| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Desfasurarea oricarei activitati tehnico-economice de productie, prestatii sau comerciale , la nivelul regilor autonome, societatilor comerciale si al oricaror astfel de agenti economici implica consumurile anumitor resurse primare (materii prime, materiale consumabile, marfuri si auxiliare; resurse salariale, imobiliare si banesti, pe temeiul carora se ridica productia si asigura circulatia valorilor materiale in economie.
Exploatarea, in acceptiunea sa cea mai generica, defineste obiectul de activitate al fiecarui agent economic, iar realizarile lui inseamna importante eforturi si angajamente materiale si banesti.
|n sfera productiei materiale , serviciilor si prestatiilor, exploatarea se regaseste in procesul economic de transformare a valorilor materiale, sub actiunea fortei de munca si a potentialului tehnic de productie,in produse finite sau servicii care ,prin vanzare,aduc din nou ciclul economic la forma bani, iar acestia trebuie sa fie neaparat mai multi decat cei avansati, pentru a putea supravietui societatea comerciala de productie.
|n sfera circulatiei marfurilor, "exploatarea " vizeaza procesul de cumparare a marfurilor si ambalajelor precum si cheltuielilor de circulatie pe care le ocazioneaza , urmat de vanzarea lor (deci B-M-B), din nou urmarind obtinerea unui excedent banesc , ca expresie a avansului veniturilor dobandite asupra cheltuielilor efectuate.
Potrivit art.96 din Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilitatii, cheltuieile de exploatare cuprind:
-cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare , combustibilul , ambalajele , piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si alte materiale consumabile , costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora , costul de achizitie al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor , costul de achizitie al energiei si apei consumate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute;
-cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si reparatii), redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare , cheltuielile cu alte servicii executate de terti (colaboratori , comisioane, inclusiv cele platite agentilor economici cu activitate de comert exterior, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de comunicatii, sevicii bancare si altele);
-cheltuieili cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate , suportate de unitatea patrimoniala (impozite suplimentare pe salarii, impozitul pe cladiri, alte impozite , taxe si varsaminte asimilate , cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor , taxa asupra mijloacelor de transport si altele);
-cheltuieli cu personalul(salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala , contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuielile cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli suportate de unitatea patrimoniala);
-alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si alte cheltuieli de exploatare).
Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate.
|n ansamblul cheltuielilor de exploatare, ale oricarui agent economic, ponderea cheltuielilor cu materiile prime si materialele, in sfera productiei si costul marfurilor vandute, in sfera circulatiei sunt dominante.Conturile folosite pentru reflectarea cheltuielilor de aceasta natura , respectiv conturile din grupa 60"Cheltuieli cu materiile prime , materiale si marfuri" sunt costuri de activ , care se debiteaza -in principiu -cu cheltuielile efective ale perioadei si se crediteaza , la sfarsitul exercitiului (lunar), prin transferarea intregului rulaj debitor in contul de calcul al rezultatului exercitiului 121" Profit si pierdere".
Materiile prime sunt acele sortimente destinate consumului productiv ,care constituie substanta produselor finite . Contul 600"Cheltuieli cu materiale " tine deci evidenta cheltuieililor ocazionate de consumul de materii prime in activitatea de productie , in scopul obtinerii de produse finite si semifabricate , executarii de lucrari sau prestarii de servicii pentru terti.Acest cont se debiteaza, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime eliberate in consum sau constatate lipsa la inventariere si neimputabile, prin creditul contului 308"Diferente de pret la materii prime si materiale".|nregistrarea cheltuieililor cu materii prime se face diferit , in functie de metoda utilizata pentru gestiunea stocurilor .Astfel , in cazul utilizarii metodei inventarului permanent , materiile date in consum se consemneaza in documentele : "Bon de consum" sau "Fisa limita de consum" si se inregistreaza, din punct de vedere contabil , pe masura eliberarii lor din magazie.
Circuitul documentelor contabile, pentru reflectarea consumului de materii prime, la SC. PECO ARGES SA.este putin diferit de ceea ce se int6mpla in mod normal la societatile comerciale. Evidenta primara se tine, in cea mai mare parte, la subunitatile de distributie produse petroliere-depozite si la statiile Peco.Produsele petroliere se primesc,in cadrul societatii, pe doua cai: prin pomparea directa din rafinarii si prin cazane cai-ferate si cisterne auto.
Faptul ca evidenta cantitativa a produselor petroliere este specifica si se tine diferit si documntele intocmite sunt specifice.Astfel, la depozite, evidenta produselor se tine in kilograme, iar in statiile PECO in litri.
La pomparea directa din rafinarie (prin conducta proprie a SC. PECO ARGES SA") se intocmeste " Proces verbal de pompare", care sta la baza emiterii de catre rafinarie a "Notei de greutate'( Vezi anexa 1)."Nota de greutate" este similarul documentului "Aviz de insotire a marfii", folosit in celelalte sectoare ale economiei nationale ( si la SC PECO ARGES pentru alte produse ) . "Nota de greutate " este primita la depozite cand se face aprovizionarea prin cazane CF si cisterne.Aceasta constituie documentul de intrare -inregistrare in gestiune.Pe baza "Notelor de greutate ", la fiecare subunitate se intocmeste "Jurnalul intrari ".Din depozite , catre celelalte depozite ale societatii sau catre statiile PECO proprii, se intocmeste "Aviz de insotire a marfii" iar catre alti agenti se intocmeste " Factura fiscala".Pe baza facturilor se intocmeste "Jurnalul vanzarilor ", ce permite centralizarea datelor ,intocmirea "Notelor contabile"si apoi a "Fisei-sah"si "Balantei de verificare ".Toate aceste documente sunt specifice pomparii gazului petrolier (aragaz).La statiile PECO, in fiecare schimb de lucru, se intocmeste "Raportul de gestiune" pentru livrarea produselor petroliere;la punctele de vanzare butelii se intocmeste "Raport de gestiune -vanzare aragaz" . "Rapoartele de gestiune" sunt documente primare ,de evidenta si control a statiilor ;intrari, pe baza de "Avize de insotire a marfii", atat pentru produse petroliere cat si pentru alte produse , iesiri :prin serii pompe de distributie, achitate in numerar cat si cu bonuri valorice sau prin vanzare cu numerar sau file CEC a altor produse.
|n ceea ce priveste apa distilata, pe baza "Avizului de insotire a marfii" se intocmeste "Nota de receptie si constatare de diferente".Aceasta este un document justificativ pentru incarcarea in gestiune. "Nota de receptie si constatare de diferente" circula mai intai pe la magazie , dupa semnarea de catre comisia de receptie , delegatii furnizorului carausului sau presoane neutre (in caz de diferente), apoi trece la compartimentul de aprovizionare ,pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea platii, in continuare trece la compatimentul finciar-contabil pentru intocmirea formelor privind lichidarea diferentelor constatate si apoi la unitatea furnizoare , pentru comunicarea lipsurilor.
Dupa " Nota de receptie si constatare de diferente" se intocmeste un "Buletin de analiza" a apei distilate , respectiv se analizeaza : densitatea , distilarea , cifra octanica, presiunea vaporilor etc.Reflectarea consumului de apa distilata se face cu ajutorul documentului "Bon de consum"( Vezi anexa 2)."Bonul de consum" este un document de eliberare din magazie pentru consum este document justificativ de scoatere din gestiune si inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.Acest document circula la pesoanele autorizate sa asigure consumul ; la magazia de materii, pentru eliberarea cantitatilor prevazute , semnandu-se de predare si de primire; la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica.
La SC. PECO ARGES SA se inregistreza un consum de materii prime ( gaz petrolier) ,in valoare de 148.462.700 lei .Reflectarea, in contabilitate, se face prin documentul " Bon de consum ", operatia avand ca efect o crestere a cheltuielilor cu materii prime (+A) , inregistrata in debitul contului 600 " Cheltuieli cu materii prime" si o micsorare a valorii stocului de materii prime (-A), reflectat in creditul contului 300 " Materii prime", formula contabila fiind:
600 = 300 148462700
"Cheltuieli cu materii prime" "Materii prime"
Materialele consumabile sunt acele materiale, ce se folosesc in procesul de productie, alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se gasesc in substanta produsului finit. Ele fac obiectul conturilor de gradul I 601"Cheltuieli cu materialele consumabile". Pentru reflectarea fidela si omogena a naturii cheltuielilor este necesara folosirea conturilor sintetice de gradul II: 6011- 6018
a) |n cadrul SC PECO ARGES SA , salariatii de la Parcul Auto Furgonete dau o "Comanda" pentru obtinerea unor materiale auxiliare. Consumul de materiale auxiliare se face pe baza "Bonului de consum" de materiale(Vezi anexa 3), pe locuri de folosinta.Acest bon are un numar de inregistrare(1858), codul primitorului si cel al predatorului, data, codul materialelor date in consum, denumirea materialelor, contul in care se incadreaza materialele, cantitatea, pretul unitar, valoarea materialelor, semnatura predatorului si a primitorului precum si toalul valorilor materiale.
Operatia (consumul materiilor auxiliare) are ca efect o crestere a cheltuielilor cu materiale auxiliare, inregistrata in debitul contului 6011"Cheltuieli cu materialele auixiliare" si o miscare a valorii stocului de materiale auxiliare,reflectata in creditul contului 3011"Materiale auxiliare", rezultand urmatoarea formula contabila:
6011 = 3011 70390
"Cheltuieli cu materialele auxiliare" "Materiale auxiliare"
b) SC PECO ARGES SA are ca principal furnizor de combustibil SNP PETROM SA , sucursala Arpechim,achizitionarea facandu-se pe baza de "Factura". Se realizeaza apoi receptia,apoi darea in consum ,aceasta fiind evidentiata pe baza "Fisei de consum carburanti", ce se intocmeste pe fiecare masina in parte . Astfel, se inregistreaza la masina cu numarul de inmatriculare AG-02-YXK un consum de benzina premium in valoare de 3488400 lei.
Operatia (consumul de combustibil) are ca efect o crestere a cheltuielilor cu combustibilul, inregistrata in debitul contului 6012"Cheltuieli privind combustibilii" si o micsorare a valorii stocului de combustibil,reflectata in creditul contului 3012 "Combustibili" ,rezultand urmatoarea formula contabila:
6012 = 3012 3488400
"Cheltuieli privind combustibilii" "Combustibili"
c)Piesele de schimb, alaturi de celelalte materiale consumabile, participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare, fara a se regasi ,de regula, in produsul rezultat ; intrarile de piese de schimb se efectueaza pe baza facturilor emise de furnizori.Are loc apoi receptia pieselor, cu ajutorul "Notei de intrare-receptie".Consumul este evidentiat pe baza "Bonului de receptie". Consumul este evidentiat pe baza "Bonului de consum de piese, pe fiecare loc de folosinta.|n contabilitate, contul 6014 " Cheltuieli privind piesele de schimb " este cel care reflecta, deci, cheltuielile facute cu piesele de schimb.
|n cadrul parcului auto al sediului SC. PECO ARGES SA.,datorita unor defectiuni, constatate la masina cu numarul de imatriculare 06-AG-8658 sunt necesare o serie de piese de schimb.Ca urmare , soferul masinii efectueaza o "Comanda",ce primeste numarul de inregistrare 69.Pe baza acestei comenzi se intocmeste" Bonul de consum"(Vezi anexa 4), ce permite scoaterea din gestiune si darea in consum a pieselor de consum solicitate .Acest bon de consum permite ,deci, eliberarea din magazia de materiale a unitatii, a cantitatilor prevazute , semnandu-se de predare si primire.De asemenea , se procedeaza la inregistrarea iesirii pieselor de schimb in cadrul "Fiselor de cont analitic", ce permit tinerea contabilitatii analitice (cantitativ si valoric), pe sotimente,a materialelor. Aceasta fisa se completeaza la inceputul anului , pe baza stocurilor si soldurilor de la sfarsitul perioadei precedente , iar in cursul anului, pe baza documetelor de intrare si de iesire a valorilor materiale.|nregistrarile se fac, de regula, zilnic pe baza documentelor primite de la magazie, pozitie cu pozitie, stabilindu-se stocul si soldul. La sfarsitul fiecarei luni se totalizeaza rulajele din fise,in vederea intocmirii balantei de materiale.
Reflectarea, in contabilitate, a consumului de piese de schimb se face , deci , cu ajutorul documentului "Bon de consum".Operatia genereaza cresterea cheltuielilor cu piesele de schimb, inregistrata in debitul contului 6014" Cheltuieli privind piesele de schimb" si concomitent si cu aceesi suma, o micsorare a valorii stocului de piese de schimb, reflectata in creditul contului 3014 "Piese de schimb ", formula contabila fiind:
6014 = 3014 119303
"Cheltuieli privind piesele "Piese de schimb"
de schimb"
Obiectele de inventar reprezinta bunuri, cu o valoare mai mica decit limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe , indiferent de valoarea lor , precum si bunurile asociate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, adica SDV-urile, aparatele de masura si control ,materialele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare).
Contul 602 "Cheltuieli privind obiectele de inventar" tine evidenta valorii uzurii obiectelor de inventar , inclusa pe cheltuieli, integral sau esalonat , pe durata mai multor exercitii, in functie de metoda utilizata de unitatile patrimoniale.|n debitul contului se inregistreza, deci , uzura obiectelor de inventar date in folosinta , inclusa pe cheltuieli,in corespondenta cu creditul contului 322" Uzura obiectelor de inventar".
Reflectarea, in contabilitate , a darii in consum a obiectelor de inventar este realizata cu ajutorul documentui "Bon de consum ", in prealabil facindu-se o "Comanda", in ceea ce priveste obiectul de inventar solicitat.
|n baza "Centralizatorului bonurilor de consum" se inregistreaza obictele de inventar consumate de unitatea patrimoniala PECO ARGES SA. , in suma de 118980 lei.|n contabilitate, acesta operatie geneareza cresterea cheltuielilor cu obiectele de inventar, inregistrata in debitul contului 602 "Cheltuieli privind obiectele de inventar" si concomitent si cu aceeasi suma , o micsorare a valorii stocului de obiecte de inventar , reflectata in creditul contului 321" Obiecte de inventar", formula contabila fiind:
602 = 321 118980
"Cheltuieli privind obiectele de "Obiecte de
inventar " inventar"
Materilalele nestocate sunt acele materiale consumabile , nestocate de unitatea economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreza pe masura aprovizionarii lor,asupra cheltuielilor de exploatare.Cheltuielile se inregistreaza la contul 604"Cheltuieli privind materialele nestocate". Este cazul cosumurilor de materiale sub forma de hartie, imprimate , reviste , carti, destinte documentarii personalului de specialitate (se precizeaza ca pentru valoarea unor carti de specialitate , achizitionate in exercitiul "N", cheltuielile perioadei se incarca cu 50% din valoare, restul constituind cheltuieili inregistrate in avans pentru exercitiul "N+1").
Pe baza "Facturii fiscale"(Vezi anexa 5), ce a permis achizitionarea materialelor nestocate se inregistreza un consum de materilale nestocate,in suma de 3153190 lei.|n contabilitate, aceasta operatie genereaza cresterea cheltuielilor cu materiale nestocate, inregistrata in debitul contului 604" Cheltuieli privind materialele nestocate " , TVA aferent, in debitul contului 4426" TVA deductibila" si o crestere a datoriei fata de furnizori, care se evidentiaza in creditul contului 401"Furnizori", formula contabila fiind:
"Furnizori"
604 2584500
"Cheltuieli privind materialele
nestocate"
4426 568590
"TVA deductibila"
Consumurile de energie si apa, indiferent de destinatia lor , pe masura facturarii lor de catre furnizori, se inregistreaza la contul 605" Cheltuieili privind enegia si apa ".
|n cadrul SC. PECO ARGES SA. se primeste" Factura fiscala"(Vezi anexa 6) privind consumul de apa,de la furnizorul SC REGOM SERV SA.Reflectarea ,in contabilitate, a consumului de apa se face deci , pe baza " Facturii fiscale" emise de furnizor iar achitarea datoriei se face prin "Ordin de plata "prin banca.Operatia genereaza cresterea cheltuielilor cu energia si apa, inregistrata in debitul contului 505 " Cheltuieli privind energia si apa" si TVA aferent ,inregistrat in debitul contului 4426" TVA deductibila" precum si cresterea datoriei fata de furnizor , reflectata in creditul contului 401 " Furnizori". Formula contabila este:
% = 401 287021
"Furnizori"
605 235264
"Cheltuieli privind energia si
apa"
4426 51757
"TVA deductibila"
Pentru a pozitiona un bun economic in categoria "marfuri" se cere conditia ca acel bun sa fie achizitionat,in scopul revanzarii lui.Aceasta conditie reprezinta , de fapt, esenta actului comercial: achizitionarea de bunuri de la producatori sau alti comecianti, conditionarea in vederea vanzarii si vanzarea acestora unor consumatori, de regula finali, prin intermediul unor retele specializate (magazine).Contul 607" Cheltuieli privind marfurile" este un cont de cheltuiala privind pretul de achizitie al marfurilor .|n debitul sau se inregistreaza valoarea marfurilor vindute, constatate lipsa la inventariere ,in corespondenta cu creditul contului 371" Marfuri".
Se retine ca deosebit de importanta , existenta documentelor de atestare operationala, intre care:" Avizul de expeditie", Factura fiscala" si "Nota de receptie" (pentru intrari);"Dispozitia de livrare","Facturi " si "Avize de expeditie"( pentru iesiri en gross sau en-detail).
"Dispozitia de livrare" serveste ca document pentru eliberarea din magazie a marfurilor si altor valori materiale destinate vinzarii, ca document justificativ de scadere din gestiunea furnizorului, ca document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii si/sau factur"Dispozitia de livrare " circula : la furnizor , in cadrul magaziei, pentru eliberarea marfurilor si pentru inregistrarea in evidenta magaziei; la comisia ce efectueaza autoreceptia marfurilor privind calitatea , cantitatea si sortimentul ; circula si la persoana desemnata sa emita avizul de expediere( factura).
Avizul de insotire a marfii , formular cu regim special de tiparire , inscriere si numerotare serveste ca document de insotire a marfii , pe timpul transportului ; este document ce sta la baza intocmirii facturii; este dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta , dispesate teritorial, ale aceleasi unitati ; este document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare , in cadrul aceleasi unitati , in cadrul transferului ."Avizul de insotire a marfii " se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile patrimoniale si este emis pe masura livrarii , de catre compartamentul desfacere, care semneaza pentru intocmire."Avizul de insotire a marfii" circula la furnizor:la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de primire; la compartimentul desfacere pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidetele acestuia si pentru intocmirea facturii; la compartimentul financiar- contabil, atasat de factura (exemplarul 3).Avizul de insotire a marfii circula la cumparator : la magazie , pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor dupa efectuarea recptiei de catre comisia de receptie si consemnarea rezultatelor; la compartimentul aprovizionare , pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia; la compartimentul financiar-contabil , pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura ( exemplarul 1).
"Factura" si "Factura fiscala", formulare cu regim special de inscriere si de numerotare, servesc ca: documente pe baza carora se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfuriloir livrate, a lucrarilor si serviciilor prestate ; ca document de insotire a marfii pe timpul transportului , document de incarcare in gestiunea primitorului, document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. "Factura " se intocmeste in trei exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor.Ea circula : la furnizor , la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei(exemplarul 3); la persoanele autorizate, sa dispuna incasari, in contul de la banca al unitatii; la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare); la compartimentul finaciar contabil pentru inregistrarea in contabilitate.
La cumparator , factura si factura fiscala circula: la compartimentul "aprovizionare" pentru confirmarea operatiunii, avand atasat exemplarul din "Avizul de insotire a marfii" , care a insotit produsul sau marfa; la compartimentul financiar -contabil , pentru acceptarea platii, si pentru inregistrarea in contabilitate( exemplarul 1 impreuna cu "Avizul de insotire a marfii", inclusiv" Nota de receptie si de constatare de diferente ", dupa caz).
La SC. PECO ARGES SA. , are loc descarcarea gestiunii cu valoarea marfii (benzina super-plus) vanduta in cursul lunOperatia genereaza : cresterea cheltuielilor cu marfurile, evidentiate prin debitul contului 607" Cheltuieli privind marfurile"; adaosul comercial aferent marfii vindute, evidentiat prin debitul contului 378"Diferente de pret la marfuri"; TVA aferenta marfurilor vindute, evidentiata prin debitul contului 4428" TVA neexijibila" si valoarea totala incasata, evidentiata in creditul contului 371" Marfuri". Formula contabila este:
% 371 20.630.849
"Marfuri"
607 16184530
"Cheltuieli privind marfurile"
378 966404
"Diferente de pret la marfuri"
"TVA neexigibila"
Cheltuieli privind ambalajele , ce fac obiectul contului 608" Cheltuieli privind ambalajele" sunt formate din valoarea, la pret de inregistrarea ambalajelor vindute, pentru care , la vinzare , au fost intocmite facturi . La SC. PECO ARGES SA. se primeste o "Nota de debitare -creditare" (Vezi anexa 7) de la Sucursala Petrotrans Ploiesti, privind titeiul livrat. Sunt incluse ,de asemenea, consumuri de butoaie PFL,in valoare de 4.365.600 lei.Operatia genereaza , in contabilitate, cresterea cheltuielilor cu ambalajele, reflectata in debitul contului 608" Cheltuieli privind ambalajele" si diminuarea stocului de ambalaje, reflectat in creditul contului 381 "Ambalaje". Formula contabila va fi:
"Cheltuieli privind ambalajele" " Ambalaje"
|n structura serviciilor generale prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic cum sunt: intretinere si reparatii; redevente , locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studiile si cercetarile.Asemenea cheltuieili sunt reflectate in conturi sintetice de gradul I, ce fac parte din grupa 61" Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti ".Aceste conturi sunt de activ si se debiteaza pe parcursul lunii cu toate cheltuielile aferente, in corespondenta cu creditul conturilor care desemneaza prestatorul sau echivalentul in mijloace de trezorerie, in functie de modalitatea de plata utilizata.
Cheltuielile de intretinere si reparatii efectate de terti , necesare bunei desfasurari a activitatii unitatii sunt reflectate in contul 611" Cheltuieli de intretinere si reparatii". |n debitul acestui cont se inregistreaza valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii aferente exercitiului in curs, in corespondenta cu conturile: 401"Furnizori ", 408" Furnizori-facturi nesosite", 471"Cheltuieli inregistrate in avans".Reflectarea ,in contabilitate, a acestor cheltuieli se face pe baza "Facturilor" emise de furnizorii de prestari servicii si sunt suportate pe cheltuieli in mod direct(Vezi anexa 8).
La SC. PECO ARGES SA se primeste factura de la furnizorul SC DOLSCH IMPORT EXPORT SRL, referitoare la reparatia stabilizatoarelor de tensiune BAK UPS 650, in conformitate cu devizul intocmit , reparatie in valoare de 4.444.000 lei, TVA 22%.Operatia genereaza: cresterea cheltuielilor cu reparatiile, reflectate in debitul contului 611" Cheltuielile cu intretinerea si reparatile", TVA aferenta, reflectata in debitul contului 4426" TVA deductibila" si cresterea datoriei fata de furnizori, reflectata in creditul contului 401" Furnizori".Formula contabila contabila va fi:
"Furnizori"
611 4444000
"Cheltuieli cu intretinere si reparatii"
4426
Cheltuielile cu redeventele, localitatile de gestiune si chiriile sunt reflectate de contul 612 "Cheltueli cu redevente, locatiile de gestiune si chiriile ".
Redeventele reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica, ce a preluat, in concesiune, imobilizari pentru a le exploata in scopuri productive.
Locatiile de gestiune reprezinta o modalitate de preluare, pentru exploatare, de spatii productive pe o perioada limitata de timp, pe baza de contracte de locatie. Unitatea care a preluat spatii productive in locatie de gestiune, numita locatar, datoreaza unitatii care a predat activele respective, sub aceasta forma, taxe lunare ce se vor considera cheltueli de exploatare.
Chiriile reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica, pentru folosirea unor imobilizari,ce sunt proprietatea altora si care sunt inchiriate, in timp determinat, pentru a putea fi exploatate in diferite scopuri.
Reflectarea in contabilitate a cheltuelilor cu redeventele,locatiile de gestiune si chiriile, se face pebaza facturilor emise de furnizori si se suporta pe cheltueli,in mod direct.La PECO ARGES SA se primeste factura de la furnizor , privind chiria pentru mijloace fixe , datorata pe luna decembrie.|n contabilitate , se inregistreaza o crestere de activ , in debitul contului 612" Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile", si concomitent si cu aceesi suma , crearea datoriei din chirii fata de creditor, reflectata in creditul contului 401"Furnizori", rezultind urmatoarea formula contabila:
"Cheltuieli cu redeventele, locatiile "Furnizori"
de gestiune si chiriile
Cheltuielile cu primele de asigurare, ce fac obiectul contului 613"Cheltuieli cu primele de asigurare" reflecta cheltuielile cu primele de asigurare , stabilite prin contract si suportate de unitatile patrimoniale ( in debitul contului ) ,in corespondenta cu conturile 401"Furnizori"; 408"Furnizori-facturi nesosite"; 471"Cheltuieli inregistrate in avans"; 502"Conturi curente la banci"; 531"Casa". Asadar , primele de asigurare se datoreaza diferitelor societati cemerciale , pentru asigurarea unor bunuri ale unitatii economice pe baza de contracte de asigurare.
|n contabiliate , se inregistreaza o crestere de activ , in debitul contului 613"cheltuieili cu primele de asigurare" , si concomitent si cu aceesi suma, creearea datoriei fata de creditor ,reflectata in creditul contului 401"Furnizori", rezultind urmatoarea formula contabila:
613 = 401 .......
Nota: La SC PECO ARGES SA nu exista astfel de cheltuieli.
Contul 614 " Cheltuieli cu studiile si cercetarile", tine evidenta cheltuielilor ocazionate de procurarea de studii si plata contractelor de cercetare si a contributiei unitatilor patrimoniale ,la constituirea fondului special pentru cercetare -dezvoltare, debitindu-se cu valoarea studiilor si a contractelor de cercetare executate de terti , aferente exercitiului in curs, in corespondenta cu unul din contuirle 401 "Furnizori", 408"Furnizori- facturi nesosite"; 471" Cheltuieli inregistrate in avans" si 462 "Creditori diversi".
Si aceste cheltuieili sunt reflectate in evidenta contabila , pe baza facturilor emise de furnizori si care sunt suportate direct pe cheltuieili, repartizate pe toate locurile de folosinta ale societat|n contabiliate se inregistreaza o crestere de activ , in debitul contului 614"Cheltuieli cu studiile si cercetarile" concomitent cu o crestere de pasiv , reflectata in creditul contului 401 " Furnizori", rezultind urmatoarea formula contabila:
"Cheltuieli cu studiile si cercetarile" "Furnizori"
Nota: La SC PECO ARGES SA nu exista astfel de cheltuieli.
|n structura altor servicii executate de terti , se cuprind acele lucrari si alte servicii , ce sunt indirect legate de desfasurarea activitatilor de ansamblu a unui agent economic .Astfel avem: colaborarile cu terti , comisioanele si onorariile, protocol reclama si publicitate, transportul de bunuri si personal, deplasarile, detasarile si transferarile, posta si telecomunicatii, servicii bancare si asimilate; late servicii executate de terti.
Cheltuielile cu colaboratorii (contul 621) sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestatiile efectuate in baza contractelor incheiate cu acestia.
Persoanele ce intra in raporturi de munca cu societatea comerciala, fara a avea calitatea de personal angajat ( angajat permanent) sunt considerate a fi furnizori de forta de munca si din acest motiv obligatiile societatii comerciale privind plata muncii lor se evidentiaza in contul "Furnizori " (contul 401).
Documentul ce reflecta obligatia societatii comerciale da a plati munca colaboratorilor este " Statul nominal privind plata colaboratorilor pe luna .". Statul de plata pentru colaboratori este un document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite colaboratorilor , precum si al impozitului aferent; este un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in 2 exemplare , lunar, pe baza conventiei civile de prestari de servicii si se semneaza pentru confirmarea exactitatii drepturilor bansti de catre persoana ce intocmeste documentul. Platile facute in cursul lunii, sub forma de avans se includ in statul de salarii pentru colaboratori , in vederea cuprinderii intregii sume cuvenite si pentru calculul impozitului aferent. Statul de salarii pentru colaboratori circula la : persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata; la caseria unitatii pentru efectuarea plasii drepturilor cuvenite ; la compartimentul financiar- contabil , ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa pentru inregistrarea in contabilitate; la compartimentul ce a intocmit statul de salarii pentru colaboratori( exemplarul 2 impreuna cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate , care va servi la a cordarea vizei atunci cind se solicita plata drepturilor neridicate.
Operatia: inregistrarea obligatiei privind plata colaboratorilor va genera o crestere de activ , reflectata prin debitul contului 621"Cheltuielile cu colaboratorii" si o majoare a obligatiei fata de furnizorii de forta de munca ,prin creditul contului 401"Furnizori". Ca urmare formula contabila de calcul va fi:
621 = 401 ......
"Cheltuieli cu colaboratorii" "Furnizorii"
Nota: SC PECO ARGES SA nu are colaboratori.
|n categoria cheltuielilor ce fac obiectul contului 622"Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" se cuprind: comisioanele datorate pentru cumpararea sau vinzarea titlurilor de valoare imobilizate; comisioane datorate pentru vinzarea sau cumpararea titlurilor de plasament; comisioane de intermediere; onorarii de conciliere; onorarii de contencios; expertize de specialitate; alte cheltuieli similare.|n debitul contului 622"Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" se inregistreaza sumele datorate privind comisioanele si onorariile, in corespondenta cu conturile 401"Furnizori"; 408 "Furnizori-facturi nesosite"; 471"Cheltuieli inregistrate in avans".
|n contabilitate, operatia: inregistrarea obligatiei privind plata comisioanelor si onorariilor genereaza o crestere de activ, reflectata in debitul contului 622"Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" si o crestere de pasiv , reflectata in creditul contului 401"Furnizori".Formula contabila va fi:
622 = 401 .....
"Cheltuieli privind comisioanele " Furnizori"
si onorariile"
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate datorate sau achitate tertilor, consemnate in facturi sau chitante fiscale ale acestora se inregistreaza la contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate". |n debitul contului se inregistreaza valoarea facturilor, ce privesc actiunile de protocol, reclama si publicitate in corespondenta cu conturile: 401"Furnizori"; 408"Furnizori-facturi nesosite"; 471"Cheltuieli inregistrate in avans"; 512"Conturi curente la banci"; 531"Casa"; 542 "avansuri de trezorerie".
Asadar, reflectarea in contabilitate a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate se face pe baza facturilor sau chitantelor fiscale emise de furnizorii de produse de protocol(vezi anexa 9) si sunt trecute in mod direct pe cheltuieli.Chitanta fiscala serveste: ca document justificativ privind cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura; ca document justificativ , de inregistrare in contabilitate, atunci cand e insotita de bonul eliberat de la casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta de deducere a TVA. Se intocmeste in doua exemplare de catre vanzator sau de catre prestatorul de servicii; eliberarea chitantei fiscale se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate, in care sens s-a eliberat bonul de casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta.Chitanta fiscala circula la cumparator, pentru inregistrarea in "Jurnalul pentru cumparari"; la furnizori in cazul in care e scutit de obligatia emiterii factur
La SC PECO ARGES SA se achizitioneaza produse de protocol, in valoare de 150000 lei, conform chitantei fiscale emise de furnizorul SCS&B CONTRAST SRL. |n contabilitate, operatia genereaza: cresterea cheltuielilor cu reclama si protocolul, reflectate in debitul contului 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate";TVA aferenta cumpararilor, reflectata in debitul contului 4426 "TVA deductibila" si cresterea avansurilor acordate salariatilor( avansuri de trezorerie), prin creditul contului 542"Avansul de trezorerie". Ca urmare formula contabila va fi:
"Avansuri de trezorerie" ______
623 122951
"Cheltuieli de protocol,reclama
si publicitate"
4426 27049
"TVA deductibila"
|n categoria "Cheltuielilor cu transportul de bunuri si de personal"(contul 624) se cuprind acele prestatii efectuate de terti, pentru transportul produselor fabricate, marfurilor vandute, altor bunuri, transporturi colective de persoane la si de la locul de munca.
Contul 624"Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal" inregistreaza, in debit, valorea facturilor datorate furnizorilor pentru aceste scopuri,in corespondenta cu conturile: 401"Furnizori", 408"Furnizori-facturi nesosite"; 471"Cheltuieli inregistrate in avans"; avansurile acordate pentru acestea prin creditul contului 542"Avansuri de trezorerie" sau tichetele si biletele de calatorie utilizate, in corespondenta cu creditul contului 5323"Tichete si bilete de calatorie".
Reflectarea, in contabilitate, a cheltuielilor de aceasta natura se face pe baza facturilor emise de furnizori, pentru prestatiile efectuate si se trec pe cheltuiala, in mod direct. |n contabilitate, operatia genereaza o crestere de activ, reflectata prin debitul contului 624"Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal", TVA aferenta reflectata in debitul contului 4426"TVA deductibila" si cresterea avansurilor acordate salariatilor, reflectata in creditul contului 542"Avansuri de trezorerie". Formula contabila va fi:
_____ _______ ______ __________ ____________________
"Avansuri de trezorerie"
624
"Cheltuieli cu transportul de
bunuri si personal"
4426
"TVA deductibila"
_____ _______ ______ __________ _____ _______ ______ ______
Din categoria cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferari fac parte: deplasarile in interes de serviciu-diurna, cazare, transport; detasari in perioade limitate de timp, in interes de serviciu, pentru care se platesc diurne, cazare, transport; drepturile cuvenite angajatilor si familiei acestora, transferati sau mutati impreuna cu unitatea in alta localitate.Aceste cheltuieli se regasesc in contul 625"Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari.|n debitul contului se inregistreaza sumele datorate sau achitate , reprezentand cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, in corespondenta cu creditul unuia din conturile: 401"Furnizori"; 408"Furnizori- facturi nesosite"; 471"Cheltuieli inregistrate in avans"; 512"Conturi curente la banci"; 532"Alte valori"; 542"Avansuri de trezorerie".
Documentul justificativ ce permite inregistrarea cheltuielilor cu deplasarile, detasarile si transferarile este "Ordinul de deplasare"(delegatie)( vezi anexa 10). Acest document serveste ca dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasare; ca document pentru decontarea, de catre titularul de avans, a cheltuielilor efectuate; ca document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit, de titularul de avans; ca document justificativ de inregistrare in contabilitate. "Ordinul de deplasare" se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana ce urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acordate, in vederea procurarii de valori materiale in numerar. Documentul circula la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare; la persoana ce efectueaza deplasarea; la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirme sosirea si plecarea persoanei delegate; la compartimentul financiar- contabil, pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de catre titular, la intoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit, avandu-se in vedere eventualele penalizari si semnand pentru verificare; la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza; la conducatorul unitatii, pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
|n situatia in care, la decontarea avansului, suma cheltuielilor efectuate este mai mare decat avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se intocmeste"Dispozitie de plata-incasare catre casierie".
|n cazul in care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul primit, diferenta de restituit, de catre titularul de avans se depune la casierie, pentru care se emite "Chitanta".
Acesta este si cazul intalnit la SC PECO ARGES SA.. Se intocmeste un " Ordin de deplasare ( delegatie)" pentru un salariat ce se deplaseaza, in interes de serviciu, la Tirgu Jiu. Acesta primeste un avans spre decontare, in valoare de 3500000 lei, suma ce urmeaza a se restitui fiind de 1834100. Operatia genereaza in contabilitate cresterea cheltuielilor de deplasare, reflectate in debitul contului 625"Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari"; cresterea numerarului reflectat in debitul contului 5311"Casa in lei", cu suma restituita ca fiind neutilizata si inregistrarea sumei integrale a avansului primit, reflectata in creditul contului 542"Avansuri de trezorerie". Formula contabila va fi:
_____ _______ ______ ____________ ____________________ ________
% = 542 3500000
"Avansuri de trezorerie" ________
625 1665900
"Cheltuieli cu deplasari, detasari
si transferari"
"Casa in lei"
Sunt considerate cheltuieli postale si de telecomunicatii acele cheltuieli de posta,telegraf, telefon, interfon, radio, televizor etc care se fac in interesul general al unitatEle se colecteaza la contul 626 "Cheltuieli postale si de telecomunicatii".|n debitul contului se inregistreaza valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii, datorate sau achitate,in corespondenta cu unul din conturile:401"Furnizori"; 408"Furnizori-facturi nesosite"; 471"Cheltuieli inregistrate in avans"; 512"Conturi curente la banci"; 532"Alte valori"; 542"Avansuri de trezorerie".
Reflectarea, in contabilitate, a cheltuielilor de aceasta natura se face prin intermediul facturilor emise de furnizori(vezi anexa 11).Acestea se suporta pe cheltuieli, pe locuri de folosinta.La SC PECO ARGES SA se primeste factura de telefon , in valoare de 380000 lei. |n contabilitate, operatia genereaza: cresterea cheltuielilor cu telefonul, reflectate in debitul contului 626"Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"; TVA aferenta, reflectata in debitul contului 4426"TVA deductibila" si cresterea datoriei fata de furnizori, reflectata in creditul contului 401"Furnizori". Formula contabila este urmatoarea:
_____ _______ ______ _______ _______________ _________
"Clienti" _________
626 311475
"Cheltuieli postale si
taxe de telecomunicatii"
4426 68525
"TVA deductibila"
Se considera servicii bancare, acele servicii prestate de banci, ce nu au un caracter de cheltuieli financiare pentru: comisioane bancare, pentru efectuarea operatiilor de decontare din conturile curente; cheltuieli pentru procurare de titluri prin intermediul bancilor; comisioane si cheltuieli pentru emisiuni de imprumuturi; cheltuieli pe efecte; alte cheltuieli si comisioane pentru prestatii de servic Toate aceste cheltuieli se colecteaza la contul 627"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate". |n debitul contului se inregistreaza valoarea serviciilor bancare si asimilate, platite in corespondenta cu conturile: 471"Cheltuieli inregistrate in avans"; 512"Conturi curente la banci"; 532"Alte valori".
Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor privind comisioanele se face prin intermediul extrasului de cont, pe care banca il emite zilnic sau in cazul in care este intocmita, prin "Nota contabila de comision"( vezi anexa 12).
La SC PECO ARGES SA se achita bancii ( prin stopajul pe cont efectuat de aceasta), comisionul pretins pentru operatia de plata a unui furnizor. |n contabilitate se inregistreaza o crestere de activ, reflectata in debitul contului 627"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" si o diminuare de activ, a disponibilului din banca, reflectata in creditul contului 5121"Conturi la banci in lei". Formula contabila va fi:
627 = 5121 22000
"Cheltuieli cu serviciile "Conturi la banci in lei"
bancare si asimilate"
Sumele datorate pentru alte servicii executate de terti, aferente exercitiului in curs, sunt reflectate cu ajutorul contului 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti". Asadar, in debitul contului 628 se inregistreaza sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terti, in corespondenta cu unul din conturile: 401"Furnizori"; 408"Furnizori- facturi nesosite"; 471 "Cheltuieli inregistrate in avans"; 512"Conturi curente la banci"; 542"Avansuri de trezorerie". Documentul care permite inregistrarea, in contabilitate, a acestor cheltuieli este chitanta fiscala.
La SC PECO ARGES SA se primeste chitanta fiscala privind contravaloarea anunturilor date in ziar. Operatia genereaza, in contabilitate, cresterea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti, reflectate in debitul contului 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"; TVA aferenta, reflectata in debitul contului 4426"TVA deductibila" si diminuarea avansurilor acordate salariatilor ( avansuri de trezorerie), reflectate in creditul contului 542"Avansuri de trezorerie". Formula contabila este urmatoarea:
_____ _______ ______ _________ ____________________ _______
% = 542 65880
"Avansuri de trezorerie" _______
628 54000
"Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti"
4426 11880
"TVA deductibila"
_____ _______ ______ _________ ____________________ _______
Platile si varsamintele cu caracter de impozite si taxe devin cheltuieli de exploatere si se reflecta cu ajutorul conturilor din grupa 63"Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate". Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind:
a) impozitul suplimentar, datorat de societatile comerciale cu capital majoritar de stat, potrivit Legii bugetului de stat, pentru depasirea fondului de salarii admisibil;
b) prorata din TVA deductibila, devenita nedeductibila;
c) TVA colectata, aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor, peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura;
d) Decontarile cu bugetul statului privind impozite, taxe si varsaminte asimilate, cum sunt: accizele, diferentele de pret la gaze si titei, obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat precum si alte impozite si taxe.
Accizele sunt taxe speciale de consumatie pentru anumite produse din tara si din import, al caror regim este reglementat prin OG 82 / 1997, completata cu Ordonanta de urgenta nr. 14 / 1 martie 1999. Din grupa produselor petroliere se datoreaza accize pentru carburanti auto, respectiv: benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb; motorina.
Platitorii de accize pentru carburanti auto, sunt agentii economici producatori sau importatori de astfel de produse. Accizele preced TVA si se calculeaza o singura data. Momentul datorarii accizelor il constituie data efectuarii livrarii pentru produsele din productia interna, data inregistrarii declaratiei vamale de import, pentru impotatori, data cumpararii- pentru agentii economici achizitori. Pentru carburanti auto se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in lei pe tona de produs finit, dupa cum urmeaza:pentru benzina premium, regular si normala acciza este de 5200000 lei/tona; pentru benzina fara plumb acciza este de 5000000 lei/ tona iar pentru motorina auto, acciza este de 2252000lei/ tona.Toate acestea sunt prevazute in anexa nr. 1 din Ordonanta de urgenta nr.14/ 1 martie 1999.
Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrar Impozitul datorat precede TVA si se calculeaza prin aplicarea sumelor stabilite, in lei, pe unitatea de masura, potrivit anexei nr. 3, asupra cantitatilor livrate.
Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna au obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, la organul fiscal teritorial, "Decontul de impunere", potrivit modelului din normele metodologice emise de Ministerul Finantelor. Plata accizelor , a impozitului la titeiul si gazele naturale din productia interna se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, pe baza decontului de impunere, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat, iar pentru produsele de import, la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.
Neplata, la termenele stabilite, atrage calcularea majorarilor de intarziere, conform dispozitiilor legale in vigoare.
Reflectarea, in contabilitate, a obligatiei privind accizele se face cu ajutorul "Decontului de accize"(vezi anexa 13). La SC PECO ARGES SA s-a intocmit documentul "Decont de accize" si s-a achitat obligatia prin ordin de plata virat in contul bugetului de stat.Obligatia genereaza cresterea activului, reflectata in debitul contului 635"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" si cresterea pasivului, reflectata in creditul contului 446"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate". Formula contabila va fi:
_____ _______ ______ ________ _________________ __________
635 = 446 2554843210
"Cheltuieli cu alte impozite, "Alte impozite, taxe si
taxe si varsaminte asimilate" varsaminte asimilate"
_____ _______ ______ ________ _________________ __________
e) datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale catre alte organisme publice (contributia la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, a fondului special pentru ajutorarea persoanelor handicapate, a fondului de asigurari sociale a taranimii).
Contributia la constituirea fondului asigurarilor sociale pentru agricultori, reglementata prin legea nr.80/ 1992, Hotararea guvernamentala nr.557/ 1993 are drept platitori agentii economici cu personalitate juridica ce produc, industrializeaza si comercializeaza produse agricole si alimentare din tara si din import, indiferent de ponderea acestor activitati in totalul veniturilor realizate, cotele procentuale fiind diferentiate pe tipuri de activitati.
Reflectarea, in contabilitate a constituirii obligatiei de a plati aceasta contributie se realizeaza prin debitarea contului 635"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" si creditarea contului 447"Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate",formula contabila fiind:
_____ _______ ______ _________ _________________
635 = 447 ......
"Cheltuieli cu alte impozite, "Fonduri speciale-taxe si
taxe si varsaminte asimilate varsaminte asimilate"
_____ _______ ______ ________ _________________
Fondul special pentru cercetare-dezvoltare este reglementat prin Legea 21/1993, platitorii fiind agentii economici, indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate, care desfasoara activitate industriala, de constructii montaj, agricola, silvica, transporturi, telecomunicatii, comert, turism si prestari servicii, care aplica o taxa de 1% asupra incasarilor realizate , dupa deducerea accizelor si a TVA.
Reflectarea, in contabilitate, a constituirii acestei contributii la fondul special pentru cercetare-dezvoltare se realizeaza prin debitarea contului 635"Cheltuieli cu alte impozite ,taxe si varsaminte asimilate" si creditarea contului 447"Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate", formula contabila fiind:
_____ _______ ______ _________ _________________
635 = 447 ......
"Cheltuieli cu alte impozite, "Fonduri speciale-taxe si
taxe si varsaminte asimilate" varsaminte asimilate"
_____ _______ ______ ________ _________________
Potrivit Legii nr.53/1992 si Legii nr.57/1992, regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cooperatiste si alte organizatii economice ce utilizeaza munca salariata aplica o cota procentuala de 1 % asupra totalului sumelor brute, ce se platesc ca salarii si alte drepturi salariale, persoanelor fizice pentru constituirea fondului de risc si accident.|nregistrarea, in contabilitate, a constituirii acestui fond se realizeaza tot pe baza formulei contabile:
_____ _______ ______ _________ _________________
635 = 447 ......
"Cheltuieli cu alte impozite, "Fonduri speciale-taxe si
taxe si varsaminte asimilate" sI varsaminte asimilate"
_____ _______ ______ ________ _________________
f) alte taxe si impozite cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; impozitul pe cladirile aflate in administrarea sau proprietatea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si a celorlalti agenti economici, organizati ca persoane juridice cu capital privat; impozitul pe terenurile din municipii si orase aflate in administrarea sau proprietatea agentilor economici organizati ca persoane juridice, altele decat cele pentru care se plateste taxa pentru folosireaterenurilor proprietate de stat; taxe asupra mijloacelor de transport detinute de agentii economici, impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor societatilor cu capital integral de stat; alte impozite si taxe.
Contul 641"Cheltuieli cu remuneratiile personalului" tine evidenta cheltuielilor cu salariile cuvenite personalului unitatii patrimoniale.|n debitul contului se inregistreaza valoarea salariilor si altor drepturi cuvenite personalului din cadrul unitatii, in corespondenta cu creditul conturilor 421"Personal-remuneratii datorate"si 428"Alte datorii si creante in legatura cu personalul".
Reflectarea, in contabilitate, a cheltuielilor cu salariile se face pe baza "Statului de salarii". Acesta serveste, deci, ca: document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si al altor datorii; document justificativ de inregistrare in contabilitate."Statul de salarii" se intocmeste in doua exemplare, lunar, de compartimentul ce are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului efectiv lucrat, a listelor de avans chenzinal,concediilor de odihna etc si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana ce determina salariul cuvenit si intocmeste "Statul de salarii".Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile,indemnizatiile de concediu etc se includ in "Statele de salarii", pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva."Statul de salarii" circula la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata; la casieria unitatii, pentru efectuarea platii sumelor cuvenite; la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al "Registrului de casa", pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al "Borderoului de salarii neridicate"; la compartimentul ce a intocmit statele de salarii, pentru acordarea vizei , atunci cand se solicita plata salariilor neridicate."Statul de salarii" se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plati si la compartimentul care a intocmit statele de salar
Structural, cheltuielile cu remuneratiile personalului sunt formate din: salariul de baza cuvenit angajatilor; sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute (sporuri pentru conditii deosebite de munca) si pentru rezultatele obtinute(sporuri pentru orele prestate pe timpul noptii, sporurile pentru orele suplimentare de munca, sporurile pentru vechime neantrerupta in munca), indemnizatii si alte sporuri acordate pentru conducere;indexarile de salarii si compensarea cresterilor de preturi; salariu in natura (adica o parte a remuneratiei,care nu este varsata sub forma baneasca,ci sub forma de bunuri si servicii).Se scad apoi: contributia personalului la pensia suplimentara si la fondul de somaj, obtinandu-se salariul brut impozabil.Daca din salariul brut impozabil se scad:impozitul pe salarii, avansurile acordate personalului, retinerile din remuneratii datorate tertilor si alte retineri datorate unitatii se obtine salariul net de plata.
Elementele de calcul si decontare a remuneratiilor, asa cum sunt ierarhizate in "Statul de salarii" se prezinta astfel:
Salariul brut de baza
(+)Sporuri si adaosuri
(+)Indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru
conducere
(+)Indexarile de salarii si compensarea cresterilor de preturi
(+)Salariul in natura
(-)Contributia personalului la pensia suplimentara
(-)Contributia personalului la fondul de somaj
(=)Salariul brut impozabil
(-)Impozitul pe salarii
(-)Avansuri acordate persoanelor
(-)Retineri din remuneratii datorate tertilor
(-)Alte retineri datorate unitatii
(=)Salariul net de plata
La SC PECO ARGES SA, in baza "Centralizatorului statelor de plata"(vezi anexa), se inregistreaza obligatia unitatii patrimoniale fata de angajati, pentru munca prestata, in suma de 138364485 lei.Operatia genereaza , in contabilitate, o crestere a cheltuielilor cu salariile, reflectata in debitul contului 641 "Cheltuieli cu remuneratiile personalului"si cresterea obligatiei fata de personalul muncitor pentru salariile datorate,care se evidentiazain creditul contului 421"Personal-remuneratii datorate".Formula contabila ce se intocmeste este:
_____ _______ ______ _________ ___________________ ___________
641 = 421 1383644852
''Cheltuieli cu remuneratiile "Personal-remuneratii
personalului" datorate"
_____ _______ ______ _________ ___________________ ___________
Contul 645"Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala", care tine evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala, suportate de catre unitatile patrimoniale, se debiteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale,prin creditarea contului 4311"Contributia unitatii la asgurarile sociale",cu contributia unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, in corespondenta cu contul 4371"Contributia unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj" si cu creditul contlui 438"Alte datorii si creante sociale".
1.Contributia pentru asigurarile sociale genereaza datorii si creante pentru societatile comerciale,ce folosesc personal salariat.Obiectul impunerii il formeaza c6stigul brut realizat de salariatii cu contract de munca incheiat pe durata de munca nedeterminata sau determinata indiferent de forma de salarizare si forma de proprietate. Marimea contributiei intreprinderii la asigurarile sociale se determina diferentiat, astfel: 38% asupra c6stigului brut realizat de salariatii incadrati in grupa I de munca; 28% pentru salariatii incadrati in grupa II de munca si 23% pentru celelalte categorii de salariati.
|n perimetrul scutirilor se inscriu urmatoarele cazuri: drepturile platite asigurantilor, potrivit legii, din fondurile asigurarilor sociale de stat si din fondurile proprii ale persoanelor juridice la care salariatul isi desfasoara activitatea; drepturile platite in cazul desfacerii contractelor de munca, respectiv cele aferente muncii prestate in perioada preavizului de concediere; drepturile de autor sau colaborator extern; sumele ce se acorda salariatilor din profitul net de catre societatile comerciale; indemnizatiile primite de membrii consiliului de administratie si cenzori; indemnizatiile de desfacere si detasare si indemnizatiile acordate personalului transferat in conditiile legii; indemnizatiile pentru personalul ce cumuleaza mai multe functii, drepturile pentru executarea de lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza contractelor civile ori alte categorii de lucrari ce nu au la baza contracte de munca reglementate ca atare prin legislatia munc
Reflectarea, in contabilitate a contributiei unitatii la asigurarile sociale (CAS) in cota de 27,9% se face cu ajutorul documentului:"centralizatorul statelor de plata". |n baza lui, se intocmeste "Decontul pentru operatiuni privind asigurarile de stat" si "Declaratia lunara privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat" si se vireaza obligatia de plata, odata cu plat salariilor prin dispozitia de plata( este vorba de decontul pentru operatiuni privind asigurarile sociale sau ordin de plata pentru relatiile cu trezoreria statului).
La SC PECO ARGES SA se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) in cota de 27.9%. Operatia genereaza o crestere de activ, reflectata in debitul contului 6451"Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale" si o crestere de pasiv, reflectata in creditul contului 4311"Contributia unitatii la asigurarile sociale". Formula contabila va fi:
_____ _______ ______ ___________ __________________ __________
6451 = 4311 387420558
"Cheltuieli privind contributia "Contributia unitatii la
unitatii la asigurarile sociale" asigurarile sociale"
_____ _______ ______ ___________ __________________ __________
De asemenea, lunar, se intocmeste si se expediaza la Directia sanitara a municipiului Bucuresti sau la directiile judetene, Declaratia privind fondul de sanatate" ce serveste ca document fiscal privind asigurarile de sanatate.Orice intarziere a declaratiei se penalizeaza astfel: daca declaratia este depusa cu intarziere de pana la 30 zile, penalitatea este de 1% din suma datorata; daca declaratia este depusa cu intarziere de peste 30 zile penalitatea este de 2% din suma datorata. Datoria fata de asigurarile sociale de sanatate se achita prin ordin de plata.
La SC PECO ARGES SA se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate. Operatia genereaza o crestere de activ, reflectata in debitul contului 6451"Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale" si o crestere de pasiv, reflectata in creditul contului 4311"Contributia unitatii la asigurarile sociale". Formula contabila va fi:
_____ _______ ______ ___________ __________________ __________
6451 = 4311 69182242
"Cheltuieli privind contributia "Contributia unitatii la
unitatii la asigurarile sociale" asigurarile sociale"
_____ _______ ______ ___________ __________________ __________
3. Contributia unitatii la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj se datoreaza de catre persoanele juridice si fizice romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman, precum si de persoanele fizice autorizate sa presteze activitati pe baza liberei initiative, asociatiile familiale si persoanele ce au contracte de asigurari sociale de stat. Contributia se calculeaza prin aplicarea cotei de 5% asupra: fondului de salarii realizat lunar, in valoare bruta, pentru agentii economici; veniturile lunare stabilite in contractele de asigurari sociale, pentru celelalte categorii de persoane.
Reflectarea, in contabilitate, a contributiei unitatii la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj se face pe baza centralizatorului statelor de plata, prin debitarea contului 6452"Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj' si creditarea contului 4371"Contributia unitatii la fondul de somaj". Formula contabila va fi urmatoarea:
_____ _______ ______ ___________ __________________ __________
6452 = 4371 69182242
"Cheltuieli privind contributia "Contributia unitatii la
unitatii la ajutorul de somaj" fondul de somaj"
_____ _______ ______ ___________ __________________ __________
Prin grupa 65"Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de intreprindere, pierderile din lichidarea dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare.
Contul 654"Pierderi din creante" inregistreaza, in debit, sumele trecute pe pierderi cu ocazia scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, in corespondenta cu creditul contului 416"Clienti incerti". Reflectarea, in contabilitate a acestor pierderi se face prin debitarea contului 654"Pierderi din creante" si creditarea contului 416"Clienti incerti", formula contabila fiind:
654 = 416 .....
"Pierderi din creante" "Clienti incerti"
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3574
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
