ORASUL BALS - ASEZARE GEOGRAFICA.

CARACTERISTICI FIZICO - GEOGRAFICE

1.1. ASEZARE GEOGRAFICA. LIMITE.

Pana la ultima impartire administrativ-teritoriala a tarii in anul 1968, Balsul a fost resedinta plasii Oltetul, apoi resedinta raionului Bals din judetul Romanati. Dupa acest an, orasul Bals trece pentru prima data in istorie de judetul Olt.

Orasul Bals este situat in partea de vest a judetului Olt ( fig. 1), la intersectia paralelei de 44⁰21^/ latitudine nordica cu meridianul de 24⁰ 05 ^/ longitudine estica.

Fata de capitala tarii, orasul Bals se afla situat la o distanta de aproximativ 250 km, iar fata de orasele cele mai apropiate: Slatina (resedinta judetuluiOlt) si Craiova (resedinta judetului Dolj), la aproximativ 25 km.

Localitatea Bals este strabatuta de la vest la est de drumul national de interes european E 70 ce vine dinspre Iugoslavia si trece prin sudul tarii spre Bucuresti, precum si de calea ferata 101 cu aceeasi directie, avand in apropiere( la 13 km de Bals) nodul feroviar Piatra- Olt, prin care se asigura legatura cu Transilvania, pe valea Oltului.

Balsul se intinde pe o suprafata de 37 km², fiind segmentat in doua parti aproximativ egale de cursul inferior al raului Oltet( afluent al Oltului).

In ceea ce priveste limitele sale administrativ- teritoriale, orasul Bals se invecineaza: la nord-vest si nord-est cu comunele Baldovinesti, respectiv Bobicesti, la sud si sud-est cu comunele Voineasa si Barza, iar la sud-vest cu judetul Dolj ( fig. 2).

In structura sa administrativa sunt cuprinse astazi ca suburbii, satele: Corbeni, Romana, Vartina, Teis, si catunele: Spineni, Vartop, Gorganas, Mainesti.

1.2. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

1.2.1.Structura geologica si resursele minerale

Orasul Bals se afla situat pe cursul inferior al Oltetului in cuprinsul unitatii de platforma aflata in sudul tarii si anume Campia Romana. In alcatuirea geologica a acestei unitati se disting cu usurinta cele doua etaje structurale: soclul si cuvertura[1] sau asa zisul fundament si etajul structural superior .

Fundamentul campiei este format din sisturi cristaline cutate spre sfarsitul precambrianului. Din analiza hartii geologice (foaia Slatina, scara 1:200000) reiese ca in sectorul Bals-Optasi situat in zona de contact dintre Campia Romana si Piemontul Getic, se observa in profunzime o ridicare unde fundamentul cristalin al Platformei Moesice ocupa o pozitie relativ inalta sub o cuvertura paleozoica de grosime redusa, dar care se ingroase catre sud. Ea comporta ca formatiune o masa importanta de porfire, in parte cuartifere (riolite) cu intercalatii de roci bazice pe alocuri.

Paleozoicul, interceptat in forajele de la Slatina si Bals este reprezentat prin formatiuni ce apartin ordovicianului, silurianului, carboniferului si permianului. Ordovicianul este constituit din gresii silicioase, foarte dure, de culoare alb galbuie cu benzi caramizii. Silurianul este alcatuit din sisturi argiloase tari si argilite cenusii sau cenusii verzui. Urmeaza discordant peste silurian, carboniferul reprezentat prin calcare negre si dolomite avand cel putin 250 m grosime. Permianului i s-au atribuit rocile eruptive formate din porfire cuartifere. Grosimea depozitelor mezozoice este redusa in aceasta zona.

Peste acest fundament eterogen si destul de complex sta o cuvertura sedimentara cu litologie si grosimi variate. Litologia depozitelor de suprafata corespunde formatiunilor levantine si cuaternare.

Depozitele cuaternare se situeaza in general deasupra bazei de eroziune locala si sunt reprezentate prin toti termenii cuaternarului care iau parte la alcatuirea campului inalt si a formatiunilor de terasa. In schimb, levantinul a fost interceptat in foraje si in cateva deschideri naturale la nivelul bazei de eroziune, aparand la baza versantilor abrupti din lungul Vaii Oltetului.

Se considera ca in Depresiunea Valaha procesul de subsidenta a incetat la sfarsitul pliocenului, din aceasta rezulta, pe de o parte, ca depozitele cuaternare sunt dispuse cvasi-orizontal, iar pe de alta parte, ca eroziunea fluviatila ulterioara a avansat pana la baza depozitelor cuaternare, ajungand la nivelul complexului marnos-argilos levantin.[3]

Levantinul este constituit dintr-o succesiune de argile si marne cenusii-verzui, plastice, cu intercalatii lentiliforme de nisipuri si mai rar pietrisuri cu nivele subtiri de 0,2-1 m. Peste tot, levantinul reprezinta complexul bazal de sedimente, care constituie de obicei patul impermeabil, la nivelul caruia apar uneori izvoare[4]

Cuaternarul formeaza cuvertura superficiala cea mai extinsa si variata sub raport genetic si litologic.

Pleistocenul inferior este reprezentat prin pietrisuri, argile si nisipuri cunoscute sub numele de strate de Candesti, cu mare raspandire in spatiile interfluviale Teslui- Oltet si Olt-Oltet. In zona de confluenta a Oltetului cu Oltul aceste depozite au fost indepartate prin eroziune. La suprafata, stratele de Candesti apar la sud de Bals, la Racovita si la Margaritesti.

Stratele de Fratesti sunt atribuite partii superioare a pleistocenului inferior si sunt reprezentate printr-un orizont de nisipuri cu pietrisuri. Aceste formatiuni se intalnesc numai in spatiul corespunzator campului inalt dintre Jiu si Olt, in rest fiind indepartate. Limitele dintre stratele de Fratesti si de Candesti se traseaza fara prea mare dificultate, deoarece in majoritatea cazurilor stratele de la Candesti au la partea superioara un orizont de argila si argile nisipoase care le separa net de pietrisurile de deasupra. Litologic, stratele de Fratesti au in baza pietrisuri si bolovanisuri, iar spre partea superioara nisipurile au concretiuni sau placi grezoase. Stratele de Fratesti apar in deschideri naturale pe malul drept al Oltetului in aval de Bals si in forajele efectuate pentru alimentarea cu apa a localitatilor.[5]

Pleistocenului mediu ii mai sunt atribuite depozitele loessoide si aluvionarea dispuse la periferia campului si de-a lungul Oltetului, la confluenta cu Oltul procesele deluviale fiind mai active.

In pleistocenul superior sunt incadrate depozitele teraselor. Aceste depozite apar la zi in cateva puncte, de cele mai multe ori la baza terasei respective fiind formate din argile loessoide, galbui, slab nisipoase, argile cenusii compacte, argile cenusii slab nisipoase si din nisip fin galbui roscat.

Depozitele cele mai tinere ce apartin holocenului sunt reprezentate prin argile lutoase care constituie cuvertura terasei joase si depozitele aluvionare din luncile vailor. Depozitele acoperitoare ale terasei joase formate din loess sunt bine reprezentate in zona aluvionara a Oltetului ca o fasie lata de aproximativ 2 km si dezvoltate fara intrerupere din extremitatea nordica pana in cea sudica pe aproximativ 4-5 km. Terasa joasa este alcatuita dintr-o alternanta de nisip fin cenusiu-galbui, argila compacta nisipoasa, argila vinetie si nisipuri.

Deci, holocenu! constituie ultima secventa din evolutia geologica a regiunii, in timpul caruia a luat nastere treapta geomorfologica cea mai joasa - lunca.

In cursul inferior al Oltetului resursele minerale sunt putine. Astfel, cercetarile prin foraje au semnalat intercalatii lenticulare de lignit, insa nicaieri nu sunt apte de exploatare rentabila. Cariere pentru exploatarea rocilor de constructie se intalnesc rar, in primul rand pentru valorificarea pietrisurilor si a nisipurilor din albia Oltetului, langa Bals fiind cea mai mare.

Argilele si luturile loessoide folosite pentru fabricarea caramizilor se exploateaza la Falcoiu. Argilele de calitate superioara sunt folosite de catre olarii din zona vestiti pentru ceramica produsa (de exemplu Oboga, de la nord de Bals). Acest stravechi mestesug se reflecta si in toponimia din zona (de exemplu satul Olari al comunei Parscoveni).

Stratele acvifere de adancime si cele freatice constituie pentru cea mai mare parte a zonei sursa principala de alimentare cu apa potabila a asezarilor.

1.2.2.Relieful

Sectorul inferior al Oltetului constituie partea nordica a Campiei Caracalului din estul Campiei Olteniei la zona de contact cu Piemontul Getic {Platforma Oltetului) pe aliniamentul Craiova-Bals-Slatina.

Din punct de vedere geomorfologic suntem in prezenta campului inalt, a zonei aluvionare a raului Oltet si a afluentilor acestuia.

Campul inalt se prezinta ca o forma plana ce inclina usor de la vest spre sud si sud-est, lucru ilustrat si de cotele care in extremitatea nordica a zonei, unde se afla orasul Bals, ating 246 m in Dealul Dobriceni (la nord de Bals), 237 m in Dealul Curtisoara (la nord-vest de Bals), ca sa coboare la 175 m in Dealul Viilor si 188 m in Dealul Chiliei. De aici incepe delimitarea la vest a Vaii Oltetului, cu Dealul Racovitei care domina cu 50 m lunca, Dealul Popinzalesti, Dealul Voineasa. La sud de aceste dealuri, marginea vestica a Vaii Oltetului se pierde treptat, unde dispare si terasa Voineasa. La est, Dealul Sarului (175 m) si Dealul Leotesti (169 m) despartite de valea Barluiului, patrund ca un pinten spre sud separand prin cumpana de ape bazinul Oltetului de cel al Oltului, OltetuI prezentand doar cele doua elemente morfologice majore: lunca si terasele.

Valea Oltetului, ingusta in zona deluroasa, ea se largeste in aval de Bals atingand 3-4 km, cu exceptia sectorului Teis, unde se ingusteaza datorita terasei joase de aici. Meandrele albiei minore sunt mai accentuate si mai numeroase in aval de Soparlita, inainte ca Oltetul sa ajunga in lunca Oltului. Albia minora este intens aluvionata si are aspectul unei veritabile terase de lunca.( Foto. 1, 2).

Terasele sunt larg dezvoltate pe partea stanga, incepand de la Leotesti si pana la nord de Osica de Sus. Cea mai extinsa este terasa Branet (sincrona cu terasa Caracal a Oltului), cu altitudine de 25-30 m. Incepand de la aceasta localitate in avale, apar terasele joase, terasa Teis si terasa Parscoveni, dezvoltate tot pe partea stanga. Pe dreapta, la Voineasa, apare o terasa inalta ce domina terasa Caracal a Oltului si care se poate separa foarte greu de interfluviul invecinat cu aspect de vechi con aluvionar al Oltetului.[6]

Panta redusa a luncii Oltetului de aproximativ 1,25 m la un kilometru face ca la intrarea acestuia in lunca Oltului sa depuna materiale transportate (nisipuri, maluri, pietrisuri), sa formeze meandre foarte largi, sa-si schimbe cursul si sa inunde lunca primavara.

Microrelieful este destul de variat si extins fiind reprezentat indeosebi pe versanti, cu surpari si alunecari de teren, dar mai ales cel generat de torenti, cu aspect de ogase si bazine de receptie de tipul hartoapelor si de acumulari de tipul conurilor de dejectie care contribuie in primul rand la degradarea solurilor generand si alte pagube materiale in urma ploilor torentiale. Deocamdata, conurile de dejectie sunt in faza incipienta si apar indeosebi pe terasa Voineasa cu formatiuni torentiale frecvente. Aproape de varsarea Oltetului, in lunca Oltului, ca urmare a reducerii pantei s-a acumulat un mare con de dejectie.

Alunecarile de teren nu sunt de mare amploare astfel incat sa devina o problema de prim ordin. Ele sunt prezente totusi pe versantii abrupti, pe mici portiuni, in zone cu eroziune intensiva, lipsite de paduri. Procesul de alunecare imbinat cu cel de surpare este caracteristic in tot cursul Oltetului si in special pe fruntile teraselor, in depozitele levantine si chiar in cele loessoide, cu pante convexe, acolo unde pantele sunt accentuate ca urmare a eroziunii albiei.

In legatura cu dinamica actuala a reliefului, concretizata in primul rand prin eroziunea solurilor, se observa ca ea este mai activa la trecerea de la podis la campie, datorita diferentei de energie a reliefului si friabilitatii solurilor.

Inundatiile din 1970-1975 au impus adancirea albiei minore pe anumite sectoare, indiguiri si aparari de maluri la nord si sud de Bals, pe valea Barluiului si la confluenta cu Oltul.

1.2.3.Particularitati climatice

Orasul Bals nu dispune de statie meteorologica si de aceea pentru a caracteriza zona sau face referiri la regiunea in care se afla vom folosi datele climatice de la cele doua statii apropiate din judet, de la Slatina si Caracal sau de la statia meteo Craiova.

In zona Bals, clima este cea caracteristica teritoriului Romaniei, de tip temperat-continental, fiind specific climatul de campie. Se constata caracterul de interferenta a maselor de aer din partea de est a Campiei Romane, cu curentii de aer caracteristici partii de vest a acesteia. Una dintre trasaturile principale ale dinamicii atmosferei o constituie advectia aerului maritim din vest. continentalizat si partial a celui continental din nord-est, est si nord. Partea nordica prezinta o nuanta mai umeda datorita inaltimii reliefului si suprafetelor mai mari ocupate de paduri, iar in partea sudica este o nuanta mai arida, datorita maselor de aer estice care se resimt din plin determinand ierni aspre si veri uscate.

Ciclonii mediteraneeni determina modificari ale vremii in functie de contrastul termic existent si de particularitatile geografice tipice zonei. Ei inrautatesc simtitor vremea producand precipitatii abundente, care depasesc 20 litri/mp in 24 de ore. In primavara anului 1971 timpul ploios s-a datorat unei puternice activitati ciclonice deasupra Mediteranei, caracterizata prin contraste termice evidente care a determinat dezvoltarea mare pe verticala a norilor si precipitatii deosebit de abundente care au produs inundatii in lungul raurilor.

Influenta anticiclonului azoric asupra vestului si sud-vestului judetului se face prezenta printr-o crestere a umezelii si nebulozitatii, prin frecventa sporita a vanturilor de vest si mai putin producerea precipitatiilor.

Anticiclonul siberian afecteaza teritoriul de la vest de Olt cu o intensitate mai redusa decat in restul Campiei Romane. In luna februarie atinge maximum de intensitate si durata, iar in martie incepe sa se retraga spre est. Produce inversiuni termice, ceturi, nebulozitate ridicata. In anotimpurile de tranzitie poate determina raciri, ingheturi timpurii si brume.

Suma medie a radiatiei solare in zona studiata este de circa 70-75 mii calorii/cmp.

Morfologia zonei determina conditii climatice diferite specifice treptelor de relief. Spre exemplu, precipitatiile atmosferice scazute sunt influentate de altitudinea mica a teraselor. Orientarea campurilor fata de circulatia generala a atmosferei duce la favorizarea circulatiei maselor de aer de-a lungul vaii Oltetului si Oltului, iar inclinarea si expozitia pantelor la repartitia diferentiata a radiatiei solare. Netezimea relativa a teraselor favorizeaza deplasarea rapida a maselor de aer si desfasurarea aproape simultana a tuturor proceselor climatice.

Temperatura medie anuala variaza de la peste 11C in sudul judetului, pana la 10C la contactul cu Piemontul. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intre 22-23C. In luna ianuarie media temperaturii aerului variaza intre -2,-3C, in cea mai mare parte a judetului.

Fig. 3. Variatia regimului termic pe o perioada de 12 luni

Variatia regimului termic al aerului in timpul anului se caracterizeaza printr-o distributie normala a valorilor. Astfel, incepand din luna ianuarie valorile temperaturilor medii lunare incep sa creasca de la -3C in ianuarie, pana la 22,4C in luna iulie cand se intalnesc cele mai mari valori medii lunare. In cea de-a doua parte a anului valorile medii inregistreaza o scadere treptata pana in luna decembrie cand valoarea calculata a fost de -0,2 C( fig. 3).

Temperaturile absolute inregistreaza valori mari depasind 40C, datorita persistentei maselor de aer continental umed care patrund de la est si a celor de provenienta tropicala din sud (Caracal +41,6C in august 1945, Slatina +40,5C in august 1952).

Temperaturile minime absolute au coborat sub -30C (Caracal -32C in ianuarie 1942, Slatina -31C tot in ianuarie 1942).

In timpul iernii, temperaturile minime coboara frecvent sub 20C, numarul mediu al zilelor de inghet fiind in cadrul arealului cercetat de 95-100 zile.

Temperatura solului este strans legata cu temperatura aerului, dar ceva mai mare. Cele mai ridicate valori medii lunare pe solul dezgolit se inregistreaza la ora 14 in luna iulie (39-44 C). Solurile din luncile raurilor au temperaturi cu circa 2-3 C mai coborate decat cele de pe campul inalt.

Umiditatea relativa, indicator important in caracterizarea climei, variaza invers fata de temperatura aerului. Ea este influentata de particularitatile fizice ale maselor de aer si de caracteristicile locale ale suprafetei active. Umiditatea aerului prezinta valori mai ridicate iarna, o scadere a lor primavara si vara pentru ca apoi sa creasca din nou toamna. Lunile cu umiditate maxima sunt decembrie si ianuarie, iar cele cu umiditate minima iulie si august. Temperaturile ridicate din zilele de vara si umiditatea scazuta accentueaza evapotranspiratia si determina manifestari ale fenomenului de seceta cu implicatii negative asupra dezvoltarii plantelor.

Nebulozitatea medie anuala este de 5,4 zecimi. In teritoriul studiat numarul mediu al zilelor cu cerul acoperit este de 100-120 de zile anual, in raport cu teritoriul de la sud de Caracal unde se inregistreaza peste 120 de zile cu cer acoperit.

Regimul anual al duratei de stralucire a soarelui este determinat de conditiile specifice de circulatie a maselor de aer din Campia Romana si de distributia nebulozitatii. Durata medie anuala de insorire insumeaza 2200 de ore.

Precipitatiile.

Asezata la periferia influentelor anticiclonului siberian si a ciclonilor oceanici si mediteraneeni, zona studiata se caracterizeaza prin precipitatii de tip frontal si convectiv. Astfel, intr-un an mediu precipitatiile sunt de 550 mm. Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au fost de 118,2 mm in iulie 1970. De astfel, zona studiata este incadrata intre izohietele de 500 si de 550 mm.

Stratul de zapada atinge o grosime medie anuala de 40-60 cm si se mentine intre 40-110 zile pe an.

Vanturile scot in evidenta prezenta unei zone de interferenta din doua directii dominante: din est si din vest ale caror efecte sunt in general nefavorabile. Astfel, crivatul aduce dinspre est viscole si geruri mari iarna, iar austrul, din vest este insotit de seceta vara, dar aduce si precipitatii. Frecventele medii anuale ale vanturilor au valori de la aproximativ 12% la 18,5%.

Vitezele medii anuale prezinta valori cuprinse intre 2-5 m/secunda. Regimul anual al vanturilor se caracterizeaza prin cresterea vitezelor medii in cursul primaverii si inceputul verii, cand predomina vanturile din sud-vest.

Durata medie de seceta a fost de 18 zile.

1.2.4.Reteaua hidrografica

Apele subterane.

In sectorul Bals, mai ales la vest de zona aluvionara a raului Oltet, problema alimentarii cu apa a populatiei si a sectoarelor economice a avut o importanta deosebita, constituind grija permanenta a localnicilor. Aceasta se datoreaza faptului ca straturile acvifere de adancime nu au debit bogat in apa.

Stratele freatice au fost identificate in lunci si in depozitele acumulative ale teraselor Oltetului si paraului Geamartalui.

In depozitele loessoide din pleistocenul mediu care constituie cuvertura campului inalt, desi au grosimi de 5-15 m si o extindere mare in suprafata, cu ocazia forajelor efectuate nu s-a putut individualiza un strat acvifer freatic. Nici unul dintre aflorimentele care deschid fruntea campului inalt nu ofera izvoare care sa evidentieze prezenta unor acumulari de apa in depozitele loessoide din cuvertura campului inalt. Explicatia acestei situatii hidrogeologice nu poate fi decat aceea ca apele de infiltratie nu beneficiaza de conditii necesare acumularii intr-un start freatic descarcandu-se in depozitele din substrat ale pleistocenului inferior.

In depozitele acumulative ale teraselor Oltetului, ale Geamartaluiului si Barluiului au fost puse in evidenta straturi freatice de importanta redusa, dar care acopera nevoile imediate de apa ale localnicilor.

Straturile acvifere de adancime sunt cantonate in depozitele levantinului si ale pleistocenului inferior si au cantitati reduse de apa. Potentialul hidrologic al straturilor acvifere este mai mare la nord de Bals, in timp ce spre sud acesta scade.

Din punct de vedere hidrochimic straturile acvifere care au o dezvoltare locala, aflate in zona aluvionara au o mineralizatie scazuta, duritate totala scazuta, fiind caracterizate ca ape bicarbonatate calcice sau bicarbonatale magneziene cu concentratie foarte mica, incadrandu-se in limitele de admisibilitate.

Apele de suprafata.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Oltet cu afluentii sai: Geamartalui, Birlui si Gengea.

Oltetul este colector principal al interfluviului Olt Jiu.(Foto. 3, 4). Bazinul sau este ingust, putin dezvoltat in zona Muntilor Capatanii, unde isi are obarsia (de la altitudinea de 1600m), dar se desfasoara pe larg in zona subcarpatica si mai ales in cea piemontana. Sapandu-si valea in roci eruptive vechi, Oltetul strabate sectorul montan in linie dreapta, cu pante mari (45-50m/km) si fara afluenti.

In amonte de Polovragi in calea lui apare un masiv calcaros de varsta jurasica, prin care raul si-a taiat impunatoarele chei de la Polovragi, in care s-a format pestera cu acelasi nume. Isi continua drumul tot in linie dreapta, traversand cele doua culoare depresionare si sirul de dealuri longitudinale subcarpatice.

La Rosia, in culoarul extern, reuseste sa-si capteze doi afluenti mai mici: Cornatelul (S = 34 km²; L = 11 km) din dreapta si Taraia din stanga (S = 133 km²; L = 37 km).

Imediat, in aval, patrunde deja in Piemontul Getic fiind observat mai ales in perioada apelor mici. Astfel, debitul minim observat in 1961 la Nistoresti a fost de 1,07 m³/s, la Otetelis, in amonte de varsarea Cernei, 1,30 m³/s, iar la Bals chiar dupa aportul Cernei - abia de 0,300 m³/s (in septembrie). Panta medie a raului pe acest sector variaza in jur de l m/km. In aceste conditii in sectorul piemontan raul primeste abia cativa afluenti mai mici cu scurgere intermitenta ca: Obislovul, Tulburea. Sascioara, Sasa (S = 106 km²; L = 30 km) si Pesteana (S = 92 km²; L = 30 km).

La Balcesti, in Oltet se varsa cel mai mare afluent al sau, care-1 intovaraseste chiar din zona inalta a culmilor Capatanii: Cerna (S = 617 km²; L = 99 km).

Cu exceptia Maritei (S = 11 km²; L = 12 km) si Plopului sau Recea (S = 39 km²; L = 17 km), pe care raul il primeste in zona sa de izvoare, Cerna este lipsita de afluenti, cu Cernisoara (S = 83 km²; L = 25 km), singurul afluent montan mai de seama, cu care se uneste la patrunderea sa in regiunea piemontana. Tot aici primeste si unele paraie mici intermitente din dreapta, ca Igiminea si Clamana, iar Draganu din stanga.

Din zona piemontana, din dreapta, Oltetul primeste inca o serie de afluenti cum sunt: Aninoasa, Caiuiul (S = 74 km²; L = 15 km), Geamartaluiul (S = 425 km²; L = 48 km) cu Horezu (S = 137 km²; L = 29 km), iar din stanga conflueaza cu Barluiul (S = 133 km²; L = 39 km). (I. Ujvari)

Geamartaluiul, care vine dinspre nord-vest si se varsa in Oltet la intrarea in Bals dinspre Iancu Jianu primeste si el ca afluent paraul Balsita care trece prin cartierul Vartina. Barluiul, mai mic decat Geamartaluiul curge prin estul orasului Bals dinspre Padurea Sarului.

Gengea, un mic paraias care seaca vara, curge pe langa satul Teis, din estul Balsului si izvoraste din terasa Oltetului.

Un alt paraias este Balsita ce isi aduna apele in zona satelor Dosul Sandei, Ungureni, curge prin Campeni, Vartina si se varsa in Geamartalui la marginea orasului Bals.

Oltetul intre Bals si confluenta cu Oltul curge pe o distanta de 40 km, reprezentand cursul sau inferior. Latimea albiei prezinta schimbari dese ale talvegului apei de la un mal la altul. Se alimenteaza din precipitatii si afluentii mai mari Gengea si Barlui. Oltetul pierde o mare cantitate de apa prin infiltrarea in propriile aluviuni.

Astfel, ca pana la confluenta cu Oltul, langa Falcoiu, debitul se diminueaza treptat, ceea ce constituie o particularitate a sa.

La Bals valea Oltetului are o latime de 7 km iar la confluenta cu Oltul, 14 km. La statia hidrometrica Bals, debitul maxim cu asigurare de 1% este de circa 1200 mc/s anual, iar debitul mediu zilnic este de circa 0,15 mc/s.

Cele mai mari debite solide se inregistreaza in luna iulie, iar cele mai mici in lunile octombrie si noiembrie, in timp ce la debitele lichide intalnim debitele cele mai mari in luna decembrie iar cele mai mici in luna septembrie, restul variind( fig. 4).

Temperatura apei este influentata de temperatura aerului si prezinta oscilatii mari in timpul anului. Apa Oltetului are o transparenta redusa datorita suspensiilor de argila si de loess, adusa de catre afluenti. Valoarea pH-ului este cuprinsa intre 6.5-7.5, prezentand variatii sezoniere. In raul Oltet s-au inregistrat valori mari ale reziduului fix in anumite perioade datorita impurificarii cu cloruri.

Fig. 4. Graficul de variatie al debitelor lichide caracteristice lunare pe perioada 1991-2000, la statia hidrometrica Bals.

Lacurile si baltile.

Au suprafete reduse si importanta economica locala (irigatii, adapatul vitelor, agrement) si sunt putin numeroase: Olari, pe valea Barluiului, balta Garii-Bals, pe Oltet.

Balta Garii-Bals se afla la sud de orasul Bals si se intinde pe o suprafata de 6 ha. S-a format dintr-un meandru parasit al Oltetului care datorita depunerilor aluvionare si interventiilor omului nu a mai comunicat cu raul nici la apele mari.

Balta Branet-Olari este situata in partea de est a localitatii Branet, langa malul stang al Barluiului. Are o suprafata de circa 2 ha si o adancime de 0,4 m. Alimentarea este freatica si pluvionivala.

1.2.5.Particularitati biopedogeografice

Zona studiata fiind de tranzitie intre podis si campie se incadreaza si biogeografie intre unitatile de tranzitie, respectiv in zona de silvostepa, care reprezinta trecerea de la zona de padure la cea de stepa.

Vegetatia.

Principalele specii arborescente sunt: stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), stejarul pufos (Quercus pubescens). Ele apar atat ca arborete pure la nord de Bals, cat si ca sleauri impreuna cu cerul (Quercus cerris), garnita (Quercus frainetto), stejarul pedunculat (Quercus robur), teiul alb (Tilia tomentosa), etc. In Padurea Sarului, la est de Bals sunt specifice formatiunile vegetale de cer si garnita. Arbustii intalniti frecvent sunt: socul, paducelul, alunul.

Printre sleaurile de campie (padure de stejar amestecata) care pot fi considerate ca formatiuni caracteristice in zona, intalnite la altitudini cuprinse intre 50-160 m, se afla vegetatia ierbacee de stepa reprezentata prin pelinita de stepa (Artemisia austriaca), pir gros (Cynodom dactylon), negara (Stipa capillata), paius (Festuce valesiaca) si altele.

In aval de Bals, pana la confluenta cu Oltul, pe valea Oltetului apar si pajisti de campie care s-au format fie pe locul padurilor defrisate, fie in zonele de silvostepa si stepa unde apartin vegetatiei primare. Ca urmare a extinderii culturilor agricole, astfel de asociatii vegetale naturale nu mai pot fi studiate decat in pasuni, fanete si pe marginea drumurilor.

Vegetatia azonala de lunca si acvatica apare in lungul Oltetului si este adaptata la inundatii si la exces de umiditate.( Foto. 5, 6). Se intalnesc zavoaie de arbori cu lemn moale: plopi (Populus alba, Popuius nigra, Populus canescens), salcii si rachite (Salix alba, Salix fragilia, salix triandra) si se afla exclusiv in albia majora. Stratul ierbaceu are o dezvoltare variabila.

In salcetele din locurile mai joase se dezvolta o vegetatie hidrofila, specifica luncilor ca; rogozul: (Carex gracilia), stanjenelul de balta (Iris speudocorus), limbarita (Alisma plantaga).

Vegetatia acvatica se dezvolta in conditii ecologice specifice create de apele curgatoare, balti si terenurile cu ape stagnate. Diferentierea asociatiilor vegetale este determinata de adancimea stratului de apa, de fluctuatiile sale in decursul anului si de compozitia chimica a apei.

Astfel, pe raul Oltet la Falcoiu, vegetatia malurilor este reprezentata prin: Phragmites comunis, Typha augustifolia, pe cand in zona Bals vegetatia malurilor este lemnoasa. In apele stagnate vegetatia este diferita in functie de conditiile lor fizico-chimice. Cercetarile efectuate de Rogoz(1979) pentru delimitarea biotopurilor scot la iveala date despre vegetatia acestor tipuri de ape.

In Balta Garii-Bals se intalneste o vegetatie submersa compusa din: Ceratophylum emersum si Myriaphylum spicatum. Balta Branet situata pe malul stang al Barluiului are malul usor inalt acoperit cu putina vegetatie hidrofila, si cu o pelicula de alge formata din speciile: Synedra ulma, Fragilaria piunata.

Fauna.

Fauna este reprezentata de specii care traiesc atat in padure, lunca, campie, cat si de elemente faunistice din mediul acvatic.   

Fauna de padure este alcatuita din mamifere, reptile si pasari. Mamiferele desi rare, au o repartitie larga. Se intalnesc: caprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europeus), veverita, mistretul, bursucul. Bogatia stratului ierbaceu creeaza conditii favorabile dezvoltarii unor forme de reptile si batracieni. Numeroase sunt pasarile insectivore sau cu hranire mixta ca: turturica, ciocarlia de padure, mierla, cucul, ciocanitoarea.

Fauna de interes cinegetic este reprezentata prin sitar (Scolopax scolopax), fazanul (Phasianus colehicus) si iepurele (L. europeus).

Zona de campie este reprezentata prin cateva rozatoare: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus), soarecele de camp (Microtus arvalis), iepurele de camp. Se intalnesc si carnivore care au o arie mai larga de raspandire: dihorul (Putorius putorius), nevastuica (Mustella nivalis), vulpea si viezurele. Dintre pasari, apar prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea, ciocarlia, presura si rapitoare ca sorecarul mare, eretele.

Nu lipsesc nici speciile de reptile reprezentate prin serpi si soparle: sarpele rau (Colubes caspins), soparla de stepa (Lacerta taurica), etc.

Fauna de lunca si acvatica este variata. Predomina pasarile (gaste, rate, starci) si anume speciile: rata caraitoare (Anas quierquedula), rata mare (Anas plathyrhincos), gasca de vara (Anser anser), starcul rosu (Ardea purpurea), starcul galben (Ardea ralloides).

Fauna acvatica a Oltetului este predominant alcatuita din: clean, oblet, porcusor.

Solurile

Studiul solurilor are importanta deosebita, intrucat reflecta prin caracterele lor conlucrarea in timp si spatiu sub diverse forme a elementelor componente structurii fizico-geografice. Invelisul de sol, reflecta influenta factorilor pedogenetici: relief, clima, vegetatie, fauna, ape si om.

Actiunea fiecarui factor pedogenetic nu este izolata, ea se combina cu a celorlalti ceea ce explica diversitatea solurilor formate astfel ca zona studiata prezinta urmatoarele tipuri de soluri:

-cernoziomuri( din clasa cernisoluri) in zonele joase, de campie;

-soluri brun roscate pe campul inalt, la vest de Oltet, formate pe loessuri sau luturi loessoide, pe nisipuri si mai rar pe argile. Pe suprafetele cu acest tip de sol se practica mai ales cultura cerealelor;

-soluri brun roscate podzolice sau luvice mari, specifice teraselor si campurilor joase sub vegetatia de padure, de cer si garnita;

-solurile argiloiluviale se afla pe suprafete slab inclinate si datorita potentialului scazut de fertilitate, acest tip de soluri necesita amendamente; ocupa suprafete mici, izolate;

-clasa cambisolurilor este si ea reprezentata prin soluri brune eumezobazice, pe interfluviul Oltet-Olt; sunt ocupate predominant cu pajisti si pomi fructiferi, paduri si pe alocuri cu cereale; necesita fertilizare si masuri de prevenire a eroziunii;

-solurile brune podzolite ocupa suprafete restranse sub paduri sau pe unele coame de dealuri;

-solurile aluviale( din clasa aluvisoluri) intalnite pe terase cu un continut de humus ridicat, fiind usor irigabile se folosesc pe scara larga in cultura legumelor.

-solurile intrazonale sunt si ele prezente in arealul studiat formandu-se ca urmare a intensificarii locale a actiunii unora dintre factorii pedogenetici regionali (litologie, hidrologie, microrelief).

-solurile organice ocupa suprafete restranse fiind conditionate de anumite particularitati edafice si hidrologice locale. Ele sunt soluri neminerale care au orizont turbos de suprafata, bine dezvoltat de peste 50 cm grosime si apar in zona Baltii Garii Bals si in zonele meandrelor parasite si belciugelor vaii Oltetului. Vegetatia abundenta si umiditatea ridicata duce la descompunerea materiei organice, foarte saraca in substante minerale. Aceste soluri se folosesc mai mult pentru pasunat;

-solurile halomorfe apar diseminate la confluenta Oltetului cu Oltul, in sectoarele cu drenaj slab. De obicei aceste soluri sunt folosite pentru pajisti dar au in general o valoare furajera redusa. Necesita masuri ameliorative complexe: drenaje, amendamente, spalarea solurilor, irigatii.

Distributia azonala a solurilor este reliefata clar in harta solurilor[7]. Zonele joase, tipice zonelor de confluenta, cu ape freatice aproape de suprafata reprezinta domeniul unor succesiuni de cernoziomuri carbonatice, cambice si argiloiluviale.

La contactul campurilor cu terasele si pe interfluviile Olt-Oltet, Oltet-Teslui, cu versantii mai inclinati apar soluri mai putin evoluate, fie erodisoluri, fie regosoluri in arealele joase, de lunca, apar soluri hidromorfe (lacovistii) si chiar soloneturi. Pe grinduri apar soluri aluviale.

Utilizarea din ce in ce mai intensa a resurselor de sol este extrem de important sa se faca rational si stiintific, deoarece refacerea invelisului de sol si a fertilitatii lui sunt de lunga durata si extrem de costisitoare.

1.3. FAVORABILITATI SI RESTRICTIVITATI DE ORDIN NATURAL IN POPULAREA SI LOCUIREA ORASULUI.

Infrastructura naturala este formata din totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator.Valorificarea superioara a potentialului natural reprezinta conditia esentiala a existentei umane, precum si modalitatea concreta de materializare a relatiilor de mare complexitate dintre om si natura.

Incepand cu substratul geologic si terminand cu invelisul vegetal si faunistic, toate componentele din a caror interactiune stransa, rezulta peisajul natural, ofera posibilitati largi de valorificare economica in folosul societatii.

Perfectionarea continua a utilizarii resurselor naturale este impusa de cerintele mereu crescande ale populatiei, fata de calitatea vietii. Pe de alta parte, exploatarea si gospodarirea rationala a potentialului natural, constituie premisa cea mai importanta a mentinerii echilibrului ecologic.

Aflat pe valea Oltetului, in luna fertila a acestuia, la intretaierea drumurilor comerciale care veneau de-a lungul vaii Oltului si Jiului, cu cele care legau capitala de vestul tarii, orasul Bals s-a dezvoltat ca un important centru al vietii economice, politice si culturale, cunoscand astazi, tocmai datorita pozitiei sale geografice, o dezvoltare complexa.

Fiind situat in zona de interferenta a Podisului Oltetului cu Campia Romanatilor( sau a Caracalului), orasul Bals s-a dezvoltat ca un centru predominant agricol bazat pe cultura cerealelor (indeosebi grau si porumb), urmand ca dupa anul 1965 sa devina un important centru agro-industrial, cu importante obiective industriale.

Balsul are un relief specific de campie, prezentand anumite ondulatii reprezentate de dealuri cu inaltimi sub 200 metri, plantate in cea mai mare parte cu vita-de-vie si pomi fructiferi, dar si cu paduri de esenta moale.

Acest tip de relief a favorizat din cele mai vechi timpuri asezarea pe aceste meleaguri a populatiei si dezvoltarea localitatii atat pe orizontala cat si pe verticala (aceasta din urma fiind impusa datorita cresterii numarului populatiei).

Se poate spune deci ca relieful nu a constituit un factor restrictiv in extinderea localitatii, ci din contra el a favorizat acest lucru, constituind un suport al tuturor celorlalte componente ale complexului geografic.

Elementul de coeziune dintre celelalte componente fizico-geografice o reprezinta clima, din ale caror relatii conexe rezulta peisajul natural, mediul de viata pentru om. Caracteristicile ei sunt imprimate de un ansamblu de factori precum: pozitia in latitudine, relieful prin particularitatile sale hipsometrice si alura sa generala, hidrografia, solurile si covorul vegetal, etc.

In cercetarile de interes climatic, cunoasterea umezelii aerului are o importanta deosebita, deoarece variatiile zilnice, lunare si anuale ale acesteia, afecteaza puternic organismul uman. In general s-a constatat ca o umiditate crescuta are o actiune defavorabila, provocand sau amplificand frecventa bolilor respiratorii si a diferitelor forme de reumatism. Este suficient din acest punct de vedere, sa amintim ca umezeala aerului influenteaza net organismul uman, in cadrul conditiilor microclimatice ale imobilelor sau ale locurilor de munca.

Datorita formelor de relief cu energie mica si datorita situarii localitatii Bals la distante mari fata de zonele inalte, aceasta apare situata in zona libera, neadapostita, in calea vanturilor puternice din est, care iarna aduc valuri de zapada si frig.

In lunile de toamna, datorita influentei ciclonului mediteranean, precipitatiile sunt abundente asigurand umiditatea solului, oferind conditii favorabile germinarii semintelor. De asemenea, lunile iulie, august si septembrie se caracterizeaza printr-un deficit de umiditate care afecteaza culturile, fiind necesara aplicarea unei agrotehnici inaintate, pentru a determina mentinerea apei in sol.

Fenomenele meteorologice caracteristice acestei zone, cu influenta evidenta asupra calitatii mediului ambiant, se pot categorisii dupa timpul cand se produc cu frecventa maxima, in: fenomene meteorologice de iarna (inghet, bruma, ninsori, viscole, etc.), fenomene meteorologice de vara (insolatie puternica, evacotranspiratia excesiva, aversele, grindina), fenomene meteorologice de tranzitie (ceata, ploile de lunga durata, etc.) si fenomene meteorologice caracteristice intregului an, care se produc in legatura cu particularitatile dinamicii atmosferei si cu caracteristicile suprafetei subiacente.

In afara climei temperat-continentale moderate, caracteristica intregii noastre tari, si a climatului de campie specific localitatii noastre, un rol deosebit de important il are microclimatul sau climatul urban. Aceasta se suprapune intravilanului si prezinta unele caracteristici care il deosebeste de climatul periurban (zona preoraseneasca). Pentru oras sunt caracteristici gradienti termici orizontali mari, care depind de inaltimea cladirilor, de orientarea si latimea strazilor, de extensiunea spatiilor verzi, etc., si de asemenea valori termice mai mari cu 0,5⁰C fata de zona periurbana. Radiatia difuza prezinta intensitati variabile in functie de o serie de aspecte legate de atmosfera si de sol (opacitatea si puritatea aerului, culoarea solului, etc.), inregistrandu-se in aceasta zona un numar de 50-56 zile tropicale pe an, cand temperaturile zilnice ating sau depasesc plus 30⁰C. In concluzie clima reprezinta unul dintre factorii naturali cu importanta foarte mare in desfasurarea activitatii omenesti. Tocmai in aceste sens, trebuie sa se tina seama de gradul de favorabilitate sau de restrictivitate ale unor elemente climatice, indeosebi in repartitia culturilor, in alegerea perioadelor de insamantari si recoltari, in vederea asigurarii cu produse agricole alimentare, a populatiei orasului.

Apa a jucat un rol foarte important in viata asezarii Bals, dovada cea mai elocventa, fiind faptul ca asezarile umane s-au concentrat mai ales pe malurile si in lunca Oltetului.

Reteaua hidrografica reprezentata de raul Oltet si afluenti ai sai mai mici, influenteaza desfasurarea proceselor topoclimatice, reflectate in regimul termic, al evaporatiei si implicit al umiditatii aerului.

Lunca fertila a Oltetului a favorizat dezvoltarea agriculturii diversificate si a influentat evolutia si dezvoltarea acestei asezari urbane. Insa, de-a lungul timpului, datorita debitului mare de apa provenit din alimentarea fluviala maxima, indeosebi vara, Oltetul a constitui o primejdie pentru locuitorii Balsului, datorita numeroaselor inundatii (ultima avand loc in iulie 1991) ce provocau daune materiale si umane. Prin consolidarea malurilor si construirea digurilor, in prezent acest rau are un curs linistit si aduna toate paraiele din jurul sau. Debitul mediu multianual al Oltetului este de cca. 13mc/s. Dar, asa cum am precizat mai sus, pot exista si ani ploiosi, care insumati cu topirile bruste de zapada din zona izvoarelor Oltetului, pot provoca ridicari de debit si implicit inundatii.

Vegetatia printr-o serie de caracteristici ale plantelor(talie, grad de acoperire, stratificatie, etc), modifica bilantul radiativ caloric al solului, complicand evolutia normala atuturor proceselor si fenomenelor climatice.

Caracteristicile reliefului, climei, apei, solului, la care se adauga particularitatile topoclimatului, constitutia geologica, influenta exercitata de om asupra peisajului au determinat o mare diversitate a vegetatiei. Inainte de a intra in oras, venind dinspre Slatina, se afla o frumoasa padure cu specii bogate si variate, specifice zonei de campie. Aceasta se numeste Padurea Sarului, o adevarata oaza de recreere pentru locuitorii Balsului, care la sfarsit de saptamana vin sa-si petreaca timpul liber, la popasul turistic cu acelasi nume.

O importanta deosebita o reprezinta in cadrul orasului, Parcul Central, situat inainte de a trece podul peste Oltet, pe stanga acestuia, alcatuit din diferite specii de arbori, si care alaturi de zavoiul din lunca, constituie plamanul orasului, loc pentru agrement si plimbare. Se stie foarte bine ca apropierea sau incorporarea intr-un oras, a unei paduri, parc, lunca, au efecte binefacatoare asupra organismului uman. Aerul este mai pur deoarece arborii, vegetatia in general, retin noxele, pulberile, fumul din atmosfera; apoi viteza vantului este mai slaba datorita frecarii cu trunchiurile, ramurile si frunzele copacilor. Din punct de vedere biogeografic, teritoriul orasului Bals se caracterizeaza prin larga extensiune a formatiunilor vegetale din cadrul zonalitatii latitudinale, puternic modificate de interventia antropica, pe cand zonalitatea verticala se face resimtita pe suprafete restranse. In ceea ce priveste fauna, factorii fizico-geografici creeaza suportul natural pentru raspandirea speciilor naturale adaptate mediului caracteristic regiunii de campie, la care se adauga si influenta societatii umane, care a dus la o serie de modificari ale conditiilor naturale.

Contrastele climatice intre vara si iarna, lipsa de adapost, interventia antropica si vegetatia mai putin bogata, sunt elementele care contribuie la restrangerea faunei, cele mai caracteristice fiind rozatoarele, care datorita faptului ca distrug culturile (sunt daunatoare), au inceput sa fie decimate prin diverse metode, de catre om.

Ca geneza, solurile din zona orasului Bals, sunt destul de variate, si constituie potentialul pedologic valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si a culturilor diversificate, in raport cu conditiile mediului inconjurator.

Conditiile pedoclimatice favorabile, subsolul-alcatuit pana la mari adancimi din roci friabile (marne, argile, nisipuri, pietrisuri) si permeabile lipsite de produse minerale, au determinat in aceasta zona o mare dezvoltare a terenurilor cultivate cu cereale, alternand cu pomi fructiferi si padure. Fiecare din acestea constituie domenii economice diferite, care pun la indemana locuitorilor orasului produse numeroase si variate.

Datorita faptului ca aceste terenuri (soluri), sunt situate intr-o zona cu secete frecvente, in anii cu precipitatii slabe, nu se inregistreaza cresteri de productie la unele culturi agricole de baza (cereale: grau, porumb, etc).

CAPITOLUL 2

CONSIDERATII GEOISTORICE

2.1. SCURT ISTORIC AL ORASULUI BALS

Studii, articole, monografii, ori lucrari dedicate localitatii Bals lipsesc din bibliografia geografica romaneasca.

Ghidurile turistice editate in ultimele 3-4 decenii, fac mentiuni destul de sumare despre aceasta straveche vatra de locuire romaneasca.

Desi cu o vechime de peste jumatate de mileniu de atestare documentara, Balsul nu a beneficiat de o monografie geografica si istorica pe masura importantei ce o merita. Insemnari razlete despre diferite evenimente si diferite personalitati, le intalnim in paginile prestigioasei reviste Arhivele Olteniei din Craiova, dar aceasta, departe de exigentele ce se cer unei astfel de lucrari.

De-a lungul timpului, diferiti cercetatori si autoritati locale, au incercat sa alcatuiasca o lucrare monografica. Activitatea in acest domeniu depasea cu mult raza administrativa a orasului ce cuprindea un areal mai intins, acel al raionului sau al judetului.

Localitatea cu oamenii si faptele lor trecute, prezente si viitoare a facut obiectul unor articole aparute in revista Ramuri, consemnari datorate filosofului si carturarului balsan Petre Pandrea.

De asemenea, a fost alcatuita o schita monografica a Balsului, de catre un localnic: Ion Pica. Lucrarea insa s-a pierdut si, pana si incercarile de recuperare a izvoarelor utilizate nu au dat un rezultat pozitiv.

O lucrare monografica, tratata mai mult din punct de vedere istoric, si mai putin geografic, a fost intocmita abia in anul 1987 de catre profesoara de istorie Paula Banica de la Liceul Teoretic din Bals, ca lucrare pentru gradul didactic I. Aceasta lucrare s-a intitulat:Schita monografica a orasului Bals si a urmarit tratarea localitatii de la inceputul existentei sale pana in anul 1987, din punct de vedere al spatiului geoistoric, precum si al vietii economice, sociale, politice, culturale.

Orasul Bals, traditional centru politico-administrativ, cu o vechime ce depaseste 15 secole de varsta atestata arheologic si aproape o jumatate de mileniu de prima atestare documentara, s-a dezvoltat dintr-un sat aflat la intretaierea drumului de pe valea Oltetului, cu cel care leaga orasele Craiova si Slatina.

Localitatea Bals s-a dezvoltat pe locul unei vechi asezari geto-dacice care in secolele II-III e.n. avea o populatie numeroasa, fapt atestat de rezultatele cercetarilor arheologice, care au pus in evidenta urme materiale ce certifica o activitate umana inca din Paleolitic, marturie fiind descoperirile de la Gropsani, Margaritesti, Racovita, Voineasa, toate aflate la 7-8 km de centrul orasului Bals.[8]

Etimologic, Bals este un toponim traco-dac, sanscrit, care inseamna blond, alb, spalacit. El vine de la antroponimul Bals care este anterior aparitiei toponimului. Primul document care lamureste si originea toponimului este dat de Vlad Voievod Calugarul (fiul lui Vlad Dracul), care prin actul din noiembrie 1477 intareste cnezilor Teodor si Ioan Bals, stapanire a unui loc sa faca targ ca sa fie pus numele lor ca de cinste.[9]

Primul document sigur care atesta existenta localitatii Bals este hrisovul domnesc din 18 aprilie 1564, prin care Petru cel Tanar, domnul Tarii Romanesti, intarea lui Oprea si fratilor sai, Diinisu, Toader si lui Stan, cu fratele sau Teofil si cu feciorii lor, ca sa le fie lor mosie in Balsul lui Stoian din partea Vladului, a treia parte si din camp si din apa si de pretutindeni, din hotar in hotar.[10]

Satul Romana, localitate componenta a orasului Bals, apare atestat documentar la 18 aprilie 1564, iar satul Corbeni la 7 iulie 1596, intr-un hrisov prin care Mihai Viteazul intareste vestitilor sai capitani, fratii Buzesti, dreptul de proprietate asupra mosiei Corbeni, pe langa cel al Manastirii Calui.[11]

Dupa aceasta perioada, denumirea localitatii Bals, apare frecvent in documentele vremii din secolele XVI,XVII, XVIII sub diferite forme: Balsu, Balsa, Balsa lui Stan, Balsii Coicai, Vulpeanca Bals.

Privitor la originea numelui localitatii s-au emis mai multe ipoteze, dar din lipsa de documente suficiente si clare, a fost greu sa se aleaga cea mai buna. Una din aceste ipoteze este prezentata intr-o monografie de Ion Pica si reluata in Monografia Judetului Romanati, in care se precizeaza ca: Balsul isi poarta numele de la paraul Balsita.[12]

O alta ipoteza afirma ca denumirea de Bals ar fi luata de la Podul Mare de peste Oltet. Aceasta referire o intalnim si la Nicolae Balcescu in lucrarea Puterea armata de la asezarea domnilor fanarioti pana la Regulament, cand insirand capeteniile din judetul Romanati, aminteste si de Podul Bals de peste Oltet, provenit din comparativul slav: balsoi = mare.

O alta ipoteza sustinuta de N. Popescu in Marginalii si Contributii la monografia judetului Romanati, leaga denumirea localitatii Bals de cuvantul turcesc balis, bal = miere, is = afacere, aici fiind o zona apicola de unde turcilor li se furniza miere. Omul ce se ocupa cu mierea purta numele de balsa in turceste. Aceasta ipoteza a fost insa izolata.

Intr-un document ce se afla in Arhiva Bisericii ,,Cuvioasa Paraschiva din Bals, act de hotarnicie semnat in anul 1782, noiembrie 6, de biv-vel-logofatul Constantin Tarnoveanu, apare denumirea localitatii de Vulpeanca Bals.[13]

Cert este ca, in documentele vremii, localitatea a fost atestata cu denumirea clara de Bals, pe care o poarta si astazi.

2.2. EVOLUTIA SITULUI

Asezat pe malurile Oltetului, intr-o fermecatoare pozitie, in zona de contact a Podisului Getic cu Campia Romanatilor, Balsul a cunoscut acelasi drum urmat de multe asezari rurale romanesti, dezvoltandu-se intr-un ritm rapid, indeosebi in ultimele decenii.

Inceperea construirii caii ferate Varciorova-Craiova-Slatina, cu prelungirea adecvata pana la Bucuresti, la sfarsitul secolului XIX, a reprezentat elementul cel mai de seama care a propulsat nasterea orasului, transformarea comunei Bals in centru urban, desi investirea oficiala avea sa se petreaca mult mai tarziu, in 1921.

Evolutia spatiala a asezarii de-a lungul timpului, are loc in paralel cu accentuarea diferentierii functionale interne a orasului. Extinderea in suprafata este si rezultatul schimbarilor in genul de viata si al modificarii standardului de trai al populatiei, fie prin traditia de a locui intr-un spatiu mai larg, in mijlocul vegetatiei, fie dimpotriva, prin tendinta de a locui in cladiri moderne cu mai multe etaje dotate cu un confort mediu.

Evolutia teritoriala a orasului Bals (fig. 5) este rezultatul dezvoltarii functionale continue a asezarii, al aparitiei treptate a unor noi functii si al dezvoltarii celor existente, al cresterii necesarului de forta de munca, acoperit atat prin spor natural cat si prin spor migratoriu.

Fig. 5. Evolutia spatiala a orasului Bals de-a lungul timpului.

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE SI URBANISTICE

Studiile asupra populatiei unui teritoriu prezinta o deosebita importanta din punct de vedere economic, social si politic. Ele dau factorilor de decizie, indicii pretioase in repartitia cat mai cuprinzatoare a fortei de munca pe teritoriul respectiv, in concordanta cu potentialul economic, natural, cu politica economica de transformare a peisajului geografic. De aceea, populatia nu trebuie privita ca un simplu fenomen demografic, ci ca un factor esential al progresului societatii omenesti de care depinde dinamismul intregii noastre existente.

Cunoasterea complexa a populatiei oricarei localitati, implica, printre altele, o analiza cat mai amanuntita a tuturor componentelor acesteia.

In prezent, atat pe plan national cat si pe plan mondial se depun eforturi insemnate, indeosebi in ceea ce priveste directiile de dezvoltare ale populatiei.

Populatia asezarii Bals a fost intotdeauna legata de teritoriul pe care l-a locuit in decursul timpului, preocupata fiind de dezvoltarea economica a localitatii. Organizarea si utilizarea teritoriului unei localitati depinde asa cum se stie in primul rand de populatia sa, aceasta fiind una din premisele de baza ale dezvoltarii teritoriului respectiv. Evolutia sa numerica in decursul timpului si repartitia in teritoriu au fost determinate de factori sociali, economici, istorici.

Interferenta zonei colinare cu cea de campie, lunca fertila a Oltetului care strabate intreaga zona, vegetatia din abundenta si existenta solurilor fertile, au favorizat in decursul vremurilor, asezarea pe aceste meleaguri a unei populatii relativ numeroase.

Viata economica si sociala a oamenilor din aceasta localitate, desi in ansamblu modesta, a fost influentata favorabil de existenta oraselor mai mari din apropiere: Slatina, Craiova, Caracal. Rezulta deci ca factorii socio-economici si pozitia fizico-geografica au favorizat de timpuriu dezvoltarea fortelor de productie care au atras dupa sine, aparitia de noi obiective economice si implicit cresterea numarului de locuitori.

Localitatea Bals nu are o monografie in sensul strict al caracterului unei asemenea lucrari, iar documentele care s-au cercetat, indica uneori valori contradictorii cu privire la numarul populatiei Balsului de-a lungul vremii.

Astfel, aceasta asezare a cunoscut pe parcursul dezvoltarii sale o serie de perioade in care numarul populatiei a inregistrat fluctuatii destul de insemnate. In afara distrugerilor cauzate de diferite interventii militare de-a lungul vremii, orasul a avut de suferit deseori si de pe urma unor calamnitati care au dus la scaderea numarului populatiei, mentionand printre acestea: holera din 1741 si 1831, inundatiile care s-au abatut in repetate randuri asupra gospodariilor populatiei, incendii, etc.

3.1. EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI ORASULUI BALS

Izvoarele istorice, scrise si nescrise, ne ofera date suficiente pentru a putea prezenta evolutia populatiei orasului Bals si a locuitorilor care il compun.

Primele recensaminte care stabilesc populatia exacta a orasului, sunt efectuate in sec. al XIX-lea. Astfel, in catagrafia intocmita la 28 octombrie 1819, sunt cunoscute o serie de date importante: in Bals existau 378 familii cu un numar de aproximativ 1890 locuitori.

In Tabla de suma a muncitorilor plugari intocmita in 1831, intalnim urmatoarele date despre Bals : Corbeni = 49 familii, Vulpeanca 125, Balsita 36, Teis 49, Vartina 133, Mainesti 25 de familii.[14]

De aici reiese faptul ca orasul avea aproximativ la acea data, 2000 de locuitori. In 1864, Balsul inregistra 350 de case si tot atatia capi de familie, ceea ce insuma o populatie de 1750 locuitori, iar Vartina avea 200 case si 1010 locuitori.[15]

Transformarile social-economice de la inceputul secolului nostru, s-au rasfrant si asupra cresterii numarului populatiei. Recensamantul populatiei din 19 decembrie 1912 inregistra in Bals un numar de 5324 locuitori.

Dupa primul razboi mondial se observa o crestere a populatiei, dar fara a depasi caracterul de lent. Dupa statistica recensamantului din 1930, localitatile componente ale orasului Bals, inregistrau circa 5570 locuitori.[16]

Intr-un interval de aproape doua decenii, populatia orasului Bals a inregistrat o crestere de numai 246 locuitori, ceea ce ar insemna un ritm mediu anual de 13 locuitori. Pentru anul 1929 spre exemplu, statistica consemna urmatoarele date:

TABELUL 1

(Sursa: Buletinul demografic al Romaniei din ian. 1932, Bucuresti, p. 39).

Organele sanitare erau preocupate de consemnarea schimbarilor in problema populatiei, datele apropiindu-se de informatiile prezentate in recensamintele statistice speciale. In lucrarea intitulata Monografia sanitara a Judetului Romanati, intocmita de Serviciul sanitar Judetean, se precizeaza un numar de 5570 locuitori la data de 01 iulie 1938.[17]

Dupa mai bine de un deceniu, ca urmare a dezvoltarii economice in general, in Bals se inregistrau urmatoarele date:

TABELUL 2

(Sursa: Recensamantul populatiei Romaniei din 6 aprilie 1941, Bucuresti,1944, p. 227-231)

In intervalul dintre cele doua recensaminte, cifrele ne indica o crestere de 978 locuitori ceea ce inseamna o crestere anuala de aproximativ 100 de locuitori.

Pierderile suferite de intreaga viata economica a tarii in urma declansarii celui de-al doilea razboi mondial se vor rasfrange negativ si asupra numarului de locuitori ai asezarii urbane de pe Oltet.

Dintr-o situatie a Primariei orasului Bals trimisa Prefecturii de Judet, aflam ca in iulie 1945, localitatea avea in total 6500 locuitori.

La recensamantul populatiei din 25 ianuarie 1948, cifrele indica pentru Bals, 1625 gospodarii si 6128 locuitori, din care 2949 barbati si 3179 femei.[19]

In ceea ce priveste evolutia numarului de locuitori, putem spune ca in orasul Bals, ea a avut o crestere lenta pana in anii 1965, cand, prin construirea fortata de obiective industriale a avut loc o atragere masiva de forta de munca de la sat.

Odata cu dezvoltarea industriei a avut loc o explozie in ceea ce priveste cresterea numarului de locuitori, pusa pe seama intrarii in functiune a doua intreprinderi gigant ale industriei grele: Intreprinderea de Osii si Boghiuri (I.O.B.), Intreprinderea de Mecanizare a Agriculturii si Industriei Alimentare (I.M.A.I.A.).

In tabelul de mai jos vom urmari cifric, evolutia populatiei orasului Bals in perioada 1930-2002.

TABELUL 3

(Sursa: Breviarul Statistic al judetului Olt, editat de Directia Jud. de Statistica Olt, Slatina,1971, p. 2, p.4 adaugata- 1978, p. 15 1994, pag. 7 -2004.)

Se observa astfel o crestere constanta, cu circa 1000 locuitori/ deceniu, pana la industrializarea fortata din anii 1970, cand cresterea populatiei este brusca, chiar se dubleaza intr-un singur deceniu.

Reprezentate grafic (fig. 6) aceste valori redau curba evolutiei numarului de locuitori ai orasului Bals pe o perioada de circa 60 de ani.

Fig. 6. Evolutia numarului populatiei in perioada 1938-2002.

3.2. MISCAREA NATURALA A POPULATIEI

Ritmul rapid de crestere a populatiei dupa anul 1965 s-a datorat atat natalitatii ridicate si reducerii mortalitatii la mia de locuitori, cat si fluxului migratoriu al populatiei rurale, favorizat de industrializarea si dezvoltarea orasului.

In general insa, ritmul de crestere a populatiei a fost relativ mic: de aproximativ 1700 locuitori/10 ani.

Pe ansamblu, ritmul de crestere este superior celui inregistrat la nivelul tarii. Cresterea numerica a populatiei orasului Bals, asa cum am vazut mai sus se apreciaza in primul rand dupa indicii de baza dedusi din raporturile dintre natalitate si mortalitate.

Intre cele doua razboaie mondiale, natalitatea a fost de 15% (230 nascuti vii la mia de locuitori), iar mortalitatea de 8,5% , sporul natural fiind reprezentat printr-o crestere de 6,5% . Unele salturi cantitative se inregistreaza intre anii 1948- 1956, dar fara a depasi nivelul antebelic, crestere populatiei inregistrandu-se pe seama scaderii mortalitatii. Pana in anul 1966, natalitatea cunoaste o usoara scadere, ca apoi sa inceapa o crestere brusca ca urmare a legislatiei de politica demografica impusa de regimul comunist.

In acest caz, avand in vedere miscarea naturala a populatiei orasului Bals, comparativ cu cea a Romaniei, in perioada 1965-1977, putem spune ca ea difera, in sensul ca natalitatea populatiei Balsului cunoaste o crestere mai mare decat a tarii, iar mortalitatea este mai mica decat cea pe tara (tabelul 4).

TABELUL 4

Miscarea naturala a populatiei orasului Bals

comparativ cu cea a Romaniei in perioada 1965-1977(%)

(Dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 1979)

Dupa datele prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca dupa 1965, natalitatea cunoaste o crestere, datorata unei sustinute actiuni de control fata de procesul reproducerii umane, influentata de masurile de politica demografica din perioada comunista (interzicerea avortului).

In perioada 1985-1992 numarul nascutilor vii a scazut concomitent insa, cu cel al decedatilor, asa cum reiese din tabelul urmator:

TABELUL 5

(Sursa:Directia de Statistica, Slatina, jud. Olt, 1992)

Redata grafic miscarea naturala a populatiei se prezinta ca in fig.7.

Fig. 7. Miscarea naturala a populatiei orasului Bals

In concluzie, datorita eficientei activitatii retelei sanitare, se asigura imbunatatirea continua a starii sanatatii populatiei si, in ultima instanta reducerea mortalitatii.

Tot datorita progresului igienei generale si medicinei, mortalitatea infantila (numarul de decese in primul an de viata la o mie de nascuti vii), marcheaza in ultimii ani o tendinta de scadere continua ca urmare a masurilor profilactice de prevenire a morbiditatii (imbolnavirii). Cauzele acestor scaderi a principalilor indicatori demografici, se datoreaza unor factori de ordin social, economic, psihologic, educativ si legislativ(intreruperi de sarcina, cresterea numarului de divorturi), etc.

Asemenea evolutii ale comportamentului demografic arata ca in conditiile actuale ale dezvoltarii societatii, continutul, latura sociala a fenomenelor demografice, in comparatie cu cea biologica are importanta din ce in ce mai mare.

Evolutia principalilor indicatori demografici ai populatiei orasului Bals, in perioada de dupa 1977, determina in continuare o crestere a populatiei, desi intr-un ritm usor mai moderat, ajungandu-se ca la recensamantul din 2002, populatia totala a orasului sa fie de 21.194, din care 10.823 barbati si 10.371 femei.

Ceea ce influenteaza miscarea naturala a populatiei, o constituie si numarul casatoriilor si divorturilor. Astfel, in 1985, numarul casatoriilor a fost in orasul Bals, de 139, iar cel al divorturilor 21, pentru ca in anul 1990 sa se inregistreze 207 casatorii si 35 divorturi.

Dupa anul 1990 numarul acestora a scazut ajungand ca in anul 1994 sa se inregistreze 117 casatorii si 19 divorturi.

Deci, in ceea ce priveste starea civila a populatiei Balsului in prezent, avem urmatoarea situatie:

TABELUL 6

Starea civila pe sexe a populatiei orasului Bals in anul 2002

( Sursa: Directia Jud. de Statistica Olt, Slatina, 2002)

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, in anul 2002 se constata o rata a divortialitatii de 17,6 (sex masculin) si de 20,8 (sex feminin).

3.3. MOBILITATEA TERITORIALA A POPULATIEI

In ceea ce priveste mobilitatea populatiei in prezent, orasul Bals se caracterizeaza printr-un proces de mobilitate din ce in ce mai scazut , comparativ cu anii precedenti, cand a avut loc o deplasare masiva a populatiei de la sat la oras.

In aceasta perioada de tranzitie, populatia a devenit mai stabila, astfel incat fluxul migratoriu se realizeaza in mica masura in ambele sensuri.

Deplasarile de la oras la sat sunt sezoniere, in functie de lucrarile agricole si de faptul ca o parte din forta de munca din industrie a devenit disponibila, indeosebi cea feminina. Acest fenomen a avut repercursiuni si in scaderea numarului navetistilor (de la aproximativ 7000 inainte de anul 1989, la circa 1120 in prezent), multi dintre ei, nemaiavand loc de munca in oras, au ramas in localitatile de origine, ocupandu-se cu agricultura.

Cel mai mare flux al populatiei de la oras spre sat, care a presupus schimbarea domiciliului si a locului de munca, s-a inregistrat imediat dupa Revolutie, in anii 1990-1992, cand au plecat din Bals, un numar de 1292 locuitori (tabelul 7).

TABELUL 7

( Sursa: Mapa localitatii Bals, Arhivele Primariei orasului Bals)

In afara de plecari cu domiciliul din localitate au avut loc, simultan, si stabiliri de domiciliu in Bals, dar intr-un ritm mai scazut.

Incepand cu anul 1995 plecarile din localitate au devenit din ce in ce mai putine, datorita faptului ca multi locuitori si-au schimbat locurile de munca in alte ramuri ale economiei, si mai ales in sectorul privat.

Orasul Bals a exercitat si exercita in continuare, o influenta deosebita asupra populatiei din zona limitrofa, imprimand o dinamica specifica populatiei, si in mod deosebit a celei active, mobilitate periodica a fortei de munca si structurarea profesionala a acesteia.

Industria, ramura de baza a economiei orasului, s-a caracterizat printr-o dezvoltare deosebita care s-a reflectat in schimbarile care au avut loc in intensificarea mobilitatii spatiale a populatiei, mai ales a miscarii pendulatorii, in complexitatea mai accentuata a migratiilor reciproce intre mediul rural si urban, in mobilitatea definitiva, cresterea numarului de locuitori a orasului facandu-se atat pe seama sporului migratoriu, cat si pe cea a sporului natural. Populatia tanara care se mentine in numar insemnat., a fost antrenata tot mai mult in deplasarile zilnice, sau cu perioade mai mari, spre oras, unde are posibilitatea efectuarii unei munci nongricole.

Mobilitatea populatiei active s-a generalizat tot mai mult, in functie de dezvoltarea industriei din cadrul localitatii, care a creat locuri de munca, de progresul mijloacelor de transport si de organizarea unui transport ritmic intre mediul rural si cel urban.

Fluxul mobilitatii zilnice spre orasul Bals este orientat dupa directia principalelor cai de comunicatie (fig. 8), care leaga principalii furnizori de forta de munca (comunele invecinate: Bobicesti, Morunglav,Vulpeni,Oboga, Voineasa, Parscoveni, etc.), de orasul Bals.

Fig. 8. Deplasari zilnice pentru munca spre orasul Bals.

Miscarea pendulatorie intre localitatea de resedinta si locul de munca are profunde implicatii sociale, rasfrangandu-se pozitiv asupra nivelului de trai. La acestea trebuie sa adaugam insa si alte aspecte, si anume faptul ca, deplasarile zilnice cu o durata de timp mai mare, afecteaza bugetul de timp al migrantilor, calitatea muncii datorita gradului de oboseala mai ridicat decat al muncitorilor locali.

Navetismul afecteaza negativ si sectorul de baza al economiei statului, agricultura, aceasta fiind lipsita in mare parte de populatia masculina, mai ales in zona de influenta imediata a orasului.

3.4. DENSITATEA SI STRUCTURA POPULATIEI

Densitatea si repartitia populatiei constituie o problema cu implicatii sociale multiple in orice asezare de tip urban.

Distributia in teritoriu a populatiei este influentata de factorii social-economici ca nivelul

industrializarii si urbanizarii, modului de valorificare a terenurilor precum si de o serie de factori naturali.

De-a lungul timpului densitatea populatiei in Bals a inregistrat o crestere continua. Datorita conditiilor istorico- sociale in care a aparut orasul, se constata unele particularitati si anume, fiind format din numeroase sate ce intra in componenta orasului, exista suprafete intinse de terenuri ocupate de curti si gradini, deci o densitate mica a cladirilor cu consecinte directe asupra densitatii populatiei.

Densitatea populatiei in prezent in orasul Bals este de 572,8 locuitori/km², osciland in functie de evolutia numarului de locuitori.

Cresterea accelerata a potentialului economic ca urmare a industrializarii rapide, a avut efecte pozitive asupra structurii sociale, cea mai importanta schimbare in acest sens constituind-o cresterea numerica a muncitorilor industriali, care a atras dupa sine, cresterea gradului de urbanizare.

Urbanizarea a dus la atragerea unui numar considerabil de locuitori ai satului, spre a se incadra in activitati industriale sau de servicii publice. De aici insa, nu se poate deduce ideea potrivit careia, urbanizarea este echivalenta cu schimbarea unui grup mic cu altul mare, si nici ca avem de-a face cu evolutii lineare, de la stadii inferioare la stadii superioare, ci este vorba de formarea de grupuri cu noi profile profesionale si noi raporturi intre ele.

Diviziunea profunda a muncii, ca si recalificarile de ordin profesional au dus la schimbarea raportului numeric dintre populatia agricola si cea nongricola, iar proprietatea funciara isi pierde treptat valoarea ei, munca agricola nu mai detine rolul preponderent in economie, locul acesteia luandu-l industria. Rezulta deci ca, pana in anul 1989 s-a produs un exod masiv al populatiei dinspre sat spre oras, ca urmare a industrializarii.

Orasul in general, incepe sa exercite o influenta deosebita asupra locuitorilor de la sate, si mai ales asupra tinerilor, stimuland atat o mobilitate spatiala, cat si alta de ordin profesional. Un efect semnificativ al acestor procese il constituie aparitia si extinderea cu duble statusuri ocupationale a populatiei.

In tara noastra, o mare parte din lucratorii industriali au domiciliul la sat si practica o asa zisa agricultura de timp partial. Ei utilizeaza intervalele extrauzinale in activitati specifice sectorului primar si beneficiaza de avantajele economiei rurale, penduland permanent intre doua tipuri de modele culturale, dar fara sa apartina integral nici uneia dintre ele. Acest fenomen se mentine in continuare in tara noastra, mai ales in orasele de talie mica.

In aceasta situatie se incadreaza si orasul Bals, ca urmare a industrializarii rapide dupa anul 1970, cand a intrat in functiune Intreprinderea de Osii si Boghiuri (I.O.B.), si au fost modernizate altele mai mici, care solicitau o forta de munca numeroasa. Deci se poate spune ca industrializarea a produs si aici importante mutatii de ordin calitativ, in sensul cresterii cu preponderenta a clasei muncitoare care reprezenta in acel an, peste 60% din totalul populatiei ocupate.

Emanciparea Balsului, ca important centru al industriei constructoare de material rulant pentru caile ferate, paralel cu largirea si imbunatatirea profilului de fabricatie la celelalte intreprinderi au condus la cresterea continua a numarului de locuitori.

Imensa posibilitate de atractie a fortei de munca din lumea satelor ca arie de provenienta a populatiei orasului a determinat cresterea numerica a populatiei. Daca analizam populatia din punctul de vedere al originii sale geografice, putem aprecia, pe de o parte, capacitatea de polarizare a orasului, de limitare a ariei sale de influenta pe plan local sau indepartat pe de alta parte, aceasta putand conduce la evaluarea dinamicii economice si demografice a orasului.

Pentru fiecare oras in parte, de asemenea si pentru orasul Bals, structura populatiei sub aspectul originii geografice, a suferit modificari de la o etapa la alta, in functie de importanta care i s-a acordat orasului, in cadrul economiei nationale, si de ritmul de dezvoltare al economiei acestuia.

Pana la al doilea razboi mondial, Balsul a manifestat o capacitate de atractie minima asupra populatiei zonelor inconjuratoare, datorita eclipsarii sale de catre doua orase mari aflate in apropiere (Craiova si Slatina). Influenta sa s-a manifestat prin functia comerciala (targ), industria fiind in acelasi timp, slab organizata. Acest lucru se reflecta foarte clar in ponderea mica a localnicilor la recensamantul din anul 1930.

Expansiunea fara precedent a industriei, incepand chiar cu deceniul 1960-1970, a avut o influenta deosebita asupra structurii populatiei, dupa locul nasterii.

Aria de provenienta a populatiei s-a rezumat in majoritatea perioadelor, la cateva comune din jurul orasului, intrate in sfera de influenta a acestuia (comunele: Oboga, Iancu Jianu, Morunglav, Bobicesti, Vulpeni, Voineasa, Pirscoveni, etc.).

Marea capacitate de absorbtie a fortei de munca I.O.B. care, singura a creat conditii de munca pentru aproximativ 8000 de persoane, a determinat mutatii profunde in trei directii: reintoarcerea pe meleagurile natale a muncitorilor care lucrau in alte localitati (Craiova, Piatra-Olt, Slatina), atragerea unui numar mare de locuitori ai satelor din jur si calificarea lor ca viitori muncitori, cresterea sporului natural al populatiei orasului Bals.

Pe seama mai ales a ultimilor doi factori, populatia Balsului a crescut intre anii 1975-1978 cu 18%. Din aceste motive putem spune ca I.O.B. s-a confruntat cu delicate probleme de personal, cei mai multi dintre muncitori avand si ocupatia de agricultori. De aceea, randamentul de munca a fost necorespunzator si incadrarea lor in intreprindere s-a facut cu dificultate.

Specificul industrializarii rapide a orasului Bals care se baza in primul rand pe industria grea, a determinat o pondere mai mare a populatiei masculine (50,2 %) fata de media pe tara (49,2 %).

Structura pe sexe a populatiei orasului Bals, privita pe o perioada mai lunga (1966-2002), ne permite sa afirmam ca a fost si este o structura echilibrata (fig. 9), reflectand prin aceasta, in special in ultima vreme, un raport bun intre ramurile economiei sale, care antreneaza aproape in mod egal ambele sexe.

Fig. 9. Evolutia pe sexe a populatiei orasului Bals

Indicele de masculinitate (numarul de persoane de sex masculin cu varsta cuprinsa intre 20- 35 de ani la 100 persoane de sex feminin de aceeasi virsta), s-a mentinut, in general, inferior celui pe tara, dar cu toate acestea nu a prezentat mari diferente. In 1930 valoarea acestuia era de 95,7, mai mic decat cel pe tara : 98,7. Datorita pierderilor umane provocate de cel de-al doilea razboi mondial, in 1956, indicele de masculinitate se reduce la 90,6 , fiind in continuare inferior valorii medii nationale. El s-a imbunatatit insa dupa aceasta perioada, cand orasul devine centru polarizator pentru zonele invecinate, care atrage populatia tanara, de sex masculin mai ales, incat valoarea sa in 1966 ajunge la 99,8.

In 1977, acest indice se aproprie de media urbanului pe tara, cu o valoare de 97,5 fata de 97,9 media nationala, iar in anul 2002 atinge valoarea de 103,3 barbati/100 femei.

TABELUL 8

( Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei)

Un usor dezechilibru intre sexe apare la nivelul anumitor grupe de varsta. Exceptand varstele mici (0-4 si 5-9 ani), unde indicele indica in mod firesc o predominare nu cu mult a sexului masculin, o valoare mare apare la nivelul adultilor (30-50 ani), situatie absolut normala. Excedentul masculin se explica prin contingentul de tineri veniti pentru munca in industrie si constructii.

Indicele isi reduce apoi simtitor valoarea, incat la varstele inaintate, coboara la 72-75 si chiar la 60. Aceasta se datoreaza supramortalitatii masculine firesti, precum si reducerii intensitatii migratiei peste varsta de 50 de ani.

Structura pe grupe de varsta este a doua componenta de mare importanta a structurii demografice, care permite evolutia potentialului de forta de munca si este, de asemenea, raspunzatoare pentru valoarea sporului natural. Caracteristica principala a acestei structuri pentru orase este ponderea foarte mare a adultilor, si de la aceasta regula nu se abate nici orasul nostru.

A doua caracteristica este ponderea destul de mare a grupei tinere, datorate unei natalitati urbane, in general cu rate mai mari. Chiar din 1966 orasul Bals avea o pondere mare de adulti (intre 20-59 ani), aceasta reprezentand circa 55,6% din total. Aceeasi proportie mare s-a mentinut si in 1977, in jur de 56,4 %.

Perioada care a urmat, cu multiple prefaceri economice a facut ca ponderea adultilor sa creasca si mai mult, in 1992 atingand 57,3 %. Rezulta deci ca, prin sporul natural mare, orasul Bals a avut permanent o pondere mare a tineretului.

Grupa care a suferit cele mai importante modificari, a fost cea de-a treia varsta (peste 60 de ani), care a crescut proportional fata de anul 1966, prin ridicarea duratei medii a vietii si prin reducerea mortalitatii. De aici se poate deduce faptul ca in perioada 1966-1977, populatia de pana la 40 de ani era preponderent masculina, ocupand 51,6%, iar de la 40 de ani in sus, era preponderent feminina (54,1 %).

Structura pe grupe de varsta si sexe, redata sugestiv in piramida varstelor (fig. 10), reflecta acelasi echilibru, desi cu o usoara tendinta de reducere a bazei. Ea mai indica insa si unele strangulari, de exemplu la grupele de 10-14 ani si 30-34 ani.

Fig. 10. Populatia orasului Bals pe grupe de varsta si sexe

la recensamintele din anii 1966,1977.

Prima este rezultatul natalitatii foarte slabe din anii 1965-1966, ce a de-a doua se datoreaza pierderilor si natalitatii slabe din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Acesta din urma apare mai evidenta la grupa feminina, ea nefiind compensata de un aflux migratoriu rural puternic, asa cum s-a petrecut in cazul grupei masculine de la acest nivel de varsta.

Sporul migratoriu a fost foarte mare intre anii 1975-1977 si 1979-1982, ridicandu-se la circa 900 persoane pe an, iar sporul a fost in 1981 de 9,8% fata de 8,5% in 1966.[20]

Fig. 11. Structura pe grupe de varsta si sexe a populatiei orasului Bals in anul 2002(piramida varstelor)

TABELUL 9

Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in anul 2002

( Sursa: Directia Jud. de Statistica Slatina-Olt, 2002)

Din graficul de mai sus, care poarta sugestiv numele de piramida varstelor, rezulta ca orasul Bals are o structura pe grupe de varsta foarte buna, cu o pondere mare a tineretului ce va asigura forta de munca necesara pentru viitor, si o foarte mica grupa de varstnici, mult sub media urbana a tarii, premisa favorabila si pe mai departe pentru a avea o crestere a numarului de locuitori, in buna parte prin sporul natural.

In ceea ce priveste structura populatiei ocupate pe ramuri ale economiei nationale, raportul dintre populatia ocupata si cea intretinuta reprezinta cel mai important aspect al acestei structuri. De raportul echilibrat intre acestea, depinde calitatea vietii populatiei intregului oras.

Ca orice oras industrial, Balsul are o pondere mare a populatiei ocupate. Aceasta a oscilat in functie de ritmul de dezvoltare al orasului, sub toate aspectele sale.

Astfel, pana in 1965, populatia orasului Bals era predominata de muncitorii agricoli (cca. 1183) si un numar mic de lucratori care-si desfasurau activitatea in unitati neindustriale, comert, transport, si doar aproximativ 1000 de muncitori lucrau in intreprinderi industriale, insa din alte orase apropiate, (exemplu la Electroputere Craiova, C.F.R. Piatra-Olt si Slatina).

In 1966 populatia ocupata reprezenta 43,7% din total, aceasta fiind considerata o pondere medie de antrenare a populatiei in activitati productive si neproductive. Industrializarea puternica din ultimele decenii in special, a facut sa creasca numarul personalului muncitor.

Prin intrarea in functiune a unor mari intreprinderi ca: I.M.A.I.A, I.O.B., s-au produs importante transformari in structura populatiei ocupate pe ramuri, avand loc o adevarata explozie in absorbtia fortei de munca in industrie si a cresterii numarului muncitorilor.

Aceeasi evolutie pozitiva inscrie si structura pe sexe a populatiei active, in sensul ca a crescut continuu ponderea personalului de sex feminin, antrenat in diverse activitati. Sunt insa ramuri de activitate unde sexul feminin este preponderent, de exemplu in industria textila si alimentara, comert, alimentatie publica, sanatate, invatamant, etc.

Antrenarea populatiei intr-o proportie ridicata in diverse activitati, a determinat si o reducere considerabila a indicelui de dependenta (ponderea inactivilor la 100 de activi).

Structura profesionala a populatiei ocupate, poate fi abordata in diverse moduri, dar o apreciere cuprinzatoare si sintetica, se face analizand cele trei sectoare de activitate: primar, secundar si tertiar. In sectorul primar intra populatia care lucreaza in agricultura si silvicultura, in cel secundar populatia din industrie si constructii, iar tertiarul cuprinde activitatile de servicii (fig. 12).

Fig. 12. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate

ale economiei nationale

Raportul dintre cele trei sectoare nu este totdeauna acelasi. Incepand cu anul 1966 apare o dezvoltare destul de lenta inca, a functiei industriale, incat orasul Bals devine, dintr-un oras predominant agricol, un oras agro-industrial.

Dupa anul 1989 au loc mutatii importante in ceea ce priveste populatia ocupata pe ramuri ale economiei nationale, datorita restructurarilor facute in urma trecerii unor unitati din proprietatea statului, in proprietate privata. In consecinta in acest caz, se pot observa usor, diferentele ce exista in structura populatiei pe ramuri ale economiei nationale din anii 1990-1993, fata de anul1985.

In urma procesului de privatizare pe care tara noastra il parcurge incepand cu anul 1990, populatia activa apare structurata atat pe ramuri ale economiei nationale, cat si pe sectoare economice (sectorul public, privat individual si asociativ, cooperatist, mixt).

In ceea ce priveste populatia inactiva, considerata ca fiind consumatoare de bunuri, deci neproductiva, cuprinde persoanele neintegrate in procesul muncii sociale copii sub 15 ani si persoane ce nu au o ocupatie aducatoare de venituri (pensionari, bursieri intretinuti de stat sau de persoane particulare), persoane cu venituri ce nu provin din munca (chirii, economii)- fig. 13.

Fig. 13. Structura populatiei inactive dupa situatia economica pe sexe (2002)

Se poate spune deci ca structura social economica a populatiei ne releva o serie de indicatori in aprecierea gradului de participare a populatiei sau a diferitelor ei grupe, in activitatea productiva sau neproductiva.

Studii de detaliu ne ofera indicatorii privind raspandirea fortei de munca in diferite ramuri ale economiei. Gradul ocuparii populatiei in sfera productiei materiale este determinat de o serie de factori sociali-economici si indeosebi de caracterul relatiilor de productie si de nivelul fortelor de productie.

Structura profesionala a populatiei ocupate este o problema de un deosebit interes in studiul unui oras, deoarece cunoasterea acesteia permite identificarea si ierarhizarea functiilor orasului, si este un element important, pe langa altele, ce sprijina clasificarea urbana, adica este un criteriu de stabilire a personalitatii orasului. Aceasta structura poate fi abordata in diverse moduri, dar o apreciere cuprinzatoare si sintetica se face analizand cele trei sectoare de activitate: primar, secundar si tertiar.

In primul rand se poate spune ca a crescut gradul de instruire, crescand nivelul de educatie si calificare a populatiei.

Sexul feminin predomina in pregatire pentru comert (98 %), in unitatile sanitare (98,2 %), in telecomunicatii (91,3 %), in agricultura si horticultura (64,2 %).

Comparativ cu aceasta perioada, se observa pentru perioada actuala, urmatoarea situatie: in invatamantul primar, gimnazial si liceal predomina sexul feminin, iar in scolile profesionale cu profil agricol si industrial, si in invatamantul superior, predomina sexul masculin.

Schimbarile produse in viata politica, sociala si economica dupa 1989, au dus la cresterea numarului intelectualilor (economisti, medici, profesori, ingineri, juristi, etc) si la cresterea gradului de instruire a populatiei orasului Bals.

In ceea ce priveste structura populatiei pe nationalitati (tabelul 10), putem afirma ca din totalul populatiei de 21.194 cat numara orasul Bals, 20.552 sunt romani, iar restul 640, alte nationalitati: maghiari, germani, tigani, ucrainieni, turci si un chinez..

TABELUL 10

Structura populatiei pe nationalitati in anul 2002

(Directia de Statistica Slatina Mapa localitatii Bals, f. 28)

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt crestini ortodocsi. Foarte putini locuitori ai orasului Bals, sunt adeptii altor ritualuri religioase. Astfel din totalul de 21.194 locuitori cat numara orasul in prezent, cca 21.043 sunt ortodocsi si 149 de alta religie din care: 8 sunt romano-catolici, 36 baptisti, 47 adventisti, 2 reformati, 19 penticostali, 5 atei, 32 de alta religie.

3.5. ASPECTE DE GEOGRAFIE URBANA

3.5.1. Organizarea spatiului urban (zone functionale).

Prezenta mai multor functii in aceeasi asezare este una din trasaturile cele mai caracteristice ale oraselor. Zonarea functionala a orasului influenteaza in mod direct celelalte aspecte ale vietii urbane: repartitia populatiei, mobilitatea zilnica a acesteia si directiile majore ale transportului public, distributia necesarului de apa si energie, etc. In ordine evolutiva in orasul Bals s-au conturat urmatoarele zone functionale( fig.14) :

a)     zona rezidentiala.

,,Spatiul destinat locuintelor este dominant in structura oricarui oras. El da nota distincta a personalitatii sau siluetei orasului. Infatisarea zonei de locuit este in stransa legatura cu factorii de baza care au generat dezvoltarea orasului.( V. Cucu, 1981).Zona rezidentiala a orasului Bals ocupa partea orasului propriu-zis, a carui suprafata construibila este de 272,37 ha. Asa cum am mai spus, orasul are in componenta sa multe sate asimilate drept cartiere. De aceea exista o mare diferentiere in privinta spatiului, a dotarilor edilitare si a tipurilor de cladiri. Aceste sate-cartiere sunt dispersate in jurul centrului nou, cat si a celui vechi. In ele predomina curtile cu gradini, constructiile sunt facute din materiale nedurabile( paianta, chirpici), majoritatea cu un singur nivel.

Noul cartier Nicolae Balcescu se caracterizeaza prin predominarea blocurilor cu patru etaje, doar trei fiind cu zece etaje.

Trama stradala are aspecte diferite: in centru, in cartierul nou, este aproape geometrica, intersectata de strazi scurte perpendiculare. Satele componente asimilate orasului, se caracterizeaza prin mentinerea tramei stradale mostenite de la aparitia si dezvoltarea lor. Din exteriorul orasului se indreapta spre centru trei artere de circulatie: dinspre Craiova spre Bucuresti, dinspre Balcesti( Valcea) pe valea Oltetului, si dinspre Dobretu pe valea Geamartaluiului, toate converg spre podul de peste Oltet, din centrul vechi al orasului.

b)     zona comercial-mestesugareasca.

Cea mai veche astfel de zona, si de altfel, cel mai vechi element constitutiv al orasului, este nucleul comercial-mestesugaresc de langa ,,Pod, care a aparut odata cu orasul si a fost mult timp zona sa cea mai caracteristica. Acest nucleu s-a bazat initial pe coexistenta locuintei cu locul de exercitare a meseriei sau comertului( spatiile comerciale se aflau la parterul cladirilor cu doua nivele sau in camere special amenajate ale cladirilor numai cu parter ce aveau o forma alungita spre interiorul curtilor), fapt care explica, printre altele, densitatea ridicata a populatiei si se distinge printr-o mare stabilitate in timp.

Daca in anul 1967 suprafetele comerciale detineau 1050 mp, pe masura ce s-au construit noi blocuri in zona centrala de pe stanga Oltetului, au aparut noi unitati comerciale, fie la parterul blocurilor, fie in spatiile special amenajate ale complexelor comerciale, astfel ca in 1980 ajunsesera la o suprafata de 8300 mp.

Ca urmare a dezvoltarii economiei de piata, marea extensiune a spatiilor comerciale din ultimii ani a facut ca ponderea functiei comerciale sa capete o mare extensiune teritoriala.

a)      zona culturala

Ca si nucleul comercial mestesugaresc si aceasta zona este foarte caracteristica peisajului urban, si bine conturata.

Aparitia a numeroase institutii noi, cu rol administrativ, scolar sau sanitar, au impus constructia a tot mai numeroase cladiri speciale, sau adaptarea unor cladiri vechi rezidentiale, de dimensiuni mai mari si de buna calitate, la functia de institutii publice, scoli sau spitale.

Functia culturala a orasului se realizeaza prin activitatea mai multor institutii cu acest caracter: Casa de cultura, Casa Tineretului, Biblioteca oraseneasca, Punctul muzeistic, cinematograful, unitatile scolare,etc., concentrate aproape toate, intr-un areal din zona centrului.

Unitatile scolare sunt mai dispersate, in fiecare cartier functionand cate o scoala primara si gimnaziala, insa cele trei licee sunt amplasate in mod inegal( doua intr-un capat al orasului si unul in celalalt capat), de-a lungul arterei principale rutiere.

c) centrul civic este un element nou al structurii urbane care se dezvolta in conditiile urbanismului actual. El cauta sa sintetizeze in mod armonios functiile administrativa si culturala, cu functia comerciala, intr-un ansamblu arhitectural coerent si impunator. In cazul orasului Bals, centrul civic este situat pe artera principala de circulatie, respectiv pe strada Nicolae Balcescu, aici construindu-se o serie de edificii: Casa Tineretului, Hotel Central, Primaria, Biblioteca Oraseneasca, Trezoreria, o serie de banci si institutii, etc.( Foto. 9, 10).

b)      zona de transport.

Aceasta zona se contureaza in special in partea centrala si sudica a orasului, fiind profilata pe transportul feroviar si rutier. Zona feroviara apare dupa 1875, odata cu constructia caii ferate ce leaga Bucurestiul de Craiova( calea ferata 101), in partea de S-E a orasului, pe partea stanga a Oltetului, fiind o zona destul de redusa ca suprafata, cu rampe de depozitare si depozitele principalelor unitati de aprovizionare tehnico-materiala, triaj de marfuri, etc. Unitatile de transport auto si unitatile de depozitare servite numai prin transport rutier nu au nici pe departe gradul de concentrare specific transportului feroviar, ci manifesta o tendinta de dispersie, datorita supletei caracteristice acestei categorii de transport.

O anumita grupare se poate observa doar in apropierea garii (Autogara, S.C. Oltetul SA, S.C. AQUATRANS S.A., care desfasoara activitati de transport rutier).Circulatia rutiera constituie mijlocul care inlesneste legaturile cu toate zonele functionale ale orasului si de modul cum este organizata depinde buna desfasurare a activitatilor din celelalte zone functionale. De aceea intrarea in functiune a celui de-al doilea pod peste Oltet, in 1993, a fost de o deosebita utilitate pentru decongestionarea traficului rutier si pietonal de peste rau.

e) zona industriala.

In perioada contemporana, in distributia si structura zonelor industriale au intervenit schimbari foarte profunde, determinate de procesul de industrializare. Au fost organizate noi zone industriale dupa principiul platformelor industriale, dotate in comun cu surse de energie (electricitate, gaz), apa industriala, mijloace de transport, instalatii de epurare a apei, etc. Tinandu-se seama de terenul liber pentru constructii, precum si de regimul vanturilor, pentru a evita poluarea atmosferei cartierelor de locuinte, s-a organizat principala zona industriala in estul orasului, acolo unde functioneaza astazi S.C. S.M.R. S.A.( fosta I.O.B.). Amplasarea acestei platforme industriale s-a facut intr-o zona cu terenuri neproductive, degradate, in apropierea caii ferate, inlesnind cheltuielile de transport atat pentru forta de munca, cat si pentru materiile prime aduse de la distante mari, sau produsele finite transportate in tara sau peste hotare.

Fata de zona rezidentiala a orasului si de satele vecine, se afla relativ aproape, la numai 10- 15 minute.

Exista insa si unitati industriale dispersate in mijlocul cartierelor de locuinte (S.C. INSTIRIG S.A., S.C. TERMEX S.A.),dar prin marimea si activitatea lor mai redusa, nu afecteaza prea mult peisajul urban.

Industrializarea orasului a dus si la conectarea lui, la legarea organica a diferitelor componente ale sistemului urban. Suprafata ocupata de zona industriala este de 66 ha, ceea ce reprezinta aproximativ 24% din suprafata orasului.

f) zona agricola.

Agricultura este o functie specifica orasului nostru, iar cererea mare de produse agro-alimentare necesare aprovizionarii unei populatii in crestere, concentrarea in oras a sediilor unor intreprinderi agricole si nu in ultimul rand, mentinerea unor practici agricole traditionale, specifice, ale cartierelor de locuinte individuale, din periferie, au dus la conturarea si in oras a unor astfel de zone.

Un prim gen de zona agricola este aceea a concentrarii unor dotari agricole, reprezentate prin ferme particulare, cu caracter industrial, in special cu destinatie zootehnica, unitati veterinare. In mod normal pozitia acestora este marginala, facand trecerea spre zona agricola preoraseneasca. Dezvoltarea lor cea mai puternica este in extremitatea nord-estica a orasului. In al doilea rand, se pot distinge o serie de cartiere cu caracter rezidential-agricol, cu trasaturi traditionale, in care cel putin o parte a familiei sau chiar cei care lucreaza in industrie sau servicii, practica si agricultura pe terenul aferent gospodariei.

In concluzie, se poate aprecia ca orasul Bals dispune de o structura zonala diferentiata si complexa, specifica oraselor romanesti.

In prezent s-a ajuns la un acord aproape general ca una din problemele-cheie in continuarea dezvoltarii economiei orasului Bals, este dezvoltarea dinamica a unei infrastructuri in termeni largi.

g) zona de agrement

Desi nu prezinta o importanta deosebita ca extensiune si organizare, ea se remarca distinct in peisajul urbanistic. Aceasta se rezuma la Parcul Central de pe malul stang al Oltetului, in cadrul intravilanului, langa zona rezidentiala. Spatii verzi sub forma unor mici scuaruri au mai fost amenajate la ietirea din oras, spre Slatina, intre zona rezidentiala si cea industriala. In apropierea garii, in partea sud-estica a orasului exista un lac de lunca numit sugestiv ,, Balta Garii, care prin amenajari speciale ar putea fi transformata intr-un pitoresc lac de agrement. De asemenea, posibilitatile de recreere ale citadinilor sunt asigurate de Padurea Sarului si de popasul turistic cu acelasi nume, la numai 7 km distanta de oras, pe soseaua E 70, spre Slatina.

3.5.2. Structura urbanistica (fizionomia orasului).

Intelegem prin fizionomie sau prin morfologie urbana, totalitatea trasaturilor specifice, insa exterioare, ale orasului, spre deosebire de trasaturile de baza, care sunt de natura functionala. Particularitatile fizionomice sunt determinate de o serie intreaga de cauze: specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltarii teritoriale in timp, traditia etnografica, etc. aceste particularitati se pun in evidenta prin doua elemente componente de baza: textura orasului si profilul acesteia.

Textura orasului (trama stradala sau planul)- fig. 15, este determinat de conditiile de asezare (topografia locala), de particularitatile dezvoltarii istorice, de evolutia zonarii functionale interne, structura populatiei, etc., dar elementul principal care determina orientarea axei principale a tramei stradale, este pozitia geografica, deoarece directioneaza principalele artere de legatura cu celelalte centre urbane si cu asezarile rurale inconjuratoare.

Astfel, in Bals, se disting: strada Nicolae Balcescu continuata cu strada N. Titulescu (axa sau artera principala de legatura spre orasele Craiova si Slatina), strada Gh. Vasilescu (spre comuna Iancu Jianu), strada Ciresului (spre Vulpeni), precum si strazi cu rol secundar in structura urbana.

Asezat pe malul unui rau cu debit mic si de importanta economica redusa, orasul Bals a fost mai putin influentat in orientarea axelor planului, de Oltet, impunandu-se o orientare mai degraba transversala a arterei stradale fata de rau.

Orasul s-a dezvoltat pe ambele maluri ale Oltetului, mai intai pe dreapta, iar mult mai tarziu, incepand cu secolul al XIX- lea, pe stanga, asa incat astazi el este dezvoltat perpendicular pe Oltet, de-a lungul principalei artere rutiere E 70, de unde si denumirea de ,, oras- strada sau ,, oras linear.

Strada urbana constituie elementul component principal al texturii, facand posibila desfasurarea intregii game de activitati umane specifice orasului.

Strazile sunt diferite ca origine. Cele mai vechi sunt cele de legatura cu zonele vecine.( Foto. 7, 8). Odata cu cresterea teritoriala a orasului, au aparut numeroase strazi, noi strazi de extindere urbana, de acces la locuinte.

Fiind un oras de talie mica, Balsul nu are strazi cu o anumita functionalitate, ci in general ele au functii mixte, in special strada Nicolae Balcescu, numita sugestiv ,,strada Principala, pe care sunt amplasate aproape toate obiectivele industriale, comerciale, bancare, culturale, sanitare, de invatamant, etc., din oras.

Exista astazi 45 de strazi, grupate in 7 cartiere din care trei inglobeaza cea mai mare parte a populatiei Balsului: cartierul Turnuri-Monument, cartierul Jiul si cartierul Centru, toate situate de-a lungul strazii Nicolae Balcescu( fig. 16).

Turnuri

Jiul

Centru

Orasul vechi

Romana

Vartina

Teis

Fig. 16. Structura pe cartiere a orasului Bals.

Largimea strazii contribuie si ea intr-o masura apreciabila la fizionomia orasului.

Profilul urban este cea de-a treia dimensiune a orasului in plan vertical, o consecinta a evolutiei specifice a asezarii, a conturarii zonelor functionale, a anumitor trasaturi traditionale de civilizatie. Pana in secolul al XIX-lea, orasul Bals a avut un profil in general secundar, cu o predominare absoluta a caselor-parter, chiar in centru, teama de a construi in inaltime fiind o consecinta a folosirii unor materiale putin rezistente, ca si a frecventei mari a miscarilor seismice.

Cladirile reprezinta materia constitutiva a intregului tesut urban si manifesta o mare varietate de forme si functii. Cartierele vechi( foste sate inglobate orasului), precum Vartina, Romana, Teis, pastreaza un pronuntat caracter rural mentinut atat prin calitatea infrastructurii, cat si prin ocupatiile oamenilor( gradinarit, cultura cerealelor, cresterea animalelor). Proportia caselor traditionale in aceste cartiere este de 90 %, a celor noi de tip vila de circa 8% si a celor modificate(gentrificate) de 2%.

In cartierele noi(Turnuri, Jiul, Centru) construite dupa anul 1970, odata cu industrializarea fortata a orasului, sunt specifice blocurile de tip comunist, lipsite de spatiu atat in interior, cat si in exterior( fara prea mult spatiu verde in jur). Blocurile sunt in general cu patru etaje, existand doar trei care au zece etaje in cartierul intitulat sugestiv ,, Turnuri.( Foto. 11, 12).

Strada Nicolae Balcescu se intinde pe circa 3 km, continuand peste raul Oltet cu strada Nicolae Titulescu(1 km),strabate orasul de la vest la est, fiind alcatuita din punct de vedere functional din cladiri dintre cele mai diversificate( Foto. 15, 16), cautate pe piata imobiliara. Astfel, incepand din partea de est a orasului, pe aceasta strada se afla dispuse asimetric atat blocuri, vile noi, cat si case vechi modernizate( gentrificate) si chiar nemodernizate( fig. 17).

Fig. 17 Model de gentrificatie pe strada Nicolae Balcescu din orasul Bals.

De asemenea, peisajul urbanistic capata noi dimensiuni prin amenajarea si amplasarea armonioasa a spatiilor verzi, care ocupa circa 26 ha, dand orasului, aspectul unui parc continuu.

Fondul locativ. Locuinta este implicata in satisfacerea tuturor trebuintelor umane, incepand de la cele fundamentale (organice) si terminand cu cele superioare ale actualizarii de sine (Maslow).

Factorul declansator al crizei imobiliare l-a constituit masivul aflux de populatie inregistrat in orasul Bals, ca de altfel in toate orasele Romaniei, odata cu inaugurarea politicii de industrializare fortata, din perioada comunista.

Investitiile in constructia de locuinte au fost pana in acest timp extrem de reduse. Ulterior, ritmul de crestere al fondului locativ a fost accelerat, insa deficitul de locuinte nu a putut fi niciodata eliminat.

Din punct de vedere cantitativ, fondul locativ existent pare a acoperi, in momentul de fata, nevoile minimale de locuit ale populatiei, statistica inregistrand in medie, o locuinta pentru fiecare gospodarie. Astfel, potrivit Recensamantului populatiei si locuintelor din 07 ianuarie 1992, in orasul Bals existau un numar de 2778 cladiri si 7215 locuinte precum si 22 unitati de locuit in comun (10 de tip camin, 2 de tip hotel si 10 gospodarii institutionale). Din totalul locuintelor, 5093 sunt apartamente, restul fiind locuinte si gospodarii proprietate personala.

Suprafata locuibila a apartamentelor construite este in medie de 32 mp/locuinta si 9,9 mp/persoana in prezent, fata de 28,9 mp/locuinta si respectiv 9,5 mp/persoana in anul 1977, iar ponderea cea mai mare o inregistreaza in general apartamentele cu doua si trei camere. Din datele prezentate mai sus se pot determina o serie de indicatori sociali ai calitatii vietii populatiei orasului Bals.

Astfel, numarul de locuinte ce revin la 1000 locuitori este de 292,8 , numarul de camere la 1000 locuitori -737,6, numarul mediu de persoane pe o camera de locuit -1,3 , etc. Daca, de exemplu, consideram rational ca fiecare persoana sa aiba propria sa camera de locuit, este necesar ca raportul dintre numarul total al camerelor si al locatarilor, sa fie minimum 1,1 ,ceea ce inseamna ca in cazul nostru (1,3) exista un deficit de locuinte.

In prezent se manifesta o crestere puternica a nivelului absolut al cererii de locuinte, in urma conjugarii consecintelor a doua fenomene distincte din trecut: abrogarea restrictiilor privitoare la stabilirea in orasele mari si ajungerea generatiei exploziei demografice din 1967 la varsta formarii cuplurilor familiale si apoi a fertilitatii maxime.

Din punct de vedere calitativ, situatia nu este prea buna. O parte importanta a fondului locativ existent este improprie locuirii, in sensul ca nu poate realiza functiile sale principale. In aceasta categorie intra apartamentele de confort trei si patru, care au camere mici, bucataria foarte mica (de 2mp), baia este fara cada, spatiile de depoz itare camara, debara, balcon, etc. lipsesc.

Echiparea tehnico-edilitara. Din punct de vedere edilitar, orasul Bals a beneficiat de mai multe variante de modernizare urbanistica. Elementele acestei modernizari aduc in prim plan activitatile de gospodarire si amenajare a teritoriului.

Mutatia demografica impusa de dezvoltarea industriala prin aparitia de noi capacitati de productie, a determinat modernizarea retelei stradale, cresterea gradului de salubrizare, aductiunea de apa potabila, introducerea termoficarii si a gazului metan.

Se poate spune ca fizionomia orasului Bals are un caracter modern, cu o imbinare placuta intre traditional si nou, care satisface tot mai mult cerintele populatiei si care cu putin efort va putea atinge pe viitor standardul de viata existent deja in tarile din Uniunea Europeana.

Analizarea tuturor aspectelor legate de functionalitatea si de zonarea functionala a orasului Bals evidentiaza urmatoarele caracteristici:

- ansamblurile de locuinte noi, constituie un areal distinct fata de locuintele individuale cu gradini din cartierele vechi;

principala functie economica a orasului ramane deocamdata cea industriala, insa, tinde sa ocupe o pondere din ce in ce mai mare functia comerciala, apoi cea agricola, diminuand-o in timp pe cea industriala;

zona industriala este polarizatoare atat pentru cea mai mare parte din populatia activa a orasului, cat si pentru o buna parte din populatia comunelor apropiate.

CAPITOLUL 4

VIATA SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BALS

4.1. SITUATIA ECONOMICA IN TRECUT

Localitatea Bals a cunoscut de la inceputul existentei sale o intensa activitate economica, bazata pe agricultura, ocupatie de baza a locuitorilor de pe aceste meleaguri.

Intregul judet Romanati, din care facea parte si Balsul, se caracteriza printr-o abundenta de cereale, fiind vestit in intreaga tara, lucru dovedit si prin stema judetului Romanati pe care fusese incrustat snopul de grau. In mai toate comunele judetului existau mori taranesti cu motor. Cea mai mare moara de grau din judet, cu un debit de macinat de 3 vagoane pe zi, era moara fratilor Stancescu din Bals. Mai tarziu, pe langa agricultura, un rol important revine mestesugurilor comertului si mai putin industriei.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, activitatea economica a Balsului se invioreaza, lucru reliefat prin existenta a 26 de stabilimente comerciale din care cele mai multe: carciumi, pravalii cu diferite marfuri (textile, alimentare), o fabrica de spirt si una de bere.

Peisajul economic al localitatii se schimba dupa 1900, dar mai ales dupa primul razboi mondial, cand intreaga economie a tarii se reface, si se dezvolta activitatea comerciala si financiar bancara.

Mai peste tot in Bals se gaseau pravaliile lui Nita Stefanescu (la capul Podului Bals) cu coloniale ale lui Smarandache, Tudor Popescu (fierarie, bacanie), Tica Mainesu (boiangerie), Costache Petrescu, Nica Stoienescu (textile).

Devin frecvente si institutiile bancare. Astfel in 1902 ia fiinta in Bals Banca Populara, in 1912 Banca Comertului si in 1921 Banca de Scont (scontul operatie bancara prin care se plateste cuiva anticipat, valoarea unei polite, obtinandu-se un beneficiu).

Printre cei mai activi organizatori si sustinatori ai acestor institutii bancare din Bals erau : invatatorul Filip Radulian, preotul Stefan Bazilescu, apoi Nae Petrescu, Dumitru Florea, Constantin Stefanescu.

Pe lana aceste institutii bancare, in Bals a luat fiinta, in anul 1929, fabrica Balsul ce producea masini de gatit, aflata sub patronajul lui Vasile Dumitrescu. Fabrica si-a inceput activitatea cu un numar de 12 muncitori, in general necalificati. Pe parcurs aceasta mica unitate industriala a evoluat, ajungand ca in anul 1938 sa aiba un numar de 120 muncitori. Prin actul de nationalizare din iunie 1948, aceasta fabrica va trece in proprietatea statului roman cu numele de Jiul . Productia acestei intreprinderi ajunsese in anul 1948 la o valoare de 1,3 milioane lei, iar personalul muncitor era de 141, din care 8 erau femei.

In continuare fabrica Jiul se extinde treptat, luand fiinta 4 sectii si anume: turnatorie fonta, confectionare masini de gatit, producere usi de soba si cazane de baie nichelate si sectia mecano-energetica.

In anul 1950 a luat fiinta Intreprinderea de Industrie Locala (I.I.L.), a doua intreprindere ca vechime din orasul Bals cu sectii de tamplarie, textile, chimica. In anul 1952, cooperativa de consum Libertatea, care a reusit sa atraga meseriasii cei mai buni din localitate, a infiintat si sectii de prestari servicii: frizerie, croitorie, cizmarie, iar la 01 septembrie 1954 aceste sectii se desprind de la aceasta si vor infiinta Cooperativa Mestesugareasca cu profil mixt Unirea. Acest eveniment are loc datorita cerintelor unanime ale populatiei orasului, de satisfacere a prestarilor de servicii organizate, cu preturi si tarife de stat.

In anul 1968 a luat fiinta Intreprinderea de Mecanizare a Agriculturii si Industriei Alimentare (I.M.A.I.A.), profilata la inceput pe repararea tractoarelor si producerea pieselor de schimb pentru acestea. Odata cu intrarea sa in functiune, aceasta unitate industriala a cunoscut profunde transformari si dezvoltari, adaptandu-se cerintelor unei agriculturi moderne.

Din anul 1972, profilul intreprinderii se schimba, trecand la fabricarea in serie a masinilor, utilajelor si pieselor de schimb pentru agricultura, precum si a instalatiilor de irigat prin aspersiune, fiind singura producatoare din tara a acestor utilaje pentru irigat. Se realizeaza in acelasi an o productie de 323 milioane lei , cu un efectiv de 683 angajati.

Pentru a exemplifica evolutia acestei unitati, in anul 1978 mentionam existenta unui personal de 1100 angajati (din care 1016 personal muncitor, 61 personal TESA, 23 maistri), iar productia marfa ajunge la 580 milioane lei, concretizata in instalatii de irigat, remorca R.F.C., uscatoare cereale si piese de schimb. In acel an unitatea avea doua sectii de productie, un atelier de intretinere, un atelier pentru scule si dispozitive S.D.V. In prezent aceasta intreprindere este privatizata si poarta numele de SC INSTIRIG SA.

Saltul cel mai spectaculos in dezvoltarea industriala a orasului Bals a fost marcat prin construirea Intreprinderii de Osii si Boghiuri (I.O.B.), pentru care au fost alocate 18% din totalul investitiilor pe judetul Olt. Astfel, la 01 ianuarie 1971 au intrat in functiune numai liniile de osii si roti monobloc, iar in 1973 si 1974 s-au dat in folosinta Fabrica de Boghiuri si Otelaria, avand un personal de 3000 de muncitori. Uzina s-a extins succesiv pana in anul 1978, ea devenind pivotul producerii materialului rulant feroviar in Romania si printre putinele din aceasta parte a Europei, avand un personal de peste 8000 de angajati, proveniti atat din Bals, dar mai ales din comunele invecinate.

In anul 1971, anul intrarii in functiune, productia acestei unitati industriale, reprezenta 28% din productia industriala a Balsului, in 1975 a ajuns la 69%, iar in 1985 a depasit 80%.

Se poate spune deci, ca incepand cu anul 1970 si pana la Revolutia din 1989, ponderea in cadrul economiei Balsului v-a fi detinuta de industrie,care v-a avea un rol important asupra dezvoltarii celorlalte ramuri ale economiei, si care v-a produce mutatii profunde in viata orasului de pe Oltet.

4.2. SITUATIA ECONOMICA IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA

Tranzitia la economia de piata inceputa cu circa 15 ani in urma, a initiat un ansamblu de mutatii profunde si complexe ale societatii romanesti, care in plan economic poarta numele generic de reforma economica.

In legatura cu rolul ce i se atribuie privatizarii in ceea ce priveste impulsionarea dezvoltarii economiei, sunt, desigur, motive suficiente, tinand seama si de experienta tarilor cu economie avansata, sa se arate ca in industrie si in celelalte ramuri nongricole, datorita cresterii capitalului si deschiderii largi a portilor catre tehnica si tehnologia moderna, dar mai ales datorita functionarii mecanismului concurentei, se vor crea conditii atat pentru cresterea volumului si diversificarii marfurilor, si serviciilor destinate satisfacerii cererii populatiei, cat si pentru ridicarea calitatii acestora.

Privite in perspectiva, urmarile economice ale proprietatii private asupra calitatii vietii, vor ingloba si consecinte negative puternice, ce se vor manifesta prin si pe baza diferentierii din ce in ce mai accentuate a veniturilor populatiei. In tara noastra, in prezent si in continuare, marirea cantitatii de marfuri si servicii de consum personal, diversificarea gamei acestora si ridicarea calitatii lor, reprezinta probleme esentiale a caror rezolvare va permite populatiei sa beneficieze de conditii de trai pe masura standardului actual de civilizatie si de o calitate a vietii corespunzatoare acestui inceput de mileniu.

Ca mai in toate orasele tarii noastre, si in orasul Bals au avut loc transformari esentiale, incepand cu anul 1990, cand o serie de unitati economice si-au modificat forma de proprietate si si-au restructurat activitatea si personalul lucrator.

Vorbind la timpul prezent, in orasul Bals, in conditiile economiei de piata, marile unitati economice constructoare de masini: material rulant, instalatii pentru irigat necesare agriculturii si produse metalurgice de uz gospodaresc, dupa multe cautari si-au reasezat productia, ridicandu-si gradul competitiv la standardele actuale, dispunand de o piata mult mai larga, unde oferta raspunde cu credibilitate cererii.

Industria constructoare de masini si in primul rand industria de material rulant feroviar, este bine reprezentata in orasul Bals, prin existenta unei mari societati comerciale: SC S.M.R. S.A. (fosta I.O.B.). Aceasta denumire a fost luata dupa anul 1990, cand aceasta intreprindere-gigant a cunoscut o serie de transformari si restructurari in ceea ce priveste activitatea sa industriala si personalul muncitor.

Personalul lucrator a cunoscut de asemenea o restructurare considerabila( astazi existand doar 1500 de muncitori, fata de 15.000 de muncitori in 1980 si 8000 in anul 1990), un numar mare de salariati ai acestei unitati industriale, pierzandu-si locul de munca in special tineri si femei, care au devenit o forta de munca disponibila (someri) sau au ocupat alte locuri de munca, prin recalificare. Obiectul de activitate al societatii il reprezinta producerea si comercializarea osiilor, boghiurilor pentru vagoane, otelului brut, etc., in tara si in strainatate, cautand ca pe viitor sa-si redreseze productia si activitatea, in vederea rentabilizarii ei.

O alta unitate o constituie S.C. INSTIRIG S.A., provenita din transformarea vechii I.M.A.I.A. in societate pe actiuni, cu capital integral de stat, in anul 1990, iar astazi este societate privata. Obiectul de activitate al societatii il reprezinta producerea si comercializarea instalatiilor de irigat, masinilor agricole si pieselor de schimb pentru agricultura.

La 1 aprilie 1995, personalul acestei unitati era alcatuit din 420 salariati, iar in prezent sunt circa 225 salariati.

Dintre produsele fabricate de S.C INSTIRIG S.A. Bals, enumeram: betoniere, zdrobitoare si storcatoare pentru struguri, rezervoare de bere, uscatoare pentru cereale US 17,34,50 tone/ora remorci pentru autoturisme si remorci pentru tractoare de 5 si 7 tone, tamplarie din aluminiu, mori pentru furaje, grape cu discuri, prasitoare, semanatoare, agregate pompare apa, etc., realizate in cele doua sectii de productie, alaturi de care functioneaza si atelierul mecano-energetic.

O alta societate cu capital privat este SC TERMEX SA - fosta Intreprindere Jiul, care prezinta dupa anul 1990, o situatie aproximativ aceiasi. S-a pastrat in general vechea structura de fabricatie: masini de gatit cu combustibili solizi si usi de soba teracota care sunt produse de strica necesitate, SC TERMEX SA, fiind singura societate din tara cu acest profil. Bineinteles ca s-au creat si alte produse noi precum : resouri cu gaze cu doua ochiuri, masini de gatit cu gaze pentru bucatarii mari (cantine), cazane de baie cu focar cu combustibil solid, arzatoare cu gaze, produse din tabla (galeti, rezervor perete, vestiare metalice, roabe), mese si scaune din aluminiu sau din fonta, etc.

Principalele ei sectii sunt: Turnatorie, Confectii metalice, Atelier de acoperiri galvanice anticorosive, Emailaj, Scularie si Intretinere. Numarul salariatilor din aceasta societate este de 185, cu perioade de disponibilizare si apoi de reincadrare in productie, in functie de transformarile pe care le-a inregistrat aceasta unitate.

Vorbind la timpul prezent, in orasul Bals, in conditiile economiei de piata, efigia marilor societati comerciale prezentate anterior, se afla tot mai mult la masa negocierilor, atestand in acest fel, calea sigura a rentabilizarilor.

Cu toate ca economia orasului Bals se raporteaza pe realizarile in industrie si alte domenii apropiate acesteia, localitatea dispune si de un important fond funciar. Astfel, sunt inregistrate 3153 ha teren, din care agricol 2791 ha, arabil 2232 ha, pasune 460 ha, vii 79 ha si livezii 27 ha.

In anul 2002 suprafetele cultivate cu grau si secara au fost de 432 ha, iar cele cultivate cu orz 270 ha.

Transporturile au o importanta deosebita pentru orasul Bals, deoarece ele asigura racordarea acestuia la reteaua urbana nationala, ceea ce duce la impulsionarea dezvoltarii si cresterea gradului de civilizatie al populatiei.

Inca din trecut odata cu construirea caii ferate spre Bucuresti (in anul 1875), Balsul a inceput sa se extinda si sa se dezvolte continuu.

Circulatia pe calea ferata 101 este intensa, ea fiind realizata prin intermediul trenurilor de marfa si de calatori, care stationeaza in gara Bals, situata la marginea orasului in partea de sud-est. Calea ferata si respectiv gara, au amplasare bine stabilita in peisajul urbanistic al Balsului, ocupand o zona destul de redusa ca suprafata, neafectand cu nimic activitatea populatiei sau perimetrul construibil ala orasului.

In afara de calea ferata, Balsul mai este conectat la drumul national de interes european E 70, ce trece prin sudul tarii spre Bucuresti, venind din Iugoslavia.

Conjugarea celor doua transporturi: feroviare si rutiere, a constituit si constituie in continuare, baza pe care se sprijina si de care depinde evolutia orasului Bals.

In ceea ce priveste activitatea financiar - bancara in orasul Bals, aceasta este asigurata in prezent de 5 servicii bancare: B.C.R., Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, B.R.D. si C.E.C.

Situat la contactul dintre campie si podis, orasul Bals se impune prin imprejurimi frumoase si atractive care ofera posibilitati largi pentru recreere si destindere (ex. Padurea Sarului), precum si o serie de obiective cu functie culturala si spirituala (ex. Manastirea Calui, Manastirea Brancoveni, Comuna Oboga cu vestitii sai artisti ai lutului: Ciungulescu Marin si Trusca Gheorghe, cunoscuti in tara si peste hotare prin ceramica de Oboga).

Localitatea beneficiind de o amplasare geografica care faciliteaza turismul, cuprinde un obiectiv turistic important la Padurea Sarului, amplasat la iesirea din Bals spre Slatina. Acesta este un popas turistic dotat cu un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri si camping cu casute, amplasat intr-o zona de padure unde locuitorii Balsului si cei aflati in tranzit, petrec clipe de destindere.

Dotarile turistice ale zonei preorasenesti se afla deocamdata in faza de inceput. In afara de acestea, si in interiorul spatiului urban al Balsului exista si incep sa fie puse in valoare, o serie de obiective turistice, culturale sau de agrement.

Apoi, prin insasi institutiile sale si activitatile pe care acestea le desfasoara, Balsul intra in circuitul turistic national.

4.3. FAVORABILITATI SI RESTRICTIVITATI DE NATURA UMANA SI ECONOMICA IN DEZVOLTAREA ORASULUI

Conditiile naturale favorabile si situarea orasului Bals intr-o zona de tranzitie, intre vetre de cultura si civilizatie romaneasca, au favorizat dezvoltarea unei vieti urbane caracterizate prin activitati economice−in primul rand industriale−bine dezvoltate, o retea stradala bine conturata, avand un aspect edilitar in curs de modernizare, ca mai toate celelalte orase ale tarii, cu edificii culturale si administrative bine conturate, etc.

Geosistemul asezarilor urbane cuprinde in general, spatiul destinat constructiilor edilitare, sociale si industriale ale orasului, in cazul nostru ale Balsului. Particularitatile acestui geosistem rezida in densitati mari ale cladirilor cu mai multe nivele, existenta strazilor pavate sau betonate, retea de canalizare, zone industriale, spatii comerciale, locuri de agrement, etc.

La scara orasului, modernizarea localitatii si cresterea calitatii vietii, s-au realizat nu numai prin construirea unor cartiere noi si eradicarea vechilor zone insalubre, prin sistematizarea centrului civic si punerea in valoare a vechilor cladiri, dar si prin construirea unui numar important de edificii culturale, sociale, sanitare, de cai de circulatie, etc.

Pe acest fond general de crestere, restructurare si modernizare, structura populatiei urbane s-a modificat si ea, din punctul de vedere al ocupatiilor, al nivelului de pregatire scolara si calificare profesionala, si in acelasi timp s-a modificat modul de viata, preocuparile si aspiratiile populatiei orasului.

Este cunoscut faptul ca dezvoltarea infrastructurii (cuvant de origine latina ce defineste o structura, o constructie de baza), a unui teritoriu sau a unei localitati, poate fi descrisa cel mai exact, prin indicatorii cei mai specifici anumitor organizatii infrastructurale (productive, sociale, naturale).−fig.18.

Fig. 18. Organizatii infrastructurale ale calitatii vietii

In ceea ce priveste infrastructura sociala, aceasta este pusa in evidenta printr-o categorie naturala de indicatori (exemplu: numarul medicilor la 1000 locuitori, numarul paturilor de spital la 1000 locuitori, numarul locurilor din gradinite la 1000 locuitori, numarul locuitorilor la 1000 apartamente, numarul locuintelor racordate la reteaua de apa, numarul locuintelor racordate la reteaua de canalizare, numarul bibliotecilor la 1000 locuitori, ponderea soselelor modernizate, numarul autoturismelor la 1000 locuitori, etc.).

Infrastructura reprezinta acel compex de retele, cladiri, institutii si servicii disponibile pentru satisfacerea cerintelor oamenilor pentru a duce o viata mai buna si pentru o reala dezvoltare a economiei. Cu cat infrastructura este mai dezvoltata, cu atat vor fi mai calitative serviciile pe care acele localitati le vor oferi, avand un suport mai avansat pentru productie si un impact mai mare asupra acesteia. Aceste tendinte pot fi usor observate in contextul economiei de piata.[21]

Pentru a putea evalua concret si pentru a pune in evidenta calitatea vietii in orasul Bals, vom analiza indicatorii sociali si sociologici, din punctul de vedere al contributiei lor la imbunatatirea nivelului de trai si implicit la sporirea calitatii vietii, comparativ cu situatiile existente in trecut.

Invatamantul. Studiile efectuate in diferite contexte sociale actuale, arata ca rolul scolii in plasarea indivizilor pe diferite nivele ale ierarhiei sociale, a crescut mult in societatea moderna.

Nivelul de instruire scolara si profesionala constituie astfel o dimensiune importanta, dupa care se diferentiaza vertical, societatile contemporane.

Scoala, unitate de instructie si educatie, a cunoscut in orasul Bals o dezvoltare insemnata. Astfel, cei peste 6500 de elevi si prescolari se pregatesc intr-o retea scolara de stat, formata din: un liceu teoretic, doua grupuri scolare cu profil industrial si agricol, cu cursuri liceale si profesionale, cinci scoli primare si gimnaziale, cinci gradinite si trei scoli profesionale de ucenici (doua speciale si una ajutatore pentru copii cu handicap).

Invatamantul prescolar este organizat in prezent in mai multe unitati de profil, repartizate in teritoriul urban, in mod rational. In anul scolar 2005-2006, in Bals functioneaza un numar de sase gradinite (cinci functioneaza cu program normal, iar in cadrul Gradinitei nr. 1 exista o grupa de 20 de scolari, cu program prelungit).

Numarul copiilor inscrisi in aceste unitati prescolare, este in anul scolar 2005-2006, de cca 650. Indrumarea pregatirilor este asigurata de un numar de 20 cadre didactice, revenind astfel in medie, cca 32 copii la un cadru didactic.

Pe unitati prescolare situatia se prezinta astfel:

TABELUL 11

Invatamantul primar si gimnazial este cel mai cuprinzator din punct de vedere al numarului de elevi si al unitatilor existente, de pregatire a elevilor in clasele I-IV si respectiv V-VIII.

In anul scolar 2005-2006 in orasul Bals functioneaza cinci astfel de unitati scolare in care este inclus atat ciclul primar, cat si cel gimnazial cu un numar de 2123 elevi.

In tabelul de mai jos prezentam situatia scolara actuala, pe unitati scolare:

TABELUL 12

Invatamantul liceal a cunoscut in ultimul timp transformari importante - de structura indeosebi in sensul specializarii acestuia.

Daca inainte de Revolutie existau in Bals trei licee (2 industriale si unul agricol), in prezent exista un singur liceu (transformat din industrial in teoretic) si doua grupuri scolare (unul industrial si unul agricol) transformate din cele vechi.

Liceul Teoretic este structurat pe doua profile: real si uman, cu doua clase de informatica, una de filologie, una de stiinte sociale si una de stiintele naturii, scolarizand in prezent un numar de 1733 elevi. In cadrul acestui liceu functioneaza si ciclurile primar si gimnazial. Numarul cadrelor didactice care asigura pregatirea elevilor in aceasta unitate scolara a ajuns in prezent, la 82.

Grupul Scolar Industrial Constructii de Masini (fostul Liceu industrial nr.1) este compus dintr-un liceu cu profil de servicii si profil tehnic, un liceu industrial curs seral, Scoala de Arte si Meserii si o scoala complementara, cuprinzand un numar total de 2100 elevi si 173 de cadre didactice.

Grupul Scolar Agricol in care functioneaza un liceu cu profil tehnic si servicii, o Scoala de Arte si Meserii, inregistreaza in prezent un numar de 453 elevi si 27 cadre didactice.

In Bals mai functioneaza si doua scoli profesionale speciale, una de fete si una de baieti cu diverse meserii (croitorie, tamplarie, zidarie, etc), precum si o scoala ajutatoare cu un numar de 282 elevi si 70 de cadre didactice si personal auxiliar.

In cadrul orasului Bals sunt create conditiile necesare pentru desfasurarea in bune conditii a unui invatamant de calitate, dovada stand rezultatele obtinute in fiecare an la olimpiadele scolare faza judeteana si nationala, cat si faptul ca multi dintre absolventii liceelor din Bals, sunt admisi in invatamantul superior si in scoli postliceale.

Cultura si viata spirituala. Avand in vedere insemnatatea actiunii cultural-artistice si educationale in formarea profilului moral al omului, in orasul Bals s-a format o puternica baza materiala pentru asigurarea educatiei permanente, pentru satisfacerea necesitatilor locuitorilor de a se informa, de a se delecta si de a petrece in mod placut timpul liber.

In Bals isi desfasoara activitatea Casa de Cultura, infiintata in anul 1953, avand o capacitate de 365 locuri, in care se desfasoara o gama larga de activitati culturale si educative.

Casa de Cultura organizeaza de asemenea, in fiecare an, Festivalul Etnofolcloric Pomul vietii, prima editie fiind in iunie 1993, structurat pe doua sectiuni: ceramica Targul olarilor cu sesiuni de comunicari stiintifice desfasurate sub titlul Ceramica de pe valea Oltetului, si a doua sectiune, Ansambluri folclorice cu parada portului popular (cantece si dansuri populare ale ansamblurilor din judetul Olt si din cele invecinate).

O alta realizare in domeniul social, o constituie Casa Tineretului, data in functiune in iunie 1982, cu o sala de spectacole cu o capacitate de 250 locuri, sali pentru repetitii, foaier expozitional, sala de discoteca, sali in care se desfasoara o serie de spectacole, comunicari stiintifice, seri culturale.

O importanta deosebita o are si Clubul Copiilor, care reuseste prin actiunile pe care le organizeaza, sa atraga un numar mare de elevi, care sunt indrumati in actiunile lor, de un numar de 16 cadre didactice. Cercurile care functioneaza in cadrul acestui club, sunt mult solicitate de copii: instrumente muzicale, literatura, pictura, informatica, etc.

Functia culturala a orasului este completata si de alte institutii reprezentative, cum sunt: cinematograful Modern, cu banda normala, infiintat in octombrie 1983, cu o capacitate de 500 locuri, Punctul muzeistic cu importante colectii de obiecte arheologice si lucrari de istorie, etnografie, folclor; Biblioteca oraseneasca, infiintata in anul 1949 si care poarta in prezent numele carturarului balsean Petre Pandrea, avand astazi un numar de 35000 volume.

Biblioteca oraseneasca are in prezent 3 sectii: sala de lectura, sectie imprumut adulti si sectie imprumut copii. Exista aici si o sala de lectura pentru consultarea periodicelor: ziare, reviste. In cadrul bibliotecii se afla o expozitie permanenta dedicata vietii si activitatii scriitorului Petre Pandrea.

Sala de lectura organizeaza festivitati, expozitii de carte, recenzii cu ocazia evenimentelor literare si istorice, concursuri de creatie literara, si tot aici isi desfasoara activitatea cenaclul literar Petre Pandrea infiintat in 1994 in colaborare cu Casa de Cultura si cu liceele din oras.

Pe langa Biblioteca oraseneasca care este de alt fel si cea mai mare din oras, ca fond de carte si cititori in Bals mai exista biblioteci mai mici, in cadrul institutiilor de invatamant si cele industriale, cu rol tot mai important in raspandirea culturii.

Informatiile, stirile, apelurile, cunoasterea legilor, a hotararilor locale, educatia sanitara, si tot ceea ce face obiectul actului educational, se asigura prin mass-media de statia de radioficare cu peste 2000 de abonati, prin transmisiile prin cablu a posturilor nationale si regionale (exemplu Radio Craiova, etc.), precum si locale (UPC - Seltron).

Poste Romana functioneaza din anul 1980 intr-un local nou, iar separat Oficiul Posta - prestari servicii (abonamente, presa si TV).

Asistenta sanitara. Sanatatea populatiei urbane depinde in mai mare masura decat a celei rurale, de modul de organizare a retelei sanitare, data fiind densitatea mai mare a locuitorilor in orase, conditie propice propagarii diverselor boli.

Organizarea unei asistentei sanitare la Bals, incepe inca de la sfarsitul secolului trecut, din 1895 cand i-a fiinta spitalul din Bals.

In prezent in Bals functioneaza un spital orasenesc, in cadrul unui local nou dat in folosinta la 7 aprilie 1986, cu 4 sectii de specialitate (chirurgie, maternitate, pediatrie, interne) si cu o capacitate de 196 paturi in prezent. Asistenta sanitara in cadrul spitalului este asigurata de un personal sanitar competent, alcatuit in prezent din 10 medici, 33 cadre medii si 42 infirmiere.

Pe langa acest spital functioneaza o policlinica cu ambulatoriu de specialitate pentru 13 cabinete (stomatologie cu laborator dentar, interne, ginecologie, oftalmologie, dermatologie, chirurgie, etc.), cu aparatura moderna de investigare, diagnosticare si tratament. Reteaua sanitara mai este completata de un dispensar urban de circumscriptie cu doua profile (adulti si copii), doua dispensare scolare, trei dispensare de intreprindere. Alaturi de aceste unitati de stat, in orasul Bals mai functioneaza in sistem privat, 4 cabinete de stomatologie, 2 cabinete de medicina interna, 2 cabinete de ginecologie si 7 farmacii, infiintate in ultimii 5 ani.

In aceasta retea sanitara existenta in cadrul orasului, se asigura o buna supraveghere si ingrijire medicala a tuturor locuitorilor Balsului, cat si a populatiei din zona rurala preoraseneasca.

Comertul si circulatia marfurilor. Concomitent cu dezvoltarea economica a orasului Bals si cu sporirea accentuata a numarului de locuitori, un loc important l-a ocupat organizarea , dezvoltarea si amplasarea, in functie de cerinte, a retelei de unitati comerciale in interiorul orasului.

Daca la sfarsitul secolului al XIX- lea, in Bals erau 36 de unitati comerciale, in 1967 se inmultesc, spatiile comerciale detinand 1050 mp, in 1974- 3300 mp, iar in 1980- 8300 mp. Dupa 1990 suprafata spatiilor comerciale s-a extins vertiginos, la parterul blocurilor si caselor vechi cu iesire la strada, aparand astfel, numeroase unitati comerciale, indeosebi cu profil mixt, altele sub forma comertului stradal, chioscuri si tonete, astfel ca in prezent este greu de precizat suprafata pe care o ocupa.

In cadrul orasului, functioneaza de asemenea doua piete mari (Centrala si cea de la Turnuri) in care-si desfac produsele, atat micii producatori, cat si asociatiile, precum si un targ saptamanal.

Aria de aprovizionare si participare este relativ extinsa, insa frecventa cea mai mare se rezuma la participantii din cadrul izocronei de cca 10-20 minute cu autobuzul, proveniti deci din comunele si satele invecinate: Oboga, Bobicesti, Vulpeni, Barza, etc..

In urma celor prezentate anterior, se poate deduce consumul de marfuri si servicii, care prin nivelul, structura si calitatea sa, constituie o componenta esentiala de determinare a nivelului de trai al populatiei.

Apa potabila este distribuita pe vatra orasului, provenind din doua fronturi de captare: de la Balaura si Pietris (comuna Baldovinesti), adusa prin conducte de aductiune cu o lungime de 10 km. Fiecare dintre cele doua fronturi de captare au un volum de 45 l/s, umpland bazinul gigantic de inmagazinare a apei, cu un volum de 2500mc.

Reteaua de distributie a apei insumeaza pe teritoriul orasului, cca 17 km, existand in anul 1992, cca 4701 de locuinte racordate la aceasta retea (65,2 % fata de total).

Racordarea orasului Bals la reteaua nationala de distribuire a gazului natural, s-a realizat in anul 1987, ajungand in prezent la o lungime de 5,6 km in intravilan, cu extindere continua.

Ca urmare a dezvoltarii intr-un ritm rapid a industriei orasului Bals, au crescut mult cerintele de energie electrica ale orasului.

De asemenea, o importanta deosebita in cresterea calitatii vietii orasului si implicit a locuitorilor sai o are serviciul de salubritate SC AQUATRANS SA, care se ocupa cu epurarea-canalizarea apelor uzate si cu evacuarea deseurilor. Canalizarea apelor uzate, industriale si menajere, precum si a apelor pluviale, se face in sistem unitar, printr-o retea de canalizare cu o lungime de 20 km, cu deversare in raul Oltet (direct si indirect prin afluentii sai de la marginea orasului).

Evacuarea deseurilor solide din oras, este organizata in mod diferentiat pentru populatia din blocuri si locuinte vechi, intreprinderi, institutii si piete agro-alimentare, prin utilizarea containerelor amplasate in vecinatatea acestora si golirea lor saptamanala la groapa de gunoi a orasului, aflata la cativa km de oras, pe raza comunei Branet, de catre SC SALUBRIS SA.

Transportul urban de calatori este asigurat de trei autobuze si cinci microbuze care circula pe un traseu in lungime de 45 km, facand legatura intre zona industriala din estul orasului, cu centrul orasului, si cu localitatile componente: Vartina, Corbeni, Romana. In aceasta atmosfera de regenerare economica, cand se fac simtite tot mai mult semnele privatizarii, cand se limpezesc orientarile si mentalitatile, se detaseaza tot mai evident preocuparea gospodareasca a localitatii. Zestrea edilitara a Balsului s-a imbogatit cu un obiectiv monumental: Podul de peste Oltet, dat in folosinta in anul 1993, adevarata sa de otel si beton, care va dainui peste timp si va ramane in amintirea multor generatii, alaturi insa de podul cel vechi, construit in anul 1897 de catre francezii Dayde si Pille, aflat azi in reconstructie( Foto. 18) Alaturi de infrastructura, starea de dezvoltare locala si regionala a calitatii vietii mai este ilustrata cu ajutorul Indicelui de Dezvoltare Umana. Conceptul de dezvoltare umana exprima interferenta a trei notiuni importante: puterea de cumparare, speranta de viata si gradul de scolarizare. Acest indice reprezinta expresia faptului ca fiintele umane sunt capabile sa-si asume propriul destin. La sfarsitul mileniului al doilea si inceputul celui de-al treilea, pentru om sunt necesare trei conditii esentiale: o viata lunga si sanatoasa, dobandire de cunostinte, acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent. Din acest punct de vedere, dezvoltarea umana devine un proces de largire, de diversificare a optiunilor oamenilor. Astazi se foloseste tot mai des notiunea de dezvoltare umana durabila, ceea ce denota nu doar preocuparea pentru prezent, ci si pentru asigurarea satisfacerii nevoilor generatiilor viitoare.

4.4. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA MEDIULUI NATURAL SI DEZVOLTAREA DURABILA A ASEZARII

Completarea influentei orasului in teritoriu o constituie problema relatiei populatiei din mediul urban cu mediul inconjurator, care este de mare importanta atat pentru prezent, cat mai ales pentru viitor. In orasul Bals intreprinderile industriale , prin profilul lor, nu pun probleme complicate in ceea ce priveste poluarea mediului. Totusi, prin insasi existenta vietii urbane se exercita o anumita presiune umana asupra mediului natural, insa fara o implicatie majora pentru aceasta zona.

Poluarea aerului este in primul rand un fenomen al vietii urbane. In orasul Bals se poate vorbi mai mult de o poluare fonica, decat de una chimica, tocmai datorita aspectului de oras-drum sau linear, axat in principal pe o importanta artera de circulatie ce strabate sudul tarii, spre capitala Bucuresti.

Din variata gama a noxelor din atmosfera, cateva au insemnatate mai mare: anhidrida sulfuroasa (provenita mai ales din arderile incomplete ale autovehiculelor), oxidul de carbon si azot (produsi de motoarele cu ardere interna, industria grea), fluorul, plumbul (eliberat de tobele de esapament ale vehiculelor), fumul rezultat din arderea incompleta a combustibililor inferiori in gospodariile populatiei, praful, etc.

In ceea ce priveste calitatea aerului in orasul Bals in urma masuratorilor efectuate, s-a constatat existenta substantelor poluante numai de tip pulberi sedimentare, netoxice, cu urmatoarele concentratii: 17,00 g/mp/luna -maxima admisibila, 18,7 g/mp/luna -maxima efectiva si 11,8 g/mp/luna -media anuala. Frecventa depasirii concentratiei maxime admisibile este de 16%.

In oras, se poate preciza ca aerul, dar si solul, sunt mai uscate, ca urmare a faptului ca precipitatiile scazute sunt colectate imediat de reteaua de canalizare, iar ritmul evaporatiei este mai intens.

In ceea ce priveste poluarea apei, aceasta reprezinta o alta sursa de neliniste, privind calitatea mediului ambiant. Acest mediu viu, care in mod nemijlocit da viata solului, florei si faunei, este tulburat de apele reziduale, industriale si menajere. Modificarile sunt de ordin fizic, chimic, biologic si bacteriologic. Frecventa probelor necorespunzatoare standardului la toate probele analizate este de 56,60%, la probele analizate fizico-chimic este de 82,42%, iar la probele bacteriologice este de 31,00%.

Daca nu direct, atunci prin afluentii sai, Oltetul este mai mult sau mai putin poluat, prin deversarea apelor menajere din oras si a celor industriale. Fiind singurul oras de pe Oltet, Balsul este singurul care contribuie la poluarea acestuia insa in mai mica masura, datorita marimii reduse a acestuia si datorita neexistentei pe teritoriul sau a unei industrii poluante in exces.

Exploatarea si taierea arborilor a condus la extinderea suprafetei agricole, astfel incat este greu de reconstituit astazi, un tablou exact al tipurilor naturale de vegetatie specifice zonei, existand in prezent doar tipuri seminaturale, antropogene (un exemplu imediat ar fi amenajarea unei gradini de zarzavat in lunca Oltetului, etc).

In concluzie se poate afirma, ca extinderea spatiilor verzi este primordiala in lupta impotriva poluarii atmosferei, deci vegetatia, prezinta pentru oras, atat rol de protectie cat si functie recreativa si tonica in acelasi timp.

Avand in vedere poluarea solului, insasi prin natura lui, acesta este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera, se intorc pe sol; apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti, antrenandu-i spre adancime; raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate; aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare, sau numai aruncate la intamplare pe sol.

Beneficiind de acest ansamblu de conditii naturale, Balsul s-a manifestat inca din secolul trecut, ca un important centru al vietii politice, economice si culturale din acest colt de tara, cunoscand astazi, o dezvoltare complexa sub aspect economic, social, edilitar urban si spiritual. Datorita acestui fapt, valorificarea potentialului natural reprezinta conditia esentiala a existentei umane, precum si modalitatea concreta de materializare a relatiilor de mare complexitate dintre om si natura.

CAPITOLUL 5

ASPECTE METODICE ALE PREDARII GEOGRAFIEI IN SCOALA

5.1. METODE DE INVATAMANT UTILIZATE IN PREDAREA -INVATAREA GEOGRAFIEI

5.1.1. Notiunea de metoda de predare-invatare

Cuvantul metoda provine din grecescul methodos (odos - cale, drum; metha - spre, catre), ceea ce inseamna cale de urmat in scopul atingerii unui obiectiv, sau un mod de urmarire, de cautare, de cercetare si aflare a adevarului. Metoda desemneaza o cale pe care profesorul o urmeaza pentru a ajuta elevii sa gaseasca ei insisi una proprie de parcurs in vederea aflarii sau redescoperirii unor adevaruri noi, consemnate in cunostinte noi, in forme comportamentale. Altfel spus, metoda este o cale eficienta de organizare si dirijare a invatarii, un mod comun de a proceda al profesorului cu elevii sai.

Ca mod rational de organizare a unei practici, pentru a atinge anumite obiective, metoda rezulta din alegerea constienta a faptelor de catre individ in domeniul cunostintelor. Pe de alta parte, o tehnica este un mijloc ales dintre altele, in functie de anumite criterii, precum: coerenta cu metodele si obiectivele, constrangerile materiale, competenta in domeniul deprinderilor.

Metoda include, in alcatuirea ei, o suita de procedee. Procedeul reprezinta o tehnica mai limitata de actiune, un simplu detaliu sau o componenta a metodei. In acest sens, metoda poate fi definita si ca un ansamblu organizat de procedee. Intre metoda si procedee relatiile sunt dinamice, in sensul ca metoda poate deveni ea insasi un procedeu in cadrul altei metode, in timp ce un procedeu poate fi ridicat la rangul de metoda. De exemplu: demonstrarea unui fenomen, prezentarea continutului unei planse pot constitui un simplu procedeu in cadrul metodei povestirii, descrierii, explicatiei sau conversatiei euristice. Dar la fel de bine, explicatia poate deveni un procedeu in ansamblul demonstratiei unui fapt geografic.

Ansamblul metodelor de predare si invatare utilizate formeaza metodologia procesului de invatamant (metodologia instruirii, metodologia activitatii didactice). Aceasta metodologie studiaza natura, functiile, locul si clasificarea metodelor, principiile si regulile ce stau la baza utilizarii lor optimale. Totodata, metodologia are un caracter dinamic, se distinge prin flexibilitate si suplete, deschidere la innoire, preocupare de racordare la cerintele actuale ale invatamantului.

5.1.2. Taxonomia metodelor de instruire si autoinstruire ce se pot utiliza in predarea-invatarea geografiei

Metodele de instruire centrate pe actiunea profesorului

Aceste metode traditionale (dogmatice) au o alcatuire magistrocentrista, elevii avand rolul de stocatori de informatii, receptori pasivi, pentru ca, intr-un timp scurt, se comunica si se recepteaza un volum mare de informatii printr-o transmitere simpla, rapida si economica. Continutul vizeaza cunostinte elaborate sistematic, ordonat, care se cer memorate. in acest fel, elevii nu participa activ la dobandirea cunostintelor, nu aplica operatiile gandirii, fiind obligati sa asculte disciplinati, atenti si fara interes, si de aici, superficialitatea si formalismul in invatare, pasivitatea, plictiseala, oboseala si memorarea mecanica. Altfel spus, profesorul are un rol determinant, dirijeaza continutul lectiei, gestioneaza timpul didactic si regleaza activitatea de predare-invatare.

a. Povestirea este o metoda expozitiva, o forma de expunere cu caracter plastic, intuitiv, concret, evocator si emotional. Prin aceasta metoda se pot prezinta fapte geografice din mediile indepartate sau apropiate, care s-au derulat in perioade mai vechi sau mai recente, pe care elevii nu le-au vazut ori nu le-au auzit. Povestirea trebuie sa fie atractiva si exprimarea profesorului trebuie sa sensibilizeze sentimentele si imaginatia elevilor; participarea profesorului trebuie sa fie evidenta si sa trezeasca un registru larg de trairi emotive, rascolitoare, precum si atitudini. Pentru confirmarea povestirii profesorul poate recurge la material ilustrativ, sugestiv (desene geografice, proiectii, inregistrari fonice, imagini, documente si date), apoi comparatii, lecturi geografice. De asemenea, optimizarea metodei cere si implicarea directa a elevilor in continutul povestirii, cerandu-li-se sa povesteasca o intamplare geografica traita, un eveniment sau fapt geografic vazut la televizor sau aflat dintr-o carte, revista, dupa care pot esentializa continuturile prin idei si titluri adecvate, folosind un limbaj geografic corespunzator.

b. Descrierea da profesorului posibilitatea sa prezinte direct realitatea geografica, sa redea imaginea unor obiecte, fenomene, procese din cadrul natural si social. De asemenea, aceasta metoda presupune o observare dirijata si interpretata.

Pe de o parte, descrierea apare ca o metoda de cercetare utilizata in geografie ca stiinta, cuprinzand rezultatele observatiei vizuale si ale experimentului sub forma de reprezentari ale obiectelor si faptelor dintr-un spatiu, cu ajutorul unor simboluri, semne conventionale, grafice, matrice (sistem de numere grupate intr-un tablou dreptunghiular, cu un numar de linii sau randuri).

Metoda descrierii poate fi modernizata si transformata intr-o metoda activa, in situatia in care se cere elevilor sa descrie, dirijat sau liber, un peisaj, un proces, un obiect, un fapt geografic.

De exemplu: Descrieti peisajul mediteranean, peisajul padurilor siberia-no-canadiene (clasa a Xl-a); descrieti relieful Carpatilor Meridionali (clasa a XII-a); descrieti o ploaie torentiala, o seceta, o zona sau un obiectiv turistic, etajul de vegetatie forestiera din Romania, tipurile de asezari rurale, regiunile agro- geografice ale Romaniei etc; descrieti imaginea oferita de tabloul de mai sus, urmarind intrebarile scrise pe tabla sau utilizand notiunile: versant, vale, abrupt, terasa, cumpana apelor, mod de utilizare a terenurilor etc.

c. Explicatia are in vedere dezvaluirea unor date noi, pe baza unei argumentatii deductive. Ca atare, profesorul enunta, mai intai, o definitie, o regula, un principiu, un fenomen, un termen nou, o situatie geografica, dupa care se analizeaza exemplele si argumentele (premise, cauze, relatii, sensuri, interpretari, aplicatii practice).

Prin aceasta metoda, profesorul dezvaluie un continut stiintific, intr-o succesiune logica, prin argumentare rationala, si asigura intelegerea semnificatiilor, cauzelor, relatiilor, principiilor, legilor, ipotezelor si teoriilor ce definesc obiecte, fenomene si procese. Explicatia este o cale facila si rapida de prezentare a unor fapte geografice, fara a avea o extindere mare in timp. De asemenea, profesorul nu trebuie sa se bazeze pe improvizatii, fiind necesar sa se pregateasca temeinic pentru a nu fi pus in dificultate de elevi.

In functie de rationamentul utilizat, se disting mai multe forme ale explicatiei:

Prin explicatia deductiva, operatia logica urmeaza calea de la general la particular, de la necunoscut spre cunoscut, de la abstract spre concret, si ajunge la judecati mai putin generale, in raport cu judecatile generale continute in premise (general, necunoscut, abstract). Profesorul enunta legea, regula, principiul, apoi analizeaza cauzele, premisele si prezinta exemple adecvate precum: legea zonalitatii climatice, legea zonalitatii verticale, legea influentei oceanice, toate acestea permitand explicarea conditiilor de clima, vegetatie, relief, ape, fauna, sol, evolutia asezarilor omenesti si densitatea populatiei etc, la nivelul unui teritoriu, chiar daca nu exista informatii sau date concrete. In acest model de explicatie, prezentarea profesorului poate fi lacunara, lasand elevilor posibilitatea completarii raspunsului.

Explicatia inductiva are la baza o operatie logica ce porneste de la cazuri particulare la general sau la esential, de la fapte concrete la concepte, de la observatie sau experiment spre stabilirea cauzelor si cunoasterea legilor. Prin urmare, se parcurge calea inversa a explicatiei deductive, de la apropiat spre departat, prin definirea si clasificarea, identificarea si explicarea cauzelor, a legilor si formularea teoriilor. De exemplu: analiza geografica a unor teritorii apropiate permite sinteza si generalizarea prin comparare, evidentiindu-se specificul (generalul, esentialul), ca fapt comun sau particular. La clasa a XII-a: Campia de Vest si Campia Romana au trepte genetice comune formate si acelasi suport de cauze, dar nuantate in functie de pozitie, intindere si complexitatea structurii.

Prin explicatia analogica, pornind de la asemanarea dintre doua obiecte, se are in vedere apartenenta unor date ale primului obiect la al doilea obiect Prin compararea diverselor fapte geografice de acelasi fel - doua procese gravitationale, doua unitati de podis, doua orase, doua magistrale feroviare etc, in ideea descoperirii asemanarilor si deosebirilor, se recurge la explicatie prin analogie. Acest model de explicatie poate merge pana la studiul compa rativ al unor tari, regiuni, continente, bazine oceanice, etc.

Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor

Rolul lor activ sau semiactiv este evident, intrucat profesorul devine un sfatuitor, un animator- coordonator al activitatilor sau un mediator.

Promovarea unor metode activ-participative continua traditiile scolii active, fondata pe gandire si actiune, pe activitate intelectuala si experienta practica. Se considera activ-participative acele metode care sunt capabile sa mobilizeze resursele si capacitatile elevului, sa-i concentreze atentia, sa-l faca sa urmareasca cu interes si curiozitate lectia, sa-i castige adeziunea logica si afectiva fata de cele nou invatate, il indeamna sa-si puna in joc imaginatia, intelegerea, puterea de anticipare, memoria. Pe de alta parte, metodele activ-participative pun mai mult accentul pe cunoasterea operationala, pe invatarea prin actiune, pe manipularea, in plan manual si mintal, a obiectelor, a actiunilor etc.

Conversatia este o metoda de predare-invatare, aplicabila/realizabila prin discutii sau dezbateri, vehiculand informatii ce pornesc de la un emitator (profesor) si ajung la un receptor (elev) sau curg pe o axa orizontala, intre elevi; de regula, dialogul se desfasoara prin intrebari si raspunsuri.

Formele conversatiei sunt variate si cele mai cunoscute in practica didactica se refera la:

a)  Conversatia catehetica: reproducerea simpla (mecanica) aunei succesiuni rigide de raspunsuri privitoare la cunostintele dobandite anterior, fara intelegerea esentei, fara interpretarea sau modificarea informatiilor transmise de profesor sau mentionate in manuale, in scopul consolidarii cunostintelor. Acest tip de conversatii vizeaza, in primul rand, datele care nu pot fi explicate sau corelate cu alte informatii (cifre, denumiri proprii). Ca atare, intrebarile sunt inchise si apartin conversatiei convergente. De exemplu: Mentionati orasele din Podisul Dobrogei. Precizati diviziunile Carpatilor Meridionali. Care sunt produsele industriei chimice? Care sunt peisajele zonei calde?

b)  Conversatia euristica are in vedere formularea constienta, libera, creatoare, preferentiala, stiintifica a unor raspunsuri la interogatiile de control, spre a-i dirija catre descoperirea adevarului geografic, cunoscut deja de profesor. Acest tip de conversatie (socratica sau maieutica) sustine invatarea activa si dezvolta capacitatile intelectuale. Ca atare, ea are un caracter divergent, vizand obtinerea unor raspunsuri variabile la o intrebare, bazandu-se pe intrebari deschise, cauzale, ipotetice. De exemplu: Explicati termenul de clima temperat-continentala. De ce temperatura aerului coboara odata cu altitudinea? De ce precipitatiile atmosferice sunt foarte scazute in zona tropicala? De ce in partile de vest ale continentelor curentii oceanici sunt reci? Cum explicati climatul mai bland al Europei de Nord-Vest comparativ cu alte teritorii aflate la aceeasi latitudine? De ce Africa este un continent mai putin dezvoltat economic decat celelalte?

c) Discutia presupune schimbul reciproc de informatii si idei, in mod organizat, de puncte de vedere si impresii, cu scopul de a examina si aprofunda notiuni si fapte, de a consolida si sistematiza date si concepte, de a solutiona probleme teoretice si practice. Se are in vedere examinarea valorii unei informatii, caz in care pregatirea aperceptiva si deschiderea unui dialog presupun oferta de informatii pe care trebuie s-o faca profesorul, dupa care aceasta provocare solicita atentia si participarea elevilor, incepand cu observarea, analiza si compararea in variate planuri a faptelor geografice.

d)   Dezbaterea este tot o metoda dialogata, prin care se examineaza deschis, aprofundat si detaliat o problema teoretica sau practica, avand ca scop influentarea convingerilor, atitudinilor si comportamentului elevilor, pe fondul unor argumentari polemice, pertinente si dirijate de catre profesor. Aceasta metoda are caracter formativ, vizand dezvoltarea gandirii elevilor, pentru ca ei expun, explica, analizeaza, comenteaza, compara, propun, resping, accepta idei sau solutii, formuleaza si lanseaza ipoteze si concluzii, iau decizii, adopta atitudini diferite si contraargumenteaza.

Formele conversatiei presupun o atentie sporita din partea profesorului, in ideea formularii intrebarilor si a modului de integrare a acestora in componentele actului didactic, pentru ca raspunsurile sa fie cele asteptate. Astfel, in functie de procesul psihic implicat si exigentele eroteticii didactice, tipurile de intrebari sunt:

- intrebari reproductive (mnemotehnice), care solicita memoria si asteapta un singur raspuns posibil. De exemplu: Definiti explozia demografica. Definiti peisajul geografic. Care sunt tipurile genetice de relief?

intrebari productive, ce solicita operatiile gandirii si admit mai multe raspunsuri posibile, prin interogatii cauzale (De ce stepa este caracteristica regiunilor de campie, in tara noastra? De ce lunca este mai joasa decat inter- fluviul? De ce industria extractiva este bine reprezentata in Africa Centrala?) sau ipotetice (Daca Terra nu ar mai avea o miscare de rotatie, care ar fi con secintele? in cazul in care resursele de hidrocarburi n-ar mai exista, care ar fi urmarile in plan economic si social?)

In functie de numarul de raspunsuri asteptate pot fi:

intrebari inchise/convergente ce presupun un singur raspuns de exemplu: Ce elemente predomina in alcatuirea chimica a Pamantului? Cate zone vulcanice sunt pe Terra? Care sunt treptele de relief ale bazinului oceanic? Care tari apartin tipului de evolutie demografica foarte rapida? Unde se afla campia de subsidenta in spatiul Campiei Romane?

intrebari deschise/divergente care lasa libertatea de manifestare a initiativei si spontaneitatii elevilor in descoperirea cailor prin care se ajunge la cunostinte noi, in conditiile unui timp de gandire si de judecata. Aceste intrebari stimuleaza interesul, curiozitatea, capacitatea de a formula intrebari, de a explora si examina cu atentie. De exemplu: De ce atmosfera se rarefiaza o data cu altitudinea? De ce temperatura aerului scade o data cu departarea de Terra si apropierea de Soare? Ce s-ar intampla daca stramtoarea Bosfor s-ar inchide? Dar stramtoarea Gibraltar?

in functie de operatia de efectuat, sunt intrebari care presupun o actiune de:

clasificare: Care sunt tipurile de cai de comunicatie, dupa suportul pe care se afla? Care sunt tipurile de orase dupa morfostructura si functii?

comparare: Care stat din Africa este cel mai intins? Care dintre orase este cel mai mare ca numar de locuitori? Care masiv al Carpatilor Meridionali este cel mai inalt? Care vant din cele permanente este cel mai rece?

explicare: Din ce cauza se declanseaza cutremurele? De ce in zona temperata sunt patru anotimpuri?

definire: Definiti relieful. Ce este revolutia industriala? Ce este mediul geografic? Definiti jugul intracarpatic.

numarare: Cate unitati administrative sunt in Romania? Cate orase sunt in tara noastra? Cate regiuni agricole sunt pe Terra?

ordonare in spatiu si in timp: Unde se afla insula Tasmania? La ce adancime este repartizat orizontul de apa lipsit de viata din Marea Neagra?

In functie de adresabilitatea lor, intrebarile pot fi:

frontale - adresate tuturor elevilor;

directe- adresate unui elev;

inversate - adresate de catre un elev profesorului, acesta returnandu-le elevului (raspuns prin intrebare): Ce tip de relief se formeaza prin actiunea ghetarului asupra rocilor? Precizeaza tu care este raspunsul corespunzator.

de controversa - cand se propun raspunsuri contradictorii in probleme variate: Exista orasul Minsk in Belarus sau nu? Se practica cultura orezului in Peninsula Scandinavica sau nu?

Intrebarile formulate de profesor trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte: sa fie scurte, precise, concise, sa fie clare, corecte si fara ambiguitati, complete din punct de vedere stiintific si gramatical. De exemplu: Identifica si arata, pe harta fizica a Romaniei, Podisul Sucevei. Care sunt unitatile de relief traversate de raul Olt? Care sunt cele mai mari insule ce intra in alcatuirea Arhipelagului Malaysian? Cateva exemple de intrebari formulate eronat sau incomplet:

Ce fel de munti avem?

Ce poti spune despre Canalul Dunare-Marea Neagra?

Cu privire la peneplena, ce poti sa spui?

Asa este ca sufoziunea este un proces gravitational lent?

Conurbatia este o grupare teritoriala urbana?

De asemenea, intrebarile trebuie:

sa nu cuprinda termeni necunoscuti de catre elevi;

sa aiba o structura specifica limbii romane;

sa cuprinda o singura cerinta, si nu intrebari duble sau triple, ci intrebari cu un singur verb;

sa aiba diferite grade de dificultate.

Pe de alta parte, se adreseaza intai intrebarea si apoi se desemneaza elevul; timpul de gandire pentru formularea raspunsului trebuie sa fie corect dozat.

Demonstratia este o metoda de explorare si cunoastere sistematica, organizata, indirecta a obiectelor, fenomenelor si proceselor fie prin prezentarea lor de catre profesor in stare naturala, la scara reala, fie prin substituirea lor cu ajutorul modelelor obiectuale, figurale, simbolice sau verbale, fie prin utilizarea rationamentelor inductive, in scopul evidentierii aspectelor fizice si actionale ale realitatii geografice.

Prin urmare, demonstratia se face in fata elevilor de catre profesor, cu ajutorul unui material intuitiv, avand caracter ilustrativ.

Formele demonstratiei se pot separa dupa tipul de modele utilizate in: demonstratii obiectuale, demonstratii figurale, demonstratii simbolice, demonstratii cu ajutorul mijloacelor de invatamant si demonstratii logice.

a)      Demonstratiile obiectuale sunt sustinute prin modele naturale (roci, minerale, plante presate, esantioane de soluri), mulaje, machete etc. Asemenea demonstratii se preteaza la clasa a V-a si a IX-a, intrucat rocile si mineralele sau solurile se cer a fi integrate de profesor in lectie pentru a li se verifica proprietatile fizice si chimice, cum ar fi permeabilitatea, duritatea, densitatea, culoarea, alcatuirea chimica. Cele mai adecvate demonstratii privesc utilizarea nisipului, pietrisului, argilei, calcarului, marmurei, granitului etc, ca materiale-suport de analiza si experimentare pentru filtrarea apei, aviditatea fata de apa si impermeablitatea. avand ca etalon argila. Demonstratiile obiectuale pot viza si forma Pamantului, turtirea Pamantului, eclipsa de Luna, eroziunea si relieful creat, formarea zonelor de clima, a anotimpurilor ele. Mulajele si machetele permit vizualizarea unor componente ale reliefului, pentru intelegerea notiunilor si continuturilor referitoare la treptele de relief, formele de relief, potentialul economic al reliefului, rolul reliefului in evolutia climei, repartitia elementelor climatice (temperatura aerului, precipitatiile atmosferice, vanturile etc), a vegetatiei, resurselor de apa, faunei si solurilor. Acestea sunt necesare in procesul de formare a reprezentarilor si notiunilor atat la nivelul claselor gimnaziale, cat si al claselor liceale.

b) Demonstratiile figurate vizeaza, in primul rand. desenele geografice efectuate pe tabla, ca o materializare grafica sau cartografica a cunostintelor geografice, in scopul facilitarii intelegerii fenomenelor si proceselor din natura si societate. Aceste desene trebuie sa fie altele decat cele din manualul scolar sau cel cuprinse in diverse materiale didactice. Desenele geografice trebuie sa indeplineasca:

cerinte estetice:

sa fie executate cu linii simple, clare, vizibile si accentuate;

sa fie curate, ordonate si efectuate cu mana libera;

cerinte metodice:

sa fie executate concomitent cu explicarea fenomenului sau procesului;

sa nu fie pe tabla mai mult de trei desene;

desenele sa fie integrate in schema lectiei de pe tabla;

desenarea la tabla sa fie imbinata cu utilizarea hartii sau atlasului;

sa fie precizat titlul desenului;

denumirile elementelor componente sa fie indicate prin sageti;

timpul afectat desenului sa nu depaseasca 5-6 minute.

Dintre tipurile de desene geografice, cele mai frecvent utilizate sunt harta schematica si desenul schematic.

Harta schematica nu presupune raportarea continuturilor la o scara de proportie, ci doar respectarea proportiilor si a formelor. in acest caz. cartoschema are in vedere o parte din suprafata terestra, pe care pot fi marcate, prin semne conventionale, obiecte si fapte geografice. Se recomanda, in acest sens, utilizarea sabloanelor din carton sau din plastic, dupa care se inscriu granitele, relieful, apele, localitatile, resursele etc.

Desenul schematic este considerat cea mai simpla forma a desenului geografic efectuat pe tabla. Dintre desenele schematice ce pot fi realizate de profesor pe tabla, pentru clasa a IX-a, amintim: forma galaxiei; structura interna a Soarelui; structura interna a Terrei; forma de geoid etc; pentru clasa a X-a: piramida grupelor de varsta, cronograma indicatorilor demografici, gruparile teritoriale urbane; tipurile morfostructurale urbane; componentele habitatului uman etc; pentru clasa a Xl-a: tipurile de relatii dintre componentele mediului inconjurator; influentele reciproce dintre o componenta majora si celelalte componente ale mediului inconjurator; intensitatea impactului antropic asupra mediului din fiecare peisaj geografic etc; pentru clasa a XII-a: profile transversale pe teritoriul Romaniei, profile longitudinale pe vai; diagrame climatice; cronograme pentru evolutia populatiei si marimea oraselor; diagrame, cartograme sau cartodiagrame pentru diversi indicatori ai agriculturii, industriei, turismului si transporturilor etc Tot demonstratiile figurale mai vizeaza si utilizarea planselor cu reprezentari grafice, realizate pe cartoane de dimensiuni mari, care sa permita vizualizarea de la distanta. Profesorul trebuie sa respecte, in realizarea planselor, cerintele impuse de orice desen geografic: de ordin stiintific, estetic si metodic.

c) Demonstratiile cu ajutorul mijloacelor de invatamant, mai ales filmul didactic, ofera elevilor posibilitatea cunoasterii unor spatii terestre indepartate; fenomenele pot fi condensate in cazul celor lente (miscarile epirogenetice, evolutia mediului terestru) sau incetinite. in cazul celor rapide (vulcanii, cutremurele), in scopul explicarii si intelegerii continuturilor faptelor naturale.

Demonstratia cu ajutorul diapozitivelor, diafilmelor si ilustratiilor substituie, color si fidel, o realitate care ar fi imposibil de vazut in clasa; imaginile pot fi insotite de un comentariu si muzica (diaporame).

Demonstratia cu ajutorul montajului audiovizual, pe baza unei suite de diapozitive, ordonate si proiectate simultan, in conditiile unui comentariu inregistrat pe banda magnetica sau pe caseta audio.

Demonstratia cu ajutorul retroproiectiei pe un ecran aflat in spatele pro fesorului, cu ajutorul retroproiectorului, care ofera imagini marite, la lumina zilei, prin utilizarea unor materiale transparente, alb-negru sau color: folii

transparente, texte dactilografiate pe folie, machete transparente cu elemente mobile, diapozitive, imagini animate, materiale opace, folii polarizate semi-transparente.

Observarea. Ca metoda de invatamant, observarea nu este o simpla privire a unui obiect, fenomen sau proces, nu inseamna numai strangerea de impresii, ci presupune urmarirea atenta si sistematica a unor fapte cu scopul de a sesiza aspectele vizibile relevante.

Dupa modul in care se face. observarea directa poate fi vizuala (acumularea informatiilor se face prin simturi) si instrumentala (observarea se face cu ajutorul instrumentelor si aparatelor ce permit obtinerea de informatii despre faptele vizate).

Se recomanda, in acest sens, pentru o reusita a actiunii, ca alegerea punctului de observare sa fie optima, ca pozitie in spatiu si moment in timp. Din acest punct de vedere, observarea vizuala poate fi stationara, cand se realizeaza un timp indelungat, in teren, dintr-un punct dat, in timp ce observarea expedifionara se efectueaza de-a lungul unor trasee.

Observarea instrumentala permite masurarea parametrilor unor fapte geografice (orientarea in teren cu busola, observarea meteorologica: temperatura, precipitatiile, umiditatea, chimismul apelor).

Problematizarea. Pe langa faptul ca este o metoda de cercetare, problematizarea este si o metoda didactica activa, dialogata, care consta in crearea unor situatii conflictuale intre ceea ce stie sau poate rezolva si ceea ce nu stie sau trebuie sa rezolve elevul, respectiv in rezolvarea unor intrebari-problema, probleme si situatii-problema. Se accepta faptul ca problematizarea cuprinde mai multe secvente, cum ar fi: perceperea dificultatii, depistarea si definirea ei, sugerarea unor solutii posibile, desprinderea concluziilor din solutia probabila, efectuarea observatiilor si experimentelor care verifica solutia probabila (W. Okon, 1978). Unii autori considera problematizarea ca fiind un principiu didactic fundamental (I. Cerghit, 1980; M. lonescu, I. Radu, 1995) si care directioneaza predarea-invatarea, sau pur si simplu o noua teorie a invatarii (W. Okon, 1978), acceptandu-se doar organizarea unei invatari permanent problematizate.

Formele problematizarii sunt:

intrebarea-problema, care se reprezinta printr-o situatie conflictuala restransa ca dificultate sau complexitate, pentru ca abordeaza o singura chestiune; intrebarea-problema se poate contura in faze diferite, una fiind premisa, iar a doua, intrebarea. Un exemplu de premisa: in cadrul marilor si oceanelor se produce un permanent schimb al apelor pe verticala, ce duce la uniformizarea proprietatilor chimice ale acestora. Intrebarea: De ce in Marea Neagra nu are loc acest schimb de ape?

De asemenea, la clasa a IX-a, in sfera continuturilor privitoare la Relieful terestru', profesorul poate identifica numeroase probleme, pentru care poate formula intrebari adecvate. Un exemplu relevant, ce exprima aplicarea problematizarii, il ofera P.V. Cotet si E. Nedelcu (1976) in schema urmatoare:

Informatia: Apa lichida sau in stare de vapori ia forma corpurilor in care se afla. Stim ca apa este un corp mai putin dens in comparatie cu rocile. Totusi vaporii de apa din atmosfera contribuie la dezagregarea rocilor.' Cerinta: Cum reuseste apa sa faramiteze rocile?

Pe seama experientei empirice, elevii cunosc faptul ca, prin inghetare, apa isi mareste volumul, spargand vasul in care se afla. Astfel, elevii pot intelege, prin compararea fisurilor din roci cu vasele in care ingheata apa, esenta procesului si descopera cauza dezagregarii rocilor, ca urmare a maririi volumului apei prin inghetare;

problema este un obstacol in calea gandirii, care-si pune in functiune operatiile in scopul rezolvarii ei; determina o situatie conflictuala mai complexa ce cuprinde un sistem de date cunoscute, un sistem de,intrebari asupra unei necunoscute si solicita rezolvarea prin calcule sau rationamente a unor cerinte. De exemplu:

Natalitatea in Romania a fost, in anul 1998, de 9,4%o, iar mortalitatea de 10,2%o. Calculati valoarea sporului natural.

situatia-problema se realizeaza in situatiile de invatare, in care incercarile elevilor de a formula un raspuns sau o solutie sunt blocate, temporar, de un obstacol, a carui depasire solicita efort, mobilizare intelectuala si motivationala intensa (E. Paun, 1991). Avem de-a face aici cu o situatie contradictorie, conflictuala, paradoxala, o neconcordanta intre cunostintele si realitatea cunoscuta prin experienta anterioara si experienta prezenta, in care apare necunoscutul. Elevul nu detine cunostinte, deprinderi, pe care sa le poata aplica imediat, urmand sa le creeze prin rationament inductiv, deductiv, analogic sau transductiv. O situatie problematica are doua elemente: un enunt si o intrebare. Enuntul este partea informativa a problemei, iar intrebarea este ceea ce orienteaza si provoaca tensiune in gandire pentru gasirea unor solutii. De exemplu: Soarele emite caldura si lumina spre Terra. Energia solara este evaluata, prin constanta solara de 1,98 cal/cm²/an. Pe masura ce ne departam de Pamant, efectul energiei radiative se face mai putin simtit, si temperatura coboara. Cum va explicati acest fenomen? Dar temperaturile ridicate din ionosfera?

Situatia-problema se deosebeste de intrebarile-problema, care incep cu de ce?' si care presupun raspunsuri scurte. De aceea, profesorul urmareste drumul parcurs de elevi in rezolvarea situatiei-problema, tehnicile utilizate, si mai putin rezultatele. Prin urmare, in ansamblul problematizarii este mai important stilul de rezolvare a situatiei-problema (cum?), decat cantitatea realizata (cat?).

Exemple orientative pentru fiecare dintre formele problematizarii, raporta-bile la unitatile de continut ale programei de geografie pentru clasele de liceu:

intrebari-probIema:

De ce curentii reci se deplaseaza paralel cu tarmurile de vest ale continentelor?

De ce vanturile de vest bat in emisfera nordica pe directia nord-vest-sud-est, iar in emisfera sudica pe directia sud-vest-nord-est?

De ce precipitatiile cele mai bogate sunt repartizate in sud-estul Asiei, iar cele mai reduse in regiunile tropicale?

De ce Liberia are, sub pavilionul sau, o flota navala importanta la nivel mondial?

De ce nordul canadian dispune de o retea foarte rara de cai de comunicatie?

Probleme:

Calculati densitatea populatiei Romaniei, stiind ca suprafata sa este de 238 391 km² si numarul de locuitori este de 22,7 milioane locuitori.

Calculati, in kilometri, distanta dintre Bucuresti si Giurgiu, stiind ca pe harta fizica a Romaniei linia dreapta intre aceste doua asezari are 15 cm, iar scara hartii este 1:400000.

Calculati ponderea populatiei urbane in totalul populatiei mondiale, stiind ca aceasta este de 6 miliarde locuitori, iar populatia care traieste la sate reprezinta 3,2 miliarde locuitori.

Situatii-problema:

Stim ca Soarele incalzeste aerul. De ce troposfera este mai calda in stratul sau inferior decat in partea sa superioara?

Cum va explicati ca la distante mari de linia tarmului, in interiorul continentelor, au fost puse in evidenta urme ale unor plante si animale specifice mediului marin?

Cum explicati diferentele de climat specifice Labradorului si Arhipelagului Britanic?

Cum explicati faptul ca Japonia, o tara saraca in resurse naturale, are o economie foarte dezvoltata?

Cum va explicati faptul ca vulcanismul si seismele sunt inegal distribuite pe suprafata Globului?

Precizati consecintele unei cresteri de 2 ori a valorilor bilantului radiativ la latitudini de 70- 80' latitudine.

Modelarea. In primul rand, fiind o metoda de cercetare, modelarea este si o metoda didactica de dobandire a cunostintelor despre fapte, fenomene si procese petrecute la distante mari si greu de abordat in mod direct. Aceasta abordare se poate face, indirect, prin elaborarea unor reprezentari (modele) simplificate, micsorate, esentializate ale realitatii geografice.

Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model: sa fie fidel (cat
mai aproape de original), sa fie simplu (caracteristici esentiale), sa fie esentia-
tizat (doar partile si proprietatile specifice si importante), sa fie micsorat (la
scara) si sa fie realizat cu subiectii utilizatori.

Tipuri de modele grafice si cartografice.

Desenul este o parte integranta a geografiei. Desenul geografic nu trebuie confundat cu cartografia, intrucat aceasta cuprinde si elemente ale matematicii si artei plastice.

Harta apare, ca o reprezentare grafica micsorata, conventionala, generalizata a suprafetei terestre, in conditiile unei proiectii cartografice, pe o suprafata plana. In al doilea rand, harta este un model matematic, intrucat reda, micsorat, suprafata terestra, conform unei scari de proportie, prezentand elementele de pe suprafata terestra in mod conventional si intuitiv cu ajutorul semnelor conventionale: culori, hasuri, izolinii, simboluri, cifre, litere, explicate in legenda. Hartile se diferentiaza dupa scara, continut, destinatie, intinderea teritoriului. Harta este considerata ca fiind alfa si omega imaginilor geografice' sau ,,a doua limba a geografiei'. Are un rol covarsitor in gandirea si metodologia geografica, in invatamantul geografic, oferind imaginile cele mai sugestive ale repartitiei fenomenelor geografice in spatiu, redand ansamblul fenomenelor dintr-o data, privirea cuprinzand simultan o intreaga regiune sau intreg Globul.

Harta este o sinteza cartografica, continand diferite semne conventionale care trebuie cunoscute in mod minutios. De asemenea, harta, ca mijloc de reprezentare, a depasit de mult sfera geografiei, devenind un mijloc de lucru, pentru toate stiintele naturii si sociale.

In activitatea didactica, harta se utilizeaza incepand cu cunoasterea si folosirea scarii de proportie, descifrarea legendei, apoi citirea si interpretarea continutului. in acest sens, profesorul va trebui sa faca, periodic, exercitii de citire a hartii, pentru prevenirea greselilor de analiza si interpretare a continuturilor. A citi harta insemna a cunoaste semnele conventionale si culorile, a descrie tot ce contine si a trage concluzii stiintifice. A interpreta harta inseamna a gasi raporturile dintre obiecte si fenomene reprezentate prin semne conventionale si a le explica. Elevii trebuie deprinsi cu stabilirea legaturilor intre obiecte si fenomene, care pot fi de ordin topografic sau logic.

In cazul lectiilor referitoare la miscarile Pamantului, fiind mai abstracte, aceste legaturi se inteleg si se asimileaza mai greu de catre elevi, datorita unor notiuni si fenomene greu de intuit. De aceea, metodele ce pot fi utilizate, in acest scop, trebuie sa constituie un suport util, precum globul geografic, planiglobul cu fusele orare, desenul schematic la tabla, prin care se poate demonstra impartirea Globului terestru in 24 de fuse orare (360:24ore = 15).

Hartile geografice scolare sunt harti speciale: fizico-geografice, economi-co-geografice sau geografice complexe, apoi harta fizica a lumii, harta bio-geografica a lumii, harta biogeografica a Romaniei, harti ale continentelor, harti ale unor ramuri industriale etc.

Pentru optimizarea si diversificarea metodei de lucru cu harta se pot folosi harta magnetica si harta-stampila. prin aplicarea de magneti semne conventionale' (ilustrate, sageti, folii transparente etc).

Harta magnetica murala este o tabla metalica fixata pe perete, peste care se poate aplica o harta murala. Eficienta acestui mijloc de invatamant este evidenta, in conditiile in care integrarea in lectie se face corespunzator cu continutul si metodele/procedeele de lucru cu elevii. Astfel, la clasa a IX-a, la lectia ..Circulatia generala a atmosferei', dupa momentul de pregatire aperceptiva si expunerea cauzelor ce determina deplasarea maselor de aer, se procedeaza la localizarea pe harta magnetica si pe harta din atlas a ariilor ciclonale si anticiclonale cu buline din hartie ce poarta literele D' si M'; apoi, cu ajutorul unor sageti din hartie colorata (galben sau rosu) se marcheaza vanturile si directiile lor. Ulterior, elevii pot intelege mai usor conexiunile ce se realizeaza pe seama relatiei dintre asezarea geografica, relief, vegetatie, ape si clima, analizand harta fizica si pozitionarea maselor de aer pe Glob.

Harta-stampila este un mijloc de multiplicare in forma de stampila. Astfel, prin stampilare' se obtin modele grafice, care sa redea, de exemplu, reteaua hidrografica a Romaniei, orasele unitar marcate prin semnul conventional adecvat. Rezulta o harta muta' ce poate fi completata de elevi in functie de continuturile lectiilor si de procedeul de lucru dorit. Acest mijloc de invatare se poate utiliza cu succes in momentele de munca independenta, pentru confirmarea feed-back-uiui sau pentru verificarea modului de intelegere/invatare a cunostintelor predate. Cu aceste mijloace de optimizare a activitatii didactice se pot organiza si jocuri geografice, exercitii de identificare si localizare, in cadrul cercului de geografie, stimulandu-se, astfel, competitia, dorinta de cunoastere si cresterea interesului pentru geografie.

Diagramele sunt modele grafice figurate si conventionale care transpun informatiile statistice in desene geografice foarte variate. Diagramele prezinta o exactitate mai mare decat hartile si cartoschemele, datorita proiectiilor si semnelor conventionale ce le confera un grad mai mare de generalizare.

Pentru a patrunde mai clar si precis in esenta faptelor- evolutia, prognoza fenomenelor si proceselor geografice -, in cunoasterea legilor acestora, se impune efectuarea unor corelatii cantitative si calitative. Pentru aceste argumente, diagramele trebuie sa fie cat mai simple, exacte si expresive, adica sa nu reprezinte mai mult de 3-4 elemente/fenomene, pentru a nu fi prea incarcat desenul, sa aiba o scara cantitativa a elementelor comparative, o legenda explicativa, un titlu si fara text explicativ. Prin asociatie sau suprapunere, diagramele pot reda mai multe fenomene, fapt care le mareste si mai mult eficienta didactica si stiintifica.

5.2. APLICATII IN ORIZONTUL LOCAL

Continutul principal al acestui gen de excursii este studiul geografic al imprejurimilor scolii: al strazii, sau orasului, mergand treptat pana la cunoasterea judetului natal.

Tema: Orasul nostru' poate fi una din temele de baza atit pentru aplicatii* la geografia generala la clasa a-IX-a, cat si pentru concretizarea unor cunostinte prevazute de programa de geografie a clasei a-XII-a studiul geografiei Romaniei.

Aplicatii care se pot face in functie de continutul programei scolare pot fi:

o aplicatie (sau mai multe) in legatura cu geografia matematica. Se poate face in acest scop o ascensiune pe o inaltime pentru efectuarea unor observatii privitoare la orizont si linia orizontului;

o aplicatie pentru observatii hidrografice in care se pot depista elemente ale apelor subterane, apelor de suprafata, dinamica apei curgatoare, zapada si gheata, lacurile si mlastinile.

In mod similar se pot organiza aplicatii de teren cu observatii asupra reliefului, vegetatiei si faunei. in aceste aplicatii de teren (excursii), pe linga cunoasterea tinutului natal se va urmari ca elevii sa se obisnuiasca cu munca organizata de cercetare stiintifica a terenului, sa invete cum sa observe si sa analizeze diferitele obiecte si fenomene geografice intalnite pe parcurs.

Fiecare aplicatie trebuie sa aiba o tema precisa ce urmeaza sa fie realizata in timpul afectat. Se pot fixa ca teme: orientarea in natura cu ajutorul diferitelor mijloace-ridicarea topografica a unui drum, interpretarea formelor de relief si valoarea lor economica; studierea formelor de relief rezultate din actiunea agentilor externi (eroziune si acumulare); studierea solurilor si realizarile obtinute de centrele de cercetare etc.

Indiferent de tema ce se studiaza, este necesar ca elevii sa fie indrumati sa faca legatura intre cele invatate la clasa si cele observate pe teren, sa compare, sa interpreteze, sa gandeasca geografic. Deprinderile pe care le pot dobandi in aceste aplicatii (de folosire a aparatelor si instrumentelor) Ie vor fi de mare folos in viata, indiferent de specialitatea pe care o vor alege.

Legatura cu practica poate fi accentuata in timpul excursiilor printr-o serie de lucrari cum ar fi: plantarea pantelor rapelor, masurarea distantelor de la cele mai apropiate surse de apa pana la ogoare in vederea irigatiilor, cautarea zacamintelor folositoare in imprejurimile localitatii, stabilirea locului celui mai potrivit pentru construirea unui stavilar pe apa din apropiere etc.

Treptat se va putea trece la studierea unor teme care sa-i obisnuiasca pe elevi cu sinteze geografice elementare: ,.situatia geografica a localitatii noastre', clima localitatii noastre', ,,raul nostru', zacamintele minerale din tinutul nostru', plantele si animalele din tinutul nostru' etc.

Studierea naturii poate fi esalonata pe tot parcursul anului in functie de anotimpuri. Asa de pilda, viata plantelor si a animalelor se va studia vara si iarna; primavara se vor observa topirea zapezii, urmarile inundatiilor, evidentiindu-se faptul ca natura este supusa unei actiuni permanente din partea omului, care o schimba si o preface mereu in interesul societatii umane.

Economia localitatii natale va putea fi studiata nemijlocit prin vizite la fabrici, uzine, exploatari de minereuri, forestiere, etc.

In aceste aplicatii se poate folosi comparatia intre trecut si prezent

Aplicatii privind planul si harta. Cunoasterea imprejurimilor scolii trebuie sa inceapa cu cartarea locurilor natale. in acest scop se va executa cu elevii planul orasului sau al cartierului,in insusirea unor deprinderi practice de a executa un plan topografic, intrucat acum pot fi utilizate noi elemente bazate pe cunostinte de matematica (scara de proportie). Nu trebuie uitat faptul ca aceste elemente atit de necesare, in diferite domenii de activitate de mai tarziu se fac in scoala in primul rand la geografie

Pregatirea se face atat in clasa cat si in timpul vizitarii orasului sau cartierului. Cunoscand elementele planului, in timpul vizitei in oras sau cartier, elevii vor fi indrumati sa noteze directia strazilor dupa punctele cardinale, eventual sa masoare distantele cu pasul, sa noteze locul principalelor institutii si cladiri economice, culturale, sanitare etc. In urma vizitarii orasului elevii vor detine multe date referitoare la diferite aspecte. Pe baza acestor date culese se va discuta despre strazile, pietele, cladirile etc. localitatii respective, insistandu-se asupra directiei, lungimii si latimii acestora, amplasarii constructiilor. Pentru a da elevilor o imagine cat mai clara asupra celor vizitate, profesorul va duce pe elevi pe un loc mai ridicat de unde sa poata face observatii de ansamblu asupra intregului oras sau cartier. La clasa se fixeaza pe tabla un plan al orasului sau cartierului cerandu-se elevilor sa recunoasca diferite obiecte grafice. Se va insista pe acest plan asupra cunoasterii semnelor conventionale utilizate (semne conventionale cu care vor lucra apoi si in clasele urmatoare). Elevii vor nota pe tabla si caiete. Pentru a intipari in memoria elevilor semnele conventionale se vor face exercitii explicandu-se cum s-a ajuns la aceste semne (asemanari cu obiecte din natura). Cladirile vor fi reprezentate prin dreptunghiuri sau forme geometrice care pastreaza in mare forma cladirii. Strazile prin doua linii paralele mai departate sau mai apropiate in functie de largimea strazilor; raul prin linii serpuitoare (simple sau duble). Se vor fixa semne pentru paduri, fabrici, monumente etc.

Pentru fixare se vor face exercitii de memorare a semnelor conventionale, in acest scop se va desena pe tabla un semn conventional si se va cere elevilor sa-l recunoasca. De asemenea se va numi un obiect si se va cere elevilor sa-l deseneze pe tabla si apoi in caiete. Se pot da texte in care obiectele geografice sa fie insemnate prin semne conventionale invatate de elevi.

Aplicatii privind studiul reliefului si climei. La studiul reliefului va trebui sa se delimiteze mai intai unitatile si subunitatile mari de relief in care se afla localitatea respectiva. Apoi se va face analiza amanuntita a reliefului. in acest scop se va atrage atentia elevilor asupra rolului panzelor acvifere in evolutia reliefului localitatii; rolul retelei hidrografice, a structurii geologice si a compozitiei petrografice in determinarea formelor de relief, rolul omului in transformarea reliefului (prin aratura efectuata perpendicular pe curbele de nivel, paralel cu curbele de nivel, consolidarea versantilor prin plantatii silvo-pomicole, crearea unor lacuri de acumulare, care functioneaza ca nivele locale de baza a eroziunii etc).

Studierea reliefului poate fi un bun prilej si, totodata, premiza intelegerii unor probleme de clima locala, cu implicatii asupra intelegerii fenomenului de clima in general. Astfel se va putea arata ca elementele climei se schimba in functie de altitudinea reliefului, iar in legatura cu aceasta se schimba solul si vegetatia. Pe baza unui chestionar se vor putea culege date utile de la localnici in legatura cu diferite elemente meteorologice ca de pilda: unde sunt locurile cele mai friguroase ori mai calduroase in perimetrul orasului sau a zonei inconjuratoare; daca exista inversiuni termice si efectul lor in poluare; unde sunt cele mai frecvente ploi ori inzapeziri; in care locuri sunt mai frecvente ploile cu grindina, ori brumele cele mai timpurii sau cele mai tarzii; in care sector sufla mai puternic vantul; in care parte dureaza mai mult ceata; daca exista brize de coasta (de deal ori de munte); unde intarzie mai mult topirea zapezii etc.

In timpul aplicatiei referitoare la clima localitatii se vor nota pe harta anumite date privind trecerea gradata ce se observa in zonificarea solurilor si a vegetatiei. Studierea climei locale se va finaliza cu explicarea tipului de clima in care se afla orasul natal, aratandu-se totodata masurile care s-ar putea lua pentru ameliorarea unor aspecte nefavorabile. Astfel se poate arata ca tinand seama de directia sau directiile din care bat vanturile dominante, amplasarea diverselor intreprinderi industriale trebuie sa se faca numai in anumite sectoare pentru a feri populatia de efectul daunator al fumului de fabrica si al prafului etc. Fiecare element analizat se va finaliza cu concluzii de ordin economic si cu masuri de inlaturare a aspectelor negative.

Aplicatii privind reteaua hidrografica. In aceste aplicatii se clarifica originea apelor curgatoare, actiunea apelor asupra scoartei terestre si rolul lor in economie.

Se explica sumar, in timpul pregatirii aplicatiei, circuitul apei in natura (daca aplicatia face scopul pregatirii temei sau se recapituleaza elementele referitoare la acest circuit, daca aplicatia se efectueaza in scop de fixare a unor cunostinte referitoare la reteaua hidrografica).

In timpul aplicatiei la izvor, se discuta si se retine faptul ca apa este transparenta, ca este mai rece sau mai calda (ca are deci diferite temperaturi) si se precizeaza ca izvorul este locul unde iau nastere firisoarele de apa care, mai multe la un loc, dau nastere paraielor, apoi raurilor si fluviilor.

Pornind de la izvor si urmarind apoi cursul apei pe parau, se arata elevilor latimea si adancimea acestuia atat de mica la inceput incat se poate trece peste el sau prin el, neconstituind o piedica pentru circulatie. Particularitatea principala este scurgerea apei pe panta. Se stabileste apoi malul drept si stang, viteza de scurgere a apei in functie de panta, actiunea de spalare a solului de catre apa, confluenta a doua sau mai multe paraie si obarsia. Se culeg informatii despre folosirea apei de catre oameni (pentru legumicultura, pentru adapatul vitelor, pentru alimentarea cu apa a oraselor, intreprinderilor industriale etc).

La rau se observa: latimea albiei (de pe pod se stabileste malul drept si stang), viteza de scurgere a apei, meandrele, malurile inalte si abrupte, urmarile actiunii de spalare a apei, locul de aluvionare.

La confluenta se observa modificarile raului dupa primirea afluentului (mai lat, cu apa mai multa etc). Sg cer informatii asupra locului unde se produc revarsari, pagubele ce le aduc si mijlocul de lupta contra acestora (diguri). Importanta economica a raului.

Observatiile in excursie si discutiile la clasa, machetele si tablourile trebuie sa lamureasca si o serie de probleme de ordin economic ca de exemplu:

care sunt locurile de revarsare a raului, ce urmari au acestea si ce masuri s-au luat pentru oprirea lor;

cum sunt folosite apele raului: pentru pescuit, irigatii, constructii de hidrocentrale, pentru transport etc.

Lecturile trebuie sa intregeasca cunostintele legate de apele curgatoare. Ele se vor alege in functie de elementele raurilor ce nu pot fi studiate local (de exemplu lecturi despre fluviul Dunarea pentru elevi ce nu locuiesc pe malul ei sau nu au posibilitatea imediata s-o vada), despre folosirea de catre om a apei etc.

Pana la formarea deprinderii de a arata corect apele curgatoare pe harta* elevii vor fi condusi de catre profesor prin intrebari.

Arata cursul raului; in ce directie curge acesta? .. . arata de unde izvoraste raul? si cum se numesc muntii respectivi; pana unde curge acest rau prin munti? citeste ce localitate se afla in apropiere? arata cursul acestui rau printre dealuri; citeste pe harta prin ce localitati curge el; opreste-te la varsarea raului; in ce rau se varsa ; citeste ce localitate se afla in apropiere.

Studiul retelei hidrografice se poate incheia cu teme simple de sinteza care pot consta in intocmirea unui plan topografic asupra retelei hidrografice cu curs permanent sau temporar, al lacurilor, baltilor si izvoarelor (atatea cate sunt in cuprinsul localitatii).

Pentru observatii se va alege o inaltime din preajma localitatii de unde se poate vedea care este aspectul general al retelei hidrografice, ce lacuri sau balti exista in momentul cercetarilor si cum se poate vedea linia izvoarelor generate de anumite panze acvifere subterane.

Schimband cat mai multe locuri de observatii se vor inscrie pe harta hidrografica (folosind si date culese de la localnici) portiunile de curs permanent, ori curs temporar ale unui parau, existenta panzelor acvifere si debitul izvoarelor in litri pe secunda (determinate prin masuratori directe cu ajutorul vasului gradat si al cronometrului), calitatea apei (salcie, potabila, minerala), starea lacurilor, baltilor ori iazurilor, frecventa si amploarea inundatiilor, adancimea albiei minore a raului principal si construirea pe baza datelor statiunii hidrometrice a curbei de regim hidrografic. Activitatea desfasurata in legatura cu reteaua hidrografica pe langa efectul instructiv-educativ asupra elevilor, poate avea si unul de interes local practic. Astfel concluziile pot fi concretizate in propuneri pentru consiliile locale privind amenajari hidrotehnice in scopul dezvoltarii economiei localitatii respective.

Pentru studiul solurilor, a vegetatiei si faunei se recomanda colaborarea cu profesorul de stiinte naturale.

Activitatea de teren va fi precedata de cea de la clasa unde elevii vor fi indrumati sa se deprinda cu recunoasterea diverselor tipuri de sol, de plante, animale, sa poata carta pe teren raspandirea geografica a solurilor, a faunei si a florei, sa se deprinda a lua esantioane de sol, sa faca ierbare, insectare, conservare de animale etc. De asemenea vor trebui sa inteleaga interdependenta dintre relief, clima, ape, vegetatie, sol, fauna si populatie.

Pe teren, in mediul natural, aceste cunostinte vor fi aprofundate si amplificate. Observatiile vor fi incheiate cu propuneri practice privind caile de folosire a solurilor, vegetatiei si faunei in scopul cresterii productiei agricole si a resurselor economice in general, insistandu-se in special asupra crearii de spatii verzi (la orase), silvo-pomicole, plantatii de arbusti fructiferi etc.

Aplicatii de geografie a populatiei. Problemele de geografie a populatiei provoaca interes in randurile elevilor. Studiul acestei probleme va trebui sa lamureasca urmatoarele aspecte: cauzele aparitiei si fixarii orasului, in locul in care se afla in prezent. La cauze se vor mentiona atat influenta conditiilor naturale cit si cauzele de ordin economic (schimbarile determinate de noua sistematizare a localitatilor). Pe baza documentelor scrise si a informatiilor ori a descoperirilor locale proprii se va face un scurt istoric asupra orasului de la aparitie pana in etapa actuala.

Pe baza documentatiei statistice si a anchetelor de teren, la aplicatiile din cuprinsul orasului se vor determina, zonele functionale ale orasului, cartiere in care predomina locuintele zona rezidentiala; cartiere in care predomina unitatile industriale zona industriala; cartiere in care dominante sunt unitatile comerciale zona comerciala; cartiere in care predomina unitatile administrative orasenesti zona administrativa etc. in incheiere se va arata tipul in care se incadreaza orasul in ceea ce priveste structura (cu locuinte compacte, adunate, rasfirate, risipite) in total sau pe cartiere si structura (tip vechi, tip nou sau geometric, tip mixt).

Se vor mentiona asezamintele culturale si importanta acestora. In final se vor arata transformarile survenite in oras.

5.3. PROIECTAREA ACTIVITATII DE PREDARE - INVATARE A GEOGRAFIEI

5.3.1. Proiectarea activitatii de predare-invatare conditie a unei activitati didactice reusite

In practica didactica, actiunea de proiectare se reprezinta printr-o gama diversa de termeni mai mult sau mai putin delimitati, fapt care aduce o anumita ambiguitate in continutul si explicitarea notiunilor folosite. Astfel, se folosesc sintagme, precum: plan calendaristic (anual, semestrial), proiect de tehnologie didactica (in conditiile in care proiectarea este un proces component al tehnologiei didactice), plan de lectie/proiect de lectie sau proiect de tehnologie a predarii temei. Toti acesti termeni definesc actiuni de pregatire, de anticipare a activitatii didactice, in limitele unor dimensiuni specifice.

Proiectarea pedagogica priveste toata activitatea de educatie si ea face posibila planificarea unor sisteme. Proiectarea se prezinta ca o actiune continua, permanenta, care premerge demersului instructiv-educativ, concretizan-du-se intr-o suita de decizii anticipative privind desfasurarea diverselor componente ale procesului didactic.

De aici decurge necesitatea stabilirii unei succesiuni, cu valoare de algoritm, a operatiilor de proiectare constituite intr-un sistem unitar.

Raportarea actiunilor de proiectare are in vedere trei cadre de referinta:

a)   activitatea anterioara momentului in care este anticipat un anumit demers, care este supusa unei evaluari diagnostice vizand relevarea aspectelor si procedurilor eficiente, dar si a punctelor critice, in scopul prefigurarii, pentru etapa urmatoare, a unor moduri de ameliorare a prestatiei didactice;

b)   situatia existenta, constand in cunoasterea conditiilor in care se va desfasura activitatea, a resurselor si mijloacelor disponibile sau care se cer asigurate si mai ales a potentialului de invatare al elevilor, avandu-se in vedere si restrictiile in care urmeaza sa se incadreze activitatea proiectata;

c)   stabilirea modului de organizare si desfasurare a activitatii viitoare si predictia rezultatelor ce urmeaza sa fie obtinute.

Pregatirea si proiectarea desfasurarii procesului de predare-invatare-evaluare reprezinta o conditie necesara. Complexitatea, multitudinea si varietatea proceselor si actiunilor pe care le cuprinde, realizarea treptata a scopurilor sale fac necesara programarea/proiectarea activitatii didactice.

Activitatea didactica devine cu atat mai eficienta, cu cat este mai temeinic si minutios pregatita, anticipata. Ca atare, proiectul de lectie bine elaborat are un rol covarsitor pentru succesul activitatii de instructie si educatie. Proiectarea activitatii didactice se constituie ca un ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia, asigurandu-i un caracter mai sistematic, rational si eficienta sporita.

5.3.2. Niveluri ale proiectarii didactice la geografie

Programa scolara este o componenta centrala a proiectarii didactice, fara a limita insa dreptul profesorului de a analiza si de a lua o decizie personala si adaptata la necesarul de reusita, in functie de conditiile concrete ale desfasurarii activitatii in clasa.

Instrumentul personalizarii demersului didactic este unitatea de invatare (unitatea de instruire sau unitatea instructionala). in acest sens, proiectarea activitatii didactice presupune:

lectura programei scolare; identificarea unitatilor de invatare;

proiectarea secventiala a fiecarei unitati de invatare; stabilirea succesiunii unitatilor de invatare intr-un an scolar sau semestru;

alocarea timpului considerat necesar fiecarei unitati de invatare, in functie de obiectivele de referinta operationale si continuturile de invatat.

Ca atare, proiectarea didactica reprezinta pentru profesor un prilej de analiza privitor la resursele de realizare a parcursurilor scolare individualizate de catre elevi.

a) Pe de alta parte, macroproiectarea activitatii didactice are drept scop tinerea la zi a bilantului lectiilor si presupune:

-definirea scopurilor instructiv-educative vizate in predarea-invatarea geografiei;

analiza structurii continutului si delimitarea unitatilor mari (capitole, teme), succesiunea acestora in functie de logica interna a geografiei, corelarea cu alte obiecte de invatamant si conditiile de realizare;

stabilirea ritmului de parcurgere a unitatilor de continut, in functie de numarul de ore acordat;

repartizarea resurselor (unitatilor) de timp pe tipuri de activitati (predare-invatare, recapitulare, sinteza, evaluare).

b) Proiectarea activitatii semestriale, a doua componenta a macroproiectarii didactice, reprezinta o continuare a celei anuale si vizeaza:

programarea capitolelor (unitatilor de continut) pe unitati de timp;

stabilirea mijloacelor de invatamant pentru fiecare capitol, pentru a determina nevoia de procurare, pregatire sau confectionare, in timp util.

c) Proiectarea sistemului de lectii vizeaza un ansamblu de operatii de anticipare a procesului didactic prin:

stabilirea obiectivelor de referinta, in functie de continutul stiintific (capacitati de intelegere si cunoastere, abilitati, atitudini);

analiza logico-didactica, functionala, a continutului temei si precizarea elementelor esentiale de continut, sub raport conceptual, experimental si practic;

delimitarea lectiilor (ordonarea continuturilor esentiale pe lectii in functie de tipul acestora: de predare-invatare, de recapitulare, de evaluare);

formularea (fixarea) obiectivelor in functie de continut;

elaborarea probei de evaluare.

d) Proiectarea continuturilor pentru perioada de recapitulare, consolidare,
evaluare se poate realiza dupa urmatoarea rubricatie:

Proiectarea lectiei (microproiectarea) completeaza proiectarea sistemului de lectii, incluzand si celelalte operatii pe care le implica desfasurarea activitatii didactice, procesele de predare-invatare. Operatiile ce se efectueaza constau in:

ordonarea logica a continutului (fapte, evenimente, fenomene, concepte);
- identificarea obiectivelor operationale in raport cu cele de referinta din proiectul sistemului de lectii;

prefigurarea structurii lectiei, a secventelor acesteia: obiectivele operationale (01, 02, ), dozarea, momentul, continutul si sarcina didactica (organizarea, verificarea, pregatirea aperceptiva si recapitularea cunostintelor, dirijarea invatarii, atingerea performantei, feed-back-ul, retentia si transferul cunostintelor, evaluarea finala, precizarea activitatilor pe care elevii le vor desfasura acasa), apoi, in plan orizontal, modul de lucru cu elevii (tipul de interactiune didactica), metodele, procedeele si mijloacele de invatamant;

alcatuirea materialelor pentru activitatea independenta si pentru proba de evaluare.

Anticiparea desfasurarii lectiei priveste, in primul rand, strategiile de predare-invatare, apoi formele/tipurile de evaluare si raportarea continu-turilor/obiectivelor la componentele actului didactic.

5.3.3. Proiectarea lectiei de geografie un demers strategic

Proiectarea lectiei de geografie de catre profesor presupune o suita de actiuni sau preocupari orientate in directia prefigurarii, prin descriere detaliata, a programului de desfasurare a lectiei.

Continutul unui asemenea program poate fi ordonat, dupa R. Gagne (1977), pe trei elemente majore, formulate interogativ, la care profesorul trebuie sa raspunda prin proiectul elaborat: spre ce tind? cum sa ajung acolo? cum voi sti cand am ajuns?

Spre ce tind?, adica ce obiective vom urmari in cadrul lectiei. Este vorba de obiectivele operationale, a caror formulare trebuie sa vizeze posibilitatea identificarii lor in comportamentul performativ al elevilor, in ceea ce ei cunosc si reusesc sa faca. Proiectarea obiectivelor unei lectii este o operatie complexa si presupune cunoasterea rezultatelor obtinute in lectiile anterioare, a conditiilor concrete pentru realizarea situatiilor de invatare.

Cum sa ajung acolo?, adica in ce fel trebuie sa procedeze profesorul pentru ca elevii sa atinga obiectivele propuse. Cu alte cuvinte, se impune prefigurarea a tot ce va intreprinde profesorul pentru a-i conduce pe elevi spre materializarea obiectivelor propuse. Organizarea continutului informational, metodele, procedeele si mijloacele utilizate pentru transmiterea acestuia constau in prelucrarea si ordonarea informatiilor in concordanta cu resursele elevilor si cerintele demersului didactic, dupa care se proiecteaza strategia didactica pentru transmiterea lui.

Cum voi sti cand am ajuns? sau cum voi sti daca au fost atinse obiectivele stabilite? Un prim raspuns la aceasta intrebare il dau informatiile care circula prin segmentul conexiunii inverse. De aceea, se folosesc instrumente si tehnici de inregistrare si masurare a performantelor, precizandu-se itemii si indicatorii cu ajutorul carora se vor aprecia, cantitativ si calitativ, rezultatele obtinute. In mod obisnuit, un proiect de lectie cuprinde doua parti: partea introductiva si partea de continut propriu-zis, care prezinta derularea evenimentelor instruirii.

Proiectul de lectie il obliga pe profesor sa mediteze asupra tuturor detaliilor pe care le implica lectia, prin prisma obiectivelor urmarite, ferindu-l de improvizatie. Totodata, proiectul confera activitatii didactice un suport stiintific si imprima procesului de predare-invatare un caracter normativ si tehnic. Acest document este rezultatul artei didactice a profesorului si constituie o fundamentare stiintifica a maiestriei pedagogice. De asemenea, trebuie retinut faptul ca profesorul indeplineste, succesiv, trei roluri: animator-coordonator, expert in specialitatea sa si educator.

Lectia de predare-invatare are ca etapa distincta, verificarea cunostintelor anterioare, iar dirijarea predarii-invatarii este urmata de evaluarea performantei,

asigurarea si intensificarea retentiei si transferului cunostintelor. Acest tip de lectie se foloseste frecvent in predarea-invatarea geografiei la clasele liceale, pentru a mentine treaza atentia elevilor. Pentru o participare activa a acestora si pentru a le capta interesul, profesorul trebuie sa foloseasca metode si tehnici de lucru cat mai variate si forme suple de organizare. In functie de obiectivele de referinta si operationale, de continutul stiintific, strategiile didactice, resursele elevilor, se pot stabili diferite variante ale lectiei mixte.

Proiectarea unitatii de invatare (proiectul de lectie) este, deci, un document rezultat in urma coordonarii elementelor orizontale ale procesului de predare-invatare-evaluare cu resursele de timp. Profesorul trebuie sa coreleze, astfel, elementele de continut cu obiectivele operationale, sa fixeze activitatile de invatare, sa precizeze strategiile didactice si strategiile de evaluare. De asemenea, tipurile de lectie se desprind din unitatile de invatare, iar acestea vizeaza sarcinile de invatare, tipurile de invatare, formele si modalitatile de comunicare a rezultatelor invatarii.
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA

Data

Obiectul: Geografia continentelor extraeuropene

Clasa: a Vll-a

Subiectul lectiei: Brazilia

Tipul lectiei: mixta

Obiective de referinta: R1, - dobandirea de cunostinte cu privire la geografia Braziliei; R2 - dezvoltarea capacitatilor cognitive, de intelegere, analiza, sinteza, comparatie, generalizare si evaluare; R₃ - cultivarea unei atitudini active si pozitive fata de cunoastere, cultura si civilizatie.

Obiective operationale. La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

O₁ - sa precizeze pozitia geografica si limitele Braziliei, in conditiile utilizarii hartii fizice a Americii de Sud;

- sa caracterizeze cadrul natural al Braziliei, citind si interpretand harta

Braziliei;

- sa expuna informatii generale privitoare la populatia si asezarile

omenesti din Brazilia, utilizand imagini si harta Braziliei;

- sa prezinte caracteristicile generale privind resursele naturale si
economia Braziliei, facand uz de imagini si harti adecvate.

Strategia: dirijata, cognitiva, euristica.

Metode: expunerea si explicatia, conversatia, comparatia, problematizarea, lucrul cu harta.

Materialul didactic: Harta fizica si politica a Americii de Sud, Harta economica a Braziliei.

Materialul bibliografic: Statele lumii (Horia Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae etc); Didactica geografiei (1996), Maria Dulama.

Obiective operationale	Dozarea timpului	Momentele lectiei	Activitatea de predare - invatare		Strategii didactice	Evaluare
			Activitatea profesorului	Activitatea elevilor
	1 min.	Organizarea clasei	Atentioneaza elevii asupra momentelor lectiei	Pregatirea caietelor si a documentelor scolare	Observarea	Atentionare, aprecieri
	10 15 min	Verificarea cunostintelor anterioare	Adreseaza interogatii de control referitoare la continuturile predate	Asculta, analizeaza, gandesc si formuleaza raspunsurile asteptate	Dialogul	Analiza raspunsurilor, stimularea elevilor si evaluarea rezultatelor
	1 2 min	Pregatirea aperceptiva	Cere elevilor sa observe harta Americii de Sud si intreaba care este cel mai intins stat.	Observa si raspund	Conversatia euristica	Observarea comportamentului elevilor, stimularea participarii elevilor la lectie
O 1	20 25 min	Dirijarea predarii invatarii	Sa citim harta Americii de Sud si sa precizam doua fapte geografice: pozitia Braziliei pe continent si vecinii sai	Citesc pe harta din atlasul geografic(sau din manualul scolar) si formuleaza raspunsurile sub indrumarea profesorului	Descoperirea, observarea	Provoaca participarea tuturor elevilor si ii determina sa dialogheze si sa se autoevalueze
O 2
			sa citim harta fizica a Braziliei sa identificam    formele si unitatile de relief tinand cont de semnele conventionale	-Citesc harta fizica a Braziliei inclusa in atlasul geografic sau in manualul scolar -localizeaza fiecare unitate de relief si precizeaza principalele rauri - pe baza unor imagini descopera tipurile de vegetatie si inteleg in ce conditii de clima se dezvolta acestea	Conversatia Problematizarea Descoperirea Comparatia Lucrul cu harta	Idem
O 3			- sa citim harta Braziliei privind repartitia populatiei si a oraselor, imaginile cu peisaje naturale si urbane si tabelele cu date statistice; -sa identificam deosebirile date de densitatea populatiei, marimea oraselor	-citesc documentele expuse spre analiza -localizeaza - reflecteaza - sub indrumarea profesorului, elevii explica faptele sesizate, le mentioneaza si aplica in alte situatii cunostintele invatate	Idem	Idem
O 4
			Sa citim harta resurselor naturale si a activitatilor economice ale Braziliei. -imagini din centrele de extractie si de prelucrare a materiilor prime; din agricultura cu tipuri de culturi agricole si animale care se cresc; din transporturi cu principalele cai de comunicatie	- analizeaza documentele expuse si, sub indrumarea profesorului, constata deosebiri; -analizeaza repartitia resurselor naturale, diversitatea si importanta acestora	Idem	Idem
	3 4 min	Atingerea feed-back-ului	-explicati diversitatea faptelor geografice din Brazilia	- reanalizeaza, sintetizeaza si explica varietatea geografica in functie de suprafata, diversitatea reliefului, a conditiilor de clima si de vegetatie, a modului de populare a teritoriului Braziliei	Exercitii geografice	Stimularea participarii elevilor, analiza raspunsurilor si evaluarea prin note
	4 5 min	Obtinerea performantei	-propune rezolvarea unei situatii geografice -ce elemente geografice determina contrastele dintre sud-estul si nord-vestul Braziliei	-analizeaza, suprapun si compara mintal hartile Braziliei, parcurse in timpul activitatii de predare-invatare si explica, argumenteaza	Problematizare Interogatiile de control	Anima participarea elevilor si evalueaza raspunsurile formulate de elevi
	2 3 min	Asigurarea si intensificarea retentiei si transferului cunostintelor	Completati fisa de evaluare cu informatiile corespunzatoare din figura nr.	Selecteaza informatiile pentru completarea schitei de harta si formularea corecta a raspunsurilor	Interogatiile de control si dialogul	Evaluarea finala
	1 2 min	Precizarea activitatilor pe care elevii le vor desfasura acasa	Comunica sugestiile si continuturile ce vor fi parcurse spre studiu	Asculta si noteaza	explicarea		Evenimentele instruirii: momentul organizatoric; evaluarea predictiva; conversatia introductiva/pregatirea aperceptiva; motivatia invatarii; anuntarea temei si a obiectivelor; dirijarea invatarii; evaluarea formativa (dinamica); diferentierea si individualizarea invatarii; feed-back-ul/ retentia si transferul conostintelor; atingerea performantei si evaluarea finala; precizarea/explicarea temei pentru acasa si a activitatilor pe care elevii le vor desfasura acasa. PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Data: Obiectul: Geografia mediului inconjurator Clasa a Xl-a Subiectul: Aerul componenta a mediului Tipul lectiei: predare-invatare (dobandire de cunostinte sau mixta) Obiective de referinta: R1 - dobandirea de cunostinte cu privire la importanta si poluarea aerului; R2 - dezvoltarea capacitatilor de intelegere, analiza, sinteza si evaluare; R3 - cultivarea unei atitudini active si responsabile pentru protectia mediului inconjurator. Obiective operationale. La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili: - sa defineasca importanta aerului pentru mediul inconjurator; - sa explice producerea poluarii aerului; - sa compare sursele de poluare si poluantii aerului; - sa identifice/interpreteze, pe diferite modele grafice si cartografic intensitatea poluarii sonore, repartitia poluantilor si a surselor de poluare pe teritoriul Romaniei; Strategia: inductiva, dirijata, cognitiva, euristica Organizare: frontala si independent-individuala Metode: expunerea sistematica si explicatia, observarea, conversatia, comparatia, problematizarea, descoperirea, lucrul cu harta, exercitiul geografic Material didactic: Harta calitatii aerului pe teritoriul Romaniei, Diagrama intensitatii poluarii sonore Material bibliografic: Tufescu V., Tufescu M. (1981), Ecologia si activitatile umane; Obiective operationale Dozarea timpului Momentele lectiei Activitatea de predare - invatare Strategii didactice Evaluare Activitatea profesorului Activitatea elevilor 1 min. Organizarea clasei Pregatirea clasei: controlul prezentei si ordinei Pregatirea caietelor si a documentelor scolare Observarea Atentionare, aprecieri min Verificarea cunostintelor anterioare Adreseaza interogatii de control: -ce cauze au intervenit in modificarile cantitative si calitative ale faunei ? -ce specii au disparut din fauna terestra? -ce specii de animale se afla la limita disparitiei? -cum se poate salva fauna aflata in aceasta situatie? Asculta, analizeaza, gandesc si formuleaza raspunsurile asteptate Conversatia Observarea comportamentului elevilor, analiza raspunsurilor Stimularea si evaluarea rezultatelor invatarii 2 min Pregatirea aperceptiva Intreaba: ce trebuie sa intelegem prin conditiile de mediu care pot influenta evolutia faunei? Asculta, analizeaza, formuleaza raspunsul: calitatea aerului, apelor, solului si vegetatiei Conversatia euristica Observarea comportamentului elevilor, stimularea participarii elevilor la lectie 1 min Anuntarea temei precizeaza obiectivele si strategia de rezolvare, conditiile de lucru scrie titlul lectiei pe tabla Asculta, accepta, se mobilizeaza, participa, scriu titlul lectiei in caiet Expunerea Lucrul la tabla Observarea comportamentului elevilor O1 O2 5 min Dirijarea invatarii Adreseaza intrebari: ce este aerul? Ce importanta are aerul pentru mediul inconjurator? Care gaz din atmosfera are importanta cea mai mare pentru mediu, om si activitatile lui? Aerul fiind o componenta de baza a mediului, modificarile compozitiei sale se produc in preajma obiectivelor industriale, in orase si sate, influentandu-I negativ calitatea. Aceste schimbari fizice, chimice ale compozitiei si calitatii aerului constituie poluarea aerului. Asculta, reflecteaza si raspund: aerul este un amestec de gaze repartizate in jurul Terrei. Importanta mai mare o au oxigenul care intretine viata apoi ozonul. Asculta, analizeaza, coreleaza, deduc, retin, noteaza. Conversatia Expunerea sistematica Explicatia Analiza raspunsurilor Observarea comportamentului elevilor. O3 13 min Dirijarea invatarii Poluarea aerului vizeaza aspecte cantitative si calitative. Capteaza atentia elevilor adresand intrebari: -care sunt sursele de poluare a aerului? Ce ramuri industriale polueaza mai mult aerul? In ce fel agricultura polueaza aerul? Dar transporturile? Completeaza precizand: schimbarile calitative ale aerului sunt determinate si de noxele complementare(zgomotul si rezidurile solide) Asculta, analizeaza si raspund ajutati de profesor: industria, mijloacele de transport, agricultura, experimentele nucleare, eruptiile vulcanice Conversatia euristica, descoperirea, expunerea sistematica si explicatia Imagini cu surse de poluare Observarea comportamentului elevilor, stimularea participarii elevilor, analiza raspunsurilor O 4 10 min Cum pot fi definite zgomotul si rezidurile solide? Intensitatea poluarii sonore se evalueaza prin decibeli; parametrii analizei zgomotului sunt: intensitatea, frecventa, durata; observati diagrama intensitatii sonore si precizati comparativ esalonarea surselor de poluare Un complex de sunete, un subprodus al activitatii umane, un factor perturbator al mediului, un factor de accentuare a stresului psihic; deseuri stocate pe suprafete diferite care emana in aer mirosuri greu suportabile; Observa, analizeaza, retin si noteaza in caiet Observarea Analiza Expunerea Exercitiul Observarea comportamentului elevilor si stimularea participarii lor la lectie Principalii poluanti ai aerului din industria chimica sunt: sulfurici, carbonici, azotici, minerali, pulberi sedimentabile, pulberi in suspensie, substante radioactive Cu ajutorul profesorului, elevii precizeaza(afla) ca cei mai raspanditi poluanti sunt CO, SO2 Comparatia explicarea Analiza raspunsurilor O 5 7 min Obtinerea performantei; asigurarea si intensificarea retentiei si transferului cunostintelor Observati harta calitatii aerului de pe teritoriul Romaniei, precizati ariile si centrele cu cele mai mari densitati si cantitati de poluanti Observa si citesc harta, precizand ca dincolo de maxima admisibila, cele mai mari valori le inscriu centrele industriei chimice, metalurgice, energetice si ale materialelor de constructie Exercitiul Harta calitatii aerului pe teritoriul Romaniei Idem Evaluarea finala. 1 min Precizarea activitatilor pe care elevii le vor desfasura acasa De pregatit tema: Cum intervin fenomenele naturale in poluarea aerului? Asculta si isi noteaza Expunerea 5.4. EVALUAREA REZULTATELOR INVATARII LA GEOGRAFIE 5.4.1. Evaluarea - componenta a procesului de invatamant Evaluarea este o componenta distincta a actului didactic, care permite evidentierea achizitiilor de cunostinte si abilitati dobandite, precum si valoarea acestora, in conditiile unor probe orale, scrise sau practice. Procesul de instruire depinde si de modul cum este proiectata evaluarea. De exemplu, daca se pune accentul dominant pe aprecierea volumului de cunostinte, se vor avea in vedere definitiile, conceptele, caracteristicile proprii obiectelor, fenomenelor si proceselor geografice, si mai putin gandirea elevilor. In procesul de predare-invatare, evaluarea vizeaza colectarea, organizarea si interpretarea informatiilor, cu scopul de a potenta continuturile modelului educational. Pe de alta parte, evaluarea are rol de feed-back pentru elevi, profesor si parintii elevilor. Activitatea de predare-invatare este si un proces de reglare-autoreglare, in sensul ca fluxul informational trebuie sa circule in ambele sensuri, de la profesor spre elev si invers, realizandu-se, astfel, conexiunea inversa. Astfel, factorul care realizeaza comanda determina obtinerea unor cunostinte, formarea de capacitati si deprinderi, care, la randul lor, confirma sau infirma rezultate, performante, comportamente si conduite, strategii, regland desfasurarea ulterioara a actului didactic. Altfel spus, evaluarea este procesul prin care se stabileste daca sistemul educational isi indeplineste functiile, daca obiectivele propuse sunt realizate. Pe de alta parte, evaluarea se mai defineste ca fiind procesul de obtinere a informatiilor asupra elevului, profesorului sau programului educational si de valorificare a acestor informatii in vederea elaborarii unor aprecieri pe baza carora se pot lua decizii. in esenta, evaluarea presupune realizarea mai multor operatii, care vizeaza masurarea, interpretarea si aprecierea datelor obtinute, precum si adoptarea deciziilor. Masurarea consta in utilizarea unor procedee prin care se stabileste o relatie functionala intre diferite simboluri (cifre, litere, expresii) si obiecte, subiecte sau evenimente; masurarea este lipsita de orice judecata de valoare. Aprecierea presupune emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatului unei masurari, pe baza unui criteriu sau a unei scari de valori, fiind o estimare a nivelului de pregatire al elevilor sau o prognoza a rezultatelor viitoare. in acest sens, deciziile sunt optiuni pentru posibile modalitati de actiune si constituie concluzii desprinse din interpretarea datelor, evaluarii rezultatelor si mai ales din diagnosticarea activitatii. Informatiile :ulese prin evaluare sunt determinate de deciziile ce urmeaza sa fie adoptate. Evaluarea implica trei elemente: verificarea - parte a actului didactic prin care profesorul constata volumul si calitatea cunostintelor si abilitatilor practice ale elevilor, la un moment dat si la o tema oarecare; aprecierea se refera la estimarea de catre profesor a valorii, nivelului ierformantelor, cunostintelor si capacitatilor de invatare ale elevilor; notarea vizeaza masurarea si validarea de catre profesor a rezultatului pregatirii elevului, obtinut prin verificare si apreciere, concretizat prin simboluri conventionale sau indicatori sintetici, cantitativi si calitativi ai performantei( note si calificative). 5.4.2. Tipuri de evaluare Analiza functiilor procesului de evaluare in diferite situatii de predare-invatare se poate baza pe diferite dihotomii (diviziuni) operationale. Diversele tipuri evaluative utilizabile in practica didactica se raporteaza la operatiile de masurare, apreciere si judecati pentru adoptarea deciziilor. Pe de alta parte, evaluarea are ca scop si determinarea modului in care obiectivele stabilite se realizeaza in activitatea didactica. Fiind un proces continuu si de durata, evaluarea se poate realiza la inceputul programului de instruire, secvential, pe parcursul sau in finalul acestuia. Ca modalitati principale de realizare a evaluarii in procesul de predare-invatare se disting: evaluarea initiala, evaluarea continua (formativa) si evaluarea cumulativa sau sumativa. Evaluarea initiala vizeaza diagnosticarea nivelului de pregatire al elevilor la inceputul unui ciclu de invatamant, la inceputul anului scolar sau la inceputul semestrului, avand valoare predictiva si, de aici, posibilitatea de a lansa decizii spre corectarea unor disfunctii in actul de predare-invatare si pentru aplicarea de strategii didactice adecvate. Evaluarea continua se inscrie ca o forma curenta a evaluarii si urmareste diagnosticarea pregatirii continue si sistematice a elevilor. Se realizeaza pe tot parcursul desfasurarii procesului de invatamant, timp in care se asigura comanda si controlul, fapt ce permite interventia ameliorativa corespunzatoare a profesorului. Evaluarea formativa are in vedere atat comportamentele finale ale elevului, cat si formarea unor judecati asupra eficientei invatarii. Evaluarea periodica vizeaza verificarea gradului de restructurare, de cunoastere a unor pachete mari de informatii (capitole sau parti din capitol). Evaluarea cumulativa, sumativa sau globala este normativa si se face la intervale mari de timp (curs, capitol, trimestru, an scolar sau ciclu de invatamant). Exista, in felul acesta, posibilitatea aprecierii modului in care au fost atinse obiectivele de referinta, cadru si a comportamentelor elevilor prin raportarea altora, in functie de exigentele testului standardizat. Pentru evaluarea orala, prin care se verifica gradul de insusire cantitativa si calitativa a cunostintelor si a deprinderilor, cele mai frecvente metode si procedee sunt observarea si aprecierea verbala. Profesorul constata in ce masura cunostintele predate au fost asimilate, aplicate sau transferate in conditii noi, facand, totodata, si aprecieri verbale. Chestionarea orala este o forma a conversatiei, prin care profesorul masoara volumul si calitatea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor geografice ale elevilor si a capacitatii acestora de a opera cu ele. Chestionarea curenta se face mai mult in timpul lectiilor si se desfasoara frontal sau individual. Chestionarea finala este frecvent utilizata la sfarsit de capitol, de trimestru, de an scolar sau la examene. In folosirea chestionarelor orale se au in vedere unele limite care vizeaza obiectivitatea evaluarii rezultatelor invatarii. Este vorba de gradul diferit de dificultate a intrebarilor, de la un elev la altul; variatia starii afective si a comportamentului profesorului in diferite momente. Ca urmare, evaluarile realizate pe baza chestionarilor orale se prezinta variat de la un profesor la altul si chiar la acelasi profesor, dar in momente diferite. Un inconvenient al acestor metode ar fi ca nu este posibila cunoasterea modului in care toti elevii stapanesc continutul, evaluarea facandu-se prin sondaj, din cauza timpului limitat. In mod obisnuit, profesorul (de geografie) stabileste, inainte de ora, elevii si continutul ce va fi verificat. Desi asigura o evaluare limitata, incompleta, verificarea orala apare ca necesara, intrucat fara ea invatarea ar fi nesistematica. Profesorul trebuie sa aiba o deosebita abilitate in formularea intrebarilor, care sa fie precise, concrete, simplu formulate gramatical si stilistic, scurte si concise, adresate intregii clase. De asemenea, profesorul trebuie sa favorizeze satisfactia reusitei elevilor, crearea unui climat psihosocial de afectiune, de echilibru si dialog autentic, care sa stimuleze intensificarea si vointa pentru cunoastere, sa incurajeze independenta, originalitatea si gandirea creatoare, prin claritatea intrebarilor si corectitudinea evaluarii. Evaluarea scrisa se face prin lucrari de control neanuntate (extemporale) in cadrul unificarii curente, prin lucrari scrise semestriale anuntate (teze), lucrari scrise la sfarsit de ciclu (capacitate si bacalaureat) sau pentru examene de admitere. Lucrarile scrise permit ca intr-un timp scurt sa se verifice cunostintele tuturor elevilor dintr-o clasa, acestia avand posibilitatea sa-si etaleze, independent, cunostintele si capacitatile, fara interventia profesorului. Extemporalul urmareste verificarea cunostintelor din lectia de zi, masura in care elevii fac fata unui control inopinat, constiinciozitatea cu care se pregatesc, priceperea de a formula, in timpul stabilit, raspunsuri clare la cerinte precis formulate; intrebarile nu trebuie sa vizeze o reproducere din memorie, ci o selectie si o prelucrare a cunostintelor invatate. Prezentam, mai jos, variante de subiecte pentru lucrarea de control: Clasa a IX-a: Lectia verificata: Tipurile reliefului major al continentelor. Definiti si exemplificati notiunile: muntele si campia. (2 p.) Mentionati cel putin doua deosebiri intre deal si podis. (2 p.) Reprezentati, prin desen, campia si podisul. (2 p.) Scrieti denumirile a sase lanturi muntoase de pe Glob, precizandu-le lungimea si inaltimea maxima. (2 p.) Din oficiu: 2 puncte. Clasa a X-a: Lectia verificata: Evolutia in teritoriu a oraselor. Clasificarea oraselor. Definiti, exemplificati si reprezentati grafic megalopolisul. (2 p.) Explicati formarea si evolutia oraselor cu functii comerciale. (2 p.) Reprezentati, prin desen, orasele cu morfostructura radiar-concentrica. (2p.) Explicati cum stimuleaza industrializarea si modernizarea agriculturii procesul de urbanizare. (2 p.) Din oficiu: 2 puncte. Clasa a Xl-a: Lectia verificata: Peisajele geografice ale zonei calde. Precizati spatiile geografice, pe continente, in care peisajul de savana este specific. (2 p.) Mentionati caracteristicile vegetatiei padurilor ecuatoriale. (2 p.) Descrieti clima peisajului deserturilor tropicale. (2 p.) Explicati impactul antropic in peisajul padurilor musonice. (2 p.) Din oficiu: 2 puncte. Clasa a XII-a: Lectia verificata: Clima. Precizati caracteristicile temperaturii medii anuale in regiunile extra-carpatice. (2p.) Mentionati caracteristicile climatului regiunilor carpatice. (1,5 p.) Explicati geneza si repartizarea inversiunilor de temperatura si fenomenul de foehn. (1,5p.) Explicati influentele climatice exterioare, generate de masele de aer in miscare, frecvente in Podisul Moldovei si caracteristicile lor. (3 p.) Din oficiu: 2 puncte. Clasa a XII-a (scoli normale): Lectia verificata: Carpatii Meridionali. Precizati cel putin 5 caracteristici generale ale reliefului Carpatilor Meridionali. (2,5p.) Orasele Depresiunii Petrosani: marime si activitate economica. (1,5 p.) Precizati cel putin doua caracteristici ale agriculturii Carpatilor Meridionali. (2 p.) Mentionati caracteristicile potentialului si obiectivelor turistice din Carpatii Meridionali. (2 p.) Din oficiu: 2 puncte. Evaluarea practica vizeaza verificarea priceperilor si deprinderilor formate in activitatile independente din cadrul lectiilor si in aplicatiile practice, precum si abilitatile elevilor cu performante ridicate la concursurile scolare, apoi modul cum se utilizeaza instrumentele de lucru, cum se face orientarea in teren si pe harta. De asemenea, prin confectionarea de materiale sau reprezentari figurative (harti, planse), mijloace de rationalizare a timpului in cadrul lectiilor (harti mute, sabloane), profesorul constata si imperfectiuni ce se pot corecta in vederea atingerii obiectivelor operationale. Succesul scolar, concretizat in rezultatele obtinute de elevi, reprezinta realitatea scolara complexa, incluzand: cunostintele insusite, capacitatile intelectuale formate, abilitatile de aplicare a cunostintelor in rezolvarea unor probleme teoretice si in actiuni practice, ceea ce duce, mai departe, la o reusita a tinerilor in activitatea postformatoare. CONCLUZII Realitatea contemporana releva faptul ca, intre evolutia populatiei sub toate aspectele ei demografice, sociale, culturale, etc., si dezvoltarea economica - existente intr-un anumit peisaj geografic - exista o legatura indisolubila, exteriorizata prin interconditionari permanente. Fenomenele caracteristice dezvoltarii orasului Bals - atat sub aspectele sale cantitative, cat si calitative, sunt direct influentate de procesele economice si sociale, cum ar fi: cresterea calitatii si a competitivitatii economice, ridicarea gradului de cultura a populatiei, utilizarea fortei de munca, mobilitatea in teritoriu a populatiei( indeosebi sub aspectul consecintelor lor sociale asupra familiei). Puternicele transformari prin care a trecut tara noastra in ultimii 16 ani, au determinat schimbari radicale in toate localitatile urbane, inclusiv in orasul Bals, care pe parcursul dezvoltarii sale, a inregistrat perioade de restructurari si reinviorari ale potentialului economic si uman, modernizari ale structurilor economice si cresterea considerabila a rolului factorului uman asupra celorlalte componente ale mediului sau geografic. Localitatea Bals a cunoscut de la inceputul existentei sale si pana astazi, o intensa activitate economica, bazata in primul rand pe agricultura, ocupatie specifica a locuitorilor din aceasta zona de campie, dar si industriala, comerciala, etc. Conditiile naturale favorabile si situarea localitatii la distanta mica de orasele Craiova si Slatina - adevarate vetre de cultura si civilizatie - au favorizat dezvoltarea unei vieti urbane bine organizate, de tip agro- industrial, avand un aspect edilitar in curs de modernizare, cu edificii culturale si administrative bine conturate. In urma analizei elementelor fizice, economico-geografice si umane, existente pe teritoriul localitatii Bals, se desprind o serie de concluzii asupra modului de viata si asupra peisajului urban. Beneficiind de un cadru natural favorabil locuirii, orasul Bals s-a manifestat inca din secolul trecut, ca un centru polarizator pentru zona de nord- vest a judetului Olt, din punct de vedere al vietii politice, economice si culturale, cunoscand astazi o dezvoltare complexa. In prezent una dintre problemele majore in continuarea dezvoltarii economiei orasului, este dezvoltarea unei infrastructuri moderne, care sa satisfaca cerintele tot mai exigente ale populatiei. Se poate observa, deci, tendinta de modernizare a orasului Bals prin remodernizarea caselor vechi sau prin construirea altelor noi si prin investitiile consistente in infrastructura. Astfel, cunoasterea si intelegerea locului si rolului populatiei urbane, ca factor modelator constient al naturii, si factor esential al progresului, conduce cercetarea geografica la reliefarea raporturilor ce se creeaza la un moment dat intre populatie, productie si consum, si la cautarea unor solutii in ceea ce priveste raportul optim posibil intre relatiile om- natura. Principalele aspecte metodice ale predarii notiunilor de geografie locala sunt reliefate prin acest studiu geografic care, poate si trebuie sa devina un instrument de lucru la clasa, datorita necesitatii cunoasterii si studierii orizontului local de catre elevi. Este necesar ca elevii sa fie indrumati sa faca legatura intre cele invatate la clasa si cele observate pe teren, sa compare, sa interpreteze, sa manifeste interes pentru cunoasterea spatiului natal, sa participe la actiunile locale, sa gandeasca geografic. BIBLIOGRAFIE Anucuta, P.( 1999), Pedagogie, Editura Eurostampa, Timisoara Banica, Paula (1987), Schita monografica a orasului Bals. Lucrare pentru gradul I, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie-Filosofie Cotet, P. (1976), Campia Romana, Editura CERES, Bucuresti Cotet, P., Urucu Veselina (1975), Judetul Olt, Editura Academiei, Bucuresti Cucos, C.( 2004), Pedagogie, Editura Polirom, Timisoara Cucu, V.(1970), Orasele Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti Cucu, V.(1981), Geografia populatiei si asezarilor umane, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti Cucu, V. (1983), Indrumator metodic pentru studiul asezarilor umane, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti Dumitru, I.( 2001), Educatie si invatare, Editura Eurostampa, Timisoara Dulama, Maria- Eliza( 1996), Didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca Erdeli, G., Cucu, V.(2005), Romania. Populatie. Asezari umane. Economie.,Editura Transversal, Bucuresti Giurescu, C., Giurescu, D.(1971), Istoria Romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi, Editura Albatros, Buc. Gheorghe, C., Maruntelu, V. (1974), Monografia judetului Olt, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti Ghitulica, M., Boteanu, V. (1980), Judetele patriei-Olt. Monografie., Editura Sport - Turism, Bucuresti Ianos, I.(1987), Orasele si organizarea spatiului geografic,Editura Academiei, Bucuresti Ianos, I., Talanga (1994), Orasul si sistemul urban romanesc in conditiile economiei de piata, Academia Romana, Institutul de Geografie, Bucuresti Ilinca, N. (2004), Geografia umana. Populatia si asezarile omenesti, Editura CD Press, Bucuresti Ilinca, N.(2002), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucuresti Ionescu, M., Radu, I.( 1995), Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca Mutihac,V., Ionesi,L.(1974), Geologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti Nicola, I.( 1994), Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti Posea, Gr., Popescu, N.,Ielenicz, M.(1974), Relieful Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti Posea, Gr.(2002), Geomorfologia Romaniei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti Rosu, Al.(1980), Geografia fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti Trebici, V.(1979), Demografia oraselor Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti Ujvari, I.(1972), Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti Urucu, Veselina (1972), Sate si orase in Campia Romanatilor.Studiu de geografie a asezarilor omenesti(rezumatul tezei de doctorat), Centrul de multiplicare al Universitatii Bucuresti Vert, C. (2000), Geografia populatiei si asezarilor umane, Tipografia Universitatii de Vest, Timisoara Voiculescu, Sorina (2004), Orasele din Campia de Vest. Structuri si functionalitati urbane, Editura Universitatii de Vest, Timisoara Ghid pentru profesori. Evaluarea curenta si examenele, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001 (1984), Geografia Romaniei, vol. II, Editura Academiei, Bucuresti Caietul statistic al orasului Bals, Directia Judeteana de Statistica Olt Recensamintele populatiei si al locuintelor din 7 ian. 1992 si din 18 martie 2002, Rezultate preliminare, C.N.S., Bucuresti Anuarul Statistic al Romaniei 2000, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2001 (1995),Anuarul Statistic al judetului Olt 1995,CNS, Directia Judeteana de Statistica Slatina Arhivele Primariei orasului Bals *** Arhivele Statului Slatina, jud. Olt *** Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti (1982), Romania. Atlas, Editura Academiei RSR, Bucuresti, Mutihac, V., Ionesi, L., Geologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1974, p.35. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., Relieful Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974. Oncescu, N., Geologia R.S.R., Editura Tehnica, Bucuresti, 1959, p.47 Cotet, P., Campia Olteniei, Studiu geomorfologic cu privire speciala asupra cuaternarului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1957, p.89. Liteanu, E. si colaboratorii, Raionarea hidrogeologica a teritoriului R.S.R. in ,,Probleme de geografie, nr.6, 1958. Cotet, P., Campia Olteniei, Studiu geomorfologic cu privire speciala asupra cuaternarului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1957, p.75. *** Atlasul R.S.R., Editura Academiei, Bucuresti, 1976. Banica, P., Schita monografica a orasului Bals. Lucrare pentru obtinerea gr. did. I Universitatea din Bucuresti, 1987, p.26. D.I.R.B., Tara Romaneasca, sec. XVI, vol. III, p. 193 D.I.R.B., Tara Romaneasca, sec. XIII- XV, vol. I, p. 279-280 Studii si articole de istorie- sec. XII, nr. 3/ 1959, f. 151 Monografia Judetului Romanati- Contributii de Stefan Ricman, Tr. Iosif, P. Constantin, editat de Institutul de Arte Grafice, Craiova, 1928, p. 368 Arhivele Bisericii ,, Cuvioasa Paraschiva din Bals. Act de hotarnicie, 1782, noiembrie, 6 Arhivele Statului Slatina, fondul Prefectura Judetului Romanati, dos. 15/ 1932, f .1-3 Indicele comunelor din Romania dupa noua organizare a legii comunale, Bucuresti, 1865, p. 79 Populatiunea actuala a Romaniei- cifrele preliminare ale recensamantului general din 29 decembrie 1930, Bucuresti, 1931, p. 33. Miscarea populatiei romanesti din anul 1938, Bucuresti, 1939, p. 5 Arhivele Statului Slatina, Prefectura Judetului Romanati, dos. 12 /1944- 1945, fila 80 Recensamantul populatiei Romaniei din 25 ianuarie 1948, Bucuresti,1948, p. 37 Anuarul Statistic al Jud. Olt pe anii 1975, 1976, 1977 Voiculescu, S., Orasele din Campia de Vest. Structuri si functionalitati urbane, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2004, p.235. Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare DISTRIBUIE DOCUMENTUL Vizualizari: 6401 Importanta: Comenteaza documentul: Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact © SCRIGROUP 2024 . All rights reserved Distribuie URL https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Evolutia-economica-si-istorica25789.php Adauga cod HTML in site <a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Evolutia-economica-si-istorica25789.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Evolutia-economica-si-istorica25789.php">Evolutia economica si istorica a orasului Bals</a>