „Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie”

            394 „Ajustari pentru deprecierea produselor”

                        3941 „Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor”

                        3945 „Ajustari  pentru deprecierea  produselor finite”

                        3946 „Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale” 

            395 „Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate  la terti”

                        3951 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime  si materialelor aflate  la terti”

                        3952 „Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la  terti”

                        3953 „Ajustari pentru deprecierea produselor finite  aflate  la terti”

                        3954 „Ajustari pentru  deprecierea  produselor reziduale aflate  la terti”

                        3956 „Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate  la terti”

                        3957 „Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate  la terti”

                        3958 „Ajustari pentru deprecierea  ambalajelor aflate  la terti”

            396 „Ajustari pentru deprecierea  animalelor”

            397 „Ajustari pentru  deprecierea marfurilor”

            398 „Ajustari pentru deprecierea ambalajelor

            Conturile  din grupa 39 dupa continutul  economic sunt  conturi rectificative ale stocurilor, prin  deducere a valorii de inregistrare  a  categoriei respective de stocuri, in vederea  stabilirii valorii  nete  a lor.

            Dupa functia contabila sunt conturi de pasiv.

            Se crediteaza cu valoarea  ajustarilor  constituite   sau suplimentate  de regula la sfarsitul  exercitiului, pe feluri de ajustari, pe  seama  cheltuielilor  de exploatare privind  ajustarile pentru deprecierea  activelor circulante.

            Se debiteaza in exercitiul urmator cu ajustarile  anulate  sau  diminuate  aferente    stocurilor iesite  din gestiune ca  urmare a  utilizarii sau valorificarii lor,  trecandu-se la venituri din ajustari pentru  deprecierea activelor circulante.

            Soldul creditor reprezinta valoarea  ajustarilor constituite la finele  perioadei.

Exemplu:

            La  sfarsitul exercitiului „N”  ca urmare a  inventarierii rezulta urmatoarea  situatie a stocurilor.

                                                                                                                                                        Lei

Denumirea                       Valoarea                   Valoarea                   Diferente         Ajustare

stocurilor                         contabila                 de inventar                +    -                           de creat

                                            (Vc)                         (Vi)                                                                           .

301 „Materii prime”      250.000                    260.000                    + 10.000                           -

302 „Materiale                 90.000                      90.000                          -                                 -

        consumabile”

345 „Produse finite”      350.000                    300.000                    - 50.000                        50.000

                                                                                                       depreciere

371 „Marfuri”              1.000.000                   980.000                    - 20.000                         20.000

                                                                                                          depreciere                                   .

Remarca  Ajustarea  pentru  deprecierea  stocurilor se constituie  numai daca  Vi < Vc deci rezulta minus de valoare.

            Inregistrarea  constituirii ajustarii la finele  exercitiului „N”.

            a) pentru  deprecierea produselor finite  si a marfurilor

            6814  „Cheltuieli de exploatare                  =                        %                          70.000 lei

                       privind  ajustarile pentru                          394 „Ajustari pentru           50.000 lei

                       deprecierea activelor                                       deprecierea 

                           circulante”                                                     produselor”

                                                                                         397 „Ajustari  pentru          20.000 lei

                                                                                                  deprecierea

                                                                                                   marfurilor”

            La sfarsitul exercitiului N+ 1  situatia stocurilor se prezinta astfel:

Stocuri

Valoarea  contabila

(Vc)

Valoarea  de inventar

(Vi)

Diferente

+      -

Ajustari necesare

Ajustari existente

301

302

345

371

250.000

90.000

350.000

1.000.000

230.000

90.000

340.000

1.000.000

- 20.000

depreciere

-

- 10.000

depreciere

-

20.000

-

10.000

-

-

-

50.000

20.000

La sfarsitul exercitiului  N + 1

a) Ajustari de constituit  la materii prime

            6814                   =       391  „Ajustari pentru deprecierea                                 20.000 lei

                                                           materilor prime”

b) Reducerea ajustarii la produse finite  cu 40.000 lei si anularea  la marfuri si trecerea deprecierii la venituri.

                                    %                     =          7814 „Venituri din                                60.000

394 „Ajustari pentru deprecierea                              ajustari pentru                           40.000

         produselor”                                                   deprecierea activelor

397 „Ajustari pentru deprecierea                               circulante”                                20.000

         marfurilor”

Remarca Conturile  de cheltuieli (6814) si de venituri (7814) din ajustari pentru  deprecierea  activelor circulante  se  inchid prin  contul 121 „Profit si pierderi” si raman cu sold creditor in  continuare  conturile de ajustari  cu ajustarile constituite si neanulate.

2. Contabilitatea  creantelor  curente

2.1. Definitia  si structura   creantelor.

            In realizarea  obiectului de activitate,  unitatile patrimoniale  sunt  angajate  in  cadrul ciclului de exploatare  la o  multitudine de relatii juridice  de natura patrimoniala cu persoane  juridice si persoane  fizice care  intervin  in derularea operatiilor  economice si financiare, persoane  denumite „generic” terti. Tinand seama de natura juridica a relatiilor  cu  terti in cadrul ciclului de exploatare se disting:

            - relatii de natura  obligatiilor  (datorii);

            - relatii de natura  drepturilor  (creante).

            Creante pe termen scurt ca si  componente   ale activelor circulante, reprezenta drepturi cuvenite creditorilor ca persoane  ce au avansat valori economice  tertilor (debitorilor) de a  pretinde sume de bani sau echivalente de numerar, bunuri sau servicii, creantele .

Deci, debitorul  este  persoana fizica sau  juridica care a primit o valoare economica si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau o contra  prestatie creditorului.

Creditorul reprezinta persoana fizica sau juridica care a avansat valorii economice debitorilor, ultimii avand obligatii fata de creditori de a plati echivalentul valoric sau o  contraprestatie.

            Creantele  curente  provin in principal  din:

·        dreptul societatilor  comerciale de a pretinde  de la actionari sau asociati depunerea  aportului la capitalul social subscris prin contractul de constituire a  societatii;

·        drepturile  furnizorilor de a pretinde clientilor pretul produselor si  marfurilor livrate sau tariful lucrarilor si serviciilor executate  la termenele  stabilite prin contracte;

·        drepturile unitatii patrimoniale de a  cere persoanelor carora le-a acordat sume  de bani (avansuri) pentru a efectua diferite  operatiuni (cumparari, deplasari, lucrari etc.) justificarea   si decontarea  acestora;

·        dreptul fata de salariati pentru  avansuri acordate si salarii platite in plus;

·        dreptul fata de bugetul statului pentru  impozite  varsate  in plus si T.V.A. de  recuperat.

Principalele documente  care  servesc la  stabilirea  creantelor curente  sunt:

- factura pentru livrarea  marfurilor  si executarea  de lucrari si servicii;

- avizul de insotire a marfurilor pentru bunurile nefacturate;

- ordin de plata, cec, chitanta, efecte comerciale pentru avansuri acordate  furnizorilor;

- referate  pentru acordarea  avansurilor in bani in vederea efectuarii unor  operatii economice de catre  administrator sau  salariati;

- lista de avans chenzional, state  de salarii pentru drepturi fata de personalul  unitatii;

- jurnal de cumparari, jurnal de vanzari,  decont privind  TVA pentru TVA de recuperat de la bugetul de stat.

Evaluarea  creantelor  curente.

a) Evaluarea curenta

Potrivit Legii contabilitatii in 82/1991 creantele  si datoriile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate  la valoarea  nominala[1].

·        In cazul reducerilor comerciale de  natura  rabaturilor  si remizelor care  intervin  intre  partenerii de afaceri ,creantele  se evalueaza  la valoarea neta (ramasa de incasat).

·        Creantele  in valuta [2] se evalueaza si se  inregistreaza in contabilitate atat  in lei la cursul de schimb de la data  efectuarii operatiunilor, comunicat de B.N.R cat si  in valuta.

Diferentele  de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre cursul  de la data  inregistrarii creantelor sau data  la care  au fost  raportate   in situatiile   financiare anterioare si cursul de schimb de la data  decontarii, incasari lor, respectiv  data  incheierii exercitiului financiar se inregistreaza dupa caz la  venituri sau cheltuieli  din diferente  de  curs valutar.

b)      Evaluare  la bilant

Ca si orice activ, creantele  curente  sunt  recunoscute   in bilant, daca  este   probabila realizarea  unui  beneficiu viitor si aceasta  are o valoarea  care  poate  fi  determinata in mod  credibil.

  • Creantele in devize  ramase neincasate  la  inchiderea exercitiului se evaluieaza in lei  la cursul in vigoare la data  de 31 dec. N
  • Creantele  interne  neincasate   la costul  istoric (valoarea  de intrare)
  • Creantele  la care  s-au  constatat  deprecieri in bilant se evaluieaza la valoarea   realizabila neta adica valoarea  contabila  minus  ajustarile  pentru  deprecierea  creantelor.

Creantele curente   se pot   structura   dupa  o serie  de  criterii si anume:

  • dupa provenienta:

- creante  comerciale;

- creante fata de  salariati;

- creante fata  de bugetul statului;

- creante  fata de bugetul asigurarilor sociale;

- creante  fata de asociati/actionari;

- creante fata de diversi debitori.

  • in functie de  termenul de incasare:

- creante  sub 1 an

- creante peste  1 an

  • dupa  moneda utilizata

- creante in devize

- creante in lei

  • in functie de raporturile  cu diferite  entitati economice:

- creante fata de entitati din cadrul  grupului

- creante  fata de alte  entitati.

            Aceste  structuri influenteaza si contabilizarea  creantelor  curente.

2.2. Sistemul de conturi privind  creantele  curente.

            Contabilitatea  creantelor  curente  se tine  cu ajutorul conturilor din  clasa 4 „Conturi de terti” din  planul de conturi  general. Acesta   delimiteaza urmatoarele  categorii de creante  curente:

            - creante comerciale;

            - creante fata de personal;

            - creante fata de asigurarile  sociale si protectia  sociala;

            - creante  fata de bugetul statului;

            - creante in cadrul grupului si cu asociatii;

            - debitori diversi;

            - creante  privind  decontarile  in cadrul unitatii.

            Toate   conturile  de creante  curente  sunt  conturi de activ.  Se debiteaza  la crearea   drepturilor  de creanta fata de  terti si se crediteaza la incasarea   creantelor, iar  soldul debitor  oglindeste  creante  curente neincasate. Face  exceptii contul 456 „Decontari cu  asociatii privind  capitolul” care  este  cont  bifunctional.

            Contabilitatea  analitica a creantelor  se tine  pe categorii, pe fiecare  persoana fizica sau juridica, pe termene de incasare  etc.

            In cadrul  conturilor de clienti sunt grupate  separat creantele  rezultate  din tranzactiile  cu clauza de rezerva de proprietate  si la  care  persoana  juridica  detine  participatii.

2.3. Contabilitatea  creantelor  comerciale

            Functia  comerciala a unei firme  presupune  efectuarea   operatiilor   curente  de cumpararii si vanzari de bunuri si servicii, precum si  legatura  intre doua entitati economice:

            - furnizorul in calitatea  de vanzator

            - clientul in calitate  de cumparator.

            Aceste  relatii genereaza pe de o parte  datorii comerciale si pe de alta parte  creante  comerciale.

            Datoriile comerciale  apar in procesul de  aprovizionare, incluzand obligatiile  cumparatorului fata de furnizor  reprezentand contravaloarea   bunurilor si a lucrarilor prestate.

            Creantele comerciale au loc in procesul  de vanzare   (desfacerea), pe credit comercial a bunurilor, executarii lucrarilor si serviciilor de catre  furnizor si  includ in structura   lor  clienti si  conturile asimilate. In acest  caz  decontarea   intre vanzator si client se efectueaza ulterior.

            Creantele curente  devin  certe  (exigibile) in  momentul  transferului dreptului de  proprietate, atestat prin  factura   furnizorului care cuprinde  preturile de vanzare  negociate  intre  parti la care  se adauga TVA pentru operatiile  impozabile.

            Contabilitatea   creantelor  comerciale se  tine  cu ajutorul grupei 41 „Clienti si conturi asimilate” din clasa 4 „Conturi de terti” care cuprinde  urmatoarele  conturi:

  • 411 „Clienti”

4111 „Clienti”

4118 „Clienti incerti sau in litigiu”

  • 413 „Efecte de primit de la  clienti”
  • 418 „Clienti facturi de intocmit”
  • 419 „Clienti – creditori”

Contul  4111 „Clienti”.  Se utilizeaza de  catre  furnizori pentru reflectarea  creantelor  comerciale provenite din vanzarii de bunuri, lucrari executate  si servicii prestate, conform facturilor intocmite  clientilor interni sau externi. Este  cont de creante comerciale, cont de  activ.

            Se debiteaza cu valoarea   facturii pentru  vanzari  de bunuri, executari de lucrari si prestari de  servicii, cuprinzand  pretul de vanzare  si TVA  aferent, prin  creditul conturilor de venituri delimitate  dupa natura  (701 – 708) si creditul contului 4427 „TVA colectata” sau 4428 „TVA neexigibila”  daca vanzarile  se fac  cu plata  in rate. Se crediteaza  in urma  incasarii valorii facturii in bani prin debitul conturilor de  disponibilitati  banesti si a contului 413 „Efecte  de primit de la clienti” in cazul decontarii pe baza  efectelor  comerciale acceptate. Soldul debitor reprezinta  creantele neincasate  de la clienti.

            Contul 4118 „Clienti incerti sau in  litigiu” Clientii devin incerti daca creantele  nu s-au incasat la termenul convenit, datorita incertitudinii privind  capacitatea   financiara de a-si onora obligatiile si devin litigiosi in situatia  in  care  s-a deschis o actiune judecatoreasca pentru recuperarea  creantelor.

            Este cont de creante  comerciale,  de activ. Se debiteaza cu valoarea  creantelor  devenite incerte sau in litigiu.

            Se crediteaza  cu creantele  incasate  sau  trecute  la pierderi.

            Soldul debitor  reprezinta creante de incasat.

Contul 413 „Efecte  de primit de la clienti”  utilizat de catre  furnizori pentru reflectarea  creantelor de incasat de la  clienti, pe baza efectelor  comerciale, a fost  tratat la  contabilitatea efectelor comerciale.

            Contul 418 „Clienti – facturi de intocmit”  reflecta creantele  aferente  livrarilor de bunuri,  lucrari executate  si servicii prestate,  inclusiv TVA aferent, pentru care nu  s-au  intocmit facturi, vanzarea  bunurilor  s-a facut pe baza  „Avizului de insotire a marfii” urmand a se intocmi factura in termen de 3 zile.

            Este cont de creante  comerciale, de activ. Se debiteaza cu pretul  de vanzare al bunurilor  si serviciilor  livrate  clientilor nefacturate prin creditul conturilor de venituri si  cu TVA  aferenta.

            Se crediteaza la intocmirea  facturii . Soldul debitor reprezinta creante  aferente  bunurilor si lucrarilor pentru care nu  s-au intocmit facturi.

            Remarca.  In acest caz TVA este    neexigibila, aceasta  devine  TVA  colectata la  facturare.

            Contul 419 „Clienti – creditori”  evidentiaza  datoriile  furnizorului fata de clienti pentru  avansurile incasate in vederea livrarii ulterioare a unor  bunuri, lucrari sau  servicii. Este  cont de datorii comerciale  cont de pasiv.

            Se crediteaza cu sumele  incasate  in  banca sau in numerar reprezentand avansurile primite  de la  clienti.

            Se debiteaza cu ocazia  regularizarii creantelor comerciale oglindite in contul 4111 „Clienti”, cu valoarea  avansurilor primite.

            Soldul creditor reprezinta obligatii  fata de clienti pentru avansuri primite si  nedecontate.

A. Operatii privind  creantele

            a) vanzari de produse, lucrari executate   si servicii prestate, la  intern

·        Factura

4111 „Clienti”               =                      %                                             valoare facturi

                                                gr.70 „Cifra de afaceri”

                                                   (701 – 708)                                       – pret vanzarea 

                                                  4427  TVA  colectata                        - TVA

·        Incasare

%                     =          4111 „Clienti”                                       valoarea  facturii

            5121 „Conturi la banci in lei”

            5311 „Casa in lei”

            413 „Efecte de primit de la clienti”

            b) livrari de bunuri cu facturare  ulterioara

            Societatea   comerciala  „BETA”  livreaza produse finite  societatii „X” SA pe baza  avizului  de insotire in valoare  de 1000.000 lei  TVA  19%.

·        Valoarea  livrarilor

418 „Clienti facturii                   =                      %                                 17.250.000

         din  intocmit                            701 „Venituri din  vanzarea            1000.000

                                                               produselor finite”

                                                       4428 „TVA neexigibila”                 2.250.000

·        Facturare

4111 „Clienti”                           =     418 „Clienti facturi de                     17.250.000

                                                                intocmit”

·        Trecerea  TVA  neexigibil la TVA  colectata

4428 „TVA neexigibila”            =     4427  „TVA  colectata”                 2.250.000

·        Incasare

5121 „Conturi la banci =      4111 „Clienti”                              17.250.000

                   in lei”        

c)      avansuri incasate  de furnizori de la clienti

Societatea   comerciala  „BETA” pe baza  contractelor si ordinului de plata  nr.20  incaseaza un avans de la  clientul „X” in suma  de 4.000.000 lei TVA  19%. In baza  facturii nr.15 livreaza semifabricate de 6.000.000 lei TVA 19%.

·        Incasarea  avansului

5121 „Conturi la  banci =                      %                                             4.760.000

          in lei”                                          419 „Clienti creditori”                           4.000.000

                                                            4427 „TVA  colectata”

·        Livrarea  semifabricatelor

4111 „Clienti”                           =                      %                                             7.140.000

                                                            702 „Venituri din                                  6.000.000

                                                               vanzarea  semifabricatelor”

                                                            4427 „TVA colectata”                          1.140.000

·        Deconectarea  avansului (micsorarea   drepturilor fata de clienti) si a TVA  aferent.

%                                 =          4111 „Clienti”                                       4.760.000

            419 „Clienti creditori”                                                                                       4.000.000

            4427 „TVA colectata”                                                                                         760.000

·        Incasarea  diferentei (regularizarea  drepturilor)

- creanta fata de clienti                                                  7.140.000 lei

- avans incasat exclusiv TVA aferent                                         4.000.000 lei

- TVA  aferent  avansului                                                            760.000 lei

- diferenta de incasat                                                                 2.380.000 lei

            (7.140.000  - 4.000.000 – 760.000 lei)

5121 „Conturi la banci in lei”                 =          4111 „Clienti”     2.380.000

d)      creante  incerte  sau in litigiu

Separarea  creantei incerte  de restul  creantelor se face  in momentul expirarii termenului contractual de incasare  a  creantei, a unei actiuni  judecatoresti  sau a  incertitudinii incasarii creantei datorita incapacitatii de plata sau  starii de insolvabilitate  a clientului.

Concomitent cu constatarea   caracterului incert al creantelor si  trecerea lor de la contul 4111 „clienti” la contul 4118 „Clienti incerti sau in  litigiu”, conform principiului prudentei se ajusteaza deprecierea  creantelor clienti, folosind contul  491 „Ajustari pentru  deprecierea  creantelor  - clienti”. Acesta  tine  evidenta   ajustarilor  constituite pe seama  cheltuielilor  de exploatare, la nivelul  pierderii probabile a creantei fara a  lua  in calcul TVA  inclus initial  in creanta. Este  cont  rectificativ al  valorii creantelor  - clientii, cont de pasiv. Se crediteaza  cu ajustarile constituite pentru clientii  incerti sau in litigiu pe  seama  cheltuielilor de exploatare privind  ajustarile  pentru  deprecierea  activelor  circulante (6814).

Se debiteaza cu ajustarile anulate  sau  diminuate prin trecerea lor la venituri din ajustari pentru deprecierea activelor  circulante (7814).

Soldul creditor reflecta ajustari constituite  si neanulate.

            2.4 Contabilitatea  creantelor diverse.

            In general aceste  creante  nu au  legatura cu obiectul de activitate  al entitatii economice si provin din:

            - imputatii, despagubiri, penalizari de primit de la terti;

            - vanzarea   imobilizarilor, a titlurilor imobiliare de plasament;

            - sume  cuvenite pentru concesiuni, chirii;

            - creante  din  imprumuturi din  emisiuni de obligatiuni;

            - reactivarea  unor  creante  fata de clienti si debitori etc.

            Contabilitatea   creantelor  diverse se  tine cu contul 461 „Debitori diversi”. Este  cont  de creante  curente, cont  de activ.  Se debiteaza  cu valoarea  creantelor  rezultate  din  operatii diverse;

            Se crediteaza cu micsorarea  creantelor  prin  incasare sau alte modalitati.

            Soldul debitor  reflecta creante  fata de  diversi debitori:

·        imputatii fata de terti

461 „Debitori  diversi”              =                      %

                                                            7588 „Alte  venituri din             Valoarea  imputata

                                                                                   exploatare”

                                                                        4427 „TVA  colectata”          TVA

·        creante  reactivate  rezultate  in urma  unor  titluri executorii (clienti, debitori)

461 „Debitori diversi”               =          754 „Venituri din creante 

                                                                      reactivate  si debitori

                                                                           diversi”

·        creante din redevente, chirii

461 „Debitori diversi”               =                      %

                                                            706 „Venituri din  redevente,

                                                                      locatii de gestiune si chirii”

                                                            4427 „TVA colectata”

·        incasarea  debitorilor

%                                 =          461 „Debitori diversi”

            5121 „Conturi la banci

                           in lei”

            5311 „Casa in lei”

·        trecerea pe pierderi a debitorilor  insolvabili

654 „Pierderi din  creante         =          461 „Debitori diversi”

          si debitori diversi”

Creantele fata de salariati, bugetul de stat etc. se vor trata  la debitorii.

3.  Contabilitatea   datoriilor curente

3.1. Definitii  si delimitari privind  datoriile  curente

            In vederea realizarii obiectului  de  activitate, entitatile  economice intra  in relatie  juridice de natura  obligatiilor fata de terti.

            O obligatie  reprezinta  o datorie  actuala  a entitatii ce decurge  din  evenimente  trecute si prin  decontarea  careia  sa  asteapta sa rezulte  o iesire de resurse  care  incorporeaza beneficii economice[3].Obligatiile  sunt  consecinta unor  contracte  sau a unei cerinte  legale si  reprezinta pentru entitate   un angajament sau o responsabilitate de a actiona intr-un  anumit fel.  In mod  normal,  acestea  reprezinta  sume ce trebuie  platite pentru bunuri sau servicii primite.

            Datoriile  se grupeaza in doua mari  categorii: datorii curente (pe termen  scurt) si datorii pe termen lung.

            Datoriile curente  sau pe termen  scurt reprezinta obligatiile  care sunt  decontate  in cursul normal al  ciclului de exploatare al unitatii sau  care sunt  exigibile in termen de 12 luni de la data  bilantului[4].Toate  celelalte  obligatii care  nu se incadreaza  in datoriile  curente reprezinta datoriile  pe termen lung.

            Datoriile curente  reprezinta surse externe  de  finantare, puse la dispozitia  entitatii de catre creditori, pentru care  aceasta  trebuie  sa  acorde o prestatie, numerar sau echivalente de numerar. Acestea sunt  prezentate si  functioneaza in entitate   din momentul  nasterii obligatiei pana  in momentul stingerii ei (plata).

            In bilant o datorie  curenta este   recunoscuta daca a) din  lichidarea  unei obligatii curente  este   probabila o iesire de resurse purtatoare de beneficii economice si b) valoarea   la care  se va  realiza  lichidarea  poate   fi determinata in mod  credibil.

            Evaluarea  datoriilor  este  asemanatoare cu a creantelor  curente.

            Datoriile ca si creantele  se inregistreaza   in contabilitate  la valoarea   nominala inscrisa pe documente (factura fiscala,  aviz de insotire a marfii etc.).

            In cazul  reducerilor comerciale datoriile se evalueaza la valoarea   ramasa de plata.

            Datoriile  in valuta se evalueaza si se  inregistreaza in contabilitate atat in lei, la  cursul de schimb existent la data  efectuarii operatiunilor  cat si in valuta. Diferentele   de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre  cursul de la data  inregistrarii   datoriei, sau data  la  care  au fost  raportate in situatiile  financiare anterioare si cursul de  schimb la data  decontarii (platii) lor respectiv  data  inchiderii exercitiului financiar, se inregistreaza dupa caz  in venituri sau cheltuieli din  diferente  de curs valutar..

            Datoriile ca si creantele  se pot  delimita  utilizand  urmatoarele  criterii:

            a) In functie de tertii fata de care se  creeaza:

·        datorii comerciale (furnizorii si conturi asimilate) reprezentand  datorii din  operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari executate   si servicii prestate;

·        datorii fata de clientii pentru avansuri primite;

·        datorii fata de personalul  unitatii reprezentand salariile brute , concediile de odihna, indemnizatiile  sociale, premii etc.;

·        datorii fata de bugetul statului rezultate din impozit pe profit, impozit pe  salarii, TVA de plata, alte  impozite  si  taxe;

·        datorii pentru asigurari si protectia sociala reprezentand contributia  la  asigurari sociale, asigurari de  sanatate, somaj;

·        datorii fata de actionarii/asociati pentru capitalul varsat retras;

b) In functie  de termenul  de plata:

            - datorii pe termen  scurt (sub 1 an)

            - datorii pe termen  mijlociu (1 – 5 ani)

            - datorii pe termen lung (peste  5 ani)

c) In  functie de  moneda in care se  efectueaza:

·        datorii in valuta

·        datorii in lei.

d)in functie  de raporturile cu alte entitati  avem:

·        datorii intre  entitati din cadrul grupului;

·        datorii intre  entitati  din afara grupului;

·        datorii in cadrul  aceleiasi unitati.

5.3.2.      Sistemul  de conturi privind  datoriile  curente

Contabilitatea   sintetica a datoriilor si  a operatiilor asimilate  se realizeaza cu ajutorul  conturilor din clasa 4 „Conturi de terti” care  cuprinde  urmatoarele  grupe:

  • 40 „Furnizori si conturi asimilate”
  • 42 „Personal si conturi asimilate”
  • 43 „Asigurari sociale, protectia  sociala si conturi asimilate”
  • 44 „Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate”
  • 45 „Grup si actionari/asociati”
  • 46 „Debitori si creditori diversi”
  • 47 „Conturi de regularizare si asimilate”
  • 48 „Deconturi in cadrul unitatii”.

De regula, contabilitatea   datoriilor ca si a creantelor se deruleaza  in doua etape:

  • inregistrarea  datoriei pe baza  facturii fiscale, care  atesta transferul de proprietate;
  • plata  obligatiei in baza  ordinului de plata efectelor  comerciale sau chitantei in functie de  modul de plata.

De regula, conturile de datorii sunt conturi de pasiv.

Se  crediteaza  cu crearea  datoriei fata  de terti si se debiteaza la achitarea   datoriei, soldul creditor reflectand  datorii neachitate.

5.3.3.      Contabilitatea  datoriilor comerciale

5.3.3.1.Notiuni generale

Derularea  operatiilor comerciale,  respectiv  cumpararile si vanzarile de bunuri  presupun legatura  intre doua entitati:

- furnizorul care in calitate  de vanzator vinde clientilor bunuri sau servicii contra  cost in baza  contractelor economice sau a confirmarilor de  comanda ferme;

- clientul in calitate  de cumparator achizitioneaza contra  cost bunurile,  lucrarile sau serviciile prestate.

Operatiunea de vanzare – cumparare se inregistreaza la ambele  unitati.

  • Furnizorul inregistreaza creanta  comerciala fata de client pentru bunurile,  si serviciile prestate, precum si  datoriile pentru avansurile primite anticipat pentru livrari de bunuri.
  • Clientul inregistreaza datoriile fata  de furnizori pentru  bunurile  sau serviciile   achizitionate, precum si creantele  pentru  avansurile platite furnizorilor.

In mod distinct in contabilitate se inregistreaza:

- datoriile pentru bunurile la care  nu sau intocmit facturi pana la finele lunii;

- avansurile acordate  furnizorilor de  catre  clienti pentru bunuri ce urmeaza a fi  livrate;

- datoriile rezultate  din tranzactiile  cu  clauza  de rezerva de proprietate si cele la  care  entitatea   detine  participanti.

            Contabilitatea   analitica a furnizorilor se tine  pe furnizori interni si externi iar in cadrul acestora pe termene de plata si pe fiecare  persoana fizica sau juridica..

Obligatiile entitatii fata de  furnizori sunt formate  din  valoarea  bunurilor, lucrarilor si a serviciilor  primite  de catre  cumparator de la  vanzator, la care se adauga TVA aferenta acestora, in cazul operatiunilor supuse impozitarii.

            In cazul reducerilor comerciale  acordate   de catre  furnizor cumparatorului,  valoarea   obligatiei  o reprezinta valoarea  neta din  factura + TVA aferent.

            Daca bunurile   sosesc fara factura furnizorului  in contabilitate se  inregistreaza  o datorie   potentiala (probabila) care  ulterior la primirea  facturii devine  exigibila.

3.3.2.  Conturi  utilizate

            Reflectarea  in contabilitate  a datoriilor comerciale se  realizeaza cu  conturile din grupa 40 „Furnizori si  conturi asimilate” care cuprinde conturile :

            401 „Furnizori”

            403 „Efecte de platit”

            404 „Furnizori de imobilizari”

            405 „Efecte de platit pentru  imobilizari

            408 „ Furnizori facturi nesosite”

            409 „Furnizori debitori”

                        4091 „Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri de natura  stocurilor”

                        4092 „Furnizori – debitori pentru  prestari de  servicii si executari de bunuri”

Contul 401 „Furnizori” evidentiaza datoriile fata de furnizorii de stocuri si servicii. Este cont de datorii pe termen scurt, cont de  pasiv.

            Se crediteaza cu valoarea  la pret de facturare a  bunurilor  si a  serviciilor achizitionate cu titlu oneros, conform facturilor primite prin debitul conturilor de stocuri  sau de cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, si cu TVA aferent acestora.

            Se debiteaza cu ocazia  decontarii datoriilor  in numerar, prin banca sau efecte comerciale:

            Soldul creditor reflecta obligatii fata de furnizorii neachitate.

            Contul 403 „Efecte de platit”oglindeste datoriile fata de furnizorii de stocuri si  servicii, care se vor achita cu efecte   comerciale. Este  cont de datorii pe  termen scurt, cont de pasiv.

            Se crediteaza cu efectele comerciale acceptate  de furnizor, in contul obligatiilor cumparatorului care urmeaza a  se achita  ulterior de catre  acesta. Se debiteaza cu platile efectuate  la  scadenta  de catre  cumparator, pe baza  efectelor comerciale.

            Soldul creditor reprezinta valoarea  efectelor comerciale de platit.

            Contul 404 „Furnizori de imobilizari”, reflecta datoriile fata de furnizori de  imobilizari corporate si necorporale si pentru  lucrari si servicii executate  de terti pentru  activitatea  de investitii. Este  cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

            Se crediteaza   cu valoarea  imobilizarile achizitionate  facturate  de terti si cu valoarea lucrarilor si a serviciilor facturate  necesare  imobilizarilor prin debitul conturilor de  imobilizari, cu TVA inscris in factura aferent acestora.

            Se debiteaza la achitarea  datoriilor fata de furnizori. Soldul  creditor reprezinta sume datorate   furnizorilor de imobilizari.

            Contul 405 „Efecte  de platit pentru  imobilizari” (P) are aceiasi functie ca si  contul 403 „Efecte  de platit”.

3.3.3. Cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial

            In functie de obiectul  cumpararilor, de modul de  decontare  a obligatiilor fata de furnizori au loc  urmatoarele  tipuri de  inregistrari:

            1) aprovizionare cu stocuri pe baza de  factura si nota de receptie si constatare de diferente

  • Metoda inventarului permanent

%                                 =      401 „Furnizori”     -  valoarea  facturii

               Gr  30X „Stocuri de materii                                                   - cost de achizitie

                           prime si materiale”

                        4426 „TVA deductibila                                       - TVA 19%

  • metoda inventarului intermitent

%                                 =    401 „Furnizori”       - valoarea facturii

                        Gr. 60 „Cheltuieli privind                                             - cost de achizitie

                                      stocurile”

                        4426  „TVA deductibila”                                              - TVA 19%

            2. Lucrari si servicii primite  de la  furnizori pe baza de factura

                                    %                                 =    401 „Furnizori”         - valoare factura

                        Gr. 61,62 „Cheltuieli cu                                                 - costul lucrarilor

                           lucrari si serevicii

                           executate   de terti”

                        4426 „TVA deductibila”                                                  - TVA 19%

            3. Achitarea  furnizorului prin caserie, banca, efecte comerciale.

                        401 „Furnizori”             =                      %

                                                                                5311 „Casa in lei”

                                                                                5121 „Conturi la banci in lei”

                                                                                5411 „Acreditive in lei”

                                                                                 403 „Efecte de platit”

3.3.4. Cazuri particulare privind  datoriile  comerciale.

            Relatiile cumparatorilor cu furnizori prezinta in unele situatii cum sunt vanzarile  cu reduceri comerciale si financiare, livrari nefacturate, avansuri acordate   furnizorilor de catre  clienti, o serie de particularitati.

A.     Reducerile de preturi acordate de catre  furnizori clientilor.

            Reducerile de preturi acordate de catre  furnizori clientilor pot fi:

·        reduceri comerciale : rabatul, remiza si risturnul;

·        reduceri financiare: scontul.

Rabatul se acorda pentru defecte  de calitate reducandu-se pretul de vanzare.

Remiza  reprezinta reducerea pe care furnizorul  o acorda clientului in functie de:

·        volumul mare al unor comenzi

·        fidelitatea  clientului.

Risturnul  este reducerea de pret acordata periodic unui client tinand seama  de ansamblul operatiilor efectuate  cu aceasta.

            Primele  doua reduceri se acorda de regula  in momentul livrarii si facturarii bunurilor, iar  resturnul ulterior, facand obiectul unei facturi distincte.

            Reducerile financiare sub forma  sconturilor de decontare, se acorda de  catre  furnizor pentru achitarea  datoriilor inainte  de termenul normal de exigibilitate.

            Reducerile mentionate  trebuie convenite intre parti si stipulate  ca si  clauze contractuale  sau alte  intelegeri.

Metodologia  de calcul  al reducerilor :

·        reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

·        reducerile se calculeaza in cascada,  respectiv  procentul de reducere se aplica de fiecare data la netul anterior.

·        se opereaza initial rabaturile, apoi remizele.

·        TVA se aplica asupra  netului financiar (ultimului net)

Netul de plata din factura rezulta:

Pretul de vanzare  -

Reduceri comerciale

  • NET COMERCIAL  -

Reduceri financiare

  • NET FINANCIAR    +

TVA                              .

  • NET DE PLATA  din factura.

  Contabilizarea  stocurilor cu reduceri consemnate  in factura  initiala.

            Reducerile  comerciale prevazute in factura  initiala a furnizorului nu  se contabilizeaza; la conturile de  stocuri se inregistreaza marimea neta comerciala. Sconturile primite  micsoreaza obligatii fata de furnizori, si  se contabilizeaza la client ca venit financiar in contul 767 „Venituri din  sconturi obtinute”. La furnizor scontul acordat se contabilizeaza ca si o cheltuiala financiara  in contul 667 „Cheltuieli privind  sconturile  acordate”. Scontul se poate  inregistra  la primirea facturii sau la plata acesteia.

            Consideram o cumparare  de marfuri in valoare de 200.000 lei, rabat 3%, remiza 10%, scont de decontare 2%, TVA  19%. Factura  emisa de  furnizor este:

  • Marfuri                                                                         200.000 lei
  • Rabat 3%                                                                         6.000 lei                     .

                                                                                            194.000 lei

  • Remiza  10%                                                                 19.400 lei

NET  COMERCIAL                                                   174.600 lei.

  • Scont de decontare  2%                                                   3.492 lei

NET FINANCIAR                                                      171.108 lei

  • TVA  19%                                                                      32.511 lei

NET DE PLATA                                                           203.619 lei

Operatiile aferente facturii sunt:

  • Contabilitatea  clientului

a)      primirea marfurilor, la valoarea  neta comerciala:

%                                 =     401 „Furnizori”                  207.111 lei

            371 „Marfuri”                                                                           174.600 lei

            4426 „TVA deductibila”                                                             32.511 lei

            b) inregistrarea scontului

  • la primirea facturii

401 „Furnizori” =  767 „Venituri din                     3.492 lei

                                                sconturi obtinute”

sau

  • la plata  facturii

            401 „Furnizori”             =          %                                 207.111 lei

                                                               5121 „Conturi la                    203.619 lei

                                                                        banci in lei”

                                                               767 „Venituri din                      3.492 lei

                                                                       sconturi obtinute”

            c) plata  facturii  in cazul inregistrarii scontului la primirea facturii.

            401 „Furnizori”                         =   5121 „Conturi la                  203.619 lei

                                                                         banci in lei”

  • Contabilitatea   furnizorului

a) vanzarea  marfurilor

4111 „Clienti”                           =          %                                 207.111 lei

                                                    707 „Venituri din                  174.600 lei

                                                          vanzarea  marfurilor”

                                                     4427 „TVA colectata”         32.511 lei

b) inregistrarea  scontului

              667 „Cheltuieli privind =    4111 „Clienti”                       3.492 lei

                       sconturile acordate”

            c) incasarea facturii

               5121 „Conturi la banci           =   4111 „Clienti”                     203.619 lei

                          in lei”.

 

            B. Cumparari  de bunuri, lucrari executate si servicii pentru care nu s-au  intocmit facturi.

            In situatia in care  cumparatorul  receptioneaza  servicii si bunuri pe baza avizului de insotire a marfii, factura  furnizorului urmand a se primir ulterior, datoriile potentiale fata  de furnizori  se evidentiaza cu ajutorul  contului 408 „Furnizori facturi nesosite”.

            Dupa  continutul economic este un  cont de datorii pe termen scurt, iar dupa  functia  contabila cont de pasiv.

            Se crediteaza cu valoarea  bunurilor si  serviciilor achizitionate  cu titlu oneros si a TVA  Aferent, pentru care  nu s-au  primit facturi. Se debiteaza la primirea  facturii, cand datoriile   devin certe.

            Soldul  creditelor reflecta datorii aferente  facturilor nesosite.

            Consideram ca societatea  comerciala  „X” achizitioneaza si receptioneaza materii prime de la societatea „BETA” in baza avizului de insotire a marfii in valoare de 1000.000 lei TVA 19%,  factura  urmand a se primii ulterior[5].

            Inregistrarea  in contabilitatea  clientului

  • Achizitionarea  materiilor prime pe baza  avizului de insotire a marfii.

%                                 =      408 „Furnizori -                17.850.000

            301 „Materii prime”                          facturi nesosite”                1000.000

            4428 „TVA neexigibila”                                                            2.850.000

  • Primirea facturii fiscale

408 „Furnizori – facturi =    401 „Furnizori”                   17.850.000

       nesosite”

            Concomitent

  • Transformarea  TVA neexigibila in TVA  deductibila

4426 „TVA deductibila”           =     4428  „TVA neexigibila”       2.850.000

  • Achitarea  datoriei

401 „Furnizori”             =    5121 „Conturi la banci           17.850.000

                                                              in lei”

            Remarca. In cazul cumpararilor, respectiv livrarilor de bunuri si servicii pentru  care nu s-au intocmit  facturi, la  cumparator in locul  contului 4426 „TVA deductibila” se foloseste contul 4428 „TVA neexigibila” care la primirea facturii devine  „TVA  deductibila”. La furnizor la  livrare in locul contului 4427 „TVA colectata se foloseste  contul 4428 „TVA neexigibila”,  care la facturare  devine  TVA  colectata.

            C. Avansuri acordate  furnizorilor de catre  clienti.

            In categoria  operatiilor  privind   decontarile cu furnizorii se includ si  avansurile acordate  furnizorilor  de catre   cumparatori (clienti) pentru achizitionari de  stocuri, executari de lucrari si prestari de  servicii, ce urmeaza a se primi ulterior.

            Contabilitatea   avansurilor acordate  furnizorilor de catre  clienti se tine  cu  contul 409 „Furnizori debitori”.  Este cont  de creante,  cont de activ.

            Se debiteaza cu avansurile platite furnizorilor si se crediteaza cu micsorarea  datoriei fata de  furnizori cu valoarea  avansului platit. Soldul debitor reprezinta avansuri acordate  si  neregularizate  cu furnizorii.

            Reglementarile fiscale impun ca funrizorul  sa intocmeasca  factura  in termen de 3 zile de la incasarea  avansului de la client, cand  se inregistreaza si TVA  aferent avansului.

            Consideram ca, clientul „X” acorda  societatii „BETA” in baza  facturii furnizorului si a ordinului de plata, un avans de 4.000.000 lei, TVA 19%.Ulterior furnizorul livreaza clientului piese de schimb in valoare de 6.000.000 lei ,TVA 19%[6].

            Inregistrari  in contabilitatea  clientului „X”

  • Acordarea  avansului

%                     =     5121 „Conturi la                4.760.000

            409 „Furnizori debitori”                       banci in lei”                4.000.000

            4426 „TVA deductibila”                                                             760.000

  • achizitionarea  pieselor de schimb

%                     =    401 „Furnizori”                     7.140.000

            3024 „Piese de schimb”                                                               6.000.000

            4426 „TVA deductibila”                                                              1.140.000

  • decontarea  avansului

401 „Furnizori”                               =          %                                     4.760.000

                                                         409 „ Furnizori -                        4.000.000

                                                                    debitori”

                             4426 „TVA deductibila”               76.000

Sau

                        %                                 =   409 „Furnizori                         4.000.000

            401 „Furnizori”                      debitori”                             4.760.000

             4426 „TVA deductibila”                                                                 760.000

  • plata  datoriei  mai putin  avansul platit

401 „Furnizori”             =    5121 „Conturi la                   2.380.000

                                



* Intrarile si iesirile de marfuri pe alte  cai decat cele achizitionate   de la  funrizori, sunt  identice  cu a stocurilor prezentate  la paragraful  5163.

[1] Legea Contabilitatii nr.82/1991 art. 14 MO  NR. 48/200

[2] OMFP    nr.  1752/2005

[3] OMFP   1752/2005

[4] IAS 1 „Prezentarea  situatilor financiare OMFP  1752/200

[5] Livrarea  produselor in contabilitatea  furnizorului (BETA) fiind prezentata la pag. ) la livrari nefacturate.

[6] Inregistrarile  in contabilitatea funrizorului sunt prezentate  la creante  reprezentand avansuri incasate  de la clienti (P).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 734
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved