Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Inflatia

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Oligopolul
Pretul. Functiile preturilor
Functia de recuperare a costurilor
DIAGNOSTICUL ECONOMIC SI FINANCIAR AL S.C. FLEX S.R.L.
INFLATIA - Masurarea inflatiei
Diferente intre situatiile financiare ale institutiilor publice si cele ale societatilor comerciale
Libera circulatie a persoanelor
LEGISLATIA COMUNITARA IN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT - CONSIDERATII GENERALE
DELAREA Sl SIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE
Tehnologia preparatelor din peste

INFLATIA

1. CONTINUT


O data cu aparitia hartiei moneda, s-au manifestat si consecin­tele ei asupra vietii economice si sociale si anume: crize, depresiuni economice, scaderea puterii de cumparare, atat a monedei nationale, cat si a consumatorului in general.

Dintre toate neajunsurile si consecintele hartiei moneda, cea mai periculoasa este inflatia.

Marele economist roman Victor Slavescu caracteriza inflatia ca fiind „creatia nemasurata de semne monetare“, sau „un exces de circulatie a banilor“.

Inflatia apare cand moneda nationala nu mai este garantata prin bunuri reale, ci pusa in circulatie de nevoile statului.

Inflatia este deci crearea de semne monetare, fara sustinere efectiva in viata economica. Daca este inflatie, valoarea bunurilor este rasturnata, iar o data cu ea si preturile, intrucat moneda este pusa in circulatie in mod fortat, adica la un curs fortat.

Inflatia poate fi definita si ca o depreciere a monedei nationale, concretizata in cresterea preturilor mai mult de 1% pe an.

Determinarea exacta a inflatiei este ingreunata de faptul ca miscarea preturilor este greu de controlat, din care cauza si indicii preturilor prezinta un grad mare de probabilitate si lipsa de precizie. Legat de determinarea raportului preturi-inflatie amintim si intarzierile si aproximarile in stabilirea exacta a calitatii noilor produse si a profiturilor realizate pe seama acestora. De exemplu poate fi o crestere a preturilor produselor cu 4% pe an datorita cresterii calitatii, fara sa existe inflatie.

2. TIPURI DE INFLATIE

Pentru a fi inflatie, cresterea preturilor trebuie sa se manifeste pe o perioada lunga. Dupa diversi specialisti aceasta crestere variaza intre un an si trei ani. Cresterile intamplatoare si episodice de preturi nu pot constitui inflatie.

Inflatia este de urmatoarele tipuri:

1) Inflatia taratoare, cand cresterea preturilor este de 1-3 % pe an, iar moneda nationala respectiva este devalorizata la jumatate intr-un termen de 24 ani.

2) Inflatia moderata, cand cresterea preturilor este sub 50% pe an, dar pentru anumite standarde si conditii este necesar sa nu depaseasca 25% pe an (de exemplu, pentru a putea primi unele credite sau alte fonduri de la organismele financiar-bancare interna­tionale).

Inflatia moderata sau medie face suportabila economia, dar cu semne si tendinte mici de crestere. Acest tip de inflatie este si cea care mentine un echilibru intre somaj si cresterea economica sau stabilitatea monedei nationale comparativ cu alte monede (cursul de schimb valutar).

3) Hiperinflatia depaseste o crestere a preturilor de 50% pe luna si uneori ajunge la cote incredibile in perioade de razboaie, recesiune economica profunda, instabilitate politica, economica si ca urmare a unor alti factori puternic perturbatori. In aceste situatii, deprecierea monedei nationale are loc si ca urmare a faptului ca economiile populatiei, cat si multe afaceri se bazeaza nu pe moneda nationala, ci pe monede stabile, puternice, ce constituie valute de rezerva pentru marea majoritate a tarilor. In perioadele de hiperin­flatie, banii exprimati in moneda nationala nu mai sunt considerati etalon de valoare.

Cele mai multe dintre inflatii sunt cele taratoare, intr-o eco­no­mie stabila, asa cum stau lucrurile in tarile cu economie de piata dezvoltata.

3. FACTORII CE INFLUENTEAZA INFLATIA

Inflatia este legata in primul rand, de somaj si salarii. Studiile intreprinse in U.S.A. de catre A.W. Philips sunt cunoscute drept „curbele lui Philips“. In conformitate cu acestea, pot fi stabilite unele corelatii, raporturi si dependente intre rata somajului si inflatie. Reducerea inflatiei poate conduce la reducerea ratei somajului, dar de cele mai multe ori costul acestei reduceri este o noua rata a inflatiei si mai mare.

De asemenea, frecventa cresterii salariilor depinde de rata somajului. Pot fi angajati mai multi muncitori de catre firmele care au nevoie, dar cu salarii stabilite anterior si mai scazute decat ar fi normal, tocmai pentru ca intre timp are loc majorarea preturilor. Tot la accelerarea ritmului inflatiei conduce si cresterea mai mare a salariilor fata de productivitatea muncii.

Curba Philips de scurta durata demonstreaza ca cu cat rata somajului este mai mica, cu atat salariile cresc mai repede.

Mai exista curba Philips in conditiile asteptarii ca preturile sa creasca.

In acest model este introdus un coeficient prin care se poate determina ca salariile sa creasca mai rapid decat preturile.

Curbele Philips pot constitui formule convenabile in alegerea politicii monetare si salariale.

Se poate stabili cu anticipatie rata inflatiei prin ajustarea anuala a asteptarilor inflationiste. Luam insa in consideratie si credibilitatea mica a guvernelor in perioade de inflatie, ceea ce face ca de multe ori, politica inflationista sa nu dea rezultatele scontate.

Exista si o rata a somajului care nu accelereaza inflatia. Aceasta rata trebuie sa fie relativ ridicata si se mai numeste si rata naturala a somajului. Ea se concretizeaza si in aplicarea unor legi privind salariul minim sau reducerea locurilor de munca. Rata somajului nu poate ramane multa vreme la nivel scazut, intrucat acest lucru ar accelera inflatia.

Cauzele inflatiei sau factorii ce o influenteaza sunt:

Ø     oferta de bunuri, ca parte a cererii globale (cererea globala de bunuri creste);

Ø     cresterea economica si veniturile, care produc dezechi­libre, nu sunt totdeauna sincronizate, corelate;

Ø     cresterea somajului (reduce puterea de cumparare);

Ø     emisiunea de bani fara acoperire;

Ø     cresterea ratei dobanzii (ratele dobanzii cresc pe masura ce stocul de bani reali se reduce);

Ø     factorii conjuncturali (economici, politici, de tara, tulbu­rari sociale etc.) ;

Ø     factori externi (de ex.: daca se dubleaza pretul unui produs strategic) ;

Ø     cresterea stocurilor de marfuri;




Ø     costurile din unele ramuri economice (de ex.: presiunea unor sectoare ca energetica, raritatea resurselor etc.);

Ø     variatia cursului de schimb al monedei nationale;

Ø     politica de sustinere a unor sectoare (de ex.: sustinerea mineritului subventionat a crescut rata inflatiei).

In abordarea factorilor ce influenteaza inflatia, este necesar sa avem in vedere ca aceasta, asa cum afirma si marele economist Milton Friedman, este totdeauna si pretutindeni un fenomen monetar.

Prin inflatie se manifesta de cele mai multe ori, diferite dezechilibre economice.

Efectele inflatiei pot fi:

Ø     modificari structurale ale economiilor nationale inflationiste;

Ø     reducerea capacitatii concurentiale a firmelor nationale;

Ø     cresterea somajului;

Ø     favorizarea investitiilor (debitorii sunt de exemplu favorizati, cand utilizeaza credite) ;

Ø     scad creditele si economiile;

Ø     cresc profiturile, intrucat preturile de vanzare ale marfurilor sunt mai mobile: uneori preturile (unele) cresc mai mult decat inflatia realizandu-se in acest fel profituri mai mari;

Ø     in expresie nominala, averea, bogatia, patrimoniul isi modifica valoarea (aceasta creste);

Ø     sunt afectati mai mult, cetatenii cu venituri fixe (bugetarii, pensionarii), intrucat, indexarea salariilor sau pensiilor in functie de inflatie se face intotdeauna mai tarziu.

4. REDUCEREA INFLATIEI

Inflatia este un fenomen foarte complex, care vine oarecum in contradictie cu teoria moderna a tendintei de echilibru, elaborata de Milton Friedman. Dimpotriva, inflatia este rezultatul si in acelasi timp, cauza mai multor dezechilibre. Cresterea inflatiei si deci a preturilor reduce permanent puterea de cumparare a monedei nationale.

Inflatia este legata direct de utilizarea integrala a fortei de munca.

Reducerea inflatiei poate avea loc tinand seama de urmatorii factori:

Ø     armonizarea preturilor cu veniturile, deci atingerea unui punct de echilibru in acest domeniu;

Ø     eliminarea favorizarii debitorilor fata de creditori;

Ø     mentinerea unui curs valutar stabil, in raport cu principalele valute;

Ø     reducerea deficitelor bugetare si ale balantelor de plati externe, cat si obtinerea unor excedente;

Ø     reducerea unor cheltuieli bugetare;

Ø     contractarea unor imprumuturi externe pentru a reduce cererea globala de bani;

Ø     cresterea impozitelor;

Ø     efectuarea de imprumuturi publice (in acest caz, scade masa monetara din circulatie) ;

Ø     reducerea taxei scontului si a ratei dobanzii;

Ø     controlul preturilor.

Inflatia poate fi combatuta prin influenta unor factori, care sa actioneze complex si in interdependenta. Actiunea aceasta complexa este asanarea monetara, care se poate realiza printre altele si prin deflatie, care consta in esenta, in retragerea de pe piata monetara a unei cantitati de bani (a unei mase monetare) care nu are acoperire. Inflatia poate fi redusa sau chiar eliminata si prin masuri ce se iau la nivelul firmelor si sectoarelor economice de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile, de crestere a productivitatii muncii in mai mare masura decat salariile, de plata la timp a impozitelor si taxelor si evitarea in general a evaziunii fiscale.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1132
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site